PROLOG LA DUMINICA FLORIILOR 2023

INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM

ȘI LA CE VA URMA

MOTTO:

Nu-i singur Iuda vinovat...

Costache Ioanid.

Se auzi un mare zvon,

În Israel,

Că vine în Ierusalim

După ce cu un gest sublim,

Minune, nemaipomenit,

Din moarte l-a adus, divin,

La viață, fiind putrezit,

Pe Lazăr, prietenul iubit

De EL.

M-am repezit în grabă

Din palat, cu gardă mare

Înșeuat

În zale și în pinteni,

Pe cal de luptă, înspumat.

Credeam că dau, cum se spunea

De-un general, în arme

Ce urma
 Să-l detroneze pe Irod,

Ori pe trimisul Romei, pe Pilat

Sau și pe Caiafa.

Da, ce să vezi!

Nici gând de-așa ceva.

Mulțime de copii și tineri

Cu ramuri de finic

L-întimpina, cu bucurie

Cântându-I, OSANA.

Iar de mulțime, nici nu am putut

Prea bine

A-L vedea.

Fiind nevoie

Să mă cobor din șa.

El, pe un mânz de asină ședea.

Nici nu ziceai, călare.

Picoarele-I, desculțe

Pân-la pământ venea

De ai fi zis, aievea

Că chiar pe jos mergea.

Mi s-a părut îngândurat

Și trist.

Ovațiilor nici nu răspundea

M-a fulgerat un gând:

 De cine se temea

Irod, Pilat și Caiafa?

Pe dată m-a cuprins un sentiment duios.

M-am aplecat sfios

Și am schițat un zâmbet drăgăstos

Pierzându-mă-n mulțime

Cuprins de îndoială și rușine

Nici la palat atunci nu m-am întors

Că după schimbul de privire

De-ndată am simțit în suflet

Că sunt ros

De o furtună de uimire și iubire.

Cum poate fi un Om

Cu-atâta proslăvire

Hulit de cei ce m-au trimis

La întâlnire?

Iar el, ca drept răspuns,

Să se comporte

Atâta de frumos.

Însă, nicicum atuncea

Nu credeam

Că și eu voi fi cel

Ce voi striga, cu gloata, despre EL

 Chiar dacă nu doream

Pilat, răstigneșt-EL!

NU-I NUMAI IUDA VINOVAT...