ENUNȚUL. CLASIFICAREA PROPOZIȚIILOR.

PUNCTUAȚIA ENUNȚULUI
Propoziția este o comunicare cu un singur predicat înzestrată cu sens și coerență.
Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziții legate între ele prin înțeles, coerență și coeziune.
Enunțul reprezintă o comunicare independentă și suficientă din punct de vedere al înțelesului. El cuprinde: propoziția,
fraza și enunțurile nonpropoziționale.

Exemple de enunțuri:
Urșii polari trăiesc în zona artică.
Urșii polari trăiesc în zona artică, unde temperaturile scad foarte mult.
Urșii polari rezistă la temperaturi foarte scăzute și se hrănesc cu pește.
Tună.
Ce faci?
Foc!
Gura!
Vai!

Clasificarea propozițiilor
1.1 După scopul comunicării, propozițiile sunt:
a. Propoziții asertive – exprimă informații; sunt marcate prin punct la sfârșit;
b. Interogative – propoziții prin care se formulează o întrebare sau se cere o informație; au o intonație specifică și
sunt marcate în scris prin semnul întrebării; În funcție de tipul de răspuns așteptat, propozițiile interogative sunt:
- Totale – care permit un răspuns de tipul da / nu;
Ex: Ai învățat? R: Da / Nu etc.
- Parțiale – care au ca răspuns un cuvânt conținut în întrebare; care cer identificarea unui component al
enunțului: Subiect, Nume predicativ, atribut, complement)
Ex: Cine? Care? Unde? Când? Cum? Al câtelea? Etc
- Alternative – care solicită o alegere între două sau mai multe variante;
Ex: Pleci sau vii?
OBS!!! În vorbire directă, interogativele se numesc directe. Atunci când sunt transpunse în vorbire indirectă se
numesc indirecte. De ex: L a întrebat dacă a învățat lecția.
c. Propoziții imperative: exprimă o poruncă, un îndemn, o rugăminte,( ordine, rugăminți, scuze) și conțin de regulă
un verb la imperativ sau la conjunctiv, dar pot avea verbul și la indicativ. Sunt marcate în scris prin semnul
exclamării.
d. Propoziții exclamative: exprimă o stare afectivă, o evaluare personală a unei stări de lucruri; au o intonație
specifică și sunt marcate în scris prin semnul exclamării.

1.2 După structură:

- Propoziții simple – formate numai din subiect și predicat sau numai din predicat;
OBS!!! Există propoziții simple cu subiect multiplu sau cu nume predicativ multiplu; Propoziția cu un
substantiv în vocativ (un cuvânt care reprezintă o strigare) este o propoziție simplă;
- Propoziții dezvoltate – pe lângă S și P au și alte părți de propoziție.
1.3 După aspectul predicatului:
- Propoziții afirmative;
- Propoziții negative – Negația se exprimă cu ajutorul adverbelor nu, ba, care pot fi întărite prin negații
auxiliare: nimeni, nimic, niciun, nimănui, nicăieri, nici, niciodată, deloc etc.
1.4 După înțeles:
- Propoziții principale – care au singure înțeles;
- Propoziții secundare – a căror înțeles depinde de celelalte.
Exemple de enunțuri:
Urșii polari trăiesc în zona artică.
Urșii polari trăiesc în zona artică, unde temperaturile scad foarte mult.
Urșii polari rezistă la temperaturi foarte scăzute și se hrănesc cu pește.
Tună.
Ce faci?
Foc!
Gura!
Vai!
Exemple de enunțuri:
Urșii polari trăiesc în zona artică.
Urșii polari trăiesc în zona artică, unde temperaturile scad foarte mult.
Urșii polari rezistă la temperaturi foarte scăzute și se hrănesc cu pește.
Tună.
Ce faci?
Foc!
Gura!
Vai!
Se dă următorul text:
Au mai trecut două săptămâni.
- Iar nu te-ai ținut, Preda, de cuvânt! Ce fel de socoteală faci? Ai găsit ori n-ai găsit?
- Drept să-ți spui că nici n-am căutat... Dar ia mai spune o dată: ce trebuia să caut, că nu-mi aduc aminte bine?
- O casă, omule!
- De casă era vorba? Am găsit.
- Unde e? De ce n-ai venit să-mi spui? E frumoasă?
- Foarte frumoasă. Are sopru pentru zece care de fân, grajd mare, fântână în curte, grădină.
- Hai s-o vedem.
- Merg bucuros, însă după-amiază. Am niște tocuri de pus pentru notar.
- Bine, după- amiază. Câtă chirie cere?
- N-am întrebat.
- Era cel dintâi lucru de știut.
- Am uitat să-ți spun că nu vrea să închirieze.
- Atunci de ce ne mai ducem după prânz?
- Așa, ca să vezi casa. Tudor Arghezi, Cartea cu jucării
1. Extrage din text trei enunțuri asertive.
2. Extrage din text toate enunțurile interogative și precizați dacă sunt totale, parțiale sau alternative.
3. Extrage din text două enunţuri imperative.

Se dă următorul text:
Au mai trecut două săptămâni.
- Iar nu te-ai ținut, Preda, de cuvânt! Ce fel de socoteală faci? Ai găsit ori n-ai găsit?
- Drept să-ți spui că nici n-am căutat... Dar ia mai spune o dată: ce trebuia să caut, că nu-mi aduc aminte bine?
- O casă, omule!
- De casă era vorba? Am găsit.
- Unde e? De ce n-ai venit să-mi spui? E frumoasă?
- Foarte frumoasă. Are sopru pentru zece care de fân, grajd mare, fântână în curte, grădină.
- Hai s-o vedem.
- Merg bucuros, însă după-amiază. Am niște tocuri de pus pentru notar.
- Bine, după- amiază. Câtă chirie cere?
- N-am întrebat.
- Era cel dintâi lucru de știut.
- Am uitat să-ți spun că nu vrea să închirieze.
- Atunci de ce ne mai ducem după prânz?
- Așa, ca să vezi casa. Tudor Arghezi, Cartea cu jucării
1. Extrage din text trei enunțuri asertive.
2. Extrage din text toate enunțurile interogative și precizați dacă sunt totale, parțiale sau alternative.
3. Extrage din text două enunţuri imperative.