Unitatea de învăţare nr.

13
ECHIPAMENTE DE ÎNCĂRCARE /
DESCĂRCARE

Cuprins

Biga navală
Macarale cu braţ de manevră
Macaraua fixă
Întreţinerea macaralelor
Funcţiile macaralelor
Bibliografie

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

• Prezentarea instalatiei de incarcare

/ descarcare, cunoasterea partilor
componente
• Cunoaşterea principalelor tipuri
de echipamente de incarcare-
descarcare
• Cunoaşterea functiilor
echipamentelor de incarcare-
descarcare
 INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE / DESCĂRCARE

Pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor,

navele de transport sunt dotate cu o instalaţie de manipulare a greutăţilor, de
construcţie specială, adaptată şi proiectată în raport cu destinaţia navei, numită
instalaţie de încărcare-descărcare. Aceste instalaţii oferă navei posibilitatea
manipulării mărfurilor independent de instalaţiile portuare, asigurându-i astfel
operativitate în orice port de escală.

Biga navală

Procesul de manipulare a mărfurilor generale la încărcarea navei comportă

o serie de operaţii caracteristice necesare: formarea coţadei pe cheu sau în
depozit, aducerea coţadei sub cârligul de încărcare - transport pe orizontală -,
prinderea în cârligul de încărcare – sarcina -, ridicarea coţadei, transportul pe
orizontală în cârlig, de la cheu până deasupra gurii de magazie, coborârea în
magazie, desfacerea coţadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din
magazie.
Din operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig
până deasupra gurii de magazie şi coborârea în magazie se execută cu bigile
navei. Bigile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a hambarelor navei şi pot
lucra independent sau cuplate două câte două.

Descrierea bigii navale

Instalaţia de ridicat – biga navală – se compune din 5 părţi mari: coloana

de încărcare, biga propriu-zisă, palancul de sarcină, mecanismele de manevră
şi vinciurile de marfă.

- Coloana de încărcare: arbore metalic, tubular, pe care se

articulează una sau mai multe bigi ale instalaţiei de
încărcare. La navele mai vechi bigile se articulau chiar pe
catargul navei. La navele moderne suportul de bigi are, de
regulă, forma unui portal, format din două coloane unite
printr-un pod. (vezi figura)

- Biga propriu-zisă (boom, derrick): este un şcondru (tub)

metalic fixat la capătul inferior cu un pivot intr-un suport
anume prevăzut pe catargul suport sau pe coloana de bigi.
Sistemul de articulaţie al bigii la coloană trebuie să permită
manevrarea simultană a bigii atât în plan vertical cât şi în
plan orizontal. Capătul superior al bigii este mobil şi este
prevăzut cu armături sub forma unor brăţări cu urechi
pentru balansină, braţe şi palancul de sarcină. (vezi figura)
 Calităţile de lucru ale unei bigi sunt exprimate prin următoarele elemente:

o lungimea bigii (tubul metalic) o diametrul bigii o

SWL (safe working load) – înscrisă pe partea
inferioara a bigii
(exemplu: 3-5 tone) o bătaia bigii sau raza de acţiune, este distanţa
măsurată în plan orizontal, de la punctul de articulaţie al bigii pe coloană
până la verticala palancului de sarcină. o unghiul de înclinare al bigii,
este unghiul măsurat în plan vertical format de direcţia bigii cu planul
orizontal
o suprafaţa de deservire a bigii, reprezintă aria
maximă ce poate fi acoperită de o bigă în funcţiune.

Greementul (manevre curente) bigii este format dintr-o serie de manevre

destinate să asigure manevra bigii în plan vertical sau orizontal şi totodată să
fixeze biga şi să o susţină în poziţie de lucru. Aceste manevre curente sunt: o
balansina (topping lift) – ţine capătul ridicat al bigii. Balansina poate fi fixă, dar de
regulă este mobilă, construită dintr-un palanc cu macarale multiple. Ea este
destinată să biga în plan vertical şi să o fixeze în poziţie de lucru la un unghi de
înclinare stabilit. Capătul trăgător al curentului palancului de balansină este dirijat
de pasticile de ghidare şi coboară de-a lungul coloanei până la troliul balansinei.
(vezi figura)
o braţele bigii – numite gaiuri şi contragaiuri (derricks
guys), sunt manevre curente destinate orientării bigii
în plan orizontal şi fixării acesteia în poziţie de lucru.
Fiecare bigă poate fi manevrată de câte două braţe,
un gai spre interiorul navei şi un contragai spre
exterior. La bigile grele, capătul inferior al gaiului
prevăzut cu un palanc de manevră, palanc de gai,
care uşurează manevrarea bigii prin multiplicarea
forţei. (vezi figura)
o gai de distanţare/american (midship guy) – face
legătura între capetele superioare ale bigilor. (vezi
figura)

- Palancul de sarcină (cargo whip/hook) – este destinat

manevrei greutăţilor. Macaraua superioară a palancului de
sarcină se prinde de armătura capătului superior al bigii.
Capătul trăgător al palancului de sarcină iese prin
macaraua superioară sau prin cea inferioară, după modul
de funcţionare al palancului, şi este dirijat prin pasticile de
ghidare la tamburul vinciului de marfă. Sub macaraua
 inferioară a palancului de sarcină se agaţă „prinde” cârligul
de sarcină sau ganciul bigii. Sârma ce participă se
numeşte sârma de încărcare. (vezi figura)
( Palanc = corp/două plăci laterale/lemn, rai(rolă de tablă), zbir (sistem) de
fixare).
(Macara = scripete complex)

- Mecanismele de manevră – sunt constituite din troliile

balansinelor şi vinciurilor de marfă, destinate a manevra
curenţii trăgători ai palancurilor balansinei, gaiurilor şi
palancului de sarcină. Troliile balansinelor sunt instalate la
baza coloanelor de susţinere a bigilor şi pot fi acţionate
independent sau de către vinciurile de marfă prin
intermediul unui cablu de transmisie. Sunt prevăzute
dispozitive cu clichet pentru evitarea desfăşurării cablului în
cazul decuplării vinciului sau deconectarea curentului
electric. Pe tamburul troliului, capătul trăgător al balansinei
trebuie să aibă înfăşurate minimum 3 spire de cablu în
poziţie de lucru, la unghiul maxim de înclinare.

- Vinciurile de marfă – pot fi acţionate cu abur, electric sau

hidraulic şi au rolul de a manevra palancul de sarcină prin
intermediul capătului trăgător înfăşurat pe tamburul
vinciului. Vinciul de marfă are şi tambur pentru parâme la
fiecare capăt al axului pentru diferite manevre la bord,
inclusiv pentru manevrarea navei. Vinciurile electrice au
frână de mână sau de picior, folosite mai ales pentru
reglarea vitezei de ridicare sau de coborâre a greutăţilor şi
pentru stopare. De asemenea, aceste vinciuri dispun de o
frână automată pentru oprirea manevrei în cazul
întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.
 Echipamentul tip al bigii de încărcare

1 – catarg; 2 – biga încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansina; 5 – pivot lagăr

balansina; 6 – lagăr balansina; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansina; 9 – cablu
balansina; 10 – cheie tachelaj; 11 – furca călcai; 12 – călcai; 13 – lagăr scripete
deviere; 14 – inel reglare; 15 – lagăr călcai; 16 – scripete deviere; 17 – armatura
vârf biga; 18 – scripete (bloc) superior ridicare; 19 – ureche; 20 – cablu ridicare; 21
– scripete (bloc) inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai biga; 24 – capăt gai;
25 – scripeţi palanc gai; 26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu
antrenare vinci balansina
 Unele vinciuri de forţă sunt prevăzute cu două sisteme de acţionare, dintre
care unul este destinat manevrei greutăţilor mari, cu viteză mică.
La vinciurile cu acţionare hidraulică se prevăd dispozitive care să excludă
posibilitatea căderii încărcăturii sau deplasării necontrolate a bigii la scăderea
presiunii în instalaţia hidraulică. De regulă, manevra încărcăturii trebuie să se facă
exclusiv prin intermediul vinciului de marfă. Frânele vinciului trebuie să acţioneze
lin, fără şocuri. Vinciurile acţionate electric au frâne tip închis pe centru, cu
funcţionare automată în caz de întrerupere a curentului de alimentare.
Pentru mecanismul de ridicare se asigură posibilitatea coborârii încărcăturii
în cazul în care frâna nu mai este alimentată la reţea. Tamburele vinciurilor trebuie
să aibă o lungime care să permită înfăşurarea capătului trăgător într-un singur
strat. În nici un caz nu se admite înfăşurarea cablului pe mai mult de trei straturi,
cu excepţia instalaţiilor grele pentru manevre de greutăţi mari. Tamburele
vinciurilor cu cablul înfăşurat pe un singur strat trebuie să se aibă şanţuri
elicoidale, gulerele tamburelor netede unde trebuie să se instaleze, înaltă,
deasupra stratului superior al cablului cu cel puţin de 2,5 ori diametrul cablului.

Utilizarea bigii

Folosirea unei singure bigi (single boom):

- biga se fixează la unghiul dorit cu ajutorul balansinei şi în plan orizontal

cu ajutorul gaiurilor şi în exteriorul navei deasupra cheiului la încărcare;
- după coţarea (prinderea) greutăţii (coţadei de marfă) aceasta se ridică
(vira) cu sârma de încărcare la o înălţime deasupra copastiei şi se
manevrează biga în plan orizontal cu gaiurile (acţionate manual sau cu
vinciuri). Când coţada a ajuns la verticala locului de încărcare se
fixează gaiurile şi se lasă (maina) sârma de încărcare;
- avantaj: se poate folosi biga la swl maxim;
- dezavantaj: folosire greoaie şi timp mărit de încărcare;
 Echipamentul tip al bigii uşoare

1 – catarg (coloana) biga; 2 – suport călcai biga; 3 – suport lagăr balansina; 4 –

biga uşoara; 5 – ureche ridicare (balansina); 6 – ureche gai; 7 – furca călcai; 8 –
pivot călcai; 9 – suport scripete deviere; 10 – armatura balansina; 11 – vinci
ridicare (marfa);
12 – cablu ridicare (marfa); 13 – scripete deviere cablu; 14 – ghidaj cablu; 15 –
scripete ridicare (marfa); 16 – rodanţa; 17 – cheie tachelaj; 18 – vârtej; 19 – cârlig;
20 – lanţ blocare balansina; 21 – piesa triunghiulara; 22 – tambur balansina; 23 –
capăt balansina; 24 – cablu balansina; 25 – scripete balansina; 26 – scripete
deviere balansina; 27 – palanuri gai; 28 – vinci gai; 29 – cablu gai; 30 – (bloc)
inferior gai;
31 – scripete (bloc) superior gai; 32 – ochet scripete; 33 – capete gai; 34 –
rodanţa; 35 – ureche cheie.
Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi în telefon (union purchase):

- prin folosirea unei bigi deasupra magaziei de operat şi una scoasă înafara
bordului aşa încât să poată prinde în cârlig coţada de marfă (vezi figura);
- bigile se fixează în poziţia respectivă, în borduri cu contragaiurilor şi una de alta
la capătul superior prin gaiul de distanţare (americanul), sârmele de încărcare
se cuplează împreună la un singur cârlig printr-o piesă triunghiulară;
- la încărcare: biga exterioară după prinderea coţadei, virează sârma de
încărcare şi ridică coţada, când înălţimea este mai mare decât cea a bordului
începe virarea sârmei de la biga de magazie, cea exterioară filând la cerere,
când coţada a ajuns deasupra magaziei biga de magazie preia întreaga
greutate şi filează sârma de încărcare, cea exterioară filând la cerere;
- la descărcare aceiaşi operaţiune, dar invers (vezi figura);
- avantaj: funcţionare rapidă;
- dezavantaj: folosirea bigii la o capacitate mică de ridicare;

Echipamentul tip al bigilor cuplate

1 – catarg portal; 2 – grinda transversala; 3 – biga deasupra magaziei; 4 – biga in
afara bordului; 5 – călcai; 6 – armatura vârf biga; 7 – vinciuri ridicare; 8 – cabluri
ridicare;
9 – piesa triunghiulara; 10 – cârlig; 11 – zbiruri; 12 – cabluri balansina; 13 – ureche
lagăr balansina; 14 – palanc gai interior; 15 – contragaiuri; 16 – palan gai exterior;
17 – capăt gai superior; 18 – capăt gai inferior; 19 – tachet gai exterior; 20 –
urechiocheţi ovali

Echipamentul tip al bigii grele cu doua balansine

1 – catarg portal; 2 – grinda transversala; 3 – lagăr scripete deviere cablu ridicare;

4 – lagăr balansina; 5 – lagăr scripete de cablu balansina; 6 – postament călcai; 7
– biga grea; 8 – ureche balansina; 9 – ureche ridicare; 10 – furca călcai; 11 –
ureche călcai; 12 – vinci ridicare; 13 – cablu ridicare; 14 – scripete deviere cablu
ridicare;
15 – ureche lagăr ridicare; 16 – rola încastrata; 17 – cheie tachelaj; 18 – scripete
(bloc) superior palan ridicare; 19 – scripete (bloc) inferior palan ridicare; 20 –
ochet;
21 – cârlig; 22 – palan ridicare; 23 – vinciuri balansine; 24 – cabluri balansine;
25 – scripete deviere cablu balansina; 26 – ureche lagăr balansine; 27 – scripete
(bloc) inferior palan balansina; 28 – placa triunghiulara; 29 – vârtej; 30 – ureche
lagăr gai;
31 – furca dubla; 32 – scripete (bloc) superior palan balansina-gai; 33 – palanc
balansina-gai

Macarale de bord

Descrierea instalaţiei

Cranicul, ca instalaţie de manipulare a mărfurilor la bord, a apărut din

eforturile pentru a reduce durata de staţionare a navei sub operaţiuni in porturile de
escală. Consolidarea macaralei pe poziţia de montaj, se face cu ajutorul unui pivot
cilindric care pleacă de la nivelul punţii superioare până la puntea imediat
următoare, inferioară. Coloana, postamentul şi pivotul asigură macaralei principala
bază de rezistenţă şi stabilitate.

Părţile componente ale macaralelor de bord sunt (vezi figura):

- pivot cilindric, coloană, postament = piese de rezistenţă;

- braţul cranicului (fleşă);
- roată dinţată plus un mecanism de rotire cu roată dinţată care asigură
rotirea cranicului în plan orizontal;
- vinci de sarcină şi vinci de balansină;
- post de conducere

Coloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioară cu

raiurile palancului de sarcină şi de balansină. Atât balansina cât şi palancul de
sarcină sunt deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara şi care asigură
efectuarea celor două mişcări, pe verticală şi orizontală, ale braţului, liber sau cu
coţada de marfă.
Cea de-a treia mişcare, rotirea macaralei, se asigură prin mecanismul
special de rotire, roata dinţată, montată solidar pe postamentul fix şi rezistent la
rotaţie, roata pinion alergătoare şi motorul. Postul de conducere al macaralei
trebuie să asigure o bună vizibilitate.
În raport de tipul navei, caracteristicile şi dimensiunile gurilor de magazie,
există mai multe variante de instalare la bord a cranicelor:
- macarale de bord fixe, instalate în plan diametral;
- macarale de bord fixe, instalate in borduri;
- macarale de bord mobile în semn longitudinal;
- macarale de bord mobile în sens transversal;
 Echipamentul tip al macaralei de punte

1 – coloneta macara; 2 – construcţie portanta macara; 3 – lagăr

coroanapinioane; 4 – cabina operator; 5 – braţ macara; 6 – lagăr braţ; 7 –
hidrocilindru deschidere braţ; 8 – cablu ridicare; 9 – rola încastrata braţ; 10 –
rola încastrata coloneta;
11 – ridicare; 12 – manşon capăt cablu; 13 – chei tachelaj; 14 – vârtej;
15 – za terminala; 16 – cârlig

Cranicele instalate în planul diametral al navei au greutate mai mică şi cost

mai redus. Au însă dezavantajul că asigurarea bătăii necesare pentru bord
impune un braţ lung. Instalarea macaralelor în borduri acoperă în mai bună
măsură dezavantajul de mai sus, dar duce la mărirea numărului cranicelor,
creşterea costurilor, reducerea suprafeţei libere pentru mărfuri pe punte, cât şi
a coeficientului de exploatare a instalaţiei. De aceea sistemul se utilizează
numai la navele mari de transport, la care prima variantă nu asigură bătaia.
Sistemul cranicelor mobile în sens longitudinal prezintă mari avantaje,
deoarece asigură o zonă uniformă de operare de-a lungul navei şi a cărei
lăţime este determinată de lungimea braţului macaralei.

Sistemul cranicelor mobile în sens transversal, instalate între gurile de magazii,

a permis reducerea lungimii acestora cât şi scurtarea braţelor şi micşorarea
greutăţii instalaţiei. O asemenea macara poate opera la ambele magazii între
care se instalează.

Tipuri de cranice navale

Caracteristici de exploatare

Viteza de deplasare a coţadei de marfă cu o macara de bord este

aproximativ de două ori mai mare decât în cazul bigii, la capacitatea maximă
de ridicare. Schimbarea unghiului de înclinare şi a bătăii se poate face cu o
viteză de 20-30 metri/minut iar viteza de rotaţie este de 1-1,5 rotaţii/minut,
depăşind net posibilităţile tehnice ale bigilor.
Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se înscrie în limitele bigilor
uşoare, deci 1-10 tone forţă. La macarale, coloana fiind mică, poziţia balansinei
nu admite lungirea peste anumite limite a braţului şi mai ales nu poate asigura
rezistenţa la solicitările greutăţilor mai mari (exemplu: capacitate de ridicare 3-5
tone, 3 tone la unghi minim faţă de orizontală şi 5 tone la unghi maxim faţă de
orizontală).
Suprafaţa de deservire a macaralei este zona circulară cu raza egală cu braţul
cranicului.

În general, avantajele cranicelor faţă de bigi sunt:

- posibilităţi superioare de intervenţie directă pe o suprafaţă mai mare şi cu o

precizie mai mare a manevrei;
- productivitate mare, în special la cele cu capacitate mare de ridicare şi în
cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari;
- posibilitatea efectuării simultane a mişcărilor de coborâre (ridicare), rotire şi
basculare;
- câmp de vedere larg în lipsa coloanei înalte şi a manevrelor fixe şi curente
auxiliare;
- posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor în vrac;

Au însă dezavantaje importante, cum ar fi:

- capacitate de ridicare limitată şi redusă;

- greutate mare în raport cu capacitatea de ridicare;
- cost iniţial mare;
 - limita posibilităţilor de lucru la unghiuri de înclinare a navei de 5 – 8 grade;
- sensibilitate mare a braţului;
- necesită operator cu calificare;

Macarale şi palancuri

La efectuarea oricăror lucrări cu parâme – ridicare greutăţilor, legarea

navei, urcarea şi coborârea bărcilor, manevra velelor, manevra pavilioanelor,
etc – mai sunt necesare şi o serie de dispozitive auxiliare pentru fixarea
capetelor unor parâme, pentru schimbarea direcţiei de acţionare a unei
parâme, pentru multiplicarea forţei de tracţiune.
Toate mecanismele şi dispozitivele auxiliare folosite în marină pentru
efectuarea unor lucrări cu parâme intră în categoria macarale, palancuri şi
accesorii.

Macarale

Macaralele sunt mecanisme simple, de genul scripeţilor. Se folosesc în

marină pentru ridicarea unor greutăţi sau pentru schimbarea direcţiei de
tracţiune a unei parâme.
Indiferent de materialul din care este construită o macara, este alcătuită din trei
părţi principale:
- corpul macaralei
- raiul
- sbirul

Corpul macaralei este format din două plăci laterale ovale, numite feţe şi
două piese de lemn, numite tocuri, închizând căpăţâna sus şi jos. Căpăţâna
astfel formată are în interior locaşul pentru rai.
Raiul este o rolă care se învârte liber în jurul unui ax (osie). Pe suprafaţa
periferică a raiului este practicat un canal, numit şanţul raiului, care permite
aşezarea unei parâme da anumită grosime şi rularea ei fără alunecare.
Sbirul este o piesă de susţinere a macaralei. El poate fi metalic sau din
parâmă vegetală, exterior sau interior şi se termină cu o rodanţă, un ochi, o
cheie sau un cârlig.

Construcţia macaralelor

Macaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel mai bun lemn pentru
confecţionarea corpului macaralelor este lemnul de ulm. Raiul se prelucrează din
lemn foarte tare, tek sau gaiac şi este prevăzut la centru cu un orificiu prin care
trece axul macaralei. Macaralele metalice se confecţionează de regulă din oţel.
Raiurile din oţel sunt prevăzute cu o bucşă de bronz.
Axul macaralei (osia), în jurul căreia se roteşte raiul, este confecţionat din
oţel, atât la macaralele metalice cât şi la cele din lemn. Axul are de regulă, un
capăt îngropat pe una din feţele căpăţânii, iar celălalt capăt prevăzut cu un orificiu
pentru fixarea unui cui spintecat. Sbirul macaralei poate fi confecţionat din parâmă
vegetală sau metalică care la rândul său poate fi interior sau exterior.

Clasificarea macaralelor

Macaralele se clasifică în primul rând după materialul de construcţie, lemn

sau metal. Cele două tipuri îşi găsesc o largă întrebuinţare la bord. Macaralele
metalice, fiind mai solide şi mai durabile, sunt preferate în special pentru manevre
de forţă.

După numărul de raiuri, macaralele pot fi:

- simple
- duble
- triple
Macaralele se mai pot clasifica după grosimea raiului, după diametrul şi
după modul de suspensie, cu cârlig, cheie, etc.
Dimensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, sunt determinate de
grosimea curentului care trece prin ea:
- lungimea feţei unei macarale trebuie să fie de trei ori circumferinţa
curentului;
- diametrul raiului unei macarale trebuie să fie de două ori circumferinţa
curentului.

Exemplu: pentru un curent din parâmă vegetală cu circumferinţa de 75 mm este

necesară o macara cu lungimea feţei de 225 mm şi cu un rai cu
diametrul de 150 mm.

După forma căpăţâni, macaralele se clasifică în: macarale pălărie, macarale

vioară, macarale cu sart simplu şi dublu, pastici. Dintre toate acestea, cea mai
importantă este pastica. Aceasta este o macara cu una din feţe mobilă, pentru a
permite introducerea în rai a dublinului unei parâme. Pasticile au întotdeauna un
cârlig cu ţâţână, ceea ce le permite să se rotească şi a lua orice orientare, pentru a
călăuzi curentul pe direcţia dorită. Pasticile se folosesc întotdeauna când este
necesar a se schimba direcţia de tracţiune, a unei parâme aflate deja în acţiune.

Palancuri

Palancurile sunt dispozitive alcătuite din una sau mai multe macarale cu
câte un rai sau mai multe raiuri prin care trece o parâmă denumită curent şi care
sunt destinate pentru multiplicarea forţei sau modificarea direcţiei de acţionare a
acestora. Pentru a uşura ridicarea greutăţilor, se distribuie forţa pe mai mulţi
curenţi.
 Clasificarea palancurilor

Palancurile se pot clasifica după numărul şi poziţia macaralelor fixe sau

mobile, în următoarele principale categorii:
- mandar simplu
- macara alunecătoare
- mandar dublu - palanc simplu
- palanc dublu
- caliorna

Mandarul simplu – format dintr-o singură macara fixă prin care alunecă un
curent, folosit pentru schimbarea direcţiei de tracţiune şi pentru ridicarea obiectelor
uşoare.
Macara alunecătoare – formată dintr-o macara simplă care alunecă pe un
curent. Este folosită de regulă pentru dublarea forţei de tracţiune a unei fungi.
Mandarul dublu – format din două macarale, dintre care una fixă şi una
mobilă şi un curent care are un capăt fix şi celălalt trăgător. Este folosit pentru
ridicarea obiectelor (nu prea grele) şi schimbarea direcţiei.
Palanc simplu – format din două macarale, una simplă, alta dublă şi un
curent care are capătul fixat de macaraua simplă (inferioară).
Palanc dublu – format din două macarale duble, una fixă şi una mobilă şi un
curent care are un capăt fixat la macaraua superioară şi celălalt capăt este
trăgător. Este folosit pentru ridicarea greutăţilor, efectuarea manevrelor curente, la
instalaţiile cu grui pentru ridicarea bărcilor şi scărilor, etc.
Caliorna – un palanc format din două macarale triple (sau una triplă sau una
dublă), din care una fixă şi alta mobilă. Curentul caliornei are un capăt fixat la
macaraua inferioară (dacă ambele sunt triple) şi al doilea capăt este trăgător.
Folosit ca părţi componente în instalaţiile de ridicare ale navei (bigi, gruie, etc).
Palancurile mecanice – sau diferenţiale, sunt dispozitive de ridicat care se
folosesc la bord, în special în compartimentul maşini, când se execută lucrări la
agregate şi instalaţii. Palancurile mecanice au calitatea că nu se fixează atunci
când se lasă trăgătorul liber, greutatea rămânând la înălţimea la care a fost
ridicată. Ele sunt alcătuite din lanţuri simple şi macarale metalice cu roţi dinţate sau
cu şurub fără sfârşit şi clinchet cu arc. Fac economie de forţă de tracţiune şi pot fi
folosite în locuri foarte înguste, încăperi foarte puţin spaţioase.
 BIBLIOGRAFIE

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea, Adoption: 1
November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution from
Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol), 1997 (Protocol
- Annex VI); Entry into force: 2 October 1983 (Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April 1966, Entry
into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards of
Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW), Adoption:
7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major revisions in 1995 and
2010.
Test de autoevaluare

1. Care dintre urmatoarele nu este o calitate de lucru

ale bigii navale :
a) raza de acţiune
b) greutatea
c) suprafaţa de deservire
d) manevrabilitatea

2. Litera L din SWL înscris pe braţul macaralei se refera

la:
a) lenght
b) limited
c) load
d) lucru

3. Instalatia de incarcare-descarcare:
a. reprezinta un ansamblu de piese si
mecanisme destinate pentru mentinerea navei intr-o zona
in afara caii navigabile, sau intr-o pozitie stabilita, de catre
comandantul navei.
b. reprezinta un ansamblu de piese si
mecanisme care trebuie sa asigure respectarea drumului
impus navei sau schimbarea directiei navei.
c. reprezinta sisteme mecanice care au ca
scop invingerea fortelor gravitationale,in vederea
deplasarii pe verticala sau orizontala a unor greutati
d. reprezinta un ansamblu de mecanisme care
trebuie sa asigure respectarea drumului drumul navei sau
schimbarea directiei navei.