Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

3. DEPLASĂRILE PROFILELOR ŞI ANGRENAJELOR

3.1. Deplasările angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi

3.1.1.Roata cu dantură zero.

Figura 3.1

Pentru tăierea danturii unei roţi dinţate prin metoda rulării se va

presupune că cremaliera este aşezată faţă de prefabricat, astfel, că linia ei de
referinţă să se găsească la o distanţă de centrul de rotaţie al
semifabricatului (fig.3.1). Se dă semifabricatului o rotaţie cu viteza
unghiulară iar cremalierei o mişcare de translaţie, de avans cu o viteză
, în afară de mişcarea de rabotare dată în direcţia axei roţii.
În acest caz, dreapta de referinţă se va rostogoli fără alunecări pe
cercul de rază , iar pe prefabricat se vor tăia dinţii, care au pe acest cerc un
pas egal cu pasul al cremalierei. Numărul de dinţi va fi:

(3.1)
unde este modulul standardizat al sculei cremalieră.
Cercul roţii dinţate, pe care pasul are aceeaşi valoare cu pasul de
referinţă sau normalizat al cremalierei, se numeşte cerc de divizare.

57
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

Deoarece dreapta de referinţă a cremalierei se rostogoleşte fără

alunecare peste cercul de divizare al roţii, punctul de contact dintre ele
reprezintă polul . Roata la care linia de referinţă a cremalierei este
tangentă la cercul de divizare, deci cercul de divizare coincide cu cel de
rostogolire, se numeşte roată zero sau nedeplasată.
Dacă o roată zero formează un angrenaj simplu cu cremaliera, pe
cercul de divizare, lăţimea dintelui roţii este egală cu lăţimea golului
cremalierei de pe dreapta de referinţă, adică egală cu lăţimea dintelui
cremalierei şi a golului roţii. Se poate scrie din fig. 3.1:

de unde rezultă că diametrul cercului de bază este :

(3.2)
Întrucât elementele cremalierei de referinţă se reproduc cu valorile lor pe
roată, se pot scrie elementele geometrice ale danturii roţii zero:
;
şi

(3.3)

3.1.2. Coeficientul de deplasare.

Dacă este necesar să se prelucreze dantura unei roţi având dinţi

cu ajutorul unei cremalierei de modul , cum pasul cremalierei este acelaşi
pe orice dreaptă paralelă cu linia de referinţă, spre a obţine roata cu dinţi,
orice dreaptă poate fi aşezată la distanţa , raza cercului de divizare.

Figura 3.2
Deplasarea cremalierei, astfel ca linia sa de referinţă să fie aşezată
la o distanţă mai mică sau mai mare de cercul de rostogolire, are ca o

58
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

consecinţă practică modificarea valorii distanţei dintre centrele de rotaţie

sau axele roţilor.
Cu toată această modificare, aşa cum s-a arătat anterior, la dantura
cu profil în evolventă legea fundamentală a angrenării va fi respectată.
Dacă roata dinţată ar fi prelucrată cu configuraţia prezentată în
fig.3.2a, ar rezulta subtăieri apreciabile.
Proprietatea evolventei de a fi insensibilă la modificarea distanţei
dintre axe se utilizează la deplasare (fig.3.2b), când cremaliera va fi
îndepărtată în cercul de rostogolire cu distanţa:
(3.4)
până când interferenţa dispare. Deplasarea a cremalierei este un multiplu
de modul, se măsoară în mm, iar se numeşte coeficient de deplasare sau
deplasare specifică.
Calculul valorii lui , în vederea
evitării interferenţei, rezultă din fig.3.2b. Din triunghiul se scrie:
(3.5)
iar din triunghiul :

Înlocuind pe în relaţia (3.5), se obţine:

Deoarece înălţimea capului cremalierei este , prin

însumare, rezultă:
(3.6)

Se înlocuieşte şi se obţine:

de unde:

(3.7)

Dacă rezultă:

(3.8)

59
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

este cu atât mai mare cu cât este mai mic.

În raport cu sensul modificării poziţiei liniei de referinţă a
cremalierei faţă de cercul de rostogolire al roţii se pot deosebi două cazuri:
- deplasare pozitivă (corijare pozitivă), , când linia de
referinţă a cremalierei se situează la o distanţă mai mare decât raza cercului
de rostogolire, adică este deplasată spre exterior. Această deplasare se
utilizează la numere mici de dinţi , şi oferă posibilitatea creşterii
rezistenţei piciorului dintelui, dintele este mai gros decât la roata zero (rază
de curbură a evolventei creşte prin utilizarea arcelor depărtate de cercurile
de bază);
- deplasare negativă (corijare negativă), , când linia de
referinţă a cremalierei este situată spre interior. Această deplasare se
utilizează pentru numere mari de dinţi, dinţii ce rezultă fiind mai subţiri
decât la roţile dinţate zero.
Corespunzător celor arătate pentru roţi, la angrenajele simple,
formate din două roţi dinţate, se disting trei posibilităţi: angrenaje zero,
angrenajele zero deplasate sau deplasate simetric şi angrenajele deplasate
nesimetric.

3.1.3.Angrenajul zero (angrenaj nedeplasat)

La angrenajul zero, cercurile de rostogolire ale ambelor roţi

coincid cu cercurile de divizare ( pasul pe aceste cercuri este ),
liniile de referinţă ale cremalierelor coincid, iar coeficienţii de deplasare
sunt . Acest angrenaj se poate folosi dacă:
(3.9)
Ştiind că cercurile de divizare şi rostogolire coincid, putem scrie:

unde şi sunt turaţiile celor două roţi.

Întrucât pasul şi prin urmare modulul pe cercurile de rostogolire
trebuie să fie acelaşi pentru ca roţile să poată angrena, se mai poate scrie:

unde şi sunt numerele de dinţi ale roţilor. Se obţine :

(3.10)

60
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

deci raportul de transmitere se poate exprima şi sub forma unui raport invers
între, numerele de dinţi ale roţilor. Distanţa dintre centrele de rotaţie ale
roţilor, la angrenajul zero va fi:
(3.11)

3.1.4Angrenajul zero deplasat (deplasat simetric).

La angrenajul zero deplasat sau deplasat simetric, deplasarea

pozitivă a roţii mici va fi compensată printr-o deplasare negativă, de aceeaşi
valoare, pentru roata mare, fără ca să se permită apariţia interferenţei la
roata mare, deci:
(3.12)
Acest angrenaj se poate folosi dacă :

ceea ce se poate demonstra utilizând fig.3.3 şi relaţia limită pentru evitarea

interferenţei. Din triunghiul şi rezultă pentru roata
conducătoare:

iar pentru roata condusă, analog:

Figura 3.3

61
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

de unde:

în care dacă se înlocuieşte cu valoarea sa din se

obţine:

(3.13)

sau:
(3.14)
Pentru evitarea interferenţei este nevoie ca .
Angrenajul zero deplasat se mai numeşte şi angrenaj deplasat în
înălţime, deoarece la roata deplasată pozitiv, înălţimea capului dintelui
creşte în dauna înălţimii piciorului şi invers la roata deplasată negativ. Deci
înălţimile dinţilor sunt mai mari la acest angrenaj decât cele ale roţilor de la
angrenajul zero. Analog angrenajelor zero, şi aici, cercurile de rostogolire şi
cele de deviere coincid (cu observaţia că liniile de referinţă ale
cremalierelor nu mai trec prin polul al angrenajului). Distanţa dintre
axele roţilor se păstrează neschimbată.

3.1.5Angrenajul deplasat asimetric.

Angrenajul obţinut prin deplasarea nesimetrică a cremalierei

prezintă două variante principale: angrenajul plus sau deplasat pozitiv şi
angrenajul minus sau deplasat negativ.
La angrenajul deplasat pozitiv, una din roţi, de obicei
conducătoare, are o deplasare pozitivă , iar cea de a doua roată, are,
fie o deplasare pozitivă, fie că este nedeplasată, fie că este deplasată negativ
dar , astfel că:
(3.15)
În această situaţie distanţa dintre axa dată de relaţia (3.8):

62
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

(3.16)

şi se observă că
La angrenajul deplasat negativ, deplasarea negativă a uneia dintre
roţi este preponderentă astfel că:
(3.17)
În această situaţie, distanţa dintre axe devine , unde este
dată de relaţia (3.16), iar se numeşte distanţa dintre axe de referinţă
(sau de bază).
La angrenajele deplasate nesimetric, cercurile de divizare ale
roţilor nu sunt tangente şi nu coincid cu cercurile de rostogolire, rezultând
în acelaşi timp o nouă poziţie pentru polul . Deplasările cremalierelor
sunt:
; (3.18)
Deoarece cercurile de divizare şi cele de rostogolire nu coincid,
unghiul de angrenare se modifică, deşi roţile au fost executate cu scule
normale. De asemeni se modifică distanţa dintre axe.

3.1.6.Grosimea dintelui pe cercul de divizare.

Figura 3.4

Prin deplasarea cremalierei astfel ca linia de referinţă a acesteia să

nu mai fie tangentă la cercul de divizare (deplasare de mărime ),
63
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

grosimea dintelui şi lărgimea golului pe cercul de divizare nu mai sunt egale

cu ca în cazul tangentei lor. La toate deplasările, grosimea dintelui
roţii pe cercul de divizare este egală cu lăţimea golului cremalierei, pe
dreapta cremalierei tangentă la acest cerc şi paralelă cu linia de
referinţă (dreapta de divizare). Din figura 3.4 se vede că lărgimea golului
cremalierei pe dreapta de divizare şi prin urmare grosimea dintelui roţii
este:

(3.19)
iar lărgimea golului roţii:

(3.20)

care adunate dau pasul aşa cum era de aşteptat. Relaţiile se pot utiliza şi
pentru roţile cu deplasare negativă, considerând coeficientul de corijare
cu semnul său algebric.

3.1.7.Grosimea dintelui pe un cerc oarecare.

Figura 3.5

Cunoscându-se grosimea dintelui pe cercul de divizare, la roţile cu

64
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

profil în evolventă se poate determina grosimea dintelui pe oricare alt cerc.

Astfel din figura 3.5 se poate scrie:
(3.21)

unde: ; ; ;

deci:

sau:

(3.22)

Dacă sunt cunoscute şi , se poate afla , deoarece

unghiurile şi se determină din relaţiile:

; (3.23)

Pentru cercul de rostogolire relaţiile (3.22) şi (3.23) se vor scrie

sub forma :

(3.24)

(3.25)

3.1.8.Determinarea unghiului de angrenare .

Pentru determinarea unghiului efectiv de angrenare se va considera

un angrenaj deplasat pozitiv, având coeficienţii de deplasare şi . Se
presupune că dintele unei roţi intră fără joc lateral în golul dintelui roţii a
doua, adică există o angrenare precisă fără joc lateral. Pentru ca angrenarea
să fie posibilă este necesar ca grosimea dintelui pe cercul de rostogolire al
roţii conducătoare 1 să fie egală cu lărgimea golului pe cercul de rostogolire
al roţii conduse 2 şi invers adică:
şi (3.26)
Adunând cele două egalităţi se obţine:

65
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

(3.27)
adică pasul pe cercurile de rostogolire trebuie să fie acelaşi, spre a fi
posibilă angrenarea.
Înlocuind în relaţia (3.24) diametrele cercurilor de rostogolire şi de
divizare din relaţiile:

şi

rezultă:

Dacă se introduce din relaţia (3.19), se obţine:

sau:

(3.28)

Prin analogie, pentru roata 2 se poate scrie:

(3.29)

Adunând termen cu termen cele două egalităţi, rezultă:

Întrucât , egalitatea se mai scrie:

(3.30)

şi, utilizând tabelele pentru funcţiile evolventă, sau o metodă numerică, se

poate determina valoarea unghiului efectiv de angrenare.
În concluzie, se poate arăta că, în funcţie de deplasarea profilului
danturii, caracteristicile geometrice ale angrenajelor sunt:
- a) - angrenaj zero: .
Distanţa dintre axe:
66
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

(3.31)

Dintele:
(3.32)

Cercuri importante:

(3.33)

- b)- angrenaje deplasate

Distanţa dintre axe:

(3.34)

Dintele:

(3.35)
Cercuri importante :

(3.36)
-c)-angrenajul zero deplasat: ;
Elementele se determină cu relaţiile de la punctul b.

3.1.9.Limitele deplasării nesimetrice.

Deşi avantajos pentru că evită interferenţa la un număr mic de

dinţi, măreşte rezistenţa la piciorul dintelui prin razele de curbură mai mari
ale evolventei, reduce alunecarea deoarece porţiunea din linia de
angrenare este mai scurtă, angrenajul deplasat nesimetric are două
dezavantaje esenţiale:
67
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

- gradul de acoperire se micşorează, deoarece razele cercurilor

exterioare devin mai mici;
- dinţii devin ascuţiţi la vârf cu pericolul ca dintele unei roţi să
degradeze flancul dintelui roţii conjugate.

Figura 3.6

Prima problemă care se pune este cu cât trebuie scurtaţi dinţii prin
deplasare pentru a obţine angrenajul fără joc pe flancuri şi doar cu joc
radial.
Dacă se notează variaţia distanţei dintre axe (fig.3.6) cu se
poate scrie:
(3.37)
unde este un coeficient de variaţie a distanţei dintre axe.
Înlocuind pe şi cu valorile lor rezultă:

de unde:

(3.38)

Din relaţia (3.30) pentru angrenajul fără joc pe flancuri rezultă:

68
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

(3.39)

Întrucât corespunde unui angrenaj fără joc pe flancuri, dar cu joc

radial, întotdeauna .
La angrenajul ale cărui roţi sunt deplasate cu şi , distanţa
dintre axe va fi mai mare cu
(3.40)
decât distanţa dintre axe care
asigură o angrenare fără joc pe
flancuri, dar cu joc radial
(fig.3.7). Aşadar, pentru a se
obţine un angrenaj cu un joc
radial corespunzător, dinţii vor
trebui scurtaţi cu dat de
relaţia (3.40).

Figura 3.7

Înălţimea a dinţilor va fi:

(3.41)
Verificarea la ascuţire a dintelui se poate considera ca o altă
limită a deplasării nesimetrice. Aceasta se face determinându-se grosimea
dintelui pe cercurile exterioare ale celor două roţi:

(3.42)

69
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

Valorile stabilite cu relaţia (3.42) trebuie să fie

şi . Dacă
inegalităţile nu sunt satisfăcute, este necesară micşorarea razelor cercurilor
exterioare.
În final vom sistematiza scopurile urmărite prin deplasarea
danturii:
- realizarea unei roţi dinţate cu dinţi, fără apariţia
interferenţei;
- realizarea unei anumite distanţe între axe (de obicei
standardizată). Valoarea iniţială a distanţei între axe este:

(3.43)

numită şi distanţă de referinţă. Se standardizează această distanţă în

conformitate cu STAS 6055- 82. Această distanţă poate fi modificată la
valoarea şi se calculează unghiul de angrenare corespunzător:

(3.44)

Se deduce deplasarea totală necesară pentru acest scop:

(3.45)

- mărirea capacităţii portante a angrenajului la solicitarea de

contact a flancurilor (presiunea de contact scade odată cu creşterea razelor
de curbură);
- mărirea capacităţii portante a bazei dintelui la ruperea prin
încovoiere;
- micşorarea pericolului gripării şi creşterea randamentului
angrenajului;
- mărirea gradului de acoperire prin deplasări negative. În cazuri
extreme se pot obţine prin deplasări de profil aşa numitele angrenaje
antepolare – care au tot segmentul de angrenare în zona segmentului de
intrare în angrenare, sau angrenajele postpolare – cu toată angrenarea pe
segmentul de ieşire din angrenare.

3.2. Deplasările angrenajelor cilindrice cu dinţi înclinaţi

70
 Capitolul 3 Deplasările profilelor şi angrenajelor

Elementele referitoare la deplasarea danturii drepte sunt valabile şi

pentru dantura înclinată. La dantura înclinată, deplasarea sculei se
desfăşoară în planul normal pe axa dinţilor, cu menţiunea că mărimea
deplasării fată de linia de referinţă a cremalierei (vezi fig. 2.11) în
raport cu polul angrenării şi este multiplu al aceluiaşi modul normal.
Deoarece modulul este diferit în fiecare din cele trei plane
( normal, frontal, axial,) diferă şi deplasările specifice . Interes practic
prezintă numai legătura între deplasarea specifică în planul normal şi în cel
frontal. Această legătură rezultă din expresia deplasării profilului în funcţie
de modul :

cu

(3.46)

Profilul de referinţă rămâne în planul normal. Angrenarea se

produce însă în planuri frontale, decalate în diferite plane paralele. De
aceea, roţile dinţate componente al angrenajului se definesc prin parametrii
frontali, calculul geometric al angrenajului realizându-se în plan frontal.
Teoria angrenajului cilindric cu dinţi drepţi rămâne valabilă şi pentru
angrenajul cilindric cu dantură înclinată.

3.3.Deplasările angrenajelor melcate.

Motivele realizării deplasării de profil la angrenajele melcate sunt

aceleaşi ca şi la angrenajele cilindrice. La angrenajul melcat se realizează
deplasarea numai la roata melcată, deci : roata modificându-şi
astfel diametrul de cap şi de picior, iar melcul nu se deplasează şi îşi
păstrează şi într-un angrenaj melcat deplasat aceleaşi dimensiuni ca într-un
angrenaj nedeplasat.
Pentru a se realiza un contact liniar între dinţi este necesar ca
melcul generator (scula) sa aibă aceleaşi dimensiuni şi să fie la aceiaşi
distanţă dintre axe la prelucrare ca şi melcul în funcţionare, deci
şi ; există în plus diametrele de referinţă şi . Din cauză că
se deplasează numai roata melcată, nu există angrenaj zero deplasat.
În figura 3.8.a este reprezentat un angrenaj zero la care :
(3.47)
Sunt posibile două moduri de ase realiza deplasarea de profil :

71
Elemente de inginerie mecanică Angrenaje

a)Se păstrează , dar se modifică în ( pentru a realiza ).

În acest caz, la o deplasare pozitivă de profil (fig. 3.8.b) se obţine :

Figura 3.8

(3.48)
(3.49)
(3.50)
iar pentru o deplasare negativă de profil (fig. 3.8.c) se obţine :
(3.51)
(3.52)
(3.53)
b). Se păstrează dar se modifică în pentru a se realiza o
deplasare de profil în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de funcţionare .
Din relaţia :

(3.54)
caz în care, pentru sau 2, se obţine
Se admite în general

72