Cuprins

 Introducere
 Definiția și caracterele juridice ale contractului de credit bancar
 Subiecții contractului de credit bancar
 Obiectul și forma contractului de credit bancar
 Conținutul contractului de credit bancar
Introducere
Odată cu dezvoltarea economiei într-un stat,precum și multitudinea de raporturi
apărute în legătură cu această eficientizare a uneia dintre cele mai importante
ramuri pentru societate,întru crearea unor condiții pentru o eficacitate în acest
domeniu,inclusiv acoperirea unor necesități ale statului și societății,au dus la
apariția raporturilor legate de anumite operațiuni financiare. Astfel dacă facem
referire la domeniul public în acest sens atunci menționăm despre o supraveghere a
statului și societății care a dus la apariția de raporturi legate de anumite operațiuni
financiare.
Toate operațiunile bancare se desfășoară prin intermediul contractelor
bancare,printre care este și contractul de credit bancar, obiectul lor fiind constituit
din operațiunile bancare cuprinse în legislația privind activitatea bancară.
Definiția și caracterele juridice ale contractului de credit bancar
Creditul sau relația de credit reprezintă o categorie importantă a relațiilor
economice de piață. Operațiunile economice din care decurge această relație sunt:
vânzarea de mărfuri sau prestarea de servicii a căror plată urmează să se facă la o
dată ulterioară,numită scadență și acordarea unor împrumuturi în bani unor
persoane fizice sau juridice pe o perioadă determinată.
 În definirea creditului apar trei accepțiuni:
 Existența unor disponibilități la unii agenți economici și acceptarea de
a fi împrumutate altor agenți economici (debitori)
 Pierderea temporară a unor drepturi ale celui care împrumută și
instituirea altor drepturi pentru cel împrumutat
 Obligativitatea împrumutatului de a restitui împrumutul la un termen
numit scadență însoțit în mod obligatoriu de scadență.
 Trăsăturile caracteristice creditului, ca relație economică sunt următoarele:
 Creditul aduce în planul relațiilor economice doi subiecți
distincți:creditorul-cel care dă cu împrumut și are de primit o valoare
la scadență și debitorul – cel care primește împrumutul sau marfa și
trebuie să restituie suma primită sau să plătească la scadență valoarea
bunului primit.
 Rambursabilitatea lui la o dată reciproc convenită,denumită scadență
 Termenul de rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o mare
varietate.
  Creditul are o garanție reală atunci când un bun existent poate fi
vândut în cazul nerambursării creditului sau garanție personală în
cazul în care este suficient angajamentul personal al debitorului
 Tranzacția-acordarea creditului poate fi consimțit printr-o tranzacție
unică: acordarea unui împrumut ; vânzarea unei obligații; angajarea
unui depozit
 Deasemenea caracteristici creditului sunt consemnarea și
transferabilitatea
Acordurile de credit sunt consemnate în marea lor parte,prin înscrisuri,instrumente
de credit a căror formă de prezentare implică aspecte multiple și
diferențiate,esențial în aceste instrumente este obligația fermă a debitorului privind
rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plăti suma
angajată.
O noțiune mai largă a creditului o găsim în Legea instituțiilor financiare,potrivit
definiției cuprinse la art.3 al acestei legi,prin credit se înțelege orice angajament de
a acorda bani ca împrumut,cu condiția rambursării lor plății dobânzii și altor plăți
aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei;orice garanție
emisă precum și orice angajament de a achiziționa o creanță sau alte drepturi de a
efectua o plată.
Totodată,cea mai recentă lege care reglementează domeniul contractului de credit
bancar este Legea 202 din 12.07.2013 privind contractele de credit pentru
consumatori intrată în vigoare la 06.03.2014. Scopul acestei legi este dezvoltarea
cadrului legal necesar pentru asigurarea protecției intereselor economice ale
consumatorilor prin crearea de condiții echitabile pentru obținerea creditelor de
consum,precum și prin stabilirea unor norme de comportament responsabil al
creditorilor în acordarea creditelor pentru consumatori.
Contractul de credit bancar derivă din contractul de împrumut. Datorită acestui fapt
o mare parte din autori califică contractul de credit bancar ca o specie a
contractului de împrumut.
Există însă deosebiri importante între contractul de împrumut și contractul de
credit bancar, de care trebuie să se țină cont în mod necesar la aplicarea cu titlu
subsidiar a normwlor ce reglementează contractul de împrumut.
 Aceste deosebiri constau în următoarele:
 Contractul de credit bancar este consensual,iar contractul de împrumut
este real
 Contractul de credit bancar este sinalagmatic iar contractul de
împrumut este unilateral
 Subiect al contractului de credit bancar în mod obligatoriu este banca
în timp ce în contractul de împrumut pot fi orice persoane
  Obiect al creditului bancar sunt banii iar obiect al împrumutuluipot fi
atât banii cât și alte bunuri fungibile
 Contractul de credit bancar este cu titlu oneros pe când contractul de
împrumut se prezumă a fi gratuit.
Conform alin.(1) art.1763 al Codului Civil al RM prin contractul de credit bancar o
bancă(creditor) se obligă să pună la dispoziția unei persoane(debitor) o sumă de
bani(credit) iar debitorul se obligă să restituie suma primită și să plătească dobânda
și alte sume aferente prevăzute de contract.
 Contractul de credit prezintă următoarele caractere juridice:
 Caracterul consensual presupune valabilitatea contractului de credit prin
simpla manifestare a consimțământului de către părțile contractante,fără ca
acestea să îmbrace o anumită formă. Totuși pentru determinarea elementelor
esențiale ale contractului de credit bancar,în practică acestea se încheie în
formă scrisă fiind materializate în modele de contract întocmite de fiecare
instituție de credit în parte,după propriile norme de creditareâ
 Caracterul sinalagmatic presupune crearea unor obligații în sarcina ambelor
părți.Obligația creditorului constă în punerea în punerea la dispoziția
împrumutatului a diferitor fonduri bănești ce urmează a fi destinate
scopurilor prevăzute în contract. În schimbul primirii sumelor de
bani,debitorul-împrumutat are obligația restituirii în totalitate a sumelor
primite,precum și de plată a dobânzilor aferente și a altor cheltuieli legate de
executarea contractului
 Contractul de credit este comutativ deoarece ambele părți cunosc întinderea
propriilor obligații:împrumutătorul cuantumul creditului și împrumutatul
suma ce trebuie să o ramburseze dobânzile și cheltuielile
 Caracterul oneros se prezintă sub forma obligației împrumutatului de a plăti
dobânzi împrumutătorului pentru creditul primit,această obligație este
prevăzută în toate actele normative ce reglementează diferitele categorii de
credite.
Subiecții contractului de credit bancar
Părțile contractului sunt creditorul banca sau altă instituție financiară
autorizată conform legii pe de o parte și debitorul pe de altă parte.
Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei (art.2)și Legii
instituțiilor financiare (art.3) entitățile care au capacitatea de a utiliza
mijloacele atrase de la persoanele fizice sau juridice pentru a acorda credite
sunt băncile și alte instituții financiare. Alin.(1) art.26 al Legii instituțiilor
financiare numește printre activitățile financiare :acordarea de credite de
consum și ipotecare ,factoring cu sau fără drept de regres,finanțarea
tranzacțiilor comerciale.
Banca poate exercita aceste activități numai în baza autorizației eliberate de
Banca Națională.
 În calitate de debitor poate fi orice persoană fizică sau juridică
Obiectul și forma contractului de credit bancar
Obiectul contractului îl constituie serviciul bancar de punere la dispoziția
debitorului a unei sume de bani prevăzute de contract
Forma contractului de credit bancar – Conform alin.(2) art.1763 al Codului
Civil al RM contractul de credit bancar se încheie în formă scrisă. Legea
instituțiilor financiare în art.32 prevede că toate operațiunile de credit și
garanție ale băncilor trebuie consemnate în documente contractuale din care
să rezulte clar termenele stabilite și toate condițiile tranzacțiilor respective.
În practică la încheierea acestor contracte se utilizează formularele tipizate
alcătuite de bancă. Ca și celelalte contracte bancare ,contractul de credit
bancar este un contract de adeziune.
Drepturile și obligațiile părților:
Se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care:
-consumatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea prevederilor şi a
condiţiilor contractuale;
- creditorul poate declara scadent sau poate denunţa unilateral contractul ori
poate penaliza consumatorul în cazul afectării reputaţiei creditorului;
-creditorul poate declara scadent anticipat creditul în cazul în care
consumatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform altor contracte de credit
încheiate cu alţi creditori;
- creditorul impune consumatorului încheierea contractului de asigurare a
bunurilor puse drept garanţie cu un asigurator agreat de creditor.
-Creditorii nu au dreptul să refuze încasarea ratelor de credit în moneda în
care s-a acordat creditul.
- Orice notificare cu privire la modificarea conţinutului clauzelor contractuale
referitoare la costuri va fi transmisă consumatorilor cu cel puţin 10 zile
calendaristice înainte de aplicarea acestora, cu excepţia situaţiilor în care
consumatorul solicită modificări ale contractului care implică schimbarea
costurilor.
- Se interzice aplicarea oricăror plăți (inclusiv dobânzi, comisioane, taxe,
penalități, dobânzi de întârziere şi orice alt tip de plăți) aferente unui contract de
acordare a creditului pentru consumator pe un termen mai mic de 2 ani și/sau în
care suma inițială debursată este de până la 50 de mii de lei (pentru linia de credit,
valoarea de referință se va considera suma maximă stabilită în contractul de credit),
a căror valoare totală să depășească valoarea debursată conform contractului
respectiv sau valoarea de intrare a bunului în contractul de leasing financiar.
Dacă un contract de credit vizează un credit acordat sub forma unei facilităţi
de tip „descoperit de cont” (overdraft), consumatorul este informat cu regularitate,
prin intermediul unui extras de cont/situaţie de plăţi, pe hîrtie sau pe alt suport
durabil, care conţine următoarele informaţii despre:
 perioada exactă la care se referă extrasul de cont;
 cuantumurile şi datele tragerilor;
  soldul din extrasul anterior şi data acestuia;
 noul sold;
 datele şi sumele plăţilor efectuate de consumator;
 rata dobînzii aferente creditului aplicată;
 orice costuri care au fost aplicate;
 dacă este cazul, suma minimă de plată.
În plus consumatorul este informat, pe hîrtie sau pe un alt suport durabil,
asupra modificărilor ratei dobînzii aferente creditului sau ale oricăror costuri
datorate înainte ca modificarea respectivă să intre în vigoare.
Părţile pot conveni în contractul de credit ca informaţiile privind modificările
ratei dobînzii aferente creditului să fie comunicateîn cazurile în care:
 modificarea indicilor sau a ratei dobînzii aferente creditului este
cauzată de o modificare a indicelui de referinţă;
 noul indice de referinţă este făcut public prin mijloacele prevăzute de
prezenta lege;
 informaţiile privind noul indice de referinţă sînt puse la dispoziţie şi la
locul în care creditorul îşi desfăşoară activitatea.

Dreptul de revocare
Consumatorul are la dispoziţie un termen de 14 zile calendaristice în care
poate revoca contractul de credit fără a invoca motive.
Termenul de revocare începe să curgă:
 de la data încheierii contractului de credit; sau
 de la data la care consumatorului îi sînt aduse la cunoştinţă clauzele şi
condiţiile contractuale şi informaţiile prevăzute la art. 10, în cazul în
care ziua respectivă este ulterioară celei la care se face referire la lit. a)
din prezentul alineat.
 În cazul în care consumatorul îşi exercită dreptul de revocare, acesta are
următoarele obligaţii:
 pentru ca revocarea să fie efectivă înainte de expirarea termenului
menţionat de a-l notifica pe creditor ca urmare a informaţiilor oferite de
acesta conform prin mijloace care confirmă recepţionarea notificării.
Termenul este considerat a fi respectat în cazul în care respectiva
notificare este expediată înainte de expirarea termenului, cu condiţia să
fie pe hîrtie sau pe un alt suport durabil de care dispune creditorul şi
accesibil acestuia;
 de a-i plăti creditorului principalul şi dobînda aferentă acestuia de la
data la care creditul a fost tras pînă la data la care principalul a fost
rambursat, fără nici o întîrziere nejustificată şi nu mai tîrziu de 30 de
zile calendaristice de la trimiterea notificării retragerii către
creditor. Dobînda se calculează în baza ratei dobînzii aferente
creditului convenite. Creditorul nu este îndreptăţit la nici o altă
compensaţie din partea consumatorului în cazul revocării, cu excepţia
compensaţiei pentru orice taxe nerambursabile plătite de către creditor
administraţiei publice.
  În cazul prestării unui serviciu accesoriu aferent contractului de credit
de către creditor sau de către un terţ pe baza unui contract între terţ şi
creditor, consumatorul nu mai are obligaţii care decurg din serviciul
respectiv, în cazul în care consumatorul îşi exercită dreptul de revocare
a contractului de credit

 Obligaţiile specifice ale creditorilor faţă de consumatori

 La primirea cererii de credit şi a celorlalte documente necesare pentru
acordarea creditului, creditorul informează consumatorul despre faptul
că i s-a predat setul de acte necesare pentru acordarea creditului. În
procesul examinării cererii, creditorul are dreptul, în caz de necesitate,
să solicite documente suplimentare ce ţin de acordarea creditului. În
termen de maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea dosarului
de credit, creditorul informează consumatorul cu privire la acordarea
sau neacordarea creditului. Termenul de 30 de zile poate fi extins în
cazul în care consumatorul nu a transmis creditorului toate
documentele solicitate suplimentar de către creditor.
 La momentul semnării contractului, toate părţile contractante primesc
cîte un exemplar original al contractului de credit, cu excepţia cazului
în care contractul este încheiat la distanţă.
 Creditorii au obligaţia de a primi şi a înregistra reclamaţiile de la
consumatori şi de a lua toate măsurile necesare pentru a răspunde
reclamaţiilor depuse de consumatori în termenul şi condiţiile prevăzute
de lege.
 La încetarea contractului de credit, creditorul oferă consumatorului
gratuit, la cererea expresă a acestuia, un document care atestă faptul că
au fost stinse toate obligaţiile părţilor decurgînd din contractul
respectiv. Orice notificare pe care creditorul o face consumatorului
trebuie să fie semnată, datată şi înregistrată.

 Obligaţiile specifice ale intermediarilor de credit faţă de consumatori

 Intermediarul de credit indică în materialele publicitare şi în

documentele destinate consumatorilor sfera atribuţiilor deţinute, în
special dacă lucrează exclusiv cu unul sau mai mulţi creditori sau ca
broker independent.
 În cazul în care intermediarul de credit percepe consumatorului un
onorariu înainte de încheierea contractului, acesta face cunoscut
consumatorului onorariul perceput; consumatorul şi intermediarul de
credit convin asupra onorariului pe hîrtie sau pe un alt suport durabil.
 Onorariul datorat de consumator intermediarului de credit se comunică
creditorului de către intermediarul de credit în vederea calculării
dobînzii anuale efective.