Farmacologie

Termenul de vitamină este folosit pentru a descrie un anumit compus organic de care organismul are
nevoie, dar pe care nu îl poate produce singur. În principal, vitaminele servesc drept catalizatori pentru
anumite reacţii din corpul nostru.

Dacă aceşti catalizatori lipsesc, cum este în cazul carenţelor vitaminice, funcţiile normale ale
organismului nu mai funcţionează corect şi astfel apare riscul crescut de dezvoltare a bolilor.

Vitaminele pot fi luate în mare parte din alimentaţie însă există şi situaţii speciale, cum este cazul

vitaminelor K şi D. De exemplu, vitamina K este produsă în condiţii speciale de către organism,

mai exact de anumite bacterii prezente în intestin, iar vitamina D are nevoie de puţin "ajutor" din

partea razelor soarelui pentru a ajunge în corp.

Clasificarea vitaminelor

Exista 13 vitamine esentiale pentru buna functionare a organismului: A, C, D, E, K, tiamina (B1),

riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.

Din punct de vedere nutritional, vitaminele sunt grupate în doua categorii: liposolubile (A, D, E, K) –
depozitate în tesuturi liposolubile si în ficat si hidrosolubile (C, P, B) – folosibile imediat sau eliminate
prin urina. Exceptie este vitamina B12 hidrosolubila care se poate depozita în ficat. Pentru ca vitaminele
sunt substante ce sunt continute în alimente, suplimentele naturiste cu vitamine – fie ele capsule,
tablete, prafuri sau lichide – provin tot din alimente.

Majoritatea vitaminelor provin din surse naturale, desi acestea pot fi obtinute si pe cale artificiala.
Fiecare vitamina are anumite roluri bine stabilite în organism. Vitaminele ajuta la reglarea
metabolismului, la conversia de grasimi si hidrati de carbon în energie, dar si la formarea sistemului osos
si tesuturilor.

Medicatia aparatului respirator

ANTITUSIVE

Antitusivele sunt medicamente simptomatice indicate in tusea uscata, iritanta si in toate cazurile in care
tusea poate agrava starea bolnavului. Ele actioneaza deprimand centrul tusei.

Codeina , alcaloid din opiu inrudit cu morfina, este antitusivul cel mai folosit. Tusea usoara din infectiile
cailor respiratorii superioare poate fi calmata prin administrarea de ceaiuri din plante care contin
substante mucilaginoase, cu actiune calmanta asupra mucoasei faringiene iritate.

MODIFICATOARE ALE SECRETIEI BRONSICE EXPECTORANTE

Medicamentele expectorante cresc cantitativ secretiile bronsice( secretostimulente) si le
fluidifica( secretolitice)

Expectorantele secretostimulente au o eficacitate relativ scazuta. Ele se administreaza asociate in infuzii

si siropuri.

Substantele cele mai folosite sunt iodurile de potasiu si sodiu, acetatul de amoniu, benzoatul de sodiu.

Expectorante secretolitice

Actioneaza asupra secretiilor bronsice, producand fluidificarea si eliminarea lor prin tuse.

Bromhexinul, un compus de sinteza, se administreaza oral sub forma de comprimate sau solutie sub
forma de aerosoli in traheobronsita acuta sau cronica, si este foarte bine tolerat.

Acetilcisteina se administreaza in aerosoli sau instilatii traheale, in afectiuni respiratorii cu hipersecretie.

Este contraindicata la bolnavii asmatici deoarece pot favoriza bronhospasmul. Se gaseste si sub forma de
comprimate, comprimate efervescente, pulbere pentru solutie orala.

Ca preparate industriale sunt: Acetilcisteina, Acc, Fluimucil, Carbocisteina, Humex expectorant.

ANTIASMATICE

In aceasta grupa terapeutica sunt cuprinse substante utile in tratamentul profilactic sau curativ al
crizelor de astma bronsic. Indiferent de tipul clinic, astmul bronsic se caracterizeaza printr-o scadere
permanenta a diametrului bronsic insotita de un proces inflamator la nivelul cailor pulmonare.

In tratamentul astmului se folosesc 3 tipuri de medicamente: bronhodilatatoare, inhibitoare ale

degranularii mastocitare, antiinflamatorii.

Bronhodilatatoare

Medicamentele bronhodilatatoare pot actiona prin mecanisme vegetative (simpatomimetice,

parasimpatolitice), sau direct pe mucoasa neteda a bronhiilor( Aminofilina).

Bronhodilatatoare adrenergice

Reprezinta grupa de substante cu cea mai mare eficacitate.

Salbutamolul( Ventolin) si Fenoterolul( Berotec) sunt cele mai folosite bronhodilatatoare, datorita
eficacitatii crescute, duratei prelungite a efectului( 4 – 8 ore) si actiunii selective pe bronhii, practic
lipsite de efecte nedorite cardio – vasculare. Se administreaza sub forma de aerosoli dozati, dar sunt
active si in administrare orale.

Bronhodilatatoare musculotrope

Actioneaza direct pe musculatura bronsica pe care o relaxeaza.

Teofilina este un alcaloid din frunze de ceai, inrudita chimic cu cofeina. Aminofilina( Miofilin) este
derivatul solubil al teofilinei. Se administreaza oral in tratamentul de fond al astmului, in doze de 300mg
la 8 ore, dupa mese.
Pe langa actiunea bronhodilatatoare, aminofilina are si alte efecte terapeutice: stimuleaza centrii
respiratori bulbari, produce coronarodilatatie si stimularea inimii, are un efect diuretic slab.

Inhibitoare ale degranularii mastocitare

Substantele din aceasta grupa inhiba degranularea mastociteleor, impiedicand eliberarea histaminei
responsabila de producerea astmului. Sunt indicate ca tratament de fond in prevenirea crizelor de astm
bronsic, nu sunt utili in criza de astm odata declansata si nu au efect bronhodilatator.

Cromoglicatul de sodiu nu are efecte bronhodilatatoare si nu este activ dupa ce criza de astm s-a
declansat. Actiunea sa se instaleaza de obicei dupa cateva saptamani de tratament.

Eficacitatea sa este evidenta la bolnavii cu astm alergic, la care se micsoreaza frecventa si intensitatea
crizelor.

Ketotitfenul are proprietati si indicatii asemanatoare cromoglicatului, fata de care are avantajul ca se
administreaza oral.

Medicatia antiinflamatoare

In formele grave, rezistente la tratamente obisnuite, glucocorticoizii, reprezinta un mijloc terapeutic de

rezerva de o eficacitate deosebita.

In crizele severe de astm se injecteaza lent Hidrocortizon hemisuccinat 100 – 500 mg la 2 – 8 ore timp de
1 – 2 zile. In astmul cronic se administreaza Prednison oral, initial in doza mare, apoi se reduce treptat la
1 comprimat pe zi , dimineata dupa micul dejun. Reactiile adverse sunt cele ale cortizonilor.

Utilizarea preparatelor cortizonice locale, sub forma de aerosoli, cum este Beclometazona, este
avantajoasa pentru ca actiunea se limiteaza la bronhii, fara efecte sistemice nedorite si fara pericolul
corticodependentei.

Preparatele injectabile intravenos cu actiune rapida sunt indicate in crizele de astm severa sau in stare
de rau astmatic. Preparatele injectabile intramuscular au actiune lenta si prelungita. Sunt avantajoase
pentru cure de cateva saptamani, atunci cand boala se agraveaza. Se pot utiliza metilprednisolon acetat
sau triamcinolon acetonid in cure de 1 – 4 saptamani

Cuprinde: - ANTITUSIVE

- EXPECTORANTE

- ANTIASTMATICE

ANTITUSIVE

Mecanism de actiune:

- Deprima :-centrul tusei

- receptorii sensitivi din mucoasa respiratorie

Clasificare: - OPIOIDE

- NEOPIOIDE
ANTITUSIVE OPIOIDE

Opiul si Morfina

Actiune f-dinamica: - antitusiva

- analgezica

- tranchilizanta

Indicatii: - cancer bronhopulmonar

- anevrism de artera aorta

- infarct pulmonar

Efecte adverse: - dependenta

- deprimarea centrului respirator → stop respirator !

2. Codeina (Metilmorfina) – CODENAL, CODEINA FOSFAT

Actiune f-dinamica: - antitusiva

- analgezica

- sedativa slaba

3. Noscapina – TUSAN

~ Codeina, dar NU deprima centrul respirator

efect analgezic

4. Dextrometorfan – TUSIN, HUMEX

ANTITUSIVE NEOPIOIDE

1. GLAUCINA

• act. antitusiva slaba, de scurta durata

2. CLOBUTINOL – TABCIN, TUSSAMED

• antitusiv cu actiune centrala indicat in tusea neproductiva, jenanta

3. BUTAMIRAT – SINECOD, TUSOSEDAL

• indicat in - tusea iritativa

- bronhoscopie

4. OXELADINA – PAXELADINE

• preferat in pediatrie