Cautarea eternului feminin o forma de cunoastere si autocunoastere in

actul suprem al iubirii

Ce este femeia? n primul rnd, femeia este mam, soie, fiic, prieten. Femeia este sensibil, dar totodat
puternic. Femeia eman frumusee, senzualitate, dragoste. Femeia st n spatele oricrui om de succes. Femeia
triete fiecare sentiment, de multe ori ajungnd s sufere.
Dup cum spunea Oscar Wilde: ,, Femeile sunt creaturi menite s fie iubite, nu nelese. Este dificil s ptrunzi
n mintea unei femei, s o nelegi, la fel cum e dificil unui brbat s-i pun inima pe tav. Aceast ,, creatur
devine muz pentru artiti, dar nu numai.
Din pcate femeile nc sunt considerate inferioare brbailor. n multe state ele sunt discriminate, fiind
victimele violenei, torturii i ale nedreptii.
Nu cred c cineva ar putea contesta urmtoarele fraze spuse de Miguel de Cervantes: ,, Femeia este sufletul
brbatului, lumina care l cluzete. Femeia este gloria. A putea spune c femeia este n stare s fac lumea
mai bun. Ea nduioeaz, uimete, conduce.
Femeia face lumea. Nimic nu se face dect pentru ea i prin ea. Toate comorile ascunse ale acestui Univers
nu le gseti dect ntr-un suflet de femeie. Din el extragi seva vieii, aduni cei mai valoros. Lacrimile ei nu sunt
dect mici picturi din oceanul iubirii.
Femeia merit s i se nchine toate imnurile,cci n spatele unei femei detepte se ascunde un brbat puternic. i
dup cum spunea Antoine de Saint Exupery : Femeia este iubit aa cum e iubit muzica, e iubit luxul. Este
spiritual sau este sentimental i este dorit. Dar ceea ce ea crede, ceea ce simte, ceea ce poart n gnd nu
intereseaz pe nimeni. Femeia frumoas place ochiului, femeia blnd place inimii. Prima este o adevrat
bijuterie, dar a doua este o comoar. Ea e muza nelepciunii, a muzicii. Truda ei se manifest prin recolte. E
ntruchiparea frumuseii pe care o putem vedea n diverse forme. Dac nu ar fi ea, nu ar exista nsi frumosul.
Fr ea lumea ar fi pustie, fr finee i nelegere. De aceea dnsa trebuie respectat, ngrijit ca o floare, ca o
regin Cci, Cine poate fi mai adnc dect marea,\ Mai deteapt ca povaa,\ Mai tcut ca poemul\ Mai
frumoas dect zeia ? FEMEIA.
i dup cum zice H. De Balzac : Femeile sunt mame i, prin urmare, stpnele lumii.
Imaginarul despre femeie este n general construit n funcie de dou coordonate, pe de-o parte divinizarea ei,
muz pentru poei i salvatoare a celor aflai n suferin, iar pe de-alta, demonizarea ei ntr-un procesc
sempitern (etern) de reproducere a parabolei biblice legate de rolul nefast al Evei.
Considerat surs a fericirii i n acelai timp izvor de suferin femeia estecea care i-a insirat pe marii
creatori ai lumii nc din cele mai vechi timpuri. Czuiprad frumuseii i farmecelor feminime sculptori,
pictori, muzicieni i nu n ultimulrnd maetrii ai cuvntului au dat natere unor minunate opere de art. Astfel,
nsculptura, femeia a insirat opera Venus din Milo.
IN EVUL MEDIU intalnim rar nume de femei care sa fi avut influenta in vreun domeniu sau altul, si cu atat
mai putin in literatura si arta . Socitatea occidentala cunoaste insa fenomenul emancipari feminine ceea ce nu
s-a intamplat in societatea islamica , unde femeile in general nu au drept la educatie , iar cele maritate fac parte
din haremuri .
TRUBADURI,TRIVEII SI MINNESAGER-II compun poeme pe tema iubirii curtenesti . Obiectul veneratiei
lor era femeia casatorita , superioara in ierarhia sociala care nu-si iubea obligatoriu sotul pentru ca acesta Ii era
un fel de prpietar , iubirea sotiei fata de el nefiind decat o datorie . Iubirea cavalerasca in schimb era pura ,
navand niciodata un caracter matrimonial .

Remarcabile personaje feminine intalnim insa si in poemele epice, nu doar in cele europene,ci si in cele arabe
.Intre acestea KRIEMHILD, in CANTECUL NIBELUNGILOR , care razbuna moartea sotului sau SIGFRIED
si determina prin vointa ei formidabila cucerirea neamului burgund de catre huni ; XIMENA, in CANTECUL
CIDULUI , care isi cinsteste sotul ,pe RODRIGO de BOLIVAR , inbalsamandu-l si astfel acesta, mort, fixat de
cal , reuseste sa-I infranga inca o data pe mauri ; SVETLANA din CANTECUL OASTEI lui IGOR care isi
razbuna sotul mort in luptele cu pecenegii.
Cea mai impportanta eroina a folclorului arab este SEHEREZADA din O mie si una de nopti , fiica vizirului
regelui SOHRIOR ,care avea pornirea de a-si ucide sotiile .
Devenita sotia regelui , SEHEREZADA reuste sa-si scape viata ,istorisindu-I sotului povesti de care acesta nu
se mai satura ascultandu-le .
EVUL MEDIU cunoaste si iubiri celebre ; cea dintre ALBERARD si HELOISE , cea dintre DANTE si
BEATRICE . ALBERARD , unul dintre cei mai celebri teologi ai secolului al - xi lea se indragostise de
HELOISE , nepoata unui poet coleg, numit FULBERT . FULBERT nu a fost de acord cu casatoria tinerilor si a
platit niste banditi sa-l castreze pe ALBERARD .
Atunci ALBERARD a convins-o pe HELOISE sa intre la manastire . DANTE 1265-1321,cel mai mare poet al
Italiei s-a indragostit la 9 ani de o fata de varsta lui, BEATRICE PORTINARI pe care o va iubi inflacarat si pur
pana la moartea acestuia si dincolo de ea, ridicand u-I prin DIVINA COMEDIE cel mai maret monument
literar inchinat unei femei .
Dona- femeia operei ,, Golful francezului
Dona este protagonista romanului, o femeie de 29 de ani, soie i mam a doi copii, Henriette i James. Se
refugiaz mpreun cu copiii la moia Navron, departe de zgomotoasa Londr i de soul ei. Fcnd parte din
clasa aristocrailor, duce o via lipsit de griji materiale.
Dup puin timp, ea se ndrgostete de piratul francez Aubery. Triete o frumoas poveste de dragoste.
Pn la urm, Dona a fost nevoit s aleag ntre brbatul vieii sale i familie. Aceasta a fcut decizia corect,
de a fi alturi de copii i de soul pe care nu l iubea, dei acesta ncerca s fac tot posibilul.
Dona este un exemplu de mam devotat. Ea a dat dovad de curaj, responsabilitate. Dei a trebuit s sufere, nu
i-a prsit familia. Pe lng toate acestea, protagonista este o fiin libertin, care nu suport s fie inut ntr-o
cuc. Ca orice femeie, vrea nelegere, respect i dragoste. La un moment dat, ea ajunge s fie imatur,
comportndu-se ca o adolescent.
Dona este una din eroinele care lupt pentru o via bazat pe valorile sale personale.
Ca personaj al operelor n proz, femeia debuteaz n nuvelele lui CostacheNegruzzi. Astfel n 1837 apare
nuvela melodramatic Zoe n care eroina este ofemeie pierdut dar inocent sufletete, n stare de pasiuni
furibunde, de undevotament fr margini. Czut n minile unor curtezani cinici, ea sfrete prin ase sinucide.
Femeia in creatia eminesciana - La inceput, cand negura vremurilor arhaice inca nu parasise spatiul ce va lua
intr-un final forma pamantului, miturile cosmogonice scot la lumina aceasi proces de nastere a vietii: crearea
femeii si a barbatului, ca personaje primordiale ce vor trebui sa duca mai departe nepretuitul dar al vietii.
Valorificarea impresionanta a sensibilitatii iubirii din care se desprinde divin chipul femeii, reiese in mod
profund din opera lui Eminescu. Pornind de la afirmatia ce ii apartine lui Eugen Lovinescu, conform careia
Eminescu a fost saturnul poeziei lirice filozofice, putem dezvolta transpunand importanta operei ce poarta
semnatura poetului in propria-i universalitate.
Continuator al nuvelelor romantice s-a dovedit a fi i Mihai Eminescu prinCezara (1876). Cezara, personaj
feminim, este simbolul frumuseii, al senzualitii,care poate seduce pe oricine, chiar i pe clugrul Ieronim.

Nuvela estetranspunerea n planul ficiunii a idealului eminescian de iubire. Puterea de druire ndragoste il
ademenete treptat i pe Ieronim.
Temelia dramaturgiei romneti a constituit-o, dup cum bine se tie, seria depiese de teatru din ciclul
Chirielor ce-l au ca autor pe Vasile Alecsandri.
Chiria,personajul feminin, reprezinta prototipul micului proprietar ahtiat s parvin. Ea esteo cucoan cu
teribile fandoseli, care debiteaz un stupefiant jargon franuzit.Piesele lui Alecsandri le vor anticipa pe cele ale
lui Caragiale: O scrisoarepierdut, O noapte furtunoas, D-ale carnavalului. Afinitile lui Alecsandri
sunt mai evidente n piesa Conu Leonida fa cureaciunea. Personajele feminime Veta, Zia, Zoe
Trahanache i Mia Baston ntruchipeaz tipul cochetei ambiioase i adulterine.Una dintre cele mai
remarcabile drame romantice este Rzvan i Vidra(1867) a lui Bogdan Petriceicu Hadeu.
Eroina feminin, Vidra, este nepoatavornicului Mooc. Fire energic i ambiioas, ea l stimuleaz pe calea
ambiiei i amririi pe Rzvan. Prins n mrejele Vidrei acesta tinde tot mai mult spre putere, ceeace-i aduce
moartea. Prin iubirea ei Vidra devine malefic.Dramaturgia romneasc se mbogete, n 1909, cu drama
Apus de soare,prima parte a trilogiei lui Barbu tefnescu Delavrancea, n care sunt create altepersonaje
feminime: Doamna Maria i Oana, soia i respectiv fiica domnitoruluitefan cel Mare.
Iubitoare i credincioase, ele se ncadreaz n categoriapersonajelor pozitive din literatura romn ce are tem
istoria naional.Comparabil cu Vitoria Lipan din Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Anca,eroina central a
dramei n dou acte Npasta (1890) de Ion Luca Caragiale ntruchipeaz o femeie ale crei triri s-au
concentrat ntr-un obsesiv sentiment: dorina de rzbunare, pedepsirea celui vinovat de moartea iubitului ei. n
momentul ncare vinovatul este pedepsit ea rostete: npast pentru npast.
Femeile sunt adevrate eroine, care lupt pentru scopurile lor, care trec prin via cu fruntea sus. Ele ador s fie
respectate i iubite. Sunt bune prietene i se sprijin unele pe altele. Sunt mame, care lupt pentru copii lor.
Care se sacrific pentru ei, ca i n cazul Donei care nelege c copiii sunt pe primul loc, chiar dac aceasta
nseamn s-l prseasc pe pirat, unica ei fericire. i n ultimul rnd sunt femei, au dreptul la o via alturi de
persoana iubit, n cazul domnioarei Eyre. Ea i-a atins scopul n via i merit s fie fericit alturi de
domnul Rochester.
Femeile reprezint zmbetul, fineea i dragostea n aceast lume. Ele dein o putere sufleteasc enorm. De
multe ori raiunea unei femei cluzete orgoliul unui brbat.