Conditia femeilor in literatura

Pe parcursul anilor, conditia femeii in societate a suferit valoroase modificari, avand loc,
cel putin la nivel theoretic, imbunatari in cee ace priveste statutul femeii in societate. In opinia
mea, din punct de vedere legislativ, rolul femei in societate s-a schimbat, femeile primind
drepturi egale cu barbatii.
In primul rand, de-a lungul anilor, femeile au dus o lupta crancena pentru a-si dobandi un
rol vrednic si respectabil in societate. Confruntandu-se cu prejudecatiile, nedreptatile, lipsa de
educatie si chiar cu violenta, femeile de pretutindeni au purtat un razboi dureros pentru a obtine
egalitatea. In secolul al XIX-lea femeile erau vazute ca inferioare barbatului, un simbol al
slabiciunii, dar si al lipsei de inteligenta. Spre exemplu, asa cum reiese din textul fragmentar ”In
intimitatea secolului 19” scris de Ioana Parvulescu, femeile se confruntau cu nenumarate
interdictii precum interdictia de a avea parte de educatie, interdictia de a se exprima liber sau de
a se imbracata si a se aranja dupa bunul plac. De asemenea, doamnelor nu li se permitea sa isi
aleaga propria cariera : « Nu e voie sa devii avocat, judecator, preot, medic, dirijor, primar,
inginer, pentru ca ar fi de neichipuit si lumea ar fi socata ».
In al doilea rand, inca din antichitate femeile au fost considerate drept inferioare, fiind
privite doar ca pe un simbol al frumusetii. Apreciate doar pentru frumusetea lor, acestea au
devenit o sursa de inspiratie pentru marii artisti ai vremii, insa inteligenta lor nu a fost niciodata
luata in considerare. Pe parcursul Evul Mediului, femeile au fost apreciate doar pentru
frumusetea lor si erau vazute doar ca pe o completare a barbatului, nu a ca pe o identitate
separata, fapt sustinut si de mitul biblic. In secolul al XIX-lea apare in fata publicului unul cele
mai puternice personaje feminine ale literaturii universale, Elizabeth Bennet, protagonista
romanului « Mandrie si Prejudecata » scris de Jane Austen. Potrivit obiceiului vremii, scopul
principal al femeilor era sa se casatoreasca cu un barbat instarit, insa Elizabeth se lupta cu toata
prejudecatile casatorindu-se din iubire, devenind astfel un model drept de urmat. In literatura
franceza, se ramarca figura controversata a Emmei Bovary, protagonsita romanului « Madame
Bovary » scris de Gustave Flaubert. Dornica de a si depasi conditia mediocra si de a evada din
lumea barbatilor, doamna Bovary pierde totul, ramanand captiva in propriile fantezii. In secolul
al XX-lea, dupa obtinerea dreptului la vot, femeile au inceput sa se emancipeze. In litaratura
autohtona, Ela Gheorghediu, eroina lui Camil Petrescu din romanul psihologic « Ultima noapte
de dragoste, intaia noapte de razboi » alaturi de Otilia Marculescu, personajul principal al
romanului lui Calinescu « Enigma Otiliei » intruchipeaza galeria persoanjelor feminine,
mondene, ce aspira la a inainta in societate. Firi sociabile si indraznete, cele doua eroine reusesc
sa-si depaseasca conditia si sa urce pe scara sociala, drept niste feemi mandre si independente.
Din pacate, in mediul rural, rolul femeii nu s-a schimbat, barbatii casatorindu-se cu ele doar
pentru zestre si pentru a le oferii mostenitori. Destinul tragic al Anei Baciu, protagonista
romanului realist « Ion « scris de Livriu Rebreanu, dezvaluie conditia femeii din mediu rural.
In concluzie, consider ca pe parcusul anilor, rolul femeii in societate s-a modoficat din
punct de vedere theoretic, insa toate drepturile pentru care femeile s-au luptat depind de
contextul socio-cultural in care aceasta traieste.