100 e-V7

r
CHRONICA

ROMANILOR
s - ./
- §I A MAt MULTOR NEMURI
IN CAT
Au fost lade ala de amestecate cu Romanii,
cat. lucrurile, intaimplarite i faptele unora Idea de ale allora
nu se pot serie pre inteles
:

Din mai ornate iiiii le autuO, in eursul de 34 de au:, eulCse i &mail

mill dela nitsterea Donmului Isus Hristos Matt-mite

DE

GlIEORGHIE SINCAI din SINCA

Doctoral FilosoJie i al Theologhlei,
fostal Director al poalelor nationalniee in toat4 tern Ardólcisei, .i Diortositorinl
. cdrIilor in crasiasea Tipografie a Unicersitatei- Unguretz.
-4 I,

EDIT1UNEA. A DOUA ,

TIPARITA

DE MINISTERIUL CULTELOR SI AL INSTRUCTIUNE1 PUBLICE,

-
Who
TOMUL
A.1TII 84 1439_

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATORII ROMANI),
26. Strada Academiei; 26,
-
A 1886.
...................".. ^,..."--....,,,","-^-,,--- ..............-..---.. ----, --.....--..,.. --.........................................w.....---.........-.. ' .....- -.... - ...-..,............. 1

4.1 -
-
www.dacoromanica.ro A
r
,
 CHRONICA

ROMANILOR
I A MAt MULTOR NEMURt
IN CAT
Aii fost iale atm de amestecate eu Romainii,
eat luerurile, Intamplairile tai faptele unora far& de ale altora
nu se pot serie pre Irate les
Din mai mune mil de antorl, in eursul de 34 de aid, enldse vi dnpii
anii dela nalterea Domnulni Isus Ilristos aleatuite

DE

GIIEORGIIIE SINCAI
6
din SINCA
Doctoral Filosofier 0 al Theologhiee
fostul Director al fcoalelor nationalnice in toata gra Arddlului, fi Diortositorial
clirtilor in craiasca Tipografie a Universitatel Ungurefti.

EDITJUNEA A DOIJA
TIPARITA

DE MINISTERIUL CULTELOR SI AL INSTRUCTIUNET PUBLICE.

TOM LJL I
.A.11-II 84 1439_

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE! ROMANE (LABORATORII ROMANI),
26. Strada Academie, 26,
1886.

www.dacoromanica.ro
 Tantae molis erat Bomanam condere gentem.
Virgilius.

Acesta era intdili de a se face pentru Romdni.

Vladica Maer vorbind cu Saul Serdariul.

www.dacoromanica.ro
 FREI-TATA

Singura editiune completa a Chronicei Romeinilor de George

incal, publicata la Iasi in a. 1853, devenind cu totul rail
si find si putin accesibila tinerimel studiOse din causa li-
terilor cirilice cu care e tiparita, d. G. Chitu, ca ministru.
al Cultelor si Instr. Pub lice, a dispus ca sa se publice o
nou6 editiune cu caractere latine, destinata in special bi-
bliotecelor scolare.
Editiunea s'a facut dupa m-scriptul Bibliotecei din Iasi,
care a servit si editiunel din 1853 , cautandu-se a se re-
produce textul cu tad esactitatea posibila , cu ortografia,
chiar si cu erorile si omisiunile copieT. 0 singura modifi-
care ne-am permis, aceia de a trece , spre maT multa in-
lesnire, notele in josul fle-carel pagine, in loc de a-le gra-
madi in corpul textulul dupa fie-care an, precum este in
m-scriptul si in editiunea ieseana.
0 colationare preliminara a m-scriptuluT din Iasl cu cei
autograf, care se pastréza in biblioteca t Museului Tran-
silvan si din Clus, cu alte m-scripte si editiuni cunoscute
s'a crequt cã ar intarqia pr6 mult aparitiunea carp, si de
aceia s'a decis tiparirea ei fara acea colationare, remanand
ca la finele volumuluT al III-lea sa se dea un indice corn-
plet al tutulor variantelor ce se vor constata in urma.
Gratie initiativel luate de d. D. Sturdza, ministru actual

www.dacoromanica.ro
al Instr. Pu14lice, colationarea editiunel presente cu rn-scrip-
tul Original din Clq s'a facut de d. profesor dr. Gr. Si Iasi,
care a notat pe marginile until exemplar tiparit, ce se pas-
tréza in Biblioteca Academiei Romane, tOte deosebirile
adaosele, stersaturile i corectiunile fdeute de autor. Din a-
cestea se dd la finele volurnuluT al III-lea indicele celor
mai insemnate variante, cele earl adaoga sail modified in
ceva textul tiparit, lasdndu-se afard numal deosebirile mid
de ortografie, punctuatiune si de inversiuni, spre a nu se-
incarca prea mult acel indice.
In fruntea publicatiunei s'a pus studiul regretatuluT isto-
ric A. Papiu Ilarian asupra Vietfi, operelor i ideilor lui G_
qincat, ca cea mal completd i maT insemnatä lucrare bio-
grafica si critica aparuta pana adi, dupt care apoI se re-
produce lista alfabetied a autorilor citati de Sincai, datoritd
tot rèposatului Papia.
In fine se da registrul complet de numi propriT alcatuit de
tineriT absolventl universitarI dd. N. Colceag si I. Clinciu_
Cu aceste imbunatatirT se presenta editiunea de fata a
(carp care era anteia de a se face pentru romani». In-
tr'ênsa tinerirnea nOstra scolara, va putea invëta istoria pa-
triel din inse.?1 rnarturiile directe ale trecutulul , singurele
cad pot da imagina viva , adevèrata i prOspata a eveni-
mentelor trecute, singurele earl pun pe cel ce le studiaza
in comunicatiune directa cu spiritul societatilor disparute
singurele in fine earl fac din cunoscintele istorice ce ele ne
procurd nu numai o proprietate a nOstra , dar in acela-Ail
timp atatea irnboldirl spornice la luau pe campul cel in-
tins si Inca putin cultivat al istoriel nationale.
1886 Iunie 1. ar. a. Tocilescu

www.dacoromanica.ro
Cronica lu tS'incai este un, tesaur,
Scump la tot Romeinul cel adeverat :
A sa aparinta n'are prep de aur,
Are prep de viapa, merit nestimat !

Originea nóstra e glorificata,

Faptele antice lumd dovedese
Ce art fost stramo§i no§tri alta data
§vi ce merit are nemul Romeinesc !

Aid tot Bonzeinul gloria-§1 gascsce :

Al sat suflet fte cat de amorpit,
Citind asta carte se insuflefesce
Svi 'n a sa cadere vede ce-a gre§it.

G. Sion.

www.dacoromanica.ro
 vj

Urbe redux annum iubeor rernanere Viennae,

Natalis Socio regna petente Soli.
Hie Methodum didici, Canones, et Iura per annum,
Et sum scrutatus plurima Scripta manu.
Hie mandata typis legi noctuque, diuque,
Historiam ut Dacicam condere rite queam.
Cornides exacuit stimulis, Benko atque Garampi,
Fautoremque egit quisque patrocinio.
Adstitit his cunctis mihi plus DARABANTHIUS unus,
Romam mittendi maxima Cura mei.
In Patriam reduci pariter non defuit unquam :
Nunc etiam egressum protegit, atque fovet.
Cui Deus idcirco, precor, addat Nestoris annos,
Maxima et in coelis Praemia sero ferat.
Ad Patriam rediens, referam nunc, quae bene feci
Pro cultu Gentis, proque decore rneae.
Principia edideram : vulgaram Grammata : quin et
Alphabeta duo, qualia Norma tenet.
Doctrinam Christi deduxi fusius, unquam
Quam fuerit Valachis traditus iste Liber.
Deerat Ars patriis Nu»zerandi recta Palestris :
Hanc etiam studui progenerare novarn.
Ter peragranda fuit mihi Transilirania tota
IOSEPHI iussu Regis Apostolici.
Ter peragratus earn, pro linguae, et Gentis honore,
In Valachis statui Commoda multa Scholis.
Quas modo non augere, ast una reddere firmas
Per his sex hiernes maxima Cura fuit.
His exantlatis, consecratisque Saha ti
Communi, cogor pessima quaeque pati.
Quid ? quod et a Studiis cogor secedere nostris,
Et colere ingenio rura aliena meo.
Namque, dolor ! terris erepto Rege IOSEPHO,
Qui, poll perpetuo vivere dignus erat.
Primum Teutonicae mandant primordia Linguae
Ne doceam ; audacter dura minando mihi.
Turn fictas Causas, et qui me perdere possint
Quaerunt! propitii sed -vetuere Poli.
His, aliisque malis vexatus, Munere gesto
Insons exutus, praesidioque carens.

www.dacoromanica.ro
 vij

Historiam quondam coeptam exarare resumo,

Quam nequii ob fatum continuare prius.
Hungariaeque mihi cum Spes magna essent in oris
Volvendi Libros, Scriptaque prisca Mutt,
Musarum Studiis florentem commigro Vardam,
Fautores plures quae fovet alma mihi.
Hic ego dum veteres pro more saluto Patronos.
Praesulis IGNATI devenerorque Lares.
Devenerorque hospes Canonis de nomine dicti
Concilii Graeci limina amica mihi :
Accedo plures demum, quos contigit olim
Novisse in Populo, ac Nobilitate mihi.
Hic etenim crebri florent, non Stemmate solum :
Ast etiam illustres Pal lade utraque Viri.
Praecipuos inter primus mihi aditur Amicos,
TERTINA, Regalis Gloria rara Scholae !
Quern mihi falsa tulit moerenti Fama supremum
Ante duos annos oppetiisse diem :
Ecce! hunc Incolumem complector ; maxima laeto
Gaudia propterea Corde movente meo.
Scilicet Ille ! Tuo dignus quoque TERTINA plectro
Nuper Apollineo, magne Poeta, coli ;
Est cui dicta Salus a nostrae plurima Terrae
Luminibus doctis, ore relata meo.
Et cuius merito trans silvas Patria fusa,
In magno aestimio nobile Nomen habet.
Scire cupis nostri metam Sermonis, et orsum?
Plurima de Rebus dicta fuere novis.
Sermo fuit Studiis de Bellis, atque Magistris,
Quantum haec, atque illos extera Regna colant
Quam Bavarus Doctis, et 1?ussus pingue Minerva!
Attribuat Sortis cum meliore Statu.
Et quam magna Borussus agat cum Consule Primo
Gallorum; vigeat Cultus ut Aonidurn.
Nostra simul dubii nova Fata expendimus, aevo
Hoc queis tam recte culta Iuventa fuit.
Sed mox ad Vatum Versus, et Scripta reversis
Tu fueras nobis maxima Materies.
Ille mihi, ut vidit, modulamina Vestra probari,
Edita plura dein Carmina Vestra dedit.

www.dacoromanica.ro
 viij_
Legi Elegos hilaris, queis VALYI, PRAYque canuntur :
Et quibus ornatur Csanadiense Pedum.
Legi etiam Lessum, quo flesti funera magni
GVADANYI Herois, Vatis et egregii.
Nec potui nostrae moderari, crede, Camoenae,
Quin recolat Nomen relligiosa Tuum.
Segue Tibi notam reddat Pietate calenti,
Ingenium gestit qua celebrare Tuum.
Quumque peregrinus caream charta, calamoque,
Haec mihi mox offert TERTINA, noster Amor !
Cuius Amicitia docta uti ut Gloria magna
Est mihi : sic Vobis est specialis Honor.
Quotidie urbanos Illius viso Penates,
Excipior dulci semper et alloquio.
Doctior et redeo semper satiatus opima
Doctrina, ex hujus quae fluit ore Viri.
Quaeque mihi tanto potior, quod Pectora prodat
Lacte, et Ryphaea candidiora nive.
q ue ubi detexi me gen Lis texere nostrae
A multis annis latius IIistoriam,
Suppetiasque simul petii, pretiosa Supellex
Librorum illius quas mihi ferre potest.
Continuo facilis, prompt usque Volumina rara
Nondum visa mihi plurima nota facit.
Iconibus, Nummis, Libris, Scriptisque locuples,
Queis decorata filet Bibliotheca sua.
Obstupui fugientia tot Monumenta vetustis
De patriae Rebus conglomerasse Virum.
Omnia quae pretii sunt cari, ingentis et usus
(Cognita si fiant) pluribus illa forent.
Usib us illa meis doctus Possessor, et Ipse
Altera viva vovet Bibliotheca lubens.
Quin crebro propria dignatur me quoque Mensa,
Consiliisque bonis me relevare studet.
Est haw; immerito Cul tori gratia facta,
Gratibus immensis de veneranda mihi.
Non minus illa edam pergrata mente colenda,
Reddiderit notum quod Tibi me, mihi Te !
Atque ideo Lux haec Illius Nominis alma,
Phoebea fulgens splendidiore coma,

www.dacoromanica.ro
 ix

Laetitiis amplis cunctorum culla Bonorum,

Est etiam nostra concelebranda Cheli.
0 felix Fatum! tantum quod munere Divum
Detinuit nobis, Hungariaeque Decus.
Lembcrgae luerat si digna Zamoscia Voto,
Perpoliat pulchris TERTINA quam Studiis :
Digna quoque est Nutrix dulcissima, Fardia Magna,
Pierii Coetus, talis honore Viri.
Que Tibi quod Mater sit, multum gratulor
Magnae Matris Honor, Magne Poeta, Tuae!
PANNONIOS JANOS non omnes abstulit Aetas
Una : imo plures nostra remota dedit.
TERTINA quos inter cum NAGYIDE vertice summo
Castalii errabit tempus in omne Iugi.
Atque utinam! plures Concordia duceret illuc,
Pectoris expulsa sedibus Invidia.
Nec tantus Fastus, Contemtus, et atra Sirnultas
Multorum premeret bilem, animumque trucem.
Quid valet excultum Studiis dici! Indo le vero
Vulpibus esse parem, Tigridibusque feris?
In Cu ltu doclis docti sint : mox quoque Civis
Pluris eos faciet, Nobilitasque potens.
Sed mage, quid voveam, petis? en! mea maxima Vota
Audi; illi coram iam recitata Viro :
.De cultic Hungaricae, .11leritissime TERTINA, Pubis !
Archi-que Vardensis Curio Gymnasii.
Olim qui pepulit de su»zmis Duemonas Astris,
Protegat hic semper Teque, Tuamque Domum.
Sim Tuus : esto vuus : servet cum NAG YID.E nostro
Te Deus ; et tribuat cuncta cupita Tbi.
Vivat ALEXANDER Gnatus cum Illatre! Parenti
Par animo, ac ideo dignus ut alta petat.
Tu quoque, _Nominis alma Dies, per te»tpora longa
Incolumi raleas semper amoena Piro.
Vivant! Hungariamque diu ornent TERTINA, NAGYque
Carminibus, Illeritis, Gloria, Honore suo !

www.dacoromanica.ro
 VIETA SI OPERELE LIM G. SINCAI
DE

A. PAPIU MARIAN.

I. Gheorghe Sincai s'a nascut in §:anqud, sag la 28 Fe-

bruarie 1754, anul intemeierel scOlelor din Blaj , sag la
1753, chiar cu o suta. de ani inainte de publicarea Chro-
nicei sale.
ampdut e un sat mare in scaunul Muresului in Tran-
silvania, locuit de Romani si de Secui. In acest sat se a-
far.' a:?ezat,1 parintil sei, Ioan i Ana nascuta Gereg (Grecul),
avend in posesiune o parte de mosie nobilitara straina.
Tata-sëg fusese poslujnic pre langa vladica loan Patachi.
De altmintrea, familia qincai, vechi nobilI, exornat quorum
cera vetusta lares, se trdgea din Sinca-veche, in téra Oltulul
(tinutul Fa.garasuluI). OdiniOra partea cea mai mare a sa-
tului era mosie avitica a familiei Sincai. Tot pre mosia fa-
miliel a fost intemeiata Onca-nouci, precum pre larg a pro-
bat acésta Sincai la dieta tërei din 1792.
Pre cand Sincai al nostru era Inca copil , ambele sate
fura militarisate, adeca conscrise in primul regiment roman
de margine, impreuna cu posesiunile lui Sincai si ale al-
tor nobill de acolo.
Tata-sëg Joan si muma sa Ana si frate-sag Pantelimon
sunt ingropatl in qampd. Un alt frate , than find capitan

www.dacoromanica.ro
in al doilea regiment roman de margine, aclu luptandu-se
vitejesce la Larch langa Rin la a. 1795.
Mosul se0 despre tata se chema Andreiti. Frate cu ace-
sta era rationistul de la Turnu-rosu , Stefan §lincai, care
la 1705, navalincl CurutiI asupra Turnulut-rosu, peri si din-
sul acolo. La a. 1738 al Chronicel mentionéza pre eStefan
Sincai de Sinca, care fusese deregetor de Camera craiasca
in Blaj».
Mosul sCti despre mama, Nicolae Gereg (Grecul), precum
povestia el, pre la 1708 trecu de la Curutl la Lobontt, si
fu intre acestia capitan pand la pacea de la Satmaritl, cand
se lasa de Oste si, intorcéndu-se acasä. la Ricizi, se casatori
cu Ruxanda TOralc (Turcu) din Sacal, care sate sunt Iii cam-
pia din comitatul Turdel.
Numal, atat scim despre familia lul qincai. El n'apucä pre
semne a-sl plini promisiunea ce face la a. 1711 al Chro-
nicet, unde dice despre o scrisOre a boiarilor din téra 01-
tulul, cä o va aduce mat pre larg cand va scrie despre fa-
milia sa.

II. TatM luI Sincai nu era om invètat, dar iubitor de in-

vètatura. El se adopera a da fiulut seQ o crescere deplina.
Ii tramise de mic la sc6la din Sabed, tot in scaunul Mu-.
resulut, ca sa invete unguresce, fiind acest sat locuit numat
de Secul unitart sari ariant. Dar lul Sincai nu-I placu aci.
Dect tata-seu ii aduse peste putin acasd la Samsud, unde
urma apot mat mult timp la scOla satésca sub prevegherea
si ingi ijirea parintescd.
Pre la 1766 asa dar in etate cam de 12 anI, In trimis
la Orrheiü. Aid , la Reformatt , incepu st invete cu mull
progres primele elemente ale limbet latine i ungurescI, sub
directiunea prea invètatulut profesor Al. Kovdsznai. Dot ant
invëta in colegiul Reformatilor din Osorheiti.
Pre la a. 1768, Sincai, in etate de 14 anl, prin staru-
inta fratelut sea mat mare, capitanulut Joan, trecu la Cluj,

www.dacoromanica.ro
 xiii

unde fu primit de Iesuitt, ca intern, in seminariul iosefin.

Aid invètd gramatica si poetica in curs de patru ant de
dile, cu atata siIinà i atat succes, in cat nicI unul din
nurnerosit elev1 aI seminariuluI nu-1 putu disputa vre-o data
locul intaiii in studie.
Iar la 1772 lasd pre Iesuitil din Cluj «pentru dre-ce nä-
sdrambal, precum spune el insust si, pentru ca sä in-
vete si limba nemtésca., trecu pentru retorica. la Bistrita sä-
séscã, in gimnasiul Piaristilor de acolo.
Terminand retorica, in anul urma.tor 1773 fa primit in
mändstirea de la Blaj , si insärcinat cu predarea retoriceI
si a poeticeI in scOlele romane de aid. Era atund Sincai
in etate numat de 20 ant Atat de timpuria Ii judecard su-
perioril demn de a-1 indlta de pre bancd in catedrä.

Dupd un an de proba ca profesor, la 1743, mitropolitul

Gregoriil Maior, dupd opiniunea unanimd a tuturor, iar mat
ales prin stdruinta i autoritatea 1111 Igriaiü Dorpbant, pre
atund preposit in Blaj, in urrnd episcop la Oradea-mare,
ii tramise la Roma impreund cu Petru Maior.
Cinct ant stete Sincai in Roma, dot pentru filosofiä, trel
pentru teologid, in colegiul de propaganda. La 28 Ianuaria
1779 primi laurea de doctor in filosofie si in teologie. In
Roma puse fundamentul studielor sale istorice. El ajunse
a fi nurnit custode al biblioteceI colegiuluI de propaganda.
Mult.dmitd cu deosebire cardinalulut Stefan Borgia, secreta-
rul colegiulut tOte bibliotecile Rome1 era(' deschise lul Sin-
cai, si anurne : biblioteca vaticand, biblioteca sopra la Mi-
nerva, biblioteca benedictind, afard de biblioteca colegiulut
al care! custode era, precum giset el insust Culegea cli si
nOpte cu o ardOre lard de esemplu din cArt,1 i manuscripte.
Borgia it castigase de la papa Piu VI, voia formald de a
ceti tOte cartile, si cele oprite i damnate, si de a cerceta
si consulta tOte bibliotecele. Ce e mat mult, acest cardinal
merse cu buna vointa pand acolo de-1 tocmi, cu baniI sél

www.dacoromanica.ro
 xiv

propril, un preot invètat care sa-1 duca, verl-cand ar cere,

prin bibliotecele publice, i sä-1 porte i introduca in socie-
tatile eruditilor Rome!. De multe or! Borgia singur II cauta
si-I ar6ta diferite cart!, pana aci necunoscute, ce coprindea
ceva despre Roman!. Ades il poftia la masa sa, inconjurata
de a pururea de eruditI a! Rome! si strain!, din ale caror
convorbirl profita in tote privirile.

III. Dupa terminarea studiilor sale in Roma, Sincai, in-

torcendu-se la 1779, se opri, din porunca impöratesel Ma-
rie! Teresie! , in Viena Austriel pre un an , intrand in se-
minariul S-ta Barbara, unde se afla ca prefect al studiilor
Samuel Klein, amicul si compatriotul sn. Colegul se.'i Pe-
tru Maior se intOrse la Blaj.
In cursul acestul an el a inv6tat in Viena catechetica Si
metodica in scOla normala de la S-ta Anna. De asemenea
si dreptul nature!, dreptul public, al gintilor i dreptul e-
clesiastic.
In acelasl timp publica in Viena, Elementa linguae Daco-
romanae, compuse de Klein, dar inavutite i intocmite de
dinsul. Era sa tiparésca pe langa acésta gramatica i un
dialog despre originea Romanilor, dar nu-1 ingadui censura
curteT impe'ratescI din Viena.
Noctuque cliuque studia Sincai in Viena, cercetand biblio-
tecele i facndu-si insemnarl din cartl i manuscripte pen-
tru istoria dacica. In Viena facu cunoscinta cu cet mai in-
semnati istoricl. Celeberrimul Daniil Cornides, d e cat carele
maT invètat, (lice Sincai, n'a avut cordna ungurésca pre
timpul sëtl», el cel intãiü merse sa vada pre tinérul isto-
ric roman, si re'mase u!rnit de multimea documentelor ce
vëqu la dinsul. Benkö, ca si Cornides, Ii incuragia si-1 im-
prumuta cu cart! rare si cu manuscripte. Garampi, nun-
ciul apostolic, II deschise biblioteca nunciatureI, cautand si
arètandu-I el insusl cart1 i manuscripte de car! putea avO
nevoe. In Viena facu cunoscinta i cu invètatul Iladik, pre. n-

www.dacoromanica.ro
 XV

sedintele cancelariel belice. De asemenea, cu Salm-, care-I

comunica chronica lui Miron Costin. De la consiliariul de
curte din Viena, qtefan, Costa, primi, intre altele, diploma
lui Michaiti Vitézul de la 1599, prin care acesta intaresce
articolii dietei din Alba-Iulia.
Ast-fel lucra Sincai in Viena, in etate de 27 anl, pre
intrecute cu Klein, la gramatica, la istorie, afara de stu-
diile normale si juridice la cari urma.
Metodica si catichetica se vede a fi primit ordine de a
le inveta, anume cu scop de a fi apol numit director al
scOlelor romane din Transilvania.

IV. incai trebue a se fi intors in patria si anume la

Blaj, intre anil 1780-82. In care anume an se intOrse si
incepu a functiona ca director, n'am putut afla. Dar de Ore-
ce el afirma cä a purtat acesta diregetorie in curs de 12 ani,
iar din documentele ce de curend primirarn din Blaj, re-
sulta cä el fu scos din directorat in anul 1794, apoi func-
Vunea lui trebue a fi inceput in anul 1782.
Ca director, neostenitul Sincai publica, din ordinea im-
peratuluT Iosif II :

La 1783, in Blaj, Gramatica latina-romana. Reguiele la-

tinesce si romanesce cu litere strabune. Din asta gramatica
invetara si contimporanii domnulul Cipariti pre la 1814-15.
0 alta efliune de acesta gramatica are si text german si
unguresc pre langa cel latin si roman.
Tot la 1783 publica si un catechismu, insa cu litere ci-
riliane, care si pana acum a remas in scOle, dupa cum a-
rata D. Cipariti.
De asemenea, doue, abecedare : unul pentru scOla pri-
mara din Blaj, altul pentru scOlel satesci din Transilva-
nia. Cel de intaiti in patru limbi : latina, ungara, germana
si romana; al doile numal cu litere romane.
La 1785, aritmetica fOrte buna.
Sincai fusese calugar si canonic, «cel maT de jos in san-

www.dacoromanica.ro
 xvi

tire, dar al doile in deregetorià,> in curs de 10 an], adeca

de la 1774 pana la 1784. El invëtase teologia ca putin]
altl; dar, om luminat ca epoca in care traia, 8 i ca cel ce
«scia naravurile popescl», el nu era amic al calugariel si
al calugarilor. Drept aceea la 1784 se lasa de calugarie,
impreuna cu Klein, Peterlachi si P. Maior, dicend ca nu-
mal pentru a puté merge la Roma intrase in mänastire.
Calugaril inca nu iubiail pre acest barbat luminat, dar pu-
tin tractabil; decl fart greutate II dimisera in nomine Domini.
Dol-spre-clece an] lucra Sincai ca director al scOlelor
nationale in tOta téra Ardélulu]. Trel sute scOle inflint.a. In
archivul mitropolitan din Blaj se pastréza un exemplar de
decret pentru docentele scOlel romane-nationale din Fenes-
sasesc, subscris de Sincai la 25 decemvrie 1787. Ca direc-
tor, Sincai avea lefa de 300 fl. pre an. Dar cand esia sa.
cerceteze scOlele, primia diurna. In asemen] visitatiunl, de
trel od percurse, din ordinea impOratulul Iosif, WO. Tran-
silvania, facend apol relatiunl despre starea scOlelor. Cu-
miscem douë documente despre zelul inflacarat i neobo-
sit cu care lucra Sincai pentru inmultirea scOlelor si inain-
tarea culturel romane pro linguae et gentis honore. Anume,
Sinodul tinut in Blaj la 18 Decembre 1792, atesta ca nic]
ostenéla, nic] insl sanatatea nu sl-o cruta Sincai in pur-
tarea deregatoriei sale.

V. Inteaceea, la 28 Ianuarie 1790, Iosif II e constrins

a revoca reformele marl ce introdusese.
La 20 Februarie acelasl an moire marele impërat,
qui, pol, perpetuo vivere dignus erat;
imperatul iubitor de omenire «sub care a resufletit Roma-
ni], i eü atunci inflorind mult puteanD> clice Sincai cu a-
and. durere.
Pre cand revolutiunea cea mare, la Apus resturna si-
sterna milenarie a trecutulu], i proclama principiile liber
tatil i egalitatil ornenesci, in Austria si mal ales in U

www.dacoromanica.ro
 xvij

garia i in Transilvania , dupl mOrtea lui Iosif, reformele

cele caclute ale acestuia provocaserA o reactiune incordatd,
aristocratica i feodala. Unguril, natiune aristocratica care
in nicl un cas nu putea sirnpatisa cu 0 revolutiune demo-
craticd, cereail cu inversunare restabilirea constitutiuneT lor
feodale ce era sa o sfarme de tot Iosif impèrat. In tOtA Un-
garia i Transilvania nu se ivi intre Ungurl un singur apo-
stol al dreptulul egal, (lice Ungurul Kövari. Revolutiunea
francesk constatA acest Ungur, nu gAsi simpatil de cAt la
RomAnil Transilvaniel. Ace4tia, pAtrunsl de principiile lul
Iosif si ale revolutiunel, se presintä la a. 1791 inaintea
imp6ratulul si a dietel din Cluj cu acel falmos i pururea
neublat act al natiunel române, prin care pretind restabili-
rea Romanilor, vechilor coloni al lul Traian, in usul tuturor
drepturilor nationale, de o potriva cu eele-alalte natiunI ale
tOrel, invocand, el singurl in Resdritul Europel, drepturile
oinulul si ale cetAténulul : pura et simplicia tum hominis, tum
ciuis jura.
Unguril i Nemtil, cu puterl unite si cu violet*, respin-
sera aceste pretensiuni.
Eder, istoric sas, se insarcinA a le critica i combate.
Sincai rèspunse prin o anticriticA energicA, care insA nu
putu tipAri.
SA insemnAm ca la dicta tèrel din 1792, Sincai inct
adernu o petitiune in causa posesiunilor familiel sale.
Intr'aceea, reactiunea unguresca ce urmA dup. mOrtea
ful Iosif, nu putea sA nu lovéscä si pre Sincai.
Inimicil soilelor nationale si al lul devenira din ce in
ce mai cutezatorl. Mal intairt i se trAmise ordine de a nu
se mal propune limba germana : audacter dura minando mihi.
Putin dupA aceea nascocira asupra-1 lucrurl grave ce pu-
teau sa-1 pérdA, qui me perdPre po.ssint, acusandu-1 de prin-
cipie germanice, resturnAtOre, si de turburator al ordineI
iublice.
Era pre atuncl episcop in Blaj _roan Bob. incai ca si
2

www.dacoromanica.ro
 xviii

Klein si Maior, barbatl superior!, cu atat ma1 putin puteati

sa stea bine cu Bob, ca, pre cand acesta cerca a yid in
biserica romana innovatiuni latine, ei apèrati cu insufletire
vechile datine ale biserice! orientale. Inca de pre la 1792,
daca nu de mai nainte, incepuse a se forma in cler o o-
positiune seriOsa asupra administratiunel episcopula Pre
la 1794 opositiunea era sa erumpa. Pre atuncl se laudase
Bob asupra luI Maior : Dabo operam ut destruarn ilium.
Actiunea intentata asupra lui ,incai nu e bine cunoscuta.
Dar, dinteo cercetare, facuta asupra-1 la 11. Septembre 1794,
resulta ca. el era arestat pentru ca ar fi rostit Ore-carl
cuvinte tintitore la turburarea pace! publice. Interogat ,
el respunse intre altele : «Fiind denunciat la guvern
«pentru nescarI cause, se ordinase cercetare asupra-mi. Cu
(acéstft ocasiune, mergênd ea la manastire, calugaril 'rnI
«clisera intre pahare : He! Sincai, dar bine ce o dresera
«asupra-t1. ELI cliseiiI : &di ast-fel se pOrta episcopul cu
I mine, apol ego etiam ero dux et author rebellionis atque con-
«juratorum (adeca : et1 Inca voia fi autorul si capul rebe-
«liunel si al conjuratilor). Profesorul de filosofie irni ob-
«serva clicend : mare vorba a1 grait , Sincai ; tu-t! pu!
«capul in joc. Iar eii respunsel : n'am grait nimic con-
«tra Ore! nici contra impératului ; am vorbit contra epis-
«copula* Vorbele lul Sincai furl interpretate inteun sens
ce n'a putut fi in cugetul lu1. El fu arestat sub inculpare
de tendinte de rebeliune.
La 13 Septembre 1794, asa dar sub cursul cercetarel
lul incai, guvernul invita pre episcop, sa propuna alt di-
rector in locu-1.
La 15 Octombre, episcopul propune de director interi-
varill pre Georgiu Tatu, care terminase studiele ma! inalte
la S-ta Barbara in Viena.
La 18 Octobre, guvernul confirm& pre Tatu in postul
de director interimar si catechet scO1e1 primarie nationale
din Blaj.

www.dacoromanica.ro
 xix

La 10 August 1795 Sincai se afla in Blaj, pre picior

liber, dar afflictus ultra modum, precum se subscrie insusl
intr'o epistold prea caracteristicd. aclresata episcopulul Bob.
In astä epistold el 10 da Inca titlul de aetualis director,,
pre semne dup. modul sai cel ironic , ffind-cd Tatu era
numal interimar.
E bine a insemna cd, chiar pre cand Sincai era acusat
pentru principiele sale si arestat ca turburätor al ordi-
ne'l publice, in Viena si in Pesta se arestati totI eel in pre-
pus de a simpatisa cu revolutiunea francesä.
La 16 August 1794 se puse mana pre Martinovici si
alt1 complid, si in anul urmator se decapitard.

VI. Scos cu nedreptate din postal s6a de director dupa

ce suferise si alte mai grele injurie si calamitati , numal
pentru ca lucrase atdt si cu atat zel pentru binele pu-
blic, la anul 1796 Sincai merse la Viena, pentru ca sä
astérnd inaintea impèrdAiei dreptele sale plangeri. El trecu
atunci pre la Oradea-mare, unde vechiul sèti patron, epis-
copul Dorobant, il ajutord, fall sd-1 rOge, cu doue-deci gal-
beni, banl de cdldtorie.
Mergerea la Viena nimic ii folosi.
Pdrasit de st6oa sa a Fortuna fere derelietus Sincai,
cel ce adunase atd.te cunoscinte spre a fi folositor Ro-
mImloc, se vèdu de odatd constrins de a pardsi pre af
s61 si a cultiva pe sträini cu mintea sa, Colere ingenio
rura aliena meo , cum dice el insusT. El se retrase la co-
mitele Daniil Vass de Taga si sotia sa Clara Szerentsi. Sése
ani de dile petrecu Sincai in curtea acestor magnati, cres-
and in arte si in sciinte pre fiil lor, Toma, Than §i Giorge,
si ingrijind tot de odata de economie ca inspector in mo-
siele lor.
Cu asemenT ocupatiunI el se yelp nevoit a neglige pu-
tin studiile si cultura sa literard.
Cu t6te acestea, Istoria Romdnesca, ce incepuse a culege

www.dacoromanica.ro
cu gat zel i cu atftte privighieri , nid odatá nu putea
sä o dea ultard, fie ca director de salle, fie ca instructor
de copil, aü inspector de bunurl. El aduna neincetat pi
cu tOta ocasiunea, din biblioteci si archive, publice si pri-
vate, cerceta pRn5. i documentele particularitor,, nobill pi
Oran'. Inca pre la anul 1800, cAträ finea lul Maia , v6-
duse Engel in Osorheiu , in biblioteca societatel pentru
limba ungurésd., un manuscript de trd volume in folio
coprindênd date chronologice de rebus Valachorum, culese din
variT autorl de George Shicai.

VII. Pre la 1803 , Sincai terminând crescerea ffilor co-

mitelul Vass, WI luä dioa bura de la acést 6. familie, i pleca,
pre la Oradea-mare la Buda, spre a se consacra de aci
inainte numat studiulul istoriei rornane. El se opri in 0-
radea-mare, unde se afla episcop vechiul WI patron Ig-
natiA Dorobant, i canonicl, invètatit sel amid si cunoscutt,
Vulcan (care se fäcu apol episcopa) , I. Szilagi, S. Branu,
I. Corneli, Nic. Vitez, George Farcas ; acolo se afla i eru-
ditul profesor si director M. Tertina. ToI cu bucurie pi
cu inim deschis5 imbra.t,isarà pre celeberrimul Sincai. El
descAleca in tusculanul suburban al episcopului, si in tOte
dilele era la masa acestuia.
Pre atunci lucra Engel la istoria principateloru române,
si inv'etatil Roman! din Blaj, din Oradea-mare si aiurea,
II trimeteati tot felul de documente. Chiar pre când Sincai
se afla in Oradea-mare , se traducea, sub privighiarea lul
Vulcan, cronica lul Miron Costin pre séma Jul Engel.
Tret luni de dile petrecu incai in sinul eruditilor s6I
amid de la Oradea. Atund scrise i Eegia sa.
In fine, gasind ocasiune oportund, pled. la Pesta si Buda
anume spre a-s1 indeplini istoria din Grammatophilaciul
lul Kovachich §i din biblioteca lul Szechenyi. La plecare, in-
v6tatil si generosiT sel amid din Oradea, il ajutorarä cu
bani de drum.

www.dacoromanica.ro
 XXJ

Cara finea anului 1803, Sincai era in Buda.

Cum ajunse aid, se puse. in relatiune cu celebril istorici
al Ungariel de atanci, si anume cu Kovachich, pre care-I
ajuta in lucrarile sale literarie, apoi cu Katona 0, altil. Pre
la Martill 1804 , Engel numesce pre Sincai ajutorul abil
activ al lui Kovachich. Sincai inca vorbesce despre pre-
invetatul seil amid Kovachich (vir eruditissimus mihique a-
micissimus), atat in Elegia sa de la 1803 cat si in Cronica
unde spune ca, in anul 1804, inainte de a se face diorto-
sitorU in. tipografia creiéscii, el insusi a facut estrase din
tOte cartile, mai ales cele netiparite, care le dobandise Martin
Georgie Kovachich de la comitele Hadik.
Ast-fel, Sincai, in Buda, se ocupa, indata de la inceput,
ajutand pre Kovachich, consultand Biblioteca szechenyana,
precum i colectiunile altor invetat,i, i completand nein-
cetat cronica sa.
La 25 Februarig 1804 el scrie lui Engel : «Mi-am propus
«sa scrii analile natiunei romane intregi, prin urmare si
4ale Cuto-vlachilor saü Tintarilor (cumu-i numesc) , ceea
«ce am si facut, incepend de la Traian saü mai bine 0-
4cend, de la cel de int:51U resbel al WI Decebal in contra
BomaniIor pana la 1660. Continuez a cesta lucrare din
«di in qi, o inavutesc i o netezesc, nici cuget a o tipari
«maT inainte de ce voiü aduna i stringe tot ce voia puté
«spre completarea i continuarea anilor." El comunica lui
Engel date, documente, manuscripte, i anume cronica bet-
Mcenescd, care pre atund, era al 20-lea volum in colectiunea
manuscriptelor sale, iar Miron al 25-lea.
La 20 Septembre 1804, Sincai scrie capitanului Lipsecy,
care se ocupa cu facerea unel carte geografice a provin-
cielor corlinei unguresci, o epistola despre modul scrierei
limbei romane cu litere latine. In asta epistola Sincai se
semnéza : actualis corrector Typi Valachici penes R. Typo-
praphiam Universitatis Pestanae. Pre atunci el spera cä preste
dol ani va pute scOte la lumina. Cronica natiunei romane.

www.dacoromanica.ro
 xxii

La 1805 Sincai publica o altã editiune mai indreptatd

a Elementelor limbei Daco-Romdne. Avea de gdnd sd scbta
ei o gramaticd. iliricd-ronzdnd, adec d. cu litere ciriliane. El
se semnézd tot Typi Corrector.
Samuil Klein, persecutat de Bob, Inca se asezase in Buda,
ca revisor de cArti.
LucratI amendoi pe intrecute si se ajutail imprumutat
ca fratil. Colectiunile lor de docurnente i chiar- lucrdrile
lor erati comune, ca intre amid i Omenl in adevèr eruditi.
Inteaceea, la 13 Maitl 1806, Klein mOre in Buda in bra-
tele lui Sincai.
Cu un an mai nainte murise episcopul Dorobant, pa-
tronul Jul incai.
In locul lui Dorobant se numi episcop, la 1806, Sa-
muil Vulcan, prea invètatul amic al lui Sincai, i nemuri-
tor mecenate al literelor romdne.
La 1807, Sincai tipAresce Istoria Bonzdnilor la finea ca-
lendarului de Buda pre acest an.
In fine la 1808, incurajat de episcopul Vulcan, se apucd
tipdri Chronica, tot ca apendire la calendarul de Buda
de pe acest an. Tipdrirea cronicei se continut i in calen-
dam! anului 1809, si era sd urmeze tot asa inainte in
calendarele anilor viitori. Dar imprejurdrile nu-i furd favo-
rabile. Causa principald se vede a fi fost censura. Destul
cd, Mrd a sci cu deamdnuntul cum si in ce chip, nu nu-
mai tiparirea cronicei se intrerupe de aci inainte, dar Sin-
cai insusi cu inceputul anului 1809 nu se mai Ad in Buda
VIII. Pre acest timp Maior, prigonit de Bob, se asezd
in Buda, ca revisor de carti.
Iar pre Sincai, in anti! 1809, il gäsim retras in &ma
satul comitatului Abaui in Ungaria, la iubitii s61 elevi Vass.
lucrdnd cu asiduitate la Cronica sa. Iatd cu ce inirnd du-
Visa i plind cle gratitudine spune acésta el insusi. <La a-
ctual acesta (1354 al Cronicei) mi-ati venit inainte un hri-
tsov al pré luminatei familiel comitilor Vass, rarele astaqi

www.dacoromanica.ro
 xxiii

tin 28 Fevruarie al anulul 1809, cand tocma am plinit

t 56 anl de cand m'am nascut pre lume, II scritl in Sinea,
<<satul coinitatulul Abauivar in Ungaria, in curtea maririlor
sale, ca sa le arat multamita care li se cuvine nu nu-
mal de la mine, carele scriU, ci si de la aceia pentru
al carora folos scria acestea.»
Dol anl de (Jule lucra Sincai la Cronica in curtea co-
mitilor Vass, unde avea de gand sä petr6ca pan' ce-s1 va
termina opera. El Serie cu multä amaraciune asupra öre-
caror Romani t care mal vré-l'ar mort de cat sa scrie u-
nele ca acestea.» El scurtéza ades lucrarea sa cea roma-
nesca, grabindu-se a o traduce pre latinie, in speranta Ca
in asta din urmh limba mal usor va scapa de censura.
Tata propriele sale cuvinte : «11.16 ocrotesc la fecioril comi-
c telul Daniil Vass cel mal bark), ca la nisce ucenici al mel,
tpana voila savarsi munca ac6sta pentru folosul Romani-
dor, dintre care unit maI vré-m'ar mort de cat sa scriq
unele ca acestea.. Si iarãsl : gmal aduc aci un hrisov
«ce se tine de prea luminata farnilia comitilor Vass de
gaga, ca sa arat ea de nu mi-ar fi stat familia ac6sta
«intru ajutor, eft cu ajutorul Romani lor mel in vecl n'asl fi
tsci is cronica acésta, ba dOra o assi fi parjolit de mult, a-
«tata m'au necajit Romanil de la care am asteptat ajutor.»
Acestea le gicea in anul 1809. Tritr'alt loc mal dice : galt1
mal multi (autorl) pentru aceea nu-I pamenesc aci, pen-
<dm ca sa nu-mi lungesc munca, ci sa o ispravesc maI
repede, spre descoperirea ochilor celor ce i sa o in-
«tore pre latinie, de unde si nume i folos maI mare void
aye, nici voitl aye op sa-ml cerceteze munca Romanil
mel, pentru ca, tiparindu-se odata munca acCsta pe la-
tinie, slobodu-mi va fi a o Lipari si pe romanie, fara de
< censura acelora cari nu sciu de acestea.» Asa scria pre
la 1810.
La 18 Fevruarie 1811, aflam pre Sincai lucrand la Cro-
nica in curtea episcopulul Vulcan, vechiti amiculul sn. Tot

www.dacoromanica.ro
 xxiv

anul acesta se vede a-1 fi petrecut la Vulcan, ajungend cu

lucrarea CroniceI pan g. la anul 1739 unde pare a fi ince-
tat. La acest din urmA an al Cronicel se plange in urml-
torul chip : «de mine dusmanil n6muluT nostru, carl numaI
«pentru aceea ati vrut O. ne stApanescl ca sA-0 atl a-
«scuns tOte din care puteam scrie pentru folosul némulul,
«si eil din mani streine am cApaat si acelea din care am
«scris panà aci si voiil scrie si mal inainte despre epis-
«copia FagArawluI si mitropolia Belgradululd)

IX. In anul urmAtor 1812, pre cand Petru Maior, care

urmase luI Sincai in revisorat, publicA istoria sa pentru
inceputul Romanilor in Dacia, in care citeza la un loc pe
«pré invètatul, ci nenorocit Georgie Sincai,) nici il mal po-
menesce vre odatA, intalnim pre Sincai in Transilvania,
venind din Ungaria, de la Vulcan, pre jos, cu toiagul in
man 5. si cu desagil In spate-I, in carI purta Cronica sa, te-
saurul neperitor al gintel romane.
De aci inainte incep adev6rate1e fatalitAtl ale marelul bar-
bat. Niel el nici altiY nu le maI descriserA. Numal traditiunea
contimporanilor, vag5. 0 tristA, ni le maI pAstra. Unul din
acestl contimporanT il veclil in vara anuluI 1812 in Blaj,
unde in &Sue 4ile in &Sue randurl vorbi cu dinsul.
El venea, dice, de la Alba-Iulia unde 10 dusese Cronica
la censurA, si se abAtu pre la Blaj, unde servise atata
timp in fruntea scOlelor romane, 0 unde de vr'o 17 anI
nu mal fusese. Fiind poftit la masa la Bob, Sincai cu o-
bicInuita sa indrAsnO15. multe spuse episcopulul plAcute si
multe neplAcute. Séra pe la dna merse in refectoriul se-
minariuluI. Aci, (spune maI incolo marturul nostru, pre a-
tuncl cleric si dinsul), un canonic care cunoseea pre Sin-
cai de mal nainte, in fiinta de fata a maI multor canonicl,
cad de asernenea totl il cunosceatl, cand intrA Sincai in salon
cu nisce pasI mAretT, 11 intimpina cu acéstA intrebare :
Unde habemus fortunam? (De unde avem norocire?) Iar el

www.dacoromanica.ro
 XXV

zocotind pre semne ca acestia se fdtdriag a nu-1 cun6sce,

21mbind, II respunse scurt dar ap6sat : De terra (de pre
pament) ; si cu ac6sta, indraznet cum era, incepu a intra
in vorba, cu fiesl care. Clericit erag asezatt cu top in giurul
meselor la cind, dar ulland ca mancarea zacea inainte-le, pri-
virile lor ale tuturor erag atintite asupra bärbatululacum
strein intre a! set! care de si se osebia prin saracia im-
brdcarnintel de cel impodobitl cu brane rosie, cu atat strä-
lucia mal mult prin discursurile sale pline de sciinta ; a-
tentiunea tuturor era atrasa asuprd-I, si tot! se implurti. de
respect catre dinsul. La tOte unghiurile, intre preotl si cle-
ric!, n'audiat de_ cat: Acesta e qincai ! Oh ce beirbat ! TotI
doreag a-1 ved6 i audi mat de aprOpe. El it preveni pre
totT. Intorcendu-se catre cleric!, dise : Cu btitrdnii vorbii, a-
cum sci vorbesc cu odraslele Romdnilor. Ii hid in sir pre tot!,
si unul nil r6mase cu care sa nu fi grait. In fine fl
lAsã cu aceste cuvinte: Pui de Ro»zani, purtati-ve bin,e, gi
nu uitafi i pre §vi,ncai. In alta di, mergend deficit dupa da-
find, la plimbare, intimpinard pre Sincai afar 5. de orasul
Blajuliff, inaintea ospetäriel episcopesci de langa Tarnava,
sedend afard la umbra, ca sa-st imputerOsca corpul pen-
tru cdlatorie. Aci deficit il inconjurard ca oile pre pdcurar.
Aid, (lice martorul nostru, v6dut la piciOrele lut nisce de-
sag! plint de hartit; era averea n6rnulut romanesc, Cronica
lul, inghesuita in ace! dasag! de land, cam invechiti, la un
loc cu Wtä saracia autorulut roman celut ma! avut in mill*.
Cu acea ocasiune multe ne spuse Sincai. Eu ii intrebaig :
4Pentru ce port! atatea scrisort, atata sarcina In spate ?»
c Acesta e fatul meg (r6spunse) in care void fi glorificat
cdupd morte ; dacd nu mt-a fost rusine a-I face, pentru ce
«sa-ml fie rusine a-1 purta» ?
Scopul pentru care venise Sincai in Transilvania nu si-1
ajunse. Se dice cd, supuind censure! compunerea latina a
Cronicel, censorul ungur 1st dede pärerea cu urmätbrele

www.dacoromanica.ro
 xxvi

cuvinte : «Cartea e demnä de foc, autorul de furci» (Opus

igne, author patibulo dignus).
Plin de mahnire pleca Sincai din Transilvania, dupa da-
tina sa, pre jos, cu toiagul in mana, cu desagil in spate,
la Oradea-mare, la episcopul Vulcan. Dupa cum spune insusi
Vulcan intr'o scrisOre a sa catre un roman, cand intra
Sincai in curte la dinsul, ii dise : «Samuile ! (erail cunoscuti
din copilarie) sa me primesci iar in curte-tT, nu pre nimic dar
voiti sa-ti fac o copie din Cronica, pentru ca me vet tinél$.
Vulcan il primi cu bucurie, si mai petrecu Sincai cat-va
timp la dinsul, decopiandu-I o mare parte a Cronicel. Dar
iar se departa apoi si de aci.
Betranul protopop din Bistrita, Joan Maior, spunea ca.
l'ar II vequt odata pre la a. 1814, in luna lui Maia, ye-
nind cu protopopul de la Dej-ocna, Iosif Sandor, la Blaj ;
atunci vorbia contra fata.
De aci inainte Sincai se face neveclut. Contimpol anii *II
perd urma de tot.
Pana sunt acum de abia trei ani nu se scia nici locul
nici timpul mortei marelui Roman.
In fine, la 1866 se descoperi ca Sincai, parasit de ai
sel, se retrasese catre apusul vietei sale la generosii si iu-
bitil sei elevi, comitii Vass, in satul Sinea din comitatul
Abauivar langa Casovia, unde apesat de atatea suferinte,
espira in 2 Novembre 1816, in etate aprope de 62 sail
63 de ani.

X. Tata cum descriti pe Sincai toti cati il vequra. Unul

din acestia dice ca, la intaia vedere si vorbire cu dinsul,
la 1812, in Blaj, ast-fel ii atrase tOta atentiunea si mita-
rea, in cat chipul lul I-a remas intiparit in oglinda mintii
ca si cum ar sta si acum inaintea ochilor sei, cad cine
vedea odata pre Sincai, nu putea sa-1 mai p6rc,la din minte.
Era Sincai om de stat de mijloc, plin la trup, dar mai
mult osos, cu umerii largi, cu peptul lat si esit in afara ;

www.dacoromanica.ro
 lucre

purta mama cu bastonul inainte, pasind cu mare gravitate

si putin leganându-se ; capul mare, acoperit cu p6r rar Si
carunt ; fruntea larga, proeminente i desnodatil de laturI ;
sprincene stutOse negre, mal imbinate; ochil marl si plini
de foe, coperitI cu nisce gene cu perI rarl inteposate; fa ta
cam lungaretä, fusca, rumeng, putin cam ciupita de vèrsat ;
nas roman prelung ; mustatile incaruntite, pe carl le netecjea
cu fOrfecl; gura, buzele, proportionate ; barba rasa, rotunda.
autatura-I era indrasnéta i insuflabire de respect, dar in
trasurile fetel puteal cunOsce addncimea gnduniIor i ne-
cazurilor cu cari tOta viata avuse a se osti. Avea voce so-
port, barbatésca, vorbia ape'sat, bine articulat, liber i cu
Indrasnéla, ca barbatul care are de unde i scie ce sa vor-
bésca, sigur find in mintea i abilitatea sa. Din vorbele
lui vedeal indata, ca omul mult simte in sine, si mult in-
drasnesce. Gesticula cancl vorbia; era vesel, glumet, sar-
castic chiar, dar fOrte placut in societate, Lir a perde Catu-TI
de putin, prin glumele si sarcasmii s61, din gravitatea pur-
tariI si din respectul ce inspira. Se clice cã cum vedea
omul II facea versurl. Mersul, starea i Nita purtarea sa
era mareta; sirntial indata spiritul inalt ce locuia intr'insul,
nu mal putin omul plin de incredere i sigur in lucrarea sa.
Pasl avea indrasneti i sprinteni pre lftnga URA etatea cea
inaintatã. and intra in vre-o adunare, cautarea tuturor o
tragea asupra-si, si nu putea r6mftné necunoscut. In tad
purtarea sa avea o mândrie latinA i o indrãsnéla care
nu-I sedea r60.
Imbracamintea in care vèdura pre Sincai in Blaj, pre
la 1812, era sèraca, dar nu sdrentOsa. Un caput de panura,
colOrea tabaculuI, care prin port perduse mult din colOrea
sa primitiva; un peptar de alta panura, care-I acoperia tot
peptul i plintecele panà din jos de cingatOre, cu nasturI
galbini i gatirI simple la gaurele nasturilor; ciOrecl ungu-
resci de panura vinata inchisa; palaria inalta, lata in mar-
ginI, cam vechie, i nisce cisme ordinare in piciOre, era

www.dacoromanica.ro
 xxviij

tOth imbrachmintea bärbatuluI demn de o mai bund sOrtd.

Iar 1mbrächmintea lul oficiala era, nadragl vinerl sinorat1,
spentel sati scurteich si dulamh pe umer, mijlocul incins
cu sabia, fiind nobil de Sinca.
lath cum era Sincai !
Asemen1 calitgl, atata superioritate si consciinta de sine,
apoI curagiul si inflesibilitatea principiilor sale, inteo epoch
si intr'un cerc inferior si crescerel si sciintel si ideilor
sale, nu puteail sä nu-1 creeze o multime de inimici puter-
nici, earl il gonir 6. tOth viata.

www.dacoromanica.ro
 LISTA AUTORILORe CITATI IN CHRONICA LUI *INCAI
Intocmita de A. PapiA Ilariann.
Lista alfaheticA. ce urmézA va interesa negresit pre cunoscAtorT. AutoriT sunt
Insemnatl intocmal ca in ChronicA. Cate odatit sunt insemnacl si anil ChroniceT,
unde sunt citatt

.A._
Acropolita G. Chronic. Compen- Approbatae Constitutiones.
diar. Archivarius, der genealogische (a.
Acta diaetae Posoniensis, 1619. 1731.)
Acta Sanctorum Ruinarti. Archivum Capituli Albensis. (a.
Actionum Regiarum Sigismundi 1699.)
I. tomi. Archiv. Cibiniense. (a. 1489.)
Adelboldus, apud Stiltingum. Archiv. Colos-Monostor. (a. 1467.)
Adon, Mar tyrolog. Archiv. episc. Fogaras.
Alaricius, Chronic, Ms. (a. 927.) Archivum Vaticanum. (a. 1582,
Albericus, Chronic. Ms. (a. 967.) 1586, 1590, 1595, 1603, 1604.
Albinus Petrus, Commentatiuncula 1607, 1614, 1621 etc.)
de Valachia. Arnoldus Lubecensis, Historia de
Allatius Leo de Consens. Friderico Barbarossa.
Ambrosius S. Epist. Assemani Ioseph. Simon. Kalendar.
Ammianus Marcellinus. Ecclesiae Universae.
Anastasius Bibliotecarius. Augustinus S. de Civitate Dei.
Andreas II, diploma Saxon. a. 1224. Aurelius Victor Breviar. Rer. Ro-
Anonymus Belae Regis Notarius. man.
Anonymus Carolinensis quern edi- Author,Incertus ad calcem S. Theo-
dit Kultsar scriptor Novorum phan.
Hungariae. Author Miscellae. (a. 426.)
Anonymus, Decreta et vitae Regum. Author de Natalibus A. Eppi Colo-
Anonymus Valachicus, Ms. censis. (a. 1000.)
Anna lies Siculici, Ms. Author de Statu Poloniae. (a.
Anna les Temp li Leutschoviensis, 1370.)
(a. 1440.) Author de Statu Turcico. (a. 1413)
Apor Peter Erdelyi metamorphosis Author Vitae Const. Cantemir.
(a. 1603.)

www.dacoromanica.ro
 B.
Bail Lud. (et Sever. Binius) Collec- Bissaccioni, conte Majolino.
tio. Conc. Bocignoli. (a. 1521.)
Baksai, (a. 1113.) Rod Peter.
Balacianu, Chronica Ms. Bollandus.
Balk, Ralatoriae statutoriae in Bo- Bonfinius
ehko filiorum Zaz Vaivodae, Borsai Chronic. Ms. (a. 1392.)
Balk et Drag. (a. 1373). Boschius Petrus (a. 362.)
Baiuzius. Böytini Ms. de rebus gestis a Gabr.
Barlaam metropolita moldavus an- Bet hlen .
ticatechismus calvin. editus Su- Brentanus, Epitome chronologiea.
ciaviae 1645. Breviario chronologico delli Prin-
Baronius. cipi di Valachia di Raicevich, a-
Basilius S. Epist. pud Engel.
Basilovich Ioannicius de Fundati- Breviarium valachicum Cibinii a.
one Koriatovitsiana. (a. 1331.) I 696- editum.
Baudrand, Geograph. Brietius Ph. Chronicon Univers.
Bauer Mémoire. Broderithus. (a. 1526.)
Belius, Nov. Hungar. Bruzen, Diction.
Bellus Iulius, Laurea Austriaca. Bucholzerus, Index chronologicus.
Bertinianus. (a. 845). Budense Chronicon.
Bethlen Joan. Bulengerus Historia sui temporis.
Bethlen Miklos Ms. Bulialdus, in Notis ad Hist. Ducae.
Bethlen Wolfg. Bulla erectionalis eppatus Fogaras.
Biblia. Burghardt. (a. 1712).
Binius. vide Bail. Busching. Magazin.
Biro Samuel, conhinuatio Ms. Fran- Bzovius, Historia Ecclesiae. (a.
cisci Miko. (a. 1612.) 1445.)

C.
Callimachus Phil. de Reb. a Vladisl. Cedrenus.
gestis Chalcocondylas Laonic. de Reb.
Calvisius Sethus, Opus Chronol. Turc.
Camellis, Joseph. de. (a. 1692). Chartuitius.
Camerarius. Choniates Nicetas.
Cantacuzenus loannes. Chronicon Paschale.
Cantemir, Hist. Imp. Osman. Chrysostomus.
Caroli VI Decas Augusta seu lu- Cinnamus Joannes.
strum. Claudianus. (a. 383.)
Cageminum. Codinus de Originibus CP.
Carolus a S. Paulo, Geographia Combefisianus Incertus Continua-
Sacra. tor sive Anonymus. (a. 927.)
Carras. Comnena Anna.
Cassiodorus, Chronicon. Comnenus loan. Descriptio mona-
Cave Guilielmus Hist. literaria. (a. steriorum montis Athos.
390.) Compilatae Constitutiones.

www.dacoromanica.ro
 xxsj
Constantinus Porphyrogenit. Csatari. (a. 1049.)
Continuator ejusdem. Cserei Ms.
Cornides Ms. diplom. (a. 1223, etc.) Cureus, Anna les Silesiae.
Coronensis Temp li Anna les. Cuspinianus.
Corpus Juris Hungar. Cyprius Philipp. Chronicon Eccle-
Coyer. siae Graecae.
Cromerus. Cyzicenus Gelasius, Hist. Concilii
Crusius. Nicaeni.

D
Dadik aqud Gatterer. Diplomataria regnicolaria.
Decretum II. Imperat. Caro li VI. Diplomatarium bibliothecae regni-
Decretum V. Matthiae I Regis. col aris.
Del Cluaro. Diplomatarium Nationis Illyricae.
Desericius. (a. 1080.) Dypticon Metropoleos Albo-Juli-
Diaconus Paulus. ensis, quod ego donavi biblio-
Diaeta anni 1647. thecae regnicolari Pestanae. (a.
(Diakovar) Breviarium Ecclesiae 1680. cf. a. 1660.)
Diakovariensis quod anno 1807 Dlugos.
11 aprilis fuit approbatum. Dogiel.
(a. 364.) Doglioni, Theatro Universale.
Dio Cassius. Dorotheus, Epist. ad Clerum Con-
Dionigi, Stolle del Mondo. stantinop. (a. 448.)
Diploma Ppis Michaelis, 1589. Ms. Dositheus Hierosolymitanus. (a.
Diploma ejusdem. 1600. Ms. 1079.)
Diploma Valachice editum anno Drechsler, Chron. Sarac.
1653 jussu Georgii II Rakotzi, Drumelli, Diction.
datum vero a Gabriele Bathori Du Cangius Car. Du Fresne.
anno 1609 Sacerdotibus Vala- Ducas, Hist. Bysantina.
chicis.

E.
Eccardus, Corpus Hist. medii aevi. Engel Io. Christianus.
Eder. Ens.
Eginhardus. Enyedi Pal, Ms. (a. 1599.)
Egnatius Io. Baptista, de Romanis Epiphanius Scholasticus, Collectio.
Principibus. (a. 1358.) (a. 458.)
Enapius, de Legationibus. (a. 376.) Eusebius, Chronicon.
Eutropius.

F.
Fabricius Georg. (a. 1475.) Flandriae Anna les, apud Asema-
Facundus Hermianensis. (a. 553.) num in Kalendario.
Faschingius, Nova Dacia. Fleury.
Fej6rvari, Analecta. Collectio dipl. Foresti, Mappamondo istorico.
(a. 1230. etc.) Forgach.
Filstich, Schediasma.

www.dacoromanica.ro
 xxxij
W1110

Franck Ms. Diarium Diaetae Medi- Freyerus. (a. 1413.)

ensis etc. (a. 1658, 1659 etc.) Fridvalski, Inscriptiones Dacicae..
Frantzes Georgius. Fuldensis Annalista.
Frenyerius. (a. 1244.)
0-.
Gatterer. Graecus Anonymus, historia po-
Gebhardi. litica.
Gelasin et Adon Martyrolog. Graevius, Fasti Idatiani.
Genebrandus. (a. 1475.) Gratianus.
Gennadius, Catalog. Scriptor. Ecel. Grecianu, Ms.
Georgius Monachus. (a. 813.) Gregoras Nicephorus.
Gerlach. Grendi Samuel sive Gronzki, Ms.
Germani Capuensis Epistola ad (a. 1538.)
Hormisdam Papam (a. 518.) Gualdo Galeazzo, Storia di Leo-
Germanicarum rerum Scriptores. poldo.
Glycas. Guerra Aloysius, Epitome Consti-
Gorecius, helium Ivoniae. tutionum Pontific.
Gothicae Ecclesiae Epistola, apud Gyulaffi Lestan, apud Hevenessi.
Ruinart. Ms. (a. 1565.)

Hadik Andr. (a. 1448.) Heumoni, Comun. de re dipl. Im-

Han.
Haner Georgius leremias.
Hartnacius. (a. 1352.)
Heidenstein.
Henricus Valesius, in notis ad Eu-
sebium.
Henschenius Godefridus , Con t
nuatio Bollandi.
Herman, Annales. Ms. (a. 1611,
1638.)
Herodianus. (a. 211.)
peratr. Aug. (a. 1711.)
Hevenessi, Ms. preste 90 tomi.
Despre Hevenessi vedi a. 1711.
Hierocles Not. Imperii Orient.
Hieronymus S:
Hilarius Henricus, in Excerptis e
Chonico Cyprii. (a. 1564.)
Hofman, Lexicon. Horanyi. (a.
1713).
Hornius, Arca Noe.
Hungaricum Magazinum.
Htipel Miscellen. (a. 1713.)

lanningus Conr. (a. 325.) Joel, Chronographia compendiaria.

Inchofer, Breviar. chron. longelinus. Notitia abbatiarum or-
Index Iassiensis (Insemnarea Dom- dinis cisterciensis. (a. 1087.)
nilor Moldaviei) a pud Wolf. Iornandes.
lnnocentii I Epist. (a. 402.) Iosephus in Antiqu.
Innocentii II1 Gesta. (a. 963.) Iovius Paulus.
Inventarium clenodiorum Metro- Irenaei Tyri Coll. Synod.
polis Valachicae Belgradiensis Isidorus Hispalensis, Chronicon.
de anno 1679 quod asservatur Istvanfius.
in Bibliotheca Monasterii Ba- Iulianus Augustus, Sat yra.
lasfalvensis.

www.dacoromanica.ro
 mtxiij

3K.
Kaialovits. (a. 1339.)
Kaprinai, Hist. diplomat.
Katona.
Kazi.
Kazig, Hist. Hung. saeculi XVII.
Keller Godefredus. (a. 1444.)
Kemény Approbatae Constitut.
Kemény farms, maga nlete. Ms.
Kertselich, Notitia de regno Sc la-
voniae, Dalmatiae, Croatiae.
Belzer, N. Diarium Diaetae Po-
soniensis 1659.
Khevenhtiller.
Klein Episcopi Ms.
Klein Sam. Ms.
Koleseri, Auraria Romano-Dacica.
Kollar, ad calcern operis Nic. Olahi,
Hungaria et Athila.
Kopi. Ms. (a. 1315.)
Kortholt. (a. 1024.)
Kovachich. (a. 1448.)
Kilküllö, Ioan de.
Kultsar, Scriptor Novorum Hunga-
riae , editor Anonymi Caroli-
nensis.
Kuszewich.

Ma-
Labbaeus, Concilia. Lengnichius, Ius Publicum Polo-
La ctantius, de mort. persec. niae.
Lakist, adversaria, Ms. (a-1233.) Leo Grammaticus, Chronographia.
Lalande. (a. 1738.) Leo 1, papa, Epist.
Lambecius. Le Quien, Oriens Christianus.
Lampe, historia Ecclesiae Refor- Leunclavius, Historia Turcica.
matae. Lubienski, de Motu Civili in Po-
Lasicius, de ingressu Polonorum in Ionia.
Valachiam cu Bogdano Vat ;oda, Luca, de, Ignatius, Geographia Bu-
Laszki Hieronyrn Arcana historia covinae.
legationis. (a. 1528.) Lucius Dalmata, de Regno Croatiae
Lazius Wolfg. de Repuhl. Romana. et Dalatatiae.
Lebrecht. (a. 1690.) Luitprandus. (a. 927.)

M.
Macrii Annales Flandrici. Marius Mercator,, in Appendice ad
Madacsi, Collectio Diplomati( a. (a. contradictionem Anath. (a. 389.)
1455.) Massa Simon, Ms.
Madius. (a. 1290.) Mathias Rex, Epistolae.
Malaxus Eman. Hist. Ecclesiae Mellen. (a. 1439.)
apud Crusium in Turco-Graecia. Menander. (a. 582.)
Manasses Const. (a. 378.) Monembasius Dorotheus, Synopsis
Manifestutn Status Evangelici , Historiarum. (a. 1541.)
1616. inter M. Ioannis Sz dardi Menologium Basilianum. (a. 372.)
in bibl. Universitalis Hung. Pes- Michovius.
fini. (a. 1616.) Mignot, Histoire de l'Empire Ouom.
Marianus Scotus, Chronicon. (a. Miko Ferencz, M. Chronica. (a.
504.) 1595.)
Mil es.

www.dacoromanica.ro
 xxxiv
Niron Costin. Ms. Mureus Alhertus, Nothia archie-
Mon tfaucon, Palneographia. piscopatuum. (a. 1610.)
Moreri, Dictionarium.

1.1".
Nadanyi. (a. 1059.) Niger, apud Bruzen in Geograph.
Netalis Comes, Historia sui tetrm Noianus S. paulinus in Prometn-
poris. ptica ad S. Nicetam In Daciam
Neugebauer, Hist. Poloniae. reverten tem. (a. 397.)
Neuport, de Ritibus Romanorum. Notitia utriusque Imperii. (a. 346.)
Nicephorus S. Brev. hist. (a. 618.)

0
Okolski, Orbis Polonus. Ortelius.
Olahus Nicolaus. Ortus et prcgressus variarum in
Orichm las Stanisl. Annales, Dacia getitium.
Orosius Paulus. Ossolinski, Codex Ms.

P.
Pachym er. Petho Gergely. (a. 1343.)
Pagius. (a. 499.) Petricius historia rerum in Polonire
Palajotta apud Frank. (a. 1659.) gestaru m.
Palatius, Aquila Austriaca. Petrus a Natalibus., (a. 372.)
Palladius, in Dialogo de vita S. Jo. Petrus patricius et magister, de
Chrysostomi. (a. 400.) Lega tionibus.
Palma, Nothia rer. hung. Peutingeriana 'Tabula.
Papebrochius Daniel, Acta SS. Peyson n el .
Paralipome'na rerum memorabi- Piasecius, Cronic. gestorum in Eu-
lium edita ad. calcem abbatis ropa singularium.
Urspergensis. (a. 1444.) Pistorius. (a. 1115.)
Parschitius. (a. 1059, 1244.) Plinius.
Paschale Chronieon. (a. 469) Podesta., Annales turcici. (a. 1390.)
Pat avius. Podlusanyi. (a. 1428.)
Paulinus S. vide Nolanus. Pollianus Trebellius.
Pauli V. jussu edita Collectio Con- Poloniae, de Statu Author.
ciliorum. Porphyrogenita Const. vide Con-
a S. Paulo, Geographia Sacra. (a. stantinus Porphyrogenita.
458). Possinus Petrus, in Ind. Chron.
Paulus a Paulo. (a. 1320.) Pachymeriano.
Paulus, de gestis Longobardorutn. Pray, Annales Hunnorum etc.
(a.... 392.) 2 Specimen Hyerarchiae,
Pejachevich, Histor. Serviae. Priscus Rhetor, in excerptis de
Perschitius. vide Parschitius. Legationibus, el Hist. Goth,
Peterfius, Cone. Hung. (a. 1285.) Privati. nuovo dizionario scientifico.

www.dacoromanica.ro
 xxxv
Procopius de Aedificils. Ptolemaeus Claudius, Opus geogra-
, de bello vandalico, phicum., (a. 903.)
Procopius Demetrius , liber de Puffendorf, Introductio ad- histo-
Graecis eruditis. (a, 1719.) riam Europae.

IR.
Radven, Joannes de, Collectio dip- Reiskius, in Appendice Chronici
lomatica. (a. 1464.) -turcici., (a. 1620.)
Rakotzi, Memoires. Reva, de, Peirus.
). Revolutions de la Hongrie. Revitzki, Diarium de Rakotzi, Ms.
Ranzanus. (a. 1235.) (a. 1708.)
Raynaidus. Rink, Leben Leopold des grossen.
Regestum anno 10. Litt. Apost. Ritius. (a. 1283.)
Innocentii W. Epist. (a. 1253.) Rogerius.
Relatoriae Statutoriae, vide Balk Rossius, in Appendice Chronici
el Drag. turcici.
Replica Valachorum data Commis- Ruffinug. (a. 363.)
sioni de anno 1753. Rufus Sextus.
Rekhersdorfer. Transilvania, Ruinart Theodoricus. vide Aeta
Chorographia Moldaviae. Sanctoram.

S.
Sagr do, Memorie istoriche de'mo- Solerius Io. Baptista. (a. 362.)
narchi ottomani. [phio. Sommer, Vita Despotae.
Salius lo. Doctor, in Michnae epita- Sommerberg. 1474.)
Salmon Storia. (a. 1686.) Soranzus Laz. in Ottmnano.
Sambucus. (a. 1490.) Sozomenus.
Sarnicius, Annales Polonici. Spondanus.
Schaeseus. Spontoni.
Schirach, Leben Canis VI. Stephanus, Geographia (a. 702-4.)
Schliitzer, Weltgeschichte. Stiltingus lo. (a. 372 )
Schonleben, Historia Carnioliae. Strikovski edit. Konigsberg.
Schwardtner Scriptores rer. hung. Stritter.
Scylitzes. Suidas.
Seivert , in Notis ad aurariam Sulzer.
Koleserianam. Sussa de Smotrissio. (a. 1627.)
Sigebert us, Chronicon. Svetonius.
Sigler. Syncellus georgius. (a. 251.)
Sigonius. Syropulus, Historia Concilii Flo-
Simeon magister et logoth. ren tini.
Sincai, Collectio Annaliuin Daco- Szakadati, Ms. in bibliotheca Vul-
Romanorum. (a. 1230. 1467. can (a. 1701.) Despre Sza-
1599. 1711.) kadati vegi Sincai a. 1738.
lstoria Românilor. (a. 105 , Szalardi, Tanos, Siralmas magyar
cf. 103. 117. 167.). Kronica.
Socrates. Ms. in bibl. Peith. (a. 1616.)
Soiterus. (a. 1529.) Szechenyi Diplomat. (a. 1243.)

www.dacoromanica.ro
 xxxvj
Szegedi, tripart. Hung. Szindi, Ms. apud Anonymum Ca-
Szekely, Ms. Dipl. (a. 1385-.) rolinensem. (a, 1599.)
Szentivanyi, Dissert. (a. 1095.) Szirmai Ant. Topographia Comi-
Szeredai Ant. de Episcopis Tran- tatus Zemplin.
silvaniae.

T.
Tacitus, vita Iulii Agricolae. Thuroczius.
Taube. (a. 1738.) Timon, Epitome.
Tertullianus, adversus Iudaeos. Topehinus.
Theodoretus. (a. 376.) Trebellius Pollio.
Theodosii lex. Tripartitum hung.
Theophanes S., Chron. Tritemius, Annales Hirsaugienses.
Theophilactus. Troester.
Thomas Spalatensis. (a. 1204.) Thubero.
Thuanus. Turciae, de SI atu -.Author.

TT.
Uder, in Prolusione. (a. 1620.) Ursatus Sertorius, de not. Roma-
Urechia Vornicus, Ms. norum.

T.
Vaguer Carolus , Dissertatio de
Cumania Ms.
, Ms. (a. 1518.)
Vagner, hist. Iosephi I.
Vaissete, Geographia historica ec-
clesiastica et civil. (a. 1612.)
Waldingus Lacas, Annales Mino-
rum. (a. 1370.)
Walther, Vita Michaelis Principis.
Vanderbech, Apologia. (a. 1719.)
Vapovius Bernardus, in fragm. (a.
1509.)
Varlaam mitropolilul. vide Bar-
laam.
Varonius, in &awn. (?) (a. 1519.)
Vaticanum Archivum. vide Ar-
chtvam.
Verancius.
VerbOczi. vide Tripartitum
Weltgeschichte , Allgemeine. (a.
1650.)
Wessemberg, Gesta- Vladislar IV.
Victor Aurelius. vide Aurelius.
Viepnensis Nunciaturae , Codex
Ms. (a. 1584.)
Windisch, Gesehichte von Ungarn
Wolt Andr. historia Moldaviae.
Volksbuch für Burger und Land-
leute. (a. 1648.)
Vopiscus Flavius.
Vossius Gerardus Jo. Epitome his-
toriae universae. (a. 1446.)
Vulcan, familiae, Genealogia (
1679.)

Z.
Zaluski, Epistolae. Zermegi (a. 1526.)
Zamoscius, Analect. Dacic. Zonara.
Zavodski, apud Katona. Zositnus
Zay, apud Engel.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ROMANILOR
Carea ineépe din and 86 dnpi nalterea Domnulul Hristos 0 se va
&Ili In and 1808, In ear& ail ineeput a se tipäri.

Annl 86. Decheval Craiul Dachiel cal vechi, carele §i Diur-

pandi s'ati numit 1, fiind in lucrurile de Oste fOrte priceput,
istet la minte, la hatae nepregetätor, 0 invetat a 'Avail,
sa t. de a se trage indarApt 2, s'ati sculat in anul acesta cu
Oste asupra Romanilor, pre caril ma! ase-spre-gece ani i-at
nedjit 3, pentru necuviOsa purtare a Imperatulul Domitian,
carele era nu numal nesuferitoriii de ostenell, ci 0 fricos,
slab la fire, §i dat spre sburdhrile trupesci, nu numal cu
muierI, ci 0 cu pruncl4,. drept aceea el nu s'ati atins de
rtizboi0, fail numal prin povatuitor1 s'aa qtit cu Decheval5.
Ann! 87. Tocma cand ravnea Domitian ca se, se cinstescä
ca un Zeti5, in anul 87, Decheval pre Oppie Sabin Prefec-
tul Mesiel de jos, adeca al Bulgaria! de acum, rn il juca7.
And 88. Decheval In anul acesta iar6.0 batt pre Oppie
Sabin!, §i cuprinde mai multe ceta.t! de la vecini, sop ro-
1 Paulus Orosius Lib. 7. c. 10. 6 Dion 1. c. Orosius 1. c. Pau-
Paulus Diaconus Lib. 9. Katona lus Diaconus I. c. Philippus Brie-
in Synopsi Cron. P. 2. Sect, 1. tius in Chronico Universali.
2 Dion Cassius in Domit. Sethus 8 Dion, Calvisius et Katona 11. cc.
Calvisius in opere Chron. 7 Dion, et Katona ibidem.
3 Calvisius I. c. 8 Dion in Trajanum, Katona in
4 Dion 1. c. Synop.
Cronica romanilor. Tom. I. 1

www.dacoromanica.ro
 2

manilor 1, apol trimite soli de pace la Domitian 2; dar a-

cesta nu primesce pacea ; ci
And 89. In anul ad curgetor Insul pornesce in contra
lul Decheval, dar apof tragendu-se merge asupra Kvadilor,
caril lacuia In Moravia, era Nenati, i nu'I dAduse ajutor
in contra Dachilor 3 si pre Cornelie Fuse ii trimise asupra
lui Decheval cu mare 6ste, care intelegend'o Decheval se tur-
bura, i iarasi trimite soli la Domitian In batgiucura 4icen-
dul, c de'I vor da Romanii fieste carele Cate doi fileari
pe an, va face pace ; altmintrelea va cuteza, si tot red cat
va putea va face Romanilor 4. Niel ai fost deserte cuvin-
tele Craiului, a pre Cornelie Fuse, si pre Oppie Sabin,
(dintre caril acesta era Consular, iar acela Prefect Preto-
riului, Diregatori de frunte la Romani), i-ati bätut, si i-au
stins cu ostile dinpreuna 5; pre Domitian Inca rail fug-
nit Kvadil 6, ba Inca i Sarmatele, caril era Sloveni, i-ati
täiat un leghion cu povatuitori cu tot 7; pentru care perderl
de sild i-ak autat lui Domitian a face pace cu Decheval,
caruia i-au dat multi bani, tot fellul de mesteri, i multe
scule dintru ale sale, 8 fagaduindul si tribut (haraci, dare)
intru avenire pe fieste-care an 9. Tocmeala acesta macar cä
era pagub6sa, rusin6sä i i neauclita mai nainte intre Ro-
mani, ati tinut pan& la Traian, precum vom arata in cele
ce urmeza Ins& Iulian carele fu facut mai mare povalui-
toria In locul lui Cornelie Fusc, urmend lui Fabie celui de
demult, ail contenit cat-va rapirile lui Decheval si ale Da-
chilor 10.

1 Idem 11. cc. Petrus Patricius 5 Paulus Diac. I. c.

et Magister de Legationibus.
2 (lipsesce in mscK.).
3 Petrus Patricius et Mag. de
Leg. Brictius in Chronico, Paulus
Diac. Lib. 9.
5 Idem Petrus Patricius 1. c.
e Orosius Lib-. 7. c. 10. Paulus
Diaconus, et Brictius 11. cc.
7 Paul. Diac. 1. o.
8 Briclius 1. c.
9 Diac. in Domit. Brictius I. c.
1° Katona in Synopsi Chron.

www.dacoromanica.ro
 a
Anal 90. Domitian mandrindu-se in desert 1, si din ne-
norocirea ostilor sale laudd vdnand 2, ca un WA de minte
sumet, Inca din tabard ag scris la Roma fdlindu-se, ca cum
ar fi invins pre toti nemicil (protivnicii), pentru carea cat
Orin stapanirea Romanilor, pretutindenea 1.-ag facut statue
(chipuri cioplite sag värsate) de aur si de argint 3 ; apol
inturnendu-se in Roma ca un biruitorig al Dachilor si al Ném-
tilor ag tinut mare triumf de leghidnele céle de densil mai
stinse 4. De Sarmate numai laura (cunund de vitejie) all
purtat 5. Dat'al i o cind, in care pre Ospeti mal intaig
fOrte i-ag infruntat; iar dupa aceia i-ag bine daruit 6.
Anal 93. In Dachia (adecd in Ardeal, partea tèril ungu-
resti cea dintre Tisa si Ardeal, taxa RomanescO, Moldova,
Bucovina si Bugeacu, yap Istoria Romanilor, carea s'att
tipdrit la sfarsitul Calendarulul din anul 18.07, partea 2.
§. 6), in Mesia, (adecd Bulgaria 0 Servia), in Pannonia (a-
deca cea de catra Buda parte a tèril Unguresci), si in Gher-
ma nia, multe osti de a Romanilor s'ag potopit, sag pentru
prea mare sumetia, sag pentru frica i lenevia povatuito-
rilor, intru atata, cat nu inumai despi e marginile
ci si despre locurile céle de iernat ale ostilor Inca se
putea avea indoiald. Drept acée fu chiemat Agricola de la
Anglia sa fie povdtuitorig in contra Dachilor, ci el fiind el
numal din pizmd. era chiemat, n'an primit diregatoria, si
dupa scurta vréme aU murit in 23 Avgust, fiind de 56
de ani 7.
Anal 94. Iulian, carele povgue pre Romani in contra
Dachilor, in anul acesta slujindul norocul, afl poruncit osta-
silor si sutasilor, ca fieste-care sa-si scrie numele pre scut
I Orosius Lib. 7. c. 10. Paulus 5 Pailus Diaeonus I. c.
Diac. Lib. 9.
6 Katona in Synopsi Chron.
2 Brictius in Chronico.
8 Dion in Domitianum. 7 Cornelius Tacitus in vita Julii
4 Orosius et Paul. Diaconus 11. cc. Agricolae, Cal visius in opera Chron.

www.dacoromanica.ro
 4
................,,,,.......,......."...w...

set povaza, ca mal lesne sä se poat.à osebi cel viteji de

cel fricosi, si and rezboiti in locul ce se numea Tapis,
care n'ail trebtlit sa, fie departe de Sarmizoghetuza (despre
carea citesce in istoria Romani lor partea 2 § 7.) pe prea
multi a0 taiat si omorat dintra, Dachl : 'jail Vezinas, carele
era al doilea dupe. Decheval, ne putand scapa cu fuga, cu
voe aa caqut inta cel taiati, si flcendu-se rnort, nOptea
pe ascuns ati fugit la al sel, insusi Decheval temendu-se nu
cumva Romanil sa nävelesce. in Sarmizoghetuza, unde avea
scaunul, ail poruncit de ail Mat arboril de prin pregiurul
ceta.til, si de trunchl ati acAtat anne, ca pe.randuli-se Ro-
manilor ca sunt ostasl, se se intOrne, precum s'ail .si in-
tamplat. 1
Anal 96. Domitian dupa ce ail omorat pre imulti dintre
crestinl, ba inca si dintra rudeniile sale, vrea sa om6re
pre mal multi, ci parit fiind de muérea sa Domitia, fu in-
susi ucis In 18 Septemvrie, in vârste. de 45 de anl, intru
a caruia loc de tot senatur Romanilor fu inaltat Marc
Coccet Nerva, om betran, dare, fOrte bun, si pentru aceea
de totl läudat, pentru a dupe. dol anl at primit siesi fiCi
pe Traian. 2
Antil 98. Marc Coccett Nerva din inima dorea se. lepede
giugul Dachilor de pe grumazil Romanilor, ci pentru versta
betranetelor nu putea; drept aceea pArintesce cugetand de,
spre folosul tuturor, in anul acesta 98, s'atil suit in Capi-
toili (c.ete.tuica sau curtea unde se strangea Senatul) s'i a-
colo cu .glas mare aa ("is: Ce sa fie spre fericirea si folosul
Senatulul, al Romanilor si al mai, pre Marc Ulpie Nerva
Traian il primesc fiiii. Apol intorcendu-se catre Traian i-ati
cps: (Tells Nerva tuis lacrirnas ulciscere nostras,) adece, :
t cu segetile tale Nerva izbandesce lacremile nOstte,. 8 Dupa
1 Dion Cassius in Domitianum, 2 Dion Cassius in Nervam, Oro-
sius et Catona II. cc.
Calvisius in Opere Chronologico. a Dion in Nervam.

www.dacoromanica.ro
 5

carea fapta a sa, nu mull at trait imp6ratu1 Nerva, ci ati

murit in 27 Ianuarie, fiind de 66 de ani
Despre Plotina, muOrea imp6ratului Traian scrie Dion
Cassie 2, CUM ca and se suia in Polata Imp6ratesca, si
Inca era pc trépte, intorCendu-se catre norod ati 4is: «Ca
acéia intru aicea, ca carea vreat sa i es.0 Nici s'ati in-
selat nestine inteinsa, ca asa s'au purtat, Imp6ratésa fiind,
cat nimenea au putut a 'I baga vre o vina.
And 100. Dachil dedulcindu-se ci darurile, ce li se da de
la Romani, din 4i in cit mai multe poftea, du& Imp6ratu1
Traian necum sa le dea mal multe daruri, ci cate obici-
nuise a le da, Inca le-an tras, pentru care pricing. Deche-
val a inceput a'0 imull,i Ostea. Traian ca un vitéz cum era
Inca n'att intarziat,ci in anul acesta cu deadinsul s'at
gut asupra Dachilor 3, pre cull macar ca eu anevoe, in-
tru al cincilea an totusi de tot i-ati istovit.4
Anal 101 si 102. Dupa. cc ati pornit impèratul Traian a-
supra Dachilor, nicl ati fost departe de locul, In care se a-
sezase cu WO. Ostea sa Decheval craiul Dachilor; iata se a-
duce la el un burete forte mare, pre carele era scris cu slove
latinesci : Cum Burl! cu toti sotil lor cerca pre Traian, ca
face'nd pace sa se intorca a casa. Traian totusi s'ati lovit
cu ei: In carea batae de ail i cazut multi dintre Dachi, dara
dintra Romani atatia att picat rariT cat nici carpe, cu
care sel lege nu avea. Drept aceea Traian (precum 4ic
'mit Kira) nici vesmantului sn au partinit, ci mai pe urma
s'a.ti MIA camasa, i o ati dat st lege ranele ostasilor ce-
lor vatamati; lard celor morti le au ridicat altare, i art po-
xuncit, ca pre acélea In tot anul sa Ii sa faca pomenirea.
De acolo Traian ati purees spre muntl, i cuprin4end d61
Iurile, nu lard -de primejdie- ati ajuns la cetatea in carea
' Catona in Synopsi Chronolo- 8 Dion in Trajanum,Calvisius in o-
gica. p ere Chron. Iulianus Aug. in Satira.
2 In Trajanum. 4 (Lipsesce in manuscris).

www.dacoromanica.ro
 6

era scaunul cel craesc al Dachilor, pre caril strimtorandu'l

cle eft parte Lusie poviguitoriul, pre multl din el ad Mat
prins. Vt-Wad acdstea ciiI Decheval, aü trimis pre unit
dintre ccl. ce purta cugime (cumanace) la Traian, sa céra
pace, fagadu;nd ca vã face ort-cate i se vor porunci, iara.
Imp6ratu1 Traian i-ail poruncit ca armele i masinele (u-
néhe1e) céle de rèzboid si de stricat zidari, impredna cu
mesteril, caril le Mem, i cu eel fugitl sa i se clea, cetatile
si turnurile sd le stricc; din partile care le cuprinsése de
la vecint sa iasa , si pre acéia sa-I tie prétent , pre emit
vor tinea s.i Romanit. Conditiile acéstea Decheval, dupa ce-
fu adus inaintea hit Traian, cat de cat trebui sa le pri-
mésca, si (lend la piciOrele Int Traian i s'ad inchinat.
Traian dupa ce ad asedat acéstea, s'aa Inturnat in Ita-
lia, si sal Tut Decheval s'ad slobodit in Senat, unde lepa-
and armele, i cu rnainele increstate ca i erbil, puptéle
ad cuvintat i cu umilinci, dupa ce s'ad Intarit pacea, nu-
mitil soh iarast aU incins armele, i imp6ratu1 Traian ad
tinut fOrte frumos triumf de Dacia, poreclindu-se si «Dachic).
Pan' a icea sunt cuvintele lul Dion Cassie 1 cu carele se
lovéste Petra Patrichie i Magistru 2, numal cat -acesta dice :
1. Ca Decheval pentru acéia at trimis dintra cet cu cugtme
(piloforus), soll la Traian, pentlu cä acestea era mat de
.,,, cle carit ad fost sohl cel de
frunte de cat Comitil vo. x,ov TCCL

mat nain(.e. 2. a Decheval aU dat Romanilor tota partea.

Dachiet, cata ad fost cuprins Traian, ce nu e de a se cr6der
ca asa ar (h.) fost data Dachia pânä in Sarmizoghetuza, ce e
prea mull; ci mat bine dice Diod, ca ad intors cat it fost
cuplins de la vecinl, nu Romanilor ci stapanilor celor
d'intaid, precum se va vedea din céle, ce se vor Insemna
la anit viitorY.
Dion numéste locul in carele ad fost bataie aci adusa,
drept aceea lesne las sa fie fost pe sesul Turdzil, precum

I In Trajanum. 2 De Legationibus.

www.dacoromanica.ro
 7

voesce Catonal nu singur ; totusl Intreb, pentru ce n'aq foa

pe vsul Jibetulul, cum vrai altil mal multi?
Intatul despre solil Dachilor cc:4 la Ro na trimil, i in
Senat intratl insémnd, ca Senatul de alunci Indatd aa po-
runcit de li s'ati cioplit tipiirile din ma rrndre, tocma cum
era Mcutl la staturd, la fisognomie, i la haIne, adeca. : 0-
brazul, grumaziI, peptul i picIarele cu cIdireciI din mar-
mure alba, iarä caglma, pdrul i tundra (sugmanul) din mar-
mure négra ; gluga iard0 din marmure alba, tocma cum
este portul Rornanilor celor ce lAcuesc p-e langd ;
chipurile saU staturile acéstea Inca de atuncea s'ad tinut in
Capitoiul Rome! pand la anul 1775, lima lust Februarie,
cand aU luat Patriarhul Evlavie al §éselea mqtenirea Sfin-
tulul Petru (il Possesso). E Inca. atuncI le-am 176clut.
Anil 103. 104. Care s'aq Intamplat Inte ace*tI dol an!,
pentru aceia le scril, 0 pun inainte cu cuvintele lul Dion
Cassie, ca sà se vaca cu cata credintd s'aU fost gis ace-
le, care se cuprind In Istoria Romanilor partea 2. §§. 4. 6.
Aa dard Dion (lice : Cand se fac acestea, iata vine véste,
ccd Decheval multe face imp rotiva ; ca0igd arme, pri-
cmWe pre ceI fugil, Intareste cetatile, pre némurile de prin
tpreglur le indemna prin solil sdl la rdscOld, 0 pre cel ce
cnu'l asculta, II pal:164 i cd pand acuma Inca aü cuprins
co parte a tinutuluI Iazigilor, carea In zddar o aa cerut a-
cce§tea dupd aceia Inddrapt, cd. Traian nu li o aIi Intors.
c-Pentru pricinile acéstea, Decheval de la Senat iar41 s'ad
egiudecat protivnic Romanilor. lard. Traian Insu§1, 0 nu prin
cpovätuitorI, aq ispravit acel razboiu, i mdcar cd Decheval
(era cu mult mal slab, de cat Traian, totusl putin ai fost
cde nu l'adi omorat pre acesta cu viclevg. Pentru cd De-
ccheval aü trimis in Mesia in chip de fugit1 pre unil, caril
es& onabrd. pre Traian , la carele §i de alte or!, dara maI
cvartos in vréme de rdzboia era tocma slobod a intra.
1 In Synopsi Chronologica, Par 2. Sect. 1.

www.dacoromanica.ro
«Ci acel in Chip de fug I n aft cutezat a face acea fan de-
41ége,. pentru ca. unul dinträ densiT, dupa ce ati caclut in
«prepus, s'au prins, i tragendu-T fa muncl, ail descoperit
«viclesugul. Déci Decheval pre Longhin povatuitoriul Roma-
enilor, carele era fOrte invetat in mestesugul de Oste, la a-
«tata Pau adus (prilegiuind, ca cum ar vrea sa fad ce el
car porunci) cat aft mers la densul. Pre acesta, dupa ce
«au mers, aU poruncit de Fail legat, i inaintea tuturor Fan
«intrebat de sfaturile lui Traian ; ci nimica putend scOte din
«gura lul, aft poruncit sal daslége; si la inchisbre sal ina,
capol s'ati rugat prin carti lul Traian, ca pentru sloboclirea
dul Longhin sä se impace cu sine. Cdruia Traian asa an
«respuns, cat s'au veclut nici a prea pretin pre Longhin, nici
«a nu'l baga in vre o sama, ca pre unul a cul mOrte nu
o vrea, dara viata inca nu o prea poftea. Care pana and
«le-au socotit Decheval i aft cercetat, ce ar trebui s. faca,
«Longhin band veninul, carele capatase, au murit.
«Intr'aceea Traian aft facut pod de piatra preste Dunare,
«de care ea singur nu pocal destul a me minuna. Cad ma-
«car ca. aft facut Traian mal multe lucrurl minunate, dar
«podul acela pre tOte le intréce, fost'-ad facut pre doue-cjecl
«de stalpi de piatra cioplita, si In patru cornuri taiata :
«fieste-care stalp era afara de temeiti inalt de 150 de piclOre
«(matematicesci), lat 60 de picidre, si era stalpir departati
cunul de altul 170 de piclOre, i cuprinsI cu bolte pe de--
«supra. Cheltuiala facuta pre podul acesta aft fost nespusa ;
«dar pentru aceea au fost podul mai minunat, pentru cä
ts'ad facut in rid venturos, i plin de mOla, i pentru ca
capa riulul nu s'ad putut abate intealta parte. Iara eti nu
«pentru aceea am spus_latimea riului, pentru cä dOra ar
«fl prea mare, (cad une-orl and inundeza, de !dale si de
«fret oil Inca e mai mare) ci pentru ca' atata este In lo-
«cul- acela, carele e cel mal ingust, decat care mal de'nda-
«mana, de a face pod, loc altul nu s'ail aflat, in carele
«cu cat curä riul din lat in mai in gust, si iarasi din in-

www.dacoromanica.ro
 9
.......-.,.--_,___,
«gust in mai lat, cu atata curl mai rapede, si e mai a-
«fund, ce inmaréste greotatea cea de a face pod. Din care
«lucru lesne se pOte intelege inima cea mare a lul Traian.
«Podul acela noao nu ne éste de folos, aid nu se tréce
«pe densul, ci staa stalpil numal de fala, ea si eand ar
«fi acuma facutl, ca sn. se cunOsca dintr'ensil ca nu éste ce
«n'ar putea face mintea omenésea. Traian a facut podul a-
«cesta, cà se temea, ca nu tum-va Inghetand Dunarea, sa
«se pornesca vre-un räzboitl asupra Romanilor celor din-
«colo ; carea de cum va s'ar Intimpla, sa OM lesne trece
«ostile preste densul. Ci Adrian temendu-se, ca nu cumva
«varvarii omorand paclitoril poduhr, mai lesne sa tréca In
«Mesia, ail poruncit sa räsipesca partile cele désupra po-
«dulul. Drept acéla Traian dupä ce ail ispravit podul, ati
«trecut Dunärea : apoi mai mult fara de primejdie, de cat
«in graM s'ail ostit, si de abea ail invins.)
Iata! ca. Dion Cassie apriat scrie 1 cum ct inteitl pre
Longhin pov0Auitoriu1 Romanilor nu Traian l'au trimis, ci
Decheval rat inselat la sine; a doao, apa Dunärii nu s'ati
abatut de la matca sa ; a treia podul n'ail avut 24 de stilpi,
ci numal 20 ; a patra nici s'ati fäcut numal intr'un an,
precum Calvisie Inca arata 2
Incatu'l despre Iazigi, carora Traian nu le-ati intors par-
tea tinutulul, cea prin Decheval cuprinsa, insérnna, ca el
stapanea tot pamentul, cat se cuprinde intre Dunare, Tisa
muntil Carpatulul si apa Granulul3, adeca : M. partea Un-
gariel cea de catra Pesta, cata se cuprinde intre numitele
otare ; si a ei in vrémea ac6ia Inca nu era supusi Ro-
manilor, fail numal cat le era soti , pentru ea Traian ail
fost cel dinteiti carele ail latit si intins stapanirea Romel
preste Duntire 4.

I In Trajanum. I 4 Aurelius Victor in Breviario

2 In opere Chron.
8 Claud. .Ptolomaeus Lib. 3.
cap. 7. Rer. Rom.

www.dacoromanica.ro
 ,,,...."". 10

Amid 105. Ffind ca imp6ratiel Romanilor prea mult ar fi

scOut, de n'ar fi cuprins Traian Impèratul eel mai tare si
maI vitéz, Dachia, atitat fiind si de improtivirile Dachilor,
si de b inätatea tdri1, qIce Che1eseii1, acelas1 imp6rat cat aft
isprävit podul, indatä aü trecut Dunarea, si bdtandu-se, asa
de I'M ag infrant pre Dachi, cat n'a0 remas nici caril sä a-
goniséscd pamentul, nici caril sä lacuiasca prin cetä112, Drept
aceia in anul acesta, i in eel doI ce urméza 3 fOrte mu1t1
lacuitorI aU dus in Dachia, din WA lumea Romanilor 4, dar
mal ales din Roma si din Italia , precum adeverdza in-
scripOile, care pan& in cpua de astdc11 custä, mal cu sand
in Ardél5, din cull inscriptil acéia inca se dovedésce, cd
nu numal glOte miséle, ci i familil de frunte aa fost duse
saü stramutate in Dachia. Lung as fi in vorbd, de as nu-
mera tOte familiile, cate se afla in inscriptii ci tu le ce-
téste la Fridvalski 6. Cetésce i cele ce am scris in istoria
Romanilor (care s'all tiparit in sfirsitul Kdlindariulul de a-
nul 1807) partea 2. §§: 8. 9. 10. Ea la anul acesta
mal multe nu mal inir, färd numal cd nu e cu neputintti,
sä fie fost si din familia Corvinilor (din ma a fi präsit
Matias Craiul Ungariel cu deadinspl dorea O. se arete7)
adus1 in Dachia, macar cii. CorviniI in inscriptil nu se citesc.
ATM 106. Traian, dup. ce alT invins i stins pre Dachi,
alT zdbovit in Dachia, Mesia i Thrachia pand la anul 108,
precum se va adeveri de aci Incolo. In anul acesta 106,
mat mult a fost in Dachia, pentru cà au sapat vistieriile
lot Decheval de supt albia Streiulu15; au gertfit i multd-
mit zeilor, intait, pentru ca 8.0 putut invinge pre Decheval
' Samuel Kiileséri in Auraria ° Fridvalski Inscrip. Dacic.
Romano-Dacica, cap. 1. No. 5. " Eodem Inscript. Dacicae.
2 Eutropius Lib. 7. Paulus Dia- 7 Zamoscius in Analectis Daci-
con. Lib 10.
8 Katona in Synopsi Chron. cis cap. 11.
Eutrophis, et Paulus Diaconus 8 Dion Cassius in Trajanum.
II. cc.

www.dacoromanica.ro
 11

si a supune Dachia Romani lor 1, a doua, pentru ca. at aflat

vistieriile 2, il cinstit cu foarte rnulte -si frurnOse dartni pre
Marc Lichilso Machian pentru bon71-purtarea lul In razbo-
iul cu Dechii3 ; aü dires cetatile c e stricate ale Dachiel, pi
aU zidit une,e noao cle iznov, care. sartt Caput bovis (Ca-
pul bouluI), Nic000iui Valahiel, Teodora sat tutnul la Ca-
ppl podulni cel din Valahia, i Puntea la capul podulul cel
din Bulgaria 4,, si maI pre lima at facut caile i apedu-
surile, despre care destul ani cuventat in istoria Romani-
lor, partea 2. § 1 1. care o vecji.
Anul 107. In Anul 107, sat In sfirsitul anuluI trecut, Tra-
ian In cin.4ea sororil sate Marchianel, aI zidit Marchianopo-
iul din Bulgaria5, ce se chiama acuma Peeslava8; din Me-
sia ae jos sat Bulgaria at trecut In Thrachia, unde at In-
noit, orasul Zenes, i Vati numit de pre numele set Traia-
nopoiul 7, cle uncle intorcendu-se In Dardania at zidit 131-
pia nul, carele dupa ce s'at dires prin Justinian cel d'antaiti,
s'at numit Instfrliana a cloao 8, iara acuma se chiama de
lacuitorl Prierend, de Taliani Treisereno, i este In Servia
langa Drinul alb, in pregIma cet5teI numite Pek 9.
Arul 108. Inturnandu-se Traian in anul acesta in Roma,
pi ducend i capul Craiulut Decheval, at tinut al doilea tri-
umf de Dachl, cu atata mal mare pompa, cu cat at fost
maI gret a'l Invinge, si ucide pre elm. Tara cum ca foarte cu
greit i-at lost luI Traian a face acesta, marturisesce Iulian
.Avgustul i Paravatul via Apostata 11 clicend : ca Dachil era
cel mal tarI si mal vitejl intre tote némurile céle de atunci,
4 Inscriptio Dacica 3. 7 Idem Hofmannus T. 4.
7 Inscript. 69. 8 Procopius de aedificiis Lib. 4.
3 Inscript. 43. c. 1. Katona in Synopsi Chron.
# Procopius de Aedif. I b. 4. c. (3.
9 Bandrand in Geographia.
5 Zosimus, Lib. 1. c. 4. Ammia-
nus Mareellinus Lib. 27 p. 364. 10 Dion in Trajanum. Katona in
6 Bruzen in Dictionario T. 7. Synopsi Chron.
Hofmannu in Lexico T. 3. 11 In Satyra.

www.dacoromanica.ro
 12

si pentru statura i marimea trupurilor i pentru cate le

bagase lor in cap ZamoIxes, carele se cinstea de den0y,
pentru ca fiind el Incredintatl ca nu vor peri cu totul,
'Ara numal se vor stramuta cu. 1ãcauJ, pururea era gata
a se baga in primejdil, ,ca cel ce'0 Wepta mutarea.
Ann! 109. Imprastiindu-se véstea lul Traian In lume pen-
tru ate facuse de cand Imperatea, dar mal vartos pentru
cele ce lucrase In Dachia, tOte némurile l'aq cinstit prin
solil sél, Inca qi Indianil, caril era cel mal departatl de
Roma 1
Anal 110. Inteleptésce socotind Impèratul Traian, ca fie-
ste-carea stapanire n'are op numal de arme, ci §i de Inv6ta-
turl, (pentru ca armele numal de cat apara, set intäresc
impèratiile, dara invetaturile i meste§ugurile le fericesc),
putintel aO incetat de la arme, si aü pornit inv6taturile i.
xne$esugurile intre supusl; pentru ca. in Roma ail facut
bibliotheca, cea de pre numele lul, Ulpiana chiemata 2; iara in
Dachia collegiurile sati sc6lele bardasilor 3 0 ale baésilor 4
c. a. Batar de ar urma luI Traian L obladuitori! Roma_
nilor s'ar bag intra dên01 intâii invëtaturile (cum se 44
céle frumOse ; a doao t6te mestesugurile, harem céle mal
de traä si mal de lipsä, ca sa nu se surueluiasca Roma-
ni.' pre alte némurn Acésta de se va face, crede-ma, Roma-
nil vor fi dintre cel maI fericitt Pilda ne pOte fi Rusia, a
caria lacuitorI, ce era mal nainte de Petru cel mare? si
ce sunt acuma?
Anul 111. Roma caul de mare, mai multe piaturl are,
dintre carele céle maI marl 0 mai vestite sunt Piatul San-
tulul Petru din Vatican, Piatul Santa Marie! CO marl, Pia-
uI al lul Traian. In cel din Lateran 0 de ja
Dion in Trajanum, Katona in in opere Chron. Brictius in Cron.
Synopsi Chronologica. Univ. Katona in Synopsi Chron.
8 Inseeptiones Dacicae 22. 70, 7t.
2 Dion in Trajanum, Calvisius 4 Eo Inseript. 64. 65.

www.dacoromanica.ro
 13

Santa-Maria cea mare sunt trel piramizI fOrte frumOse rä-

dicate; cel ce se numesce al NavoneT, pentru apele intr'in-
sul aduse, e maI minunat; ci de cat tOte acéstea ma!
minunat iaste Piatul lul Traian, i pentru asegamintul
pentru vechimea lul. Piatul acesta fu urzit in anul 111, si
spravit in anul urmator 112, dupa ce s'ar fi carat multe
tiilmurI de pament de pre locul acela 1; cele-l'alte le-am scris
precum le am veclut cu ochil.
Mull 112. Traian, dupä ce art descantat piatul cel de pre-
numele sett numit,Jn anul de acum 112, lepacland solia
craiulul Kosroe I, s'att radicat cu razboia asupra Parthilor,
si In contra Armeniel 2.
Anal 113. Slugindul norocul, Traian in anul aci curgaoriti.
4)ate pre Parthamisir craiul ArmenieY, II pune gios, si cuprinde
Arinenia, supuind'o cu totul Romanilor 3, iart Senatul ra--
dica In cinstea luI Traian o columna fOrte minunata in
tnijlocul piatulul celul de densul facut 4, carea column& e
mai inalta de cat t6te piramidgile cate sunt in Roma, si
de cat cea ce z ace in ma1 multe darabe rupta la locul
aU curtea ce se chiama : 4i1 Monte Citorio) adeca mun-
-tele cel de judecati. Temeiul columnel, supt carele s'aa ai
tistrucat dupa vieta sa Traian, iaste facut In patru cornuri
cle piatra cioplita ; dara columna e rotunda si ma! din
multe derabe de piatra facuta, pre a careia laturl de gios
pana sus, iaste intaiat cu mestesug nespus tot rdzboiul cu
Dacha, adeca t6te ()stile Romanilor si ale Dachilor, precum
aU fost cand s'atl batut. EU. insumi mai adOse orl am pri-
vit la columna acesta, despre carea cine va dori a sti mal
multe, cumpere's1 cartea ce s'at scris, i i cu icOne inbodobit,
despre densa. Iara ca nu s'ati stricat columna acesta prin
varvarl, ca alte raritat1 ale Rome!, qice Brictie 5 c ar fis
1 Dion in Trajanum, Catona in 8 Dion et Katona 11. cc.
Synopsi Cronologica. Idem ibidem.
2 Dion et Katona II. cc. 6 In Chronico Univ.

www.dacoromanica.ro
 14

fost pricina iscusinta ei, i pomenirea virtutei Impératulul

Traian.
Insemnare. De vréT a sci ce sunt piramidzile, despre care
am cuvintat mal nain:fe, iata-le talcul : 4)ceStea sunt din pi-
rop (un feliö de piatra rbsie si -fOrfe tare) in patru muchi
asa cioplita, cat de la temeiti tot ma' Paguste iin, pana ce
se ascut in vant ; drept aceia cu cat k rn inalta piramida,
cu atata trebue sa fie mai larga in temeiii. Pirarnidaile a-
céstea im supt facute de Romani, ci de EghypiériT; cle uncle
le au dus in Roma Inca inaintea nascerei Donmului Tls.
dupa ce a invins Octavian Avgustul pre Antonie si pre
Kleopatra, cea mai de pre urma din vita lui Ptolcmeii
Anal 111 In anul acesta Imperatul Traian a luat Meso-
potamia ;A Miabena de la Parthi; iara povatuitoriul Lusie
at Witut Singara (de uncle s'at prasil igani1, precum se
va aréta la anul 363), si alte cetati 2
Mull 117. Imperatul Traian utzitoriul, intemeitoriul, si de
a dice tatal nomanilor, dupa ce ail invins pre Kosroe. si
aU dat craiiT Parthilor pre Parthamaspat, vrand sa se intdrne
In Roam, ati venit pana in Kilikia, si bolnavindu-se aü
murit in cetatea Salinunt in 10 dile ale lui Avgust, fiind
de 61 de ani 3, dupa ce cu atata lauda ati Impëratit in 19
ani, 4 lent si 27 de dilVcat s'at facut obicéia Sena tul,
cand vrea sa laude pre Ore carele imperat, sa dica : fell-
cior Augusto, rnclior Traiano ; adeca mai fericit de cat Av-
gust, si mai bun de cat Traian 5; pentru care bundtate lui
singur s'at ingaduit sa se ingrOpe intra zidurile Romei,
supt columna sa ; lui singur i-al giudecat triumf si dupa
mOrte. S. Grigorie Dialogul inca pentru bunétele luT ail
scris : ca s'ar fi spasit, macar aU fost pagan.

Svetonius in Octavianum etc. 4 Io. Georg. Eccardus in Cor-

2 Stephanus Katona in Synopsi pore Hist. medii aevi T. IV. Cala-
Chronologica. logo Impp. Romanor.
8 Katona in Synopsi chronologica. 6 Baronius ad. h. a. etc.

www.dacoromanica.ro
 15

Pdrid a0 trait Imp6ratul Traian, strämosilor nostri Ro-

manilor celor din Dachia le mergea fOrte bine, precum am
ar6tat in Istoria Romani kir, partea 2. mai catra sfarsit ;
tlar cat muri Traian, iatA pizma carea din cepat domne-
sce, si pre tot! ii stäpanesce, intra in imp6ratal Adrian,
carele iards1 era de némul sèti spaniol, ca i Traian 1; pen-
tra cd qice Evtropie cartea 7. «Mrian pizmuind slave!
dui Traian, indata ai parasit tre" te'r1 care Traian adao-
«gase Impërdtiel Romanilor, adeca : din Asiria, Mesopota-
«mia si Armenia ail chiemat Ostea, si ail voit ca riul Eu-
«fratului sa fie marginea impêrgiei. Vrand a lucra aide-
rea si cu Dachia, l'aft Ingrozit pr6teni1, de a da multi ce-
Itgéni romanesci varvarilor. Pentru ca Traian cuprinend
«Dachia, din tot crugul pdmantesc, cel Romanilor supus,
«dusése inteensa nenumërate glOte, care sa agonisesca pa-
«mentul, si sa lacuesca prin cetatj. Cad putdrea Dachiel
«prin lung rdzboiul lul Decheval tocma se storsese).
Dachia, asa dard Imperatul Adrian cu totul n'aii Ora-
sit, ci asa tare grige de dOnsa Inca n'aa avut, ba tocma
aft pus temeiul, din carele apoi tOtà stricaciunea stramo-
silor i perderea Dachiel, de nu si de tot, dar Inca! in parte
aü urmat, precum se va aréta la anil viitori. Pentru ca
din pricina, ca cum s'ar téme, sa nu treed varvaril in Me-
sia,. dara cu adevèrat din pizma laudelor Impèratului Tra-
ian, aU stricat podul cel minunat, carele de Traian se M-
euse preste Dundre 2,
And 118. Macar ca Impèratul Adrian nu mult gandia cu
Dachia, famikile céle mai de frunte acum din dénsa si
deregatoril, totusi nu inceta a face, ce era spre folosul
saü podOba patriei ceil nn de mult castigate. Asa Marc
Appie Kvestoriul Coloniel ceii din Sarmizoghetuza sat
Ulpia Traiana, intru al treilea Consulat a lui Adrian, ca-
1 Katona 1. c. I 2 Dion in Trajanum. Eutropius
I Lib. 7.

www.dacoromanica.ro
 16

rale cade in anul 118 1, ad facut o inscriptie fOrte frum6sA,

in carea märturisOsce, ca. Dachia e fericita, pentru cä s'ad
adaogat impëratieI 2 ; iarä C. M. Papirie Elian ad facut doaa
inscriptil tot Intim acesta an, in cea din tam arata, cum ad
dus apa in Sarmizoghetuza 8, Intru a doao, cum ad pazit
ripele Tisel, si ale Dunärel 4. InsusI Adrian dupl ce au
Inturnat in Roma, ad .ertat tOte, cate trebuie sä se p1at6scä
fisculul, adecä camareI cel Imp6ratesd In 16 anl 5.
Ann! 121-131. Ca sa's1 arate tad virtutea, si ca sa In-
tréca. pre Impèratul Traian, de la anul 121 pan& la anul
131, Adrian Impèratul ad umblat tOta Imp6rAtia, adec& : tot
cat biruie romanil In Africa, Asia si Evropa; 0 multe lu-
crurI vrédnice de laud& ad facut, darA nu cu care sa in-
tr6ca pe unisorul Traian 6
Ann! 132. Adrian dupa ce ad umblat Evropa, Africa si
Asia, la räzboiul cel In cOntra gidovilor, ad trimis Intaid
pre Tinnie Rd, apol pre Iunie Sever 7.
Ann! 136. In anul acesta impëratul Adrian at Impodobit
Roma cu multe olate 8, intl.& care precum mi se pare, cel
maI de frunte este costeiul, carele acuma se num6sce in
limba Tälienésca la citta di sant' Angelo, cetatea sintuluI
Inger, de cat carea in timpul ce am lacuit In Roma, nu
era maI mare tarime in bit& Roma ; and ad luat FranciI
Roma in anul 1797, Inc& destul s'ad vestit cetatuica a-
césta prin t6te gazetele.
Anal 138. Imp6ratu1 Adrian, carele n'ar fi fost réd, de n'ar
fi pizmuit atata laudel ceia adevarate a luI Traian, dupä ce
1 Fasti Idatiani apud Graevium 6 Eutropius Lib. 7. Catona in
Tom. 11. p. 247. Synopsi Chron.
2 Inscriptio dacica apud Fridval-
7 Catona I. c.
ski 17.
3 Inscriptio daeica 75. 8 Paulus Diaconus Lib. 11. in
4 Inserip. Dac. 73. Hadrianum. Stephanus Catona in
6 Katona in Synopsi chron. Synopsi chronologiea etc.

www.dacoromanica.ro
 17

aa impëratit ani 20, luni 10, zile 14 1, ail murit la Bae

in 10 zile ale lul Iu lie, in virsta de 61 de anl 2, §i. s'aa
ingropat afara de Roma in mausoleul sal, carele se nu-
méste acuma Cetatea Sfintului Inger, si carele drept acéea
Fat fost si zidit, ca cu rnormêntul Inca sa nu fie mai putin
de cat Traian, ci totusi piatul, si columna lul Traian ma!
mult Iaste de cat mausoleul lul Adrian, dupa judecata tuturor.
Impëratulul Adrian i-ati urmat Tit Elie Antonin I, ca.
rele altmintrelea s'ail chiemat Tit Avrelie Fulv, acesta
cat ati inceput singur a impèrati, indata ail ertat pre totl
cel la mOrte osanditi de Adrian, si tatani-sett lui Adrian,
de carele se primise filil, i-aiI facut fOrte mare si multi
cinste, pentru carea el Inca fu din oranduiala Senatulul pe-
reclit Pius, adeca : cu evlavie 3.
Anil 140. In anul 140 supt stapinirea imp6ratulul Tit
Elie Antonin cel cu evlavie sati Pius, iaras1 inflorea lucru-
rile stramosilor nostri in Dachia, pentru ca se ispravira tOte
ate s'aii fost urzit, iara nu gatat de impèratul Traian, precum
se 'Ate vedea din inscripciile, ce pana asta-cp custa in Gra-
disca, In Corneg1di si in Santa-Marie langa Hateg, care tOte
le-aA cules, si tiparit Arhimandritul dintr8 Ungaria si Po-
Ionia, Fridvalschi, pre carele eti insumi bine l'am cunos-
cut cand era Iesuvit la Cluj.
In inscripkiile acéstea se pomenesc, si laud& ma! cu sama
Romani, cari1 urmeza : 011ie Trog curatorul cailor, si pro-
consulul Colliei 4, adeca : al tOril Muntenesti 5, Marc Sur-
rian propretorul 6 ; Marc Lichinie consulul sail Bulgarul
coloniel cei din Sarmizoghetusa7; Rustie Suplichia prefectul

a Eccardus in Corpore Histo- 6 Zamosius in Analectis Dacicis

rico medii aevi T. 1. Cathalogo 5. Cap. 4.
Impp. Rom. 6 16.
2 Catona in Synopsi Chronol. 7 14. et Sertorius Ursatus de
8 Idem Catona ibidem. notis Romanorum p. 764.
4 Inscriptiones Dacicae 11.
Cronica romdnilor Tons. I. 2

www.dacoromanica.ro
 OrPWW 18

leghionulut XIII 1; insa colonia din Sarmizoghetuza 2, Cain

Clodie Prefectul Iasiilor 3; Pub lie Furie Saturnin propreto-
rul 4; Ca Regulid prune tiner 5; Cain Rutilie Ghymnasi-
arhul 8.
Anal 150. Supt consulatul lut Marc Statie Prise, ca-
rele s'an intamplat in anul 150 7, Iulie Avrelie Ipofim an
fäcut un altarin intra cinstea hit Jupiter, a tuturor zèilor, si
zMelor, pentru bund starea Impèrdtiet Romanilor, si virtutea
leghionulut XIII, despre care altarin inscriptia pand astd-cit
custa in Begradul din Ardeal 8. Altele care s'ar tinea de
Dachia, nu aflu pan& la anul 161.
Anul 161, In anul acesta in 7 zile a lut Martie muri
bolind de frigurl Imperatul Tit Elie Antonin I, cel cu e-
vlavie, la Loril, in Etruria san Toscana, fiind de 75 de ant 9,
dupd ce cu atata dreptate an imperatit ant 22, lunt 8,
zile 28 10, cat dupd mOrte top ran gelit, ca pre un prea bun
pärinte al tuturor.
Impèratullit Tit Elie Antonin I, celul cu evlavie, i-an
urmat Marc Avrelie Antonin .11. Filosoful, carele cu ne mat
auzita pilda, indatä s'an facut sot, si Avgust pre Luchie
Ver Antonin, carula dandul pre Luchilla fata sa, cea cu
Faustina, fata lul Antonin, celul cu evlavie avutd, rat trimis
asupra Parthilor 11
Anal 162. Impëratul Luchie Ver lenevindu-se In merge-
rea in contra Parthilor. Craiul acestora Vologhes multa pa-
guM face Romanilor: ci Marc Static:: Prise, Avidie Cachie,

1 13 . 7 Fasti Idatiani apud Graevium

2 18. T. 11.
8 60, 8 Inscriptio Dacica 45.
4 9. 9 Catona in Synopsi Chronol.
'° Eccardus in Corp. Hist. med.
5 Zamosius in Analectis Dade. aevi T. I. Catalogo 5. Impp.
Cap . 10 Roman.
6 41. " Idem Catona ibidem.

www.dacoromanica.ro
 19

vi Marchie Ver, povatuitorit Romanilor, vitegesce se Oda

Inpr6tiva lul Vologhes, 1 §i cu vréme II inving.
Anal 166. Imperatil Marc Avrelie Antonin Filosoful, Vi
Luchie Ver,, tin mare triumf, pentru ca ali invins pre
Parthi, dara Luchie Ver se da cu totul desmerdarilor 2.
Anal 167. In arml acesta era ocarmuitorift Dachiel 01 Te-
rentie Pudent, precum adeverez a. a veptea inseriptie de la
Fridvalski, in carea se citésce, ca ar fi facut un a1tarit, lul
Eculapie G-eniulut, sag ingerulut Dachiilor, de unde pot1 cu-
lege, ca Inca de atunci Dachia véche, sag Dachia liii Traian,
nu era numat una, o parte a eit se numia Collia, precum in is-
toria Romanilor partea 2, §. 6, tocma la sfarvit Inca s'ail aretat.
Anal 169. Facend pace cu Marcomannit, carit era Nemtl,
Lukie Ver al doilea, cum s'ar dice, Imperat se inturna
catre Roma, pre la Venetia, unde ca un spurcat ce era,
fara véste ag murit la sfariitul lul Dechemvrie din anul a-
cesta, fiind de 42 de ant 3, dupa cc ag stapanit impreuna
cu socru sell Marc Avrelie Filosoful ant 7, luni 8, zile 12 4.
Imperatul acesta Luchi Ver, de n'ag intrecut cu faptele céle
necuviese pre Imperatil Kaki, Neron vi Vitellie, dara ma
putin n'att fost decat denvit 5.
Anal 174. Ramaind Inca din anul 170, numat singur im-
perat Marc Avrelie Filosorul, in anul aci insemnat 174,
s'ad sculat cu resboid in 'contra Iazigilor, (vecil céle ce am
scris la anil 103, 104), pre care i-ag i invins in mijlo-
cul Dunarit; apot trecénd cu resboiul improtiva Kvadilor,
de acevtia 1111 departe de Pogion, fu incungturat cu tota Ostea,
vi intru atata primejdie adus, cat de n'ar fi dobandit os-
taiI eel crevtint prin rugaciunile sale pldie i invingere,
acolo ar U perit, 6
' Catona in Synopsi Chron.. Hist. med. aevi T.I . Catalogo 5
Imp. Rom.
2 Catona 1. c. 5 Baronius ad. h. a.
3 Catona in Synopsi Chron. 8 Baronius ad h. an. Catona in
4 Jo. Georg. Eccardus in Corp. Synopsi Chron.

www.dacoromanica.ro
 20

Nici te minuna, ca pe vrémea acesta multi ostasl era

crestinl : pentru ca. ostasii In resbOele acestea, mal cu sama
era din Dachia, si din Wile céle de prin pregiurul ell, des-
pre care asa cuvanta Tertulian 1: Locurl supuse lul Hs. intre
c éle-l'alte sunt: ale Sarmatelor, ale Dachilor, ale Germanilor
si ale Schitelor, Intre carii pretutindenea imperatest-te numele
lul Hs. carele a0 venit. Asisderea graiasce si Orighen, av-
tor iarasi dintru al doilea veac, dintru ale carora clise, nu
MIA temeitt gandesc, a Intre stramosil nostri, cel de Tra-
Ian purtal,1 in Dachia, atunci Inca a0 fost multi crestinl,
carea a mea gisa se va mai intari pre rand la anil viitorl.
Anul 178. Incepand de nog bataie cu Kvadii, Marcoman-
nii si cu alV Nemti, Imperatul Marc Avrelie filosoful In-
susi merge la resboia, si duce cu sine si pre fiul seri
Marc Avrelie Commod , caruia Inca In anul 175, II dè-
dése putére tribunitiA, ce era foarte mare deregatorie la
Romani. 2
Ahul 180. In anul acesta tocma cand batea, mai tare pre
Kvadi si pre cd-alalti Nemti, si Marc Avrelie Antonin fi-
losoful, din multa cetire cu carea s'ati pascut mintea, dar
s'a0 slabit trupul si sanatatea, at murit In Becia, ce se
numia atunci Vindobona, In 17 dile ale Iul Martie, in 59
de anl al verstei sale8 dupa ce ail impAratit anl 18 ,
luni 11, dile 14 4, fericit de n'ar fi avut ginere si sot pre-
Luchie Ver, fiiU si urrnatorit pre Marc Avrelie Cgmmod An-
tonin, carele Inca acolo In Becit Indatà i-att urmat.5
Anul. 181. Imperatul Comod lasand resboiul cel cu KvadiI,
carele putin de nu se ispravise, numaI de cat s'at Intur-
nat In Roma la triumf; unde apoi s'aft dat desmerdarilor,
si tote blastamatiile le at plinit 6
1 In libro adversus Judaeos. 4 Eccardus in Corp. Hist. medii
aevi T. I. Catal. 6. Impp. Rom.
2 Catona in Synopsi Chronolo- 5 Idem Catona ibidem.
gica. e Catona in Synopsi Chronolo-
8 Catona in Synopsi Chron. gica.

www.dacoromanica.ro
 21

Anul 184 Nu in zadar se (lice: Regum ad exemplum to-

tus pervertitur orbis, adeca dupa pilda Craiulin lumea se
prilost6ste; pentru ca Iulie Livie Victorin cvestorul Da-
chiel, carele in anul trecut 183 fusése consul 1, in arkil a-
cesta urmand stapanulul sèft Commod impèrat, aü radicat
iaras1 collegiul Isidel MiriOnel in Dachia 2, care collegiil pen-
tru spurcaciunile, ce se fãcea inteAnsul, inca de pe vré-
mea consulilor Pison i Gavinie, mai nainte de nasterea
Domnulul Hs. fusése oprit. i Ord acuma numal de Im-
peratul Domitian ma! fusese scormonit3.
Anal 192. Imperatul Marc Avrelie Commod Antonin,
cIuma, stricarea i mal perderea Rome!, vrand sa ornere pre
vr'o cat,1-va dintre a1 sél, de acestia fu omorit in 31 de
clile ale lul Dechemvrie, findul varsta de 31 de anI4, dupa
ce aü nacagit pre Roman! in 16 an1, 8 lunI si 12 clile3.
Mal mare sfada. aü fost in Senat, decal cea dupa mOrtea
lul Commod, ca uniI noftea sa'l spanzure asa mort, alti1
al arunce in Tivere; ci tot! impreuna intru acéia s'ail a-
sezat, ca numele sa i-1 stérga de pretutindenea, statuele
sa i le rasipésca, si lunile care le numise despre sine sa
le numésca ca si ma! nainte 6 .
Annl 193. Dupa mOrtea lul Commod, senatul ail ales im-
pèrat pre Publie Helvie Pertinax Prefectul Rome!, fart voia
1u1, carele vrand sa indrtflpte cele turburate si stricate prin
irnpèratul Commod, act cazut in pisma multora, si fu o-
morat de ostasil cel neindestulitl in 28 Martie, find de
67 de an17, dupa ce act impëratit numai 75 de gile 8.

Fasti Consulares Idatiani a- medii aevi T. I. Catalogo 5. Impp.

pud Graevium T. 11.
Inscriptio Dacica 33.
3 Fridvalschi in hanc Inscriptio-
nem.
4 Catona i Synopsi Chronol.
6 Eccardus in Corpore Historico
Romanorum.
6 Baronius ad. h. a.
7 Catona in Synopsi Chronol.
8 Eccardus in Corpore Historico
medii aevi Tom. I. Catalogo 5.
Impp. Rom.

www.dacoromanica.ro
 -----, 22

Lul Pertinace i-at urmat Marc Didie lulian I, carele

precum at cumpérat impOratia cu bani, a§a 8.6 luat i fo-
losul el, pentru ca. Ostea cea din afara aft ales trel Impe-
ratl, In trel laturl improtiva lul; adeca cea din Panonia,
Dachia si Mesia pre Septimie Sever I, eel de vita din A-
frica; cea din Britania pre Clodie Albin; cea din Siria pre
Peschennie Negru. In contra 1'11 Sever aU lucrat lulian, de
Senatul l'aü judecat dujman, dar apoi s'aa Impacat, 0 pre
Sever NO primit sot §ie; i nu mult aü inut aid pacea,
nic sotietatea; cad pre Iulian l'aU urit al sèl, i l'aCi omo-
rit 1 Iunie, cand era de 56 de anll, dupa ce aa impera_
Vit iaras1 numal 65 de cjile 2
MAntuindu-se imperatul Sever I. de Didie lulian, Intaia
a0 tras in partea sa pre Clodie Albin, numindu-1 Chesariu,
apol aU pornit asupra lul Peschenie in Siria3.
Cum ca. stramosilor nostri Inca nu le aU fost rè lc
Dachia sub impèratul Septimie Sever, de acolo putem glu-
deca, ca. se aflA multe inscriptil intr'ensa pe vrémea im-
peratulul acestuia fAcute, din care chlar se véde, ca nu
mica grige aü avut de Dachia; a*.a se cit4te in Belgrad o
inscriptie sub consulatul lul Falcon si a lul Clar, care
cade In anul 1934 de Marc Ulpie Muchian facuta, in carea
dice, cA. el insus aü zidit o bisérica cu ceas in cinstea
lul Iupiter, pentru sAnAtatea Juliet Avguste15, despre care
scrie Fridvaschi cA ati fost mulere Imperatulul Sever, mas-
tehA Imperatulul Caracalla 0 mumA Imperatulul Geta.
Anal 194. In anul a cesta Win Ostea Imperatulul Sever
pre Peschennie de trel orl, intaia la Chizic, a doua la Ni-
chea, a treia la Ise, unde l'at §i otnorit7.

1 Idem Catona ibidem. 5 Inseriptio Daciea.

2 Idem Eccardus ibidem. " In noiis ad diciam inicriplio-
8 Idem Catona ibidem. nem.
4 Fasti Consulares Idatiani a- 7 Catona in Synopsi Chronolo-
pud Graevium. T. 11. giea.

www.dacoromanica.ro
 23

And 196. Cetatea BizantiuluI, ce sa num4te acuma Ta-

rigrad, dupa o bataria de treI ani, fu luata de Imperatul
Sever, §i de tot stricata, pentru ce aa tinut cu Peschennie.
Tot intru acesta an Imperatul Sever aa numit Chesaria pre
Caracalla Mil sea cel maI mare 1.
Anal 198. Neputend suferi sa alba sot strain Imperatul
Sever, in anul acesta tréce in Gallia, bate pre Clodie Al-
bin la Lugdun, §i grOznic gonind pre part*I luI, nume§te
pre fiii Bel Caracalla Avgust, iara pe Geta Chesaria 2.
In Dachia inca s'aa facut doao inscrip01 supt consulatul
lul Publie Furie Saturnin, carele cade in anul acesta 3 ; una
e facuta de Lelie Maximilean decurionul coloniel4; céia
l'alla de Orellie AgIutatoriul Bulgarul colonieI8; din amen-
&Sue, fiind-ca amendOue se afla in Mud 8 s'ar putea gin-
deca, ca. in Mud Inca aa fost Colonia romanésca.
Anal 200. Supt al doilea consulat al Imperatulul Sever,
care cade in anul 200 7 iara s'aa facut treI inscriptiI in
Dachia : una in Turda de Cala Claudian, Legatul Avgustal,
in care se pomene§te Leghionul al cincelea Machidonesc8;
alta in Belgrad de Marc Valerie Longhin, Legatul Leghionu-
luI XIII, celuI Omen , carele in inscriptia acesta se nu-
meste Severian 8; a treia in satul Ostroh de Colonia Ulpia
Traiana Dachica Sarmizoghetusa 10, carea tocma WI Sever
s'aa facut, pentru grigea lu) cea buna.
Anal 201. Imperatul Sever merge in Palestina asupra gi-
dovilor, caril tinuse cu Peschennie, §i filuluI sea, luI Cara-
calla ingadue triumf de gidovi 11. bit in Dachia Collegiul Au-
rarilor (supt consulatul luI Muchian §i al luI Fabian. care

ICatonain Synopsi Chronologica. " Fridvalschi ad has Inscriptiones.

2 Ca Iona 1. c.
9 Fasti Consulares Idatiani a-
pud Graevium T. 11.
4 Inscriptio Dacica 101.
6 Inscriptio Dacica. 102.
7 Fasti Consulares Idatiani.
8 Inscriptio Dacica 59.
9 Inscriptio Dacica 39.
") Inscriptio Dacica 12.
" Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 .,e....---...,
24

ail cazut In anul 201 1, face in satul Petrisan, langa Zlagna,

o inscriptie f6rte mandra, pentru sanatatea si bun sporIul
Imperatulul Sever 2'; din carea chlar se véde, ca de ba1 Inca,
ail purtat grige Imperatul Sever.
Anal 202. Paguba. si Inca mare ! a Imperatul Sever n'ail
fost mal bun catra crestin1, pre cari! In anul acesta a
cincea Ora at inceput al goni3.
Anal 203. Imperatul Sever chip& triumful, care l'ail tinut
cu amendol fecioriI, at insurat pre Caracalla feciorul cel
mai mare, dandul pre Plaupilla, fata lul Plautian, pre ca-
rele l'ail si omorat in anul indata urmatoriti 204, pentru
niscarI prepusurI4. Dara Plautian acesta ati facut inscrip-
tia, carea se afla langa Turda, si sunk ap : «Am trait, cand
«am trait bine, acuma povestea mea s'ail fault, acus1 se
«va face a vostra, sa trait1 si ye bucurat1. Am trait sese-
ezed si septe de anl. Sulpichie1 mOse1 sale, Caiil Plautian
«ea uneI vrednice i-ati pus) 5.
Anal 208. Imperatul Sever Avgust face pre Geta al doilea
feclor al se5, si se apuca de resboiul cu Britani18.
Anal 211. Bolnavindu-se Imperatul Luchie Septimie Sever,
ati chiemat pre Caracalla si pre Geta, feciorii sel la sine,
si dupa ce i-au indemnat sa traiasca intre sine cum se cu-
vine fratilor, aratandu-le si aceIa, Ca el tOte au fost, si a-
cuma nimica II folosesc, au murit in Evorak cetatea Gal-
lie!, in 4 Februarie, in varsta de 66 de an17, dupa ce cu
atata lauda ar fi imperatit (de n'ar fi fost asa de grOznic)
an! 17, lunl 11, gine 28 8, cat dolt pre totl Impera01, all
au fost pana acuma, i-ar fi intrecut ; cad numal de den-

1 Fasti Consulares Idatiani apud 5 Inscriptio Dacica 48.

Graevium T. 11.
2 Inscriptio Dacica 65.
3 Baronius in Annalibus Eccle-
siast. ad h. a.
4 Catona in Synopsi Chronol.
d Catona 1. c.
7 Catona in Synopsi Chronol.
8 Eccardus in Corp. Hist. med.
aevi T. I. Cat alogo 5. Impp. Rom.

www.dacoromanica.ro
 26

sul s'ati chs in comun : sat näscut, sail mort sa nu fie

fost 1 Imperatesa Julia, (despre care la anul 193) Inca asa ag
dojenit pre flii set, imperatii Caracalla si Geta dupà mOrtea
bärbatului sea, a lui Sever : sFil mei, ati aflat modru de a
simpärti pamentul si marea, clan pre mine mama vOstra
scum me vet! impe.rci? 2.
Anal 212. Caracalla omOrä pre frate-seil Geta, and era a_
cesta in vairsth de 28 de an! 3, si impasgise dupa mOrtea
tatana-seu luni 10, clile 10 4; apoi porunceste sa, se taie
din casnicii si ostasii lui Geta 20,000 5.
Anal 217. Caracalla, carele precum isl ducea inceperea la
trel neamuri, adece.: nasterea la Galli, vita de pre tatà la
Afri, iarà de pe mumã la Syri, asa avea si itutatile lor
t6te, mergend din Edessa in Carra, cu viclesug fu ucis de
Macrin Prefectul Pretorului in 8 Aprilie, in varsta de 29
de ani 6, dup. ce ail imperatit de la m6rtea tatana.-seu
ani 6, luni 8, chle 18 7.
Lul Caracalla tot intru acesta an i-att urmat Macrin uci-
getoriul lui, carele ales de ostasl, dup. ce fu inttrit de Se-
nat, pre Diadumen filul seU indatä l'ati numit Chesariti, si
batut fiind de Artavin Craiul Parthilor, pacea de la densul
o ail cumperat cu ban! 8.
Anal 218. Potolindu-se resbolul cu Parthil, incepe cel din
launtru ; pentru ca Mesa, mOsa lui Eliogaval, (altmitrelea
Elagaval), cu banil si cu mestesugurile ei face, de &tea
créde, ca. nepotu-seil Eliogaval este feciorul lul Caracalla,
si drept acéla il alege, Imperat, impotriva Imperatului Ma-
crin, pre carele dupa ce WI invins la Immas in Cappado-
chia impreung. cu Diadumen, pre carele il Meuse sr Ay-

1 Catona 1. c. 5 idem Calona 1. c.

2 Herodianus Lib. 4. 6 Catona in Sinopsi Chronol.
2 Catona 1. 0. 7 Eccardus I. c.
4- Eccardus 1. c. 8 Idem Catona ibidem.

www.dacoromanica.ro
 26

gust, II omOra in 3 dile ale WI Iunie, in vArsta. de 54 de

an!, dupa ce aa imperatit an 1, lu al 7, qile 2 1
Anal 219. Imparatul Eliogaval duce in Roma pre zeul sea,
chipul saa statul SOrelui, de la carea s'aa si numit, ca alt-
mintrelea numele II era Marc Var Antonin, sil jertveste
Omen!, ce nu se mai auzise Intre Romani' 2.
Ann! 221. Eliogaval priméste pre veru-sea Alexian si
mutandifi numele in Alexandra, il face Chesaria a
Ann! 222. Eliogaval. omul cel mai de nemica, lesuind dupa
viata Chesariulul Alexandra, intfo rasa& de Omen! fu u-
cis in 6 Martie, in varsta de 18 ani : dupa ce ail imperAtit
ani 3, lunI 9, dile 3, dupa computul WI Catona 4 ; asa de&
n'aa imperatit an! 6, Inn! 8, 'dile 18, precum voeste Eccard 5.
Dupa m6rte, Eliogaval, carele mai multe spurcAciuni aa facut.
in Roma, decal Ore-and Sardanapal in Ninive, fu aruncat
in Tivere si statua Zeului Eliogaval scOsa. din Roma, nici
s'aa ingaduit mai malt, ca Imperatul Eliogaval sa se nu-
mésca Antonin, ci Pail poroclit Tiverin 6.
Iara. Chesariul Alexandra Mandu-se acuma Avgust, sail
imparat deplin, nu primeste titulii de Antonin, nici de Mare,
ci ramane : Marc Avrelie sever Alexandra, si indata cu-
ratéste si senatul si polata cea imperatesca de Omen! 1.0,
si blastamati; crestinilor de mama sa Mammea (precum
se créde, ca de o crestina) find indemnat, le pArtineste;
pre cel bun! 11 (Waste, pre cel Barad II miluéste, de ce1
invAtati se teme sil cinstéte, numai ca sa nu scrie rea
despre densul, dar pre Ornenil cel fara de lege, si mai a-
les pre Wiwi, f6rte grea ii pedepseste, aceste cuvinte
avena pururea in gura : ce tie, si altuia : adeca : ce tie vrei,
fa i altuia, care cuvinte le-au fost invetat de la crestin17.

1 Dion in Macrinum. Eccardus 4 Calf:ma in Synopsi Chronol.

et Catona 11. cc. 6 In Corpore Historico medii aevi.
2 Catona in Synopsi Chronolog. 8 Hem Catona I. c.
8 Idem Catona ibidem 7 Baronius ad. h. a. Catona I. c.

www.dacoromanica.ro
 27

Anal 223. In Belgradul ArdéluluI se afla o inscriptie In

piatra intaiata 1, care o aa Meat Avrelie! Apolloniel, mamel
cel prea Jubite, Tit Elie Lup Bulgärul coloniel din Apu-
lurn, (precum gindesc) pe vremile acestea, de nu si tocma
intru acesta an ; pentru ca cu zece ani dupa aceIa, adecti
in anul 2 32, Tit .Elie Lup a.0 fost consul 2, si maI na-
inte at) trebuit sa fie bulgar in Dachia, de cat consul In
Roma.
Anal 226. Artaxerx Persianul s'aa radicat cu rasboia a-
supra Craiulul Artavin, i invingendu'l in fret bataI, tOta
stapanirea Parthilor o aü stricat, i o aü intors stapanirea ia-
rasi la Persian! 3.
Anal 228. Dintru inceput aa fost, i !Ana in sfarsit ,va
ramanea, ca i supt Imperatil eel bun!, prin deregatoril eel
reI sa se faca nelegiuirI. Tocma asa s'aa intamplat i cu
Imperatul Alexandru, carele in sine era bun, crestinilort.3 i

(precum am scris maI Inainte la anul 222) le partinea, dara

ministriI luI era 1.4 intre cad! unul era Maximin, ce aa i
urmat. Maximin acesta era Prezes Mesiel de gIos, adeca al Bul-
gariel, aa inceput a sesa gona asupra crestinilor, carea apol
ca imperat o aa intarit, precum voia arata la vrémea sa ; in
Om din anul acesta aa trebuit sa patirnesca I ceI din Dachia
crestinl, find ea era in vecinatate, ci de denA scris n'am
aflat; dara fOrte s'aa gonit crestith in Mesia, mai vartos
la Drastor, unde aa patimit intre ceIa-laltl SS. Passicrat, Va-
lention, Julie. i Essochie, a carora lupte pre larg sunt scrise
de Baronie 4, Gelasin i Adon 5.
Annl 229. Artaxerx, Craiul Persilor, vrend sa castige te-
rile, care Ore-cand le tinuse Persil, in anul aci curgatoria se
gata in contra Romanilor, i Imperatul Alexandra asupra
1 Inscriptio Dacica apud Frid- 8 Catona in Synopsi Chronolog.
valschi 24. * In annalibus. nd. an. 228.
2 Fasti Consulares Idatiani apud num. in Martyrologiis suis.
Graev. T. 11. 5 (lipseve In manuscript).

www.dacoromanica.ro
 28

lull. In Dachia Caiu Iavolen Modest, sutas Leghionului XIII.

a0 fäcut o inscriptie intru cinstea Mercuril sa. ti a lui Mer-
curie2, care inscriptie acuma Inca trdeste in Belgract
Anul 130. Imperatul Alexandru, invingend pre Artaxerx
in 2 5 ale lul Septemvrie tocma minunat triumf tine de
Persi 8.
Ann! 234. Miscandu-se Nemtil in contra Romanilor, A-
lexandru Imperat merge asupra lor 4,
Anul 235. Fa bine si astepta reil. Asa i s'ati intamplat
si bietului Alexandru Imp6rat : cad ati rädicat pre Maxi-
min I, in muntil Thrachiei din parinti varvari näscut, carele
apol la Moguntia find impreund cu imperatul Alexandru,
s'ati intardtat o sama de ostasi de l'ail omorit in 14 qile
ale lul Martie, in varstd. de 29 de ani5; dupa ce asa
ail imperatit an! 1 3, luni 8, qile 9 6, cat cu lacraml aa
fost gelit de tOtä Roma, intru a caruia loc ati imbracat por-
fira färd stirea Senatului Macsimin I. cel cumplit, carele
in scurta vréme dupa acela face pe Macsim I. fiul seri
Chesaria, si incepe gc5na asupra tuturor, dar mai vertos im-
protiva preotilor celor crestinest17.
Annl 236. Imperatul Macsimin strimtorand pre German!
la niste balti II invinge, si tOta tara lor o pradezd 8.
Ann! 237. Macsimin impacand Germania, merge in Sir-
mi0, unde se pOrta mai mult ca tirann, de cat imperat:
drept ace% Ostea din Africa alege imperati WA de voia lor
pre dot Gordiani, pre tataI si pre Fedor, in contra carora
iculandu-se Capellian cu ManriT, pre Gordian cel mai finer
il bate, si-1 omOrd, carea intelegendu-o Gordian cel mai ba-
tan, insusi pre sine se sugrumd, dupa o imperätie de trei
1 Catona in Synopsi Chronol. 6 Ios Georg. Eccardus in corpore
2 insetiptio Dacica 44. Hist. medii aevi Tom. I. Catalogo 5.
3 Catona 1. c. Impp. Rorn.
6 Idem Catona Ibidem. 7 Baronius ad h. a.
6 Catona in Sinopsi Chronol. 8 Catona I. c.

www.dacoromanica.ro
 29

luni, cum scrie Catona ; 1 iara cum gice Georgie Eccard 2

dupa 20 de clile.
Auclind Senatul de mOrtea Gordianilor, aa numit imp6-
rati pre M. Clodie Pupien, si pre D. Chelie Balbin, iark
Chesaria pre Gordian al treilea, care era nepot din fat& lui
Grodian celul d'intaiu, si lui Pupien i-aa incredintat rèsbolul
asupra tiranului Macsimin 3,
Anal 238. Numal anul 69, in care aa petit imp6ratii
Galba, Othon, si Vitellie 4, aa fost asemene anului acestuia,
in carele iarasi trel impèrat1 s'att stins, adeca : Macsimin I,
Pupien si Balbin.
Macsimin, carele cu tirania intrecea nesapsa sa man-
care, si tarimea trupulul, cand batea cetatea Acvilea, fu
ucis de ostasif seI in 16 Martie, dupa ce aa tiranit anl 3,
clile 5, nu 'ani 3, luni 4, clile 2 ; precum scrie. Eccard. 6
Dupa uciderea lui Macsimin si a fiiulul sat Macsim Pu-
pien cu Balbin aa trait Ore cat-va pretenOste, ci nu Inde-
lung; drept acéla dupa 29 de gile ale imperatiei lor, 7, a-
mêndoi fura taiati in Roma, si s'aa numit Avgust in lo-
cul lor Chesariul M. Anton Gordian al treilea, fiind nu -
mai de 16 ani 8; atata il lubea Ostea pre Gordian.
Auld 241. Murind Artaxerx Craiul Persilor cel d'intaia,
i-a urmat Sapore I, carele multa paguba aa facut Roma-
nilor 6. Imperatul M. Antonie Gordian, mai nainte de a
porni improtiva lul Sapore, s'ail casatorit, land pre Furia
Savina, fata lui Misitheia, pre carele ca pre un intelept l'aa
si pus prefect Pretoriulul 13 apol asa ail pornit. Mergend Gor-
1 In Synopsi ChronoL 6 In corpore Hist. medii aevi T. 1.
2 In corpore Historico medii ae- 7 Idem Eccardus ibidem.
vi T. 1. 8 Catona I. c. Calvisius item in
3 Calvisius in opere Chronol. Opere Chronologico.
Baronius in analibus. 9 Zosimus Comes in Oordia-
i Dion Cassius in dictos Impp. num, III.
6 Catona in Synopsi Chro. Li1° Calvisius in opere Chronol.

www.dacoromanica.ro
 BO

dian asupra lul Sapore, 'Ate ea aa trecut prin Dachia :

pentru ca supt al doilea consulat al liff, care tocma in
anul acesta cade 1. se afla mal multe inscriptil facute in
Dachia, dintre care cea din parétele beséricii ceil mare din
Turda, suna asa : Imperatul Chesariul Antonie Gordian,
Piul, Fericitul, neinvinsul Avgust, bes6rica legilor, si )2 Ce
aa mai fost intaiat in peatra acésta, nu se pOte ceti, drept
acéla nicl se pOte otari, in ce ioc ar fi fost zidita bisérica
acésta a legilor3. Inscriptia din Ostrov 4, e facuta de
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dachica Sarmizoghetusana
Metropolitana, pentru prorocirea si sporirea imp6ratu1ui si
Chesariultd M. Antonie Gordian, intru al doilea consulat.
Sunt si mai multe inscripp din anul acesta in Dachia,
precum le po(I ceti la Fridvalski 5, care ad nu le mai a-
duc, numal cat insamn, ca pana acuma stramo .il nostril
Inca nu cazuse din flOrea si din fericirea sa, carea dupä
mOrtea lul Gordian al treilea aa inceput intai a o pérde.
prectim vel cell la anil viitori.
Anal 242. Imperatul Gordian prin socrul sèti Misitheia in mai
multe rinduri frange cOrnele WI Sapore, 6 Ci M. Iulie Fi-
lip cel mai batran nu inceata a pune curse lid Misitheiti,
pana ce l'aa si repus 7.
Anal 244. Marc Iulie Filip cel mal baträn, dupa ce el
repus pre Misitheia socrul lul Gordian, atitta s'aa lingarit
pre l'anga imp6ratul, pana ce Fail incAput a fi prefect pre-
toriulul8, in carea deregatorie de sirg s'aa silit. ca pre stapa-
nul sëa cel tên6r, pre impératul Gordian al treilea, sal a-
duca in ura tuturor ; drept acéia intaiu aa bagat flimea
in Oste, apoi aa facut de s'att dat collega saa so lui Gor-

1 Fasti Consulares Idatiani a- 4 Inscriptio Dacica 15.

pud Graev. T. 11. 5 Fridvalsehi I. c.
2 Inscript. Dac. 52. 6 Calvisius in opere Chronol.
8 Fridvalschi in Collectione In- 7 Catona in Synopsi Chronol.
scriptionum Dacic. 8 Catona in Synopsi Cronol.

www.dacoromanica.ro
 31

dian, clicend : a acesta pentru teneretele sale, nu laste in

stat, nici dostoinic, singur de a putea ocarmui imperatia;
mai pre urm a. aa poruncit de aa omorit pre bletul Imp&
ratvl Gordian, in sfarsitul lul Aprilie, cand era de 22 de
an!, 5 luni, 5 ride 1 Fost'aa Gordian al treilea vesel, pro-
copsit in tote invetäturile, i pentru virtutile sale la top
Whit, Inca si de ostasi (mai nainte de al prilosti pre acestia
Filip) i adeseorl cjicea, ca misel 6ste Monarhul de la
carele se ascunde adeverul 2.
Dupa mOrtea luT Gordian Senatul pune imperati pe Marc
si pre Hostilian, ci perind acestia cu mOrte grOznica mai
nainte de a apuca schiptrul, acelasi Senat aü intarit pre
Flip pre carele mai nainte 11 alesese ostasii ; asa Filip
intarindu-se in stapanire, face pace neasteptata cu Craiul
Sapore si grabind la Roma, acolo pre fiul sea, iaräsi Fi-
lip chemat , Ii numeste Chesaria , clandul i tribubésca
putere, carea ce insemnézä ip vor spune Neuport3, Hof-
man -si Bruzen 4 : yelp §i istoria Romanilor partea I §. 15.
Mull 245. Imperatul Filip, dupa ce aft numit pre fiTul
sea Chesaria, pre Prise fratele sea Fail pus preste 6stea
din Siria si de la räsdrit, iard luI Severian ginere-sea 'I aft
incredintat ostile cele din Mesia i Machidonia, gindind cä
asa se va inrAdacina, i imperatia o va face statornic6.5;
ci tare s'ati inselat, si de la scopul sea f6rte aa scapatat,
nu dupä mull& vreme, nici farà. pricinä, (precum se va a-
rata de aci nainte) pentru ca deregAtoriile nu trebuia Irn-
pArtlie dup. sânge, ci dupa vrednicie cä asa se tin im-
per tiile.
Arra 247. Plinindu-se o mie de an! de la zidirea Rome!,
stApanel Ore-cand a Moth lurnea, si Maim! Romanilor, , Im-

1 Georg. Eccardus in corpore 4 in Lexicis.

Historico medii aevi T. 1.
5 Zosimus Comes Lib. I. in Phi-
2 Catona 1. c.
8 De Ritibus Rom. lippum Aug.

www.dacoromanica.ro
 32

peratul Filip 'i ad praznuit 0 serbat urzirea cu cea mai lu-

minata pompa, carea ad putut fi, 0 pre fiiul sed Filip Che-
sariul, l'ati facut Avgust 1.
Anal 248. Anul acesta, precum laste cel dintaid, dititru
a &lila mie de la zidirea Rome!, tocma. asa laste ince-
putul tuturor reutatilor 0 al necazurilor, care de aci ina-
inte ad trebuit sa le sufere Romanil cel din. Dachia, adeca
stramosi! no*i a! Romanilor celor de acum : pentru ca in
anul acesta s'ad sculat asupra Romanilor cel ce se numesc
de Zosim Comitul2 Carp!, de Paul Diaconul3 0 Evtropie
Gothi, de Gheorghie Singhellul 4, Chedren 5, 0 Zonara 6 Schythe
0 Goth1, si all inceput a prada locurile céle vecine Duna-
re1, adeca Dachia improtiva carora mergend Avgustul -Filip,
varvaril n'at putut nic! cea d'intaid navahre a o suferi, ci
tragendu-se la Ore-carea cetate, 'i ad incungiurat, 0 atata 'i ad
stramtorit Romani!, cat le-ad cautat a face pace, 0 a se in-
tOrce la locurile sale, precum i imperatul s'ad intors la
Roma 7.
Ann! 249. In anul acesta Gothil (despre cari! cet4te pre
Procopie 81 Boranil despre caril vezi pre Baudrand 3, U-
rugundil despre cari! vecll pre Constantin Porfyrogenne-
ta 10, 0 Carpi!, despre car1 Bruzen 11, iara§1 au napadit in
Dachia, ba 0 preste Dunare in Mesia , improtiva carora
find trimis Mesie Dechie, Ostea 11 striga Imperat.
Drept acéla Imperatul Filip lasandu-0 fecIorul in Roma, por-
neste in contra lu! Dechie, ci fara de noroc, pentru ca ajun-
gand in Verona fu ucis, precum §i fflul sed fu ucis in Roma,

1 Zosimus Comes Lib. I. in Filip- 6 T. I. p. 627.

pum Aug. Calvisius in Opere Chro_
nol. Catona in Synopsi Chronol.
2 Lib. I. in Philippum Aug.
3 Lib. 10.
* Pag. 376.
6 T. I. p. 528.
7 Zosimus Comes. 1. c.
8 De bello Vandalico Lib. 1.
9 Geographiae T. 1.
'° Lib. 2. de Them.
11 In Dictionario.

www.dacoromanica.ro
 33

dupl cum scrie Calvisie 1, 1ntru al septelea an al Impè-

rAtiel lor, laza dupl altiI, Intru al séselea an, Eccard a-
priat scrie2, ca Filippil at fost udcis1 dupa ce at impérA-
tit an! 5, lunl 5, cjile 29, carora le ad urmat Messie De-
chie, cu fiiul sèil Etrusc, carele era prasit din tinutul Sir-
miulul, din satul Bubalia sail Chivali, din vita buna si lu-
minatA 3; paguba cä at gonit asa tare pre cresti414.
Anti! 250. Messie Dechie Mandu-se Avgust tot1 titulil cel
ma! luminatl, precum era consulatul, putèrea tribunitia, si.
alt. 'i at 1ntors Senatulul, ca sal dea cul va vrea : Fiiul
sèt Herennie Dechie, carele si Etrusc s'at numit 5, Inca n'at
vrut se pOrte cuqunA, dupa ce s'at facut Chesarit 6.
Ann! 251. Cum ca Imperatul Messie Dechie in anul acesta
s'at batut cu varvariI, caril nu numaI Dachia véche, ci si
Mesiile, cu alte WI de prin pregiurul lor le pradase, tot1
autoril mArturisesc; &It ce felit de neam ar fi fost, si cum
s'ar fi chiemat varvaril acéia, asisderea unde s'at bAtut, si
urlde at perit Dechie impreuna cu feciorul s6t, In vorbe nu
se lovese : pentru ca Zosim Comitul II numéste Schythe, si
dice, ca at venit de preste Tanaid, si a Mg Tanaid at §i
perit Dechie 7, Paul Diaconul 8, Gheorghie Singhelul 3 si Che-
dren 10 ill numésce Schythe sat Gothi; Zonara 11, cu Calvi-
sie 12, 11 numesc numaI varvarl ; ci Lactantie 13 11 chiama
Cargt; ma! pre urma numitul Zosim Comitul intr'alt loc 14, II
chiama Gothl, Borani, Urugundi si Carpi, (despre caril s'at

I In opere Chronologico. 2 Lib. 1. in Decium.

2 In Corpore Historico medii 8 Lib. 10.
aevi T. 1, 9 Pag. 376.
8 Catona in Synopsi Chron. 10 T. 1. p. 258.
4 Lactantius de morti. persec. 1' T. 1. p. 627.
Nro. 4. 12 In opere Chron.

6 Jornandes de rebus Geticis. 18 De mortibus persecutor Nr. 4.

14 1. c.
6 Catona in Synopsi Chron.

Cronica romcinilor-Tom. I. 3

www.dacoromanica.ro
 34

vorbit la anul 249) ; dupa Stritter 1 Urugimdi s'ati cps, caril

dupa acéia s'aU chiemat Bulgari. BoraniI si Carpil mi se
vëd a fi fost de o vita cu Gothil ; d fie cum ya fi, si numele
varvarilor acestora, dara Istoria, dupa autoril aci adusl asa
aO fost :
Imp6ratul Dechie Intelegand, ca varvaril ag cuprins Da-
chia i Mesia 2, cu alte èrI vecine3, pre fiiul sat Herennie
Etrusc Dechie l'aU numit Avgust4; apol turband improtiva
crestinilor 5, at purees asupra varvarilor, pre caril i-ag si in-
vins la Avrit cetatea Messiel de glos, ce se numeste si Forum
Terebroniulul, taind din densiT treI-zècl de miI, macar ca el
Inca fOrte multI ostasI aü pierduemal vartos din Thrachl i Fi-
lippopoiul Inca l'ag cuprins varvaril 6 de acea data ; ci neraz-
bind acestea cu Dechie, i-at fagaduit ca vor inbirce prada,
si vor inturna la locurile sale, &A Dechie n'at primit laga-
duinta varvarilor, ci vrand sal istov6scä de tot, ag trimis pe
Caiil Gal Trevonian Senatorul, ca se le Inipiadice trecutul
Dunaril sat al Nistrulul, cad al Tanaidulul, precum scrie
Zosim Comitul7, ar fi lost prea departe. Trevonian mergand
unde fusése trimis, s'ati Inteles cu varvaril In contra lul
Dechie, i dup. ce aU gonit acesta pre varvarY pana la o
balta, l'ag sfatuit ca sä tréca prin ban asupra varvarilor :
ce facand Dechie dinpreuna cu feciorul sag, nestiind firea
baltil, intrInsa s'ati noroit amandol cu ostasI cu tot, asa
cat nici trupurile nu li s'ag aflat mal mult. Intru acésta catI
autorI am adus la acest an, totI se lovesc, si totI glic (a-
fara de Zosim Comitul, carele aU fost pagan), ca pentru
&la crestinilor ag petrecut asa.
Perit'ag Dechie in sfarsitul lul Noemvrie, In varsta de
50 de anI 8, dupä ce aU imparatit an 1, lunI 11, cjile 18 9 ;
In Bulgaricis. 6 Paul Diac. I. c. Georgius Syn-
2 Lactantius 1. c. cellus I. c.
7 1. C.
3 Paulus Diac. I. c.
8 Catona I. c.
* Catona in Synopsi Chr.
9 Georgius Eccardus in Corp.
6 Lactant. 1. C. Hist.

www.dacoromanica.ro
 35

si i-aa urmat Caia Gal Trevonian, carele aa fäcut pre Vo-

lusian fiiul saa Chesaria, i cu varvaril pace, dub. tocma pa-
gubOs i rusinOsa Romanilor 1.
Anal 252. Imp6ratul Trevonian face Avgust pre fiiul sag
Caitt Vibie Volusian 2 ; iara Gothil i Boranil, Urugundil §i
Carpil iara prad6za cetatile din Evropa, rapind orl ce mal
ramdsése inteensele, dice Zosim Comitul3. Pricina pentru
care s'aa sculat varvaril acestea asupra Romanilor, mal var-
tds acelora din Dachia, adeca a stramosilor nostri, da fost
cä Imp6ratul Cali) Gal Trevonian n'ati dat Gothilor cate le
fagaduise iara Carpil, Urugundil saa Bulgaril, i Boranil
vrea si el atata sa alba cat Gothil; cad clicea, mal ales
Carpil, a el sunt mal de frunte de cat Gothil3.
Aiml 253. Emilie Emilian povatuitoriul leghi6nelor celor
din Messia, v46nd indraznéla varvarilor, care o avea asupra
Romanilor celor din Dachia, aü fagaduit ostasilor, ca de
se vor bate si vor Invinge pre Gothl, &Ste ate se platea Go-
thilor, le va plati lor. Drept acéla cu o inima s'aa sculat
ostasil, i catand pre Gothl, pre Emilian, carele de vita era
Maur din Africa, Fel radicat Imperat6; asupra cartga por-
nind de la odihna din Roma Avgustul Gal Trevonian cu
fiiul sal Vibie Volusian, furl ucisl la Interamna 7, dupa ce
aa Imp6ratit anl 2, lunl 4, clile 9 8. Iara Avgustul Emilie
Emilian inzadar aft fagaduit Senatulul, ca si din Thrachia va
scOte pre varvaril ; pentru cä mal nainte de a Implini ceva,
Publie Cornelie Valerian povatuitoriul leghiOnelor celor din
Gallia dupä mOrtea lul Trevonian si a lul Volusian, aft ray-
nit a fi Imp6rat 8, 0 ostasii caril se scarbise de bataile cele

1 Zonaras T. I. 628. 6Joannes Zonaras T. I. p. 628.

2 Catona in Synopsi Chronol.
8 Lib. 1. in Trebonianu m Gall urn .
Zonaras T. I. p. 628.
6 Petrus Patricius et Magister de
Leg. p. 24.
7 Catona in Synopsi Chonol.
8 Eccardus in Corp. Hist. med.
aevi. T. L Catal. 5. Impp. Rom.
9 Zonaras 1. c.

www.dacoromanica.ro
 86

dintrO dênsiT, au omorit pre Emilie Emilian Imp6ratul la

Spolet cetatea Italiel1, dupa ce ail impërMit clile 88 2 Acum
ramaind Imperat Valerian, pre fiiul seil Pub lie Lichinie.
Gal lien, pre carele Senatul Il numéste Chesarit, II face Av-
gust, ca se OM mai lesne In contra Nennilor, caril
de tOte partile il incungiura 8, Crestinilor Inca le au dat
pace In 5 anT 4.
Mud 254: Precum mi se pare, In anul acesta s'aU Intim-
plat, care se scriti de Gheorghie Synghelul5, cu cuvintele aci
urmatOre, adeca : «Imperatind Valerian si Gallien, Schythele
tail trecut Istrul sail Dunarea, si de iznov pradand Thra-
tchia, au trecut la Thessalonica, cetatea IlliriuluT, pre carea
«in zadar o au incungiurat, cad de ceI din launtru s'ati go-
«nit Indarapt. Grecil spalmantandu-se at pus paza la Ther-
«mopile; CO din Athina au innoit zidul, cel de pre vrémea
dui Sylla stricat; cel din Pelopones de la mare pana la mare
«ati intärit Isthmul cu zid ; iara Schythele incarcall cu jafuri
ts'ail inturnat la casile Ion, Acéstea scrie si Zonara 6,
dinprellna cu Anastasie Bibliothecariul 7, care find asa,
dara bietil stramosil nostri ce n'ail trebuit sa patimesca in
Dachia ?
Anal 257. In anul acesta Valerian lasa In Roma pre Gallien
fiiul sal, ca sa alba grije de Imperatie de dire apus si- amea-
za-nOpte; iara el pornéste In coantra Persilor5 si mergand
pana la Tarigrad, acolo se Insala de Macrian , de goneste
crestinil al -optulea 9 ; pentru carea fapta Dumnedea fnca
nu 'i ati agiutat; ci ati pornit varvarii iarasi asupra Ro-
manilor ; cad (lice Zosim Comitul 10, ca: tl3oranii si Gothii
«si. Carpil, si Urugundil (sunt numele némurilor care nu
1 Catona 1. C. 6 T. I. p. 629.
2 Eccardus I. c. 7 Pag. 22.
8 Catona I. c. 8 Joannes Zonaras T. I. p. 631.,
4 Baronius ad. h. a. 9 Catona in- Syncpsi Chronol,
5 Pag. 381. 10 Lib T. in Valor. et Gallien..

www.dacoromanica.ro
 37

tlacuia departe de Dundre) nu läsa vre o parte, nict a

elialiet, nict a Illyriculut nejefuitd, prädnd tOte fãr. tle
tnict o improtivire. i Boranit se silea sd treacd si in Asia,
tprecum aü trecut, de kic . fdc'end pre Vosforanit se le
((lea corabit, i sa le fie povätuitort la trecut*. Rauta tea var-
varilor acestora mat mult1 ant aU tinut asupra Romanilor
mat vdrtos asupra celor din Dachia, precum din care vor
urma pott cunOste.
Anul 259. Dumneqeil n'aa intdrziat a bate si pre Vale-
rian Imperatul, pentru vdrsarea sdngelut crestinesc, cad a-
celast Macrian, carele ii atdtase asupra crestinilor, Faa sfä-
tuit s mérga mnsuI far& de, Oste la Sapore Craiul Persilor,
sd I faca pretesug cu densul. Care sfat primindu'l Valerian,
mergand, fu prins de Sapore, in zéce ant badgtocorit,
mat pre urmä cu gréle chinurl omorit, in vdrstd. de 61 de
ant 1. intamplandu-se caderea lin Valerian, fiiul lut, Gallien
imperatul, aü inceput a goni pre cresfint, dua pre tatal seq,
Endear ed. lezne ar fi putut face, de la Perst nu l'aa res-
cumparat, ci s'aU dat cu totul dezmerdärilor. Drept acéla
Avreol in Illiric, Marxian la räsdrit rapesc tyrännia 2.
Anul 260. Nu pricep cum ar putea sa fie adeverat ce
scrie Zonara3 despre Gallien Impératul, qicand : (Gallien,
-efiind ldsat la apus de tatäl-sen, cand au mers asupra Persi-
tlor, si pre Herat, nem Schiticesc i Gothicesc, i-a.0 ba-
(tut. Pentru cd. Valerian ail mers in coantra Persilor in
anul 257, si de atunci Galen pand la anul acesta, nici
o biruintd n'ati facut, ba aq perdut ; cad si in anul aci cur-
gatoriO, Valente I. in Ahaia, Pison in Thessalia, iard, Postum
in Gallia s'aU rddicat asupra liii Gallien, ravnind at rapsti
imperátia 4.
Zosimus Comes Lib. I. Oro- tus Aurelius Victor in Braev,ario.
sius Lib. 7. Catona in Synopsi 8 T. 1. p. 631.
Chronol. * Zosimus Comes Lib. 1. Ca-
2 Orosius, et Catona 11. cc. Sex- tona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 38

Anal 261. Afar& de varvari, care neincetat navalea de tOte

partile asupra Romanilor, supt tOta vrdmea In carea ag Im-
pgratit Gal lien, trel-cjecI de tyrannl s'ag sculat improtiva lul,
dintrg caril unii apara, altil strica Imperatia. Asa In anul
de acum, dupa ce ag ucis Avreol pre Macrian si pre fe-
ciorul luI, iara Odenat pre Cviet, Emilian in Eghipt, Tre-
vellian In Isavria, Chels in Africa, si Saturnin la rasarit
primesc porfyra 1
And 262. Din tot timpul Intru care ag Imperatit Gal lien,
anul acesta ati fost cel mai nefericit Romanilor, pentru ca
In anul acesta, dupa cum scrie Sext Avrelie Victor 2 : « Gal-
«lien, dupa obicéiul Omenilor, desfatandu-se Intru fericirl
«cu fiiul sal Solonin, caruia II deduse cinste de Chesarig,
«Intru atata primejdie ag pus tOta impgratia Romanilor,
«cat Gotha fara de vre o impedecare pasind , ail cuprins Thra-
«chia, pre Machidonéril, pre eel din Ahaia, si cate era otarise
«cu Asia; cuprins'ag Parthil Mesopotamia : si preste rèsarit
«ag domnit Hotil sag o inuére, Alemannil strabatuse in Ita-
«lia; FrinciI dupa ce ail pradat Gallia, stapanea Hispania, ba-
«tand, si mai pradand orasul TarraconOnilor, timpurig ag
«capatat corabil, si o parte dintr6 densii ag strabatut pana in
(Africa ; si s'ag perdut preste Dunare, ate castigase Traian.,.
Asisderea scrie si Paul Orosie 3 clicand : «Supt Impgratul
«Gallien , Germanil trecénd muntil, si prapdind Retia, si
(Italia, yin pana la Ravenna. Alemannil alergand prin Gallia
«In Italia Inca lrec tara GrecOsca, Machidonia, Pontul, A-
«sia prin navalirea Gothilor se istovéte. Pentru a Dachia
(preste Dunare de pururea se iea. Cvadil si Sarmatele
«pradeza Pannoniile, Gérmanii eel mai din colo cuprind His-
(pania, Parthil iag Mesopotamia, si gefuesc Syria.) Mal pe
1 Zosimus Lib. I. Paulus Oro-
sius. Lib. 7. Victor in Breviario, 2 In Breviario Historiae Romanae.
Catona in Synopsi Chron. Calvis. 3 Lib. 7 Cap 22.
in opere Chron.

www.dacoromanica.ro
 89

scurt, si mai pe 'nteles scrie Evtropie 1, eDachia carea din

ecolo de Dunare se adaogase de Traian, atunci s'aa pier-
e dut, tarn. grecesca, Machidonia, Pontul, Asia s'a0 pradat
eprin Gothi, Sarmatele si Cvadil aa jefuit Pannonia.)
Jata aduseia ce scrie Victor, Orosie si Evtropie, din pre-
una cu Paul Diaconul, si cu Sextul Ruf 2 din cuvint in cu-
vint pentru acéea, pentru 0.3 Iosif Carol Eder, criticul In-
stantiei Romanilor celor din Ardeal, carea o ail fost data
aceste9. Imperatului Leopold II. In anul 1791, WA puterea
sa intru avtoril acestea, si in Flavie Vopisc, a caruia cu-
vinte le void aduce la anul 274, o aa pus ca sa OM
arata, cum ca Romanii n'aft fost stapani Ardealului cand
aa venit Unguril; ci macar cat s'aa silit d. Eder a areta
ce doria, nimica aa ispravit; pentru ca de si (tic numitil
avtori, mai ales Orosie ca Dachia de pururea et fost per-
duta supt Imperatul Gal lien. clisa lor asa trebue intelésa,
cum ca colonia Romanilor cea din Dachia lui Traian, de
pe vrémea lui Gal lien n'ad mai rémas in flOrea in care aa
fost pana la densul. Cum Ca asa trebue Intelesa gisa, void
areta la anii urmatori.
Anal 263. Imperatul Gal lien, desteptandu-se ca dintfun
somn dup. atata stricare a imperatiei, cata se facuse pana
acum, mai vartos In anul trecut 262, in anul acesta face
povatuitoria rasaritului pe Odinat Palimirenul 4 carele im-
pedeca cat-va biruintele Craiului Persilor, a lui Sapore, si
ia indarapt de la densul cetatile Nisivi si Carras. 5
Anal 264. Publie Antonie Saturnin, care ail facut inscrip-
tia 32 de la Fridvalski, ca decurionul coloniel din Apu-
lum, in anul acesta aa fost consul 6 Imperatul Gallien tine

' Lib. 8. 5 Idem ibidem et Catona in Sy-

2 Lib. 10. in Galliennm.
nopsi Chron.
8 In Breviario Rerum Romanar.
* Georgius Syncellus p. 382. 6 Fasti Consulares Idatiani.

www.dacoromanica.ro
 40

triumf de Persi, si pre Odenat, carele i-aa fost invins ii

face Avgust 1
Anul 265. Persil, Schythele i TiranniI tot n5.cAjesc Impèrà-
ia Romanilor 2, j Odenat Avgustul bate pre Persi, ia de
la dênsil Ctesifontul, i pornéste intru ajiitorul Asiel cei
mid, pe care o näcãjea Boranii, i aIT varvari 3.
Anal 266. imperatul Gal lien pe frate-sat P. Lichinie Va-
lerian II face intAiu Chesaria, dup. acéea Avgust 4; iarA Ode-
nat Avgustul trecend prin Capadochia, de grab& slabrA la
Eraclea din Pont, si cand vrea, ar 5. de véste sa lovéscA
pre Borani, si pre ceI-alakl varvari, fu cu viclesug omorit
de unul, carele asisderea se chiama Odenat, kr& schythele
neasteptand venirea lul Odenat, dice George Singhelul 5
prin Pont s'aa intors la locurile sale.
And 267. Perind Odenat Avgustul prin viclesugul tirannu-
lui Menie Odenat, muérea lul, Zenovia, cu inima barba-
tesc5., aa ocarmuit r5s5ritul in locul fiilor sël a lul Herennian
si a lui Timolaa, care era tinerl de virstA5
Anul 268. .Acesta iaste anul, in carele s'aa mantuit Imp6-
atia strämosilor nostri de Gallien stricatoriul i perzato-
riul el ; pentru ca in anul acesta pornind Gallien cu Oste
asupra tyrannului Avreol, dup5 ce aa ajuns la Mediolan, fu
ucis de povatuitorii ostirilor sale Macfian i Checronie in
19 Martie, in vArst5 de 5 0 de anI7, dupa ce aa impera-
tit ani 14, lunI 4, dile, 28.8 135.na ce au impèrätit Gallien,
n'aa facut vre un bine, dat fiind pururea spre &curl si
spre destätärI, mai ales dupä ce aü acjut la robie tata-sal
Valerian, ci ma! nainte de a'sI \Tana sufletul, at:Ma a0 là-

' CaIona in Synopsi Chron. 6 Eutropius lib. 8 Cal ona in Si-

2 Catona 1. e. nopsi Chroa.
3 Georgius Syncelus I. c. 7 Catona in Synopsi Chron.
* Catona 1. c. 8 Eccardus in Corp. Hist. med.
5 Loco citato. aevi.

www.dacoromanica.ro
 41

cut, Ca ad nurnit impërat pre Clavdie II, carele era nas-

cut in Iliric, si fu dapa acéea intarit imp6rat si de Se-
nat si de 6ste. Acesta, pre Avreol tyrannul l'ati strins de pre
fata pamantulul, dara pre cel-alaltl tyrannl i-ad lasat pana
la alt timp 1; cad dicea : ca a stinge tiranni iaste folosul
lul; iar a stinge varvaril, e folosul. impëratieI. 2
Anul 269. Intamplarile dip anul acesta mai multl avtorl
le-ad scris tocma deamaruntul, ci ed cuvintele tuturor nu
le pocid aduce inainte, ca sa nu fill prea lung in vorba.
Asa dara aci numal cuvintele lul Zosim Comitul le void
intOrce spre Romanie, si unde vot fi incalcite, le void, tal-
cui la sfarsit cu cuvintele altor avtorl. Tu drept aceea, Ci-
titoriule! priméste cuvintele WY precum urméza: «In vr6-
mea acésta Nice el, cartea I, in Clavdie II.) Schythele, catl
mal ramasése din bataile céle dinainte, mandrinduse pen-
tru norocul ce avusése pana acuma, s'ad insotit cu He-
ruli a, cu Pevchinil b, §i cu Gothil a si strangandu-se la
raul Tire', carele se varsa in marea nOgra. , cu sOse mil
de luntril sat corabiI, si cu 320,000 de Omen!, ad lun-
trit pe mare liana la orasul ce se chiama TomiT a, de la
carele, fiind ca era tare inchis, fura fugaritl; de aci lun-
trind pana la Mareaianopoidf , cetatea Messiel, si nicI pre
acésta putand'o Ina, find ca vantul il sufla in spate, lun-
tria mal incolo. Dupa ce ad sosit la strarntOrea Proponti-
del g, pentru ca. corabiile pentru multimea lor nu incapia,
ad inceput a se lovi la olalta, si strugindu-se una de alba,
ocarmuitoril Inca ad lasat carmele, si unele s'ad inecat cu
Omen! cu tot, altele Ole s'ad aflat la termure, perind mul-
time si de Omen!, si de corabii. Pentru pricina acésta var-
varil de la stramt6rea PropontideI ad luntrit att.& Chizik,
si ne ispravind ceva, dupa ce au trecut preste Elespont la
muntele Atho, s'ad Sfetagora, aco si-ad carpit luntrile, si
au incunglurat Cassandra si Thessalonica, si putin ad fost
' Catona I. c. 1 2 Zonaras T. I p. 635.

www.dacoromanica.ro
 42

de nu le-at aflat, ci intelegand ca se apropie Imperatul cu

ostile, s'aCi tras mai la mijloc catra locurile céle mai inalte
prada tinutul dintre Dober i Pelagonia, In care loc 3.000,
de Omen!, iara cea-l'alta multime g at lovit cu ostfle cele
de Imperatul povatuite.
Incepend rasboiul, dupd ce ar fi cazut multi din Ambe
pArtile, Romanil s'at dat la fuga, du& pre cM, pré care
nu umbla Omeni, si lovind fara de véste pre varvarl, cinci-
(led de mil at ttdat dintre densit
CI varvaril, at rernas din razboiul, carele s'ati tinut de
deneil, si de Clavdie Imperatul, la Nais h intdrindu-se, cu care
prin pregiur se silia sa mérga in Machidonia, ci lipsindu-
le zaharéoa, muria de Mime si el si dobitOcele lor. lara
mergand el, calaretil Romanilor le-at esit inainte, i Mind
mai multi dintre densil, pre cel-l'alti, i-at strdmtorit catra
muntele Em, unde impreglurându-se de Bomani, multi 3.0
perit. Iara dupa ce i-at placut Imperatului, ca numaI pe-
destrasil sa se bath cu varvaril (caci se Meuse price !titre
pedestrasl i intre calarasi), incepend grOznica bataia, vrea
da dosul Romanil; dintre care nu putini caguse pana aci,
de nu via sosi caldrimea, cu a cdruia venire asa s'at In-
dreptat smintéla, de nu mai multa paguba s'at simtit, pa-
sind mai nainte Schythele, si gonindul Romanil. Care in-
cungiurase ostr6vele Creta, sat Candia, i Rodul cu cord-
biile, nefacend ceva vrednic de pomenire, s'at inturnat
indarapt; si intrdnd ciuma intre toti varvaril, unil act petit
in Thrachia altil in Machidonia, iara cati au rdmas citovi, sat
s'at scris in legiOnele Romanilor, sat s'at dat spre lucra-
rea pamantului). AcOsta este, ce scrie Zosim Comitul, pre
carele ca sal inteleji, trebue sa tii, ca
a) Herulii era de acéiasi vita de care si Gothil, numal
cu numele i cu Ore carele obicéiuri se osebia de la olalta 1.
b) Pevchinil asijderea era tot de un nérn cu Gothil, cu
1 Procopius de bello Goth. Lib. 3. c. 33. Joan. Zonaras T. I. p. 631

www.dacoromanica.ro
 43

fiend% cu Bastérnnele, cu Carpii i cu Boranil, cari ad se

numesc Schythe 1.
c) Gothil era de o vi cu némurile indata mai 'Sus clise
si cu Vandalil, cu Longobardii, cu Gepidele, cu Taifalil
cu ali1, adecd toti era Nemti, esiti din Scandinavia sal Sve-
Oa 2, acuma cuprinsdse, de nu WA Dachia veche, incal o
parte a ei, precum pop cunOste din care s'ati cps la anil
trecuV.
d) Tyra este Nistrul, carele desparte Moldova de la Po-
Ionia, sal de la Russia, si de la Podolia 3.
e) Tomil sant cetatea Baba din Bulgaria sal din Dobro-
diti 4.
f) Marchianopoiul se chiamd acuma Preslava, cetatea But-
gariel, langd marea négra. 5.
g) Propontida se chiamd Marea dintre Bosforul Thrachiel
dintre Elespont, ce se dice acuma Mare de Marmora 6.
h) Naisul iaste cetate a Serbiel de acum, la riul carele
asijderea se numeste: inteensul s'al ntiscut Imperatul Con-
stantin cel mare, si se chiamd acuma de Serbiani Nikova,
de Taliani Nissa, de Frand Nise 7.
Cate aU scris Zosim Comitul la anul acesta, nu numai
le Intard§te Trebellie Pollan 8, ci mai adaoga din preund
cu Calvisie 9 : cd dupd ce al venit Romanil pre varvari,
nu era ostas carele sd nu fie avut rObe muierl Gothicesti
si cate trei, nici aü fost locul intru impëratia Romel, in ca-
Tele se nu fie fost rob dintre Gothl.
loan Zonara 10 acesta scrie, ca find fugariti Gothii de

Tacitus de moribus Germ. c. 6 Iidem 11. cc.

46. Hormannus in Lexico. 6 Drumelli in Dictionario.
2 Procopius de bello Vandalico. 7 Baudrand, Bruzen et Holman-
Lib. -I. c. 2.
nus 11. cc.
3 Baudrand in Geographia. Bru-
zen in Dictionario. Hofmannus in 8 In Claud. II. c. 9.
Lexico. 9 In opere Chron.
4 lidem 11. cc. '° Tom. I. P. 636.

www.dacoromanica.ro
 -.--------
44

la Thesolonica aa cuprins ALhinal si presLe alte jaturl ad

strins t6te cart'lle la olalta ca se le arda, ci mal inainte
de a's1 implini ei voia, s'aa aflat unul dintre densil mai
intelept de cat cei-l'alti, carele au dat sfat sa nu le arda :
pentru ca Grecil, pana cand se cuprind cu cartile, nti se
deprind In mestesuguri de Oste, si drept b.céea mai lezne se
pot invinge., FrumOse invetaturi de la un varvar. Dar& Ore
adeverat ail fost, saa ba? cad pre vremile mele, care nem
aa fost mal invetat de, cat Franca si Anglil, totusl nicl pre
acestea pe apa, nicl pre aceia pre pament, i-ati biruit ci-
neva inca pana acuma.
Anal 270. Imperatul Clavdie, dupa ce aa invins pre Gothl,
pre ceilali,i varvarl pe apa si pe uscat, in mai multe la--
turi ale imperatiel, din cluma pornita din trupurile celor O.-
iatl bolnavindu-se in Syrmiti, tinutul Slavoniel de acum, aa
murit 1, in sfarsitul lul Octomvrie 2, in varsta de 66 de
ani 3, dupa ce ad imperatit an! 2, luni 7, dile 12 4, bit nu
anl 9, lunl 4, dile 14, precuin ce insala Ekkard 6, sad dior-
tositoriul cartilor lul. Fostaa Clavdie din fire spre aceia facut,
-ca se vindece toate, ate se intamplase supt Gallien, nu-
mal vieata de ar fi fost mal lunga. 6 In locul lui dup. cum
scrie Zonara7, aa urmat Avrelian, carele era nascut din
parintl mai de gios, ci foarte vestit pentru vetejie 8, si alte
lucrurl ce aa facut, precum ce va arata in cele ce vor
urma. Catona 9 scrie ca in locul lul Clavdie indata aa
urmat Cvintil trate-sea. si aa stapftnit numal 17 dile, re-
pede perind, sad de mana sa, sad de ferul ostasilor sal ;
ci Zonara apriat dice 10 : (band in Sirmia Clavdie, dupa
ce s'au sfatuit cu mal marii ostilor despre urmatoria, ad
1 Zonaras Tom. I. p, 636. Catona 6 Catona, 1. c.
in Synopsi Chron.
7 I. C.
2 Catona I. c.
8 Chronicon Paschale. p. 273. 8 Idem Catona I. c.
4 Contextus hujus Chronici. 9 I. C.
In corp. Hist. med. aevi. t. I. 10 1. c.
5. Imp. Rom.

www.dacoromanica.ro
 45

zis, ca. Avrelian iaste vrednic de a fi Impdrat. a Asa dara

Avrelian nu de oaste, ci de Insusi Clavdie ail fost numit.
Ann! 271. (In anul (qice Paul Diacon In Cartea 10) de
la zidirea Rome! 1027, Avrelian s'ati facut al 32-le Im-
pdrat dupa Avgustul Octavian. Acesta s'ati nascut din tata
de mijloc, si precum clic unit din Colonul bit Avrelie Se-
natorulul celut prea vestit din Dachia cea rapoasa, care
iaste !litre Dachia , barbat putdrnic in
si Machidonia ,
razboiti, de o inima nestampArata, si cam plecatä .spre
varsare de sange, carele cu osardie ail Invins .pre Gothi in
Dunare si imperatiet Roma nilor i-ail tutors otarele céle
mat de dernult. Paul cu dste la Dunare pre Gothi tare 'i
aft batut, si imparatieT Romanilor le-ail Intors otarele céle
mat de de mult. De acolo intorcandu-se la rasarit, pre Ze-
novia, care dupa moartea barbatulut sail, a lut Odenat, cu-
prinsése Syria, mat mult cu frica de cat cu bataie o ail supus.
Pe Tetric Inca, carele in Gallia bu putea aseza galcevile
ostasilor sat, sil scrisese : Eripe me his invicte malis; adeca :
scoatema neInvinsule din rautatile acestea si drept acéia
ca pre un vänzatoriil al ostilor mele, fara munca Fag bi-
mit. Asa ca un ctistigatoriti al doilea al rasaritulut si al
meaza-noaptet cu mare marire ail tinut triumf.) Din cu-
vintele lut Paul Diaconul chTar se véde, ca. Avrelian n'arl
fost nascut in Sirmia, precum scrie Catona 1, ci in Dachia
cea ripoasa, adeca In partea Messiel, care s'ag numit dupa
acéia Dachia ripoasa, precum se va arata la anul 272.
Anal 272. Care le am adus la anul trecut din Orosie, nu
toate s'aa facut in anul acela, ci In tret ani dupa olalta
s'ail intamplat, precum marturiséste Vopisc 2; adeca : pre
Gotht i-aa batut Avrelian si atuncl, si In anul de acurn ;
pre Zenovia o aa supus in anul acesta ; pe Tetric l'ail In-
vins in anul 273 3.
1 Catona in Synopsi Chron. I 8 Calvisius in Opere Chrr
2 In Aurelianum. I Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 46

Anal 274. Acesta este anul cel insemnat, si Inca 0 de

price intre mine si Intre D. Directorul Eder, carele prea
aspru aa scris in contra cérerei saa Instantiel ell in anul
1791, date imperatului Leopold II, de Romanil din Ardeal.
In critica sa aa voit numitul D. Eder se arate, cum a
Romanil ar fi de vita varvarl, nu Romani, pentru c. (qice
el) pre colonia de Traian dusa in Dachia veche, Impera-
tul Avrelian in anul acesta o aa trecut Dunarea, i o aa
asezat in partea Mesiel de sus si a Dardaniei, precum
scria Flavie Vopisc 1 Evtropie 2, Paul Diaconul 3, Secstul
Rufa 4, Calvisie 5, Brietie 6, si altit
Cum ca Imperatul Avrelian, vrand a merge improtiva
Persilor, in anul acesta aU scos leghioanele din Dachia
veche, si i o parte a coloniei, si le aa asezat dea dreapta
Dunarei, nu se poate tainui, dar ingadui Inca nu poci0,
cum ca toata colonia o ar fi trecut in Dachia cea noao :
pentru ca eel mai multi dintre coloni aa trebuit se fie dap
spre economie, care asa lezne *tia ca nu o aa lasat, mai
vartos dupa atata mail de vreme, cat all fost intre
Traian i intre Avrelian, precum scrie i Sarnichie. Din
céle ce vor urma la anil viitorl Inca se va dovedi, ca pan&
la venirea Bulgarilor, Romanii statorniceste aU stapanit ei
dea stanga Dunaril, care artandu'o se area cum ca nu
toatl colonia aa fost trecuta de Avrelian in Dachia cea
noao.
Din partea coloniel care ail remas in Dachia veche, s'aa
prasit toti Romanii cati sant deastanga Dunarii, cum curs,
in marea neagra; iara din partea coloniel cafi s'aa trecut
Dunarea, si s'aa asezat in Dachia cea noao, asisderea ei
din Romanii, pre care i-aa dus Marele Constantin in Thra-
chia, s'aa prasit Romanil cel ce sant dea dreapta Dunarii,

hi Aurehanum. ° In Breviario Rerum Rom.

9. 5 In opere Chron.
i0. 6 In Chronico Univ.

www.dacoromanica.ro
 47

caril s'at numit dup. acéia amu Vlahl 1, amu Kotzo- saa
Kuzo-Vlahl 2, far& mal pre urmi. Tintar! 3; tocma cum
s'ad numit i cel ce aa remas dea stdnga Dundril, Intdia
Roman! 4, apoI Abotritl 5, dupi. acéia Comani i Patina-
chite 6, mal pre urma MunténI, MoldovénI, MargitdnI, Mo-
cant, Fritut1 7, ci or! cum s'aa numit, s'aa se numesc al
acum , tot de o vita i poroditd. sant , adeca Roman! de
singe, precum firea i virtutea IT marturiséste, 0 ea la
anil vfitorl tot mat pe larg void arab pentru ci. la anul
acesta numal Dachia cea noao o void maI scrie; aa dard:
Dachia cea noao, dupa cum märturisé0e Flavie Vopisc,
Secstul Ruf i Evtropie 8, all lost dea dreapta Dundril,
asezati. de Avrelian Avgustul intr'o parte a Messiel de gios
In alta parte a Messiel de sus, 0 intr'o parte a Dardaniel;
0 aft fost Impartitd In doao, adeca. In Dachia cea ripoasä
se intindea pre linga. tarmuril Dundril, numal prin Dunare
find despartita de Dachia lul Traian, saa cea véche, se
ocArmuia prin consularia, carele ayea supt stapanirea sa mal
multe cetAt1, intre care cea ma! de frunte all lost Radiaria 9
ce se num4te acuma Arezar 1°, saa Nicopoiul Bulgariel 11
Dachia cea de mijloc cddea ma! departe de Dunare spre
Dardania, ocarmuindu-se iard0 prin Consularia, i avdnd
Metropolie cetatea Sardichel 12, carea fu vestita pentru so-
borul ce s'aa tinut IntrInsa la anul 346, 0 acum se
chiamd Triadita 13.

1 Chroniates Lib. I de Isacio ° Zonaras , Anna Comnena ,

Angelo. c. 6. Cantacuzenus et Gregoras II. cc.
2 Cantacuzenus Lib. 3 c. 5. 3. 7 Usus.
Anna Comnena Alexiados Lib. 5. 11 II. CC.
Zonaras Lib. 18. Nro. 23. ° Hierocles in Notis Itnperii
3 URI& Orient.
4 Auctores sub quatour priori- 10 Hofmannus in Lexico.
bus num. citati. 11 Niger in Georg.
5 Eginhardus ad ann. 824. Lu- 12 Hierocles I. c.
cius Lib. 1 c. 15. 18 Bruzen in Dictionario.

www.dacoromanica.ro
 48

Mull 275. Bine aa lucrat, saa rAa, Imperatul Avrelian,

când aft luat leghioanele i o parte a coloniel din Dachia
cea veche si le aft asezat In cea noao, preeum s'aft arAtat
la anul trecut, nu am de a zice : ci aceasta o Insemn, ca
Românii cei dea stânga DunAril, mal vartos cel diii Ardeal,
pAna astadl pomenesc pre Imperatul Avrelian, cântand cu
&le : Hal Lerom Doamne : aded. : Hal Avreliane Doamne !
and colindä la craclun.
Dupa ce aU asezat lucrurile Dachiilor Imperatul Aurelian,
in anul acesta ad pornit asupra- Persilor cu leghioanele, a
carora familil le asezase in Dachia cea noao, c sO. nu
cap. in mânele varvarilor, 'Ana se va inturna cu leghi-
oanele, i agIungand la Iraclia Thrachiel, fu ucis de libertul
saa, anume Mntstheia, in locul ce se clice Cetatea Noao,
*iy ,cq.) xacvy Xemevy cppoupp 1 In 20 Martie 2, dup. ce aa irn-
peratit anl 5, lunl 4, cjile 20 3. Avrelian n'ar fi fost rad
Imperat, numai de ar 11 fost mal milos, si de n'ar fi por-
nit a noua goanti. asupra crestinilor. Dupa. 6 lunl fu de la
Senat numit, in locul !di Avrelian, Imparat M. Clavdie
Tacita 4.
Annie. 276. In anal trecut dupa. moartea luI Avrelian, le-
ghioanele de s'aa si inturnat in Dachia , find cO. pentru
moartea Imparatului batae cu Persil n'ad avut, darti in a-
nul de acum iarà le at scos Imperatul Tacita, si le aa tre-
cut in Asia, unde dupa ce all invins pre Schythe, aa murit
si Tacita in 13 Aprilie 5, dupO. ce aa imperatit lunl 8 ,
dile 12 6. Fosrati Imperatul Tacita , carele Il ducea vita
sa la Tacita Istoricul , pre carele des il cetea , asa dedat

*In manuscris este : EV tco Kcasoco Histor. medii aevi, T. I. Catal. 5.

A eaupeew cppatiCo)
1 Georgius Syncellus p. 385.
Zonaras Tom. I. p. 637.
2 Catona in Synopsi Chron.
3 Jo. Georg. Eccardus in Corp.
Impp. Rom.
4 Catona I. c.
5 Catona in Synopsi Chron.
Eccardus in Corp. Hist. medii
aevi T. 11. Catal. 5 Impp. Rom.

www.dacoromanica.ro
 49

spre invAtAtura, cal nu trecea vre o noapte, in care sa nu

ceteascä sail st scrie ceva. 1
Dupe. moartea Imperatului M. Claudie Tacit , frate-seti
Marc Clavdie Florian , ca si cAnd i-ar E. fost de mosie
imperAtie, o ail rAvnit Mr& de voia ostilor saU stirea Se-
natului, drept aceia nici ail imperAtit mal mult de 88 de
dile 2 find ucis, nu se sti de cine, la Tars 3.
Anul tot acelas, adece de la Hs. 276, iar e. de la zidi-
rea RomeT 1029, dupe. uciderea Imperatului Florian, ostile
de la rasarit pre Marc Avrelie Probt, a cAruia vitegie o
stiea dupe. vrémea /mperatflor Clavdie, Avrelian si Ta-
cit, cu sila Pail fecut Imperat, macar el era din mica vita
in Syrmitl nAscut4.
Aim'. 277. Imp eratul Prob In anul acesta bate varvaril,
mil cuprinsése Galliile ; si Galliile iares le uneste impe-
rAtiel 5.

Aim] 279. Dupa ce ail teiat Imperatul Prob in anii trecuti

200,000, de neinti in Gail 6, si Galliile iares le ati unit
imperatiel, precum scrie Flavie Vopisc 7 : Imperatul Prob
aa caletorit prin Thrachil, si toate popoarele (némurile) Ge-
tice01, caril era pentru véstea lucrurilor spelmântact, si
pentru puterea numelul celul de demult apasatT, sari le aft
suppus , sad le att primit in pretesug. Cu mult mal chiar
vorbeste Zosim Komitul acestea scriind despre Imperatul
Prob : «Pre Basterni, caril era de neam Schithicesc, si s'ati
suppus lul, primindul i-ati asezat in Thrachia , si le ail dat
pamenturI sail mosil. Acestea dupa aceia au vietuit dupe.
legile , si obicelurile Romanilor.. Iata ca Imperatul Prob

1 Catona 1. c. 5 Zosimus Comes in Probum.

2 Eccardus 1. c.
8 Catona 1. c.
4 Zosimus Comes in Probum.
Catona in Synopsi Chron. Calvi-
sius in opere Chron.
Cronica romelniior. Tom. L
Katona et Calvisius 11. cc.
6 Hofmanus in lexico Univ.
7 In Probum.
4

www.dacoromanica.ro
 so

ag invinsd pre Getl, i pe BasternI, ci GetiI ace§tea §i Ba-

sternil era de o vita cu Carpil, §i cu Gothil, cu Boranil, §i
cu totI cel ce era NemtI s'at SvetI de vita, 0 In anul de
acum lacuIa sag inteo parte a DachieI eel veclil, sag din-
colo de dansa peste Nistru 1; ap. dara Romanil pana a-
cum nu perduse Dachia veche , sag de ati lost i perdut
vr'o parte din dansa, In anul acesta iar4 o aft dobandit
Inapol. Carea fiind a§a , chiar se dovedéte a Imperatul
Avrelian cu toga. colonia lul Traian, fara numal o parte a
el o ag, trecut preste Dunare In patria sa, precum s'au a-
ratat la anil 271, 274 §i 276.1Mie mi sa véde ca. Im0-
ratul Avrelian n'ati voit alta, prin trécerea unil partI a co-
lcmieT dea dreapta Dunaril, fait numal ca sa'§I faca §ie
pomenire , i se Impodobesca tam , din care era prasit.
Anal 280. Asezand lucrurile Dachiilor 0 pre Basterni In
Thrachia, Imperatul Prob de aci ag trecut la rasarit, 0 In
anul de acum ag batut In Isavria pre tarharI, In Eghypt pre
Saturnin tyrannul, In Ethiopia pre Vlemi 2.
Intl 282. Inturnanduse de la rasarit la apus Imperatul
Prob, ag Invins in Gallia pre tyrannul Procul §i Vonot,
apoI de Germani i Vlemil ag tinut mare triumf ; dupa
acéia vrand a se scula cu hart asupra Persilor, , ag
agIuns pang. la Syrmig, unde fu omorat de niscal ostasl,
caril se urise cu lucrul, Intru care sa. se deprinza tre-
buia pururea 3. Fost'ag ucis la Inceputul lul Avgust din
anul de acum 4, dupa ce ag imp6ratit anI 6, lunl 2,
clile 12 5.
Imp6ratuluI Prob, carele singur ag fost harnic sa tina cat
1 Hofmannus 1. c. Bruzen in 8 Vopiscus in Probum. Aur Victor
Dictionario Geogr. Baudrand in in Brev. Rer. Rom. Eutropius Lib.
Geograph. 9. Catona in Synopsi Chron. etc.
2 Flavius Vopiscus in Probum,
Eutropius Lib. 9. Aurelius Victor 4 Iidem 11. cc.
in Breviario Rerum Romanarum. a Eccardus in Corp. Hist, me-
Catona in Synopsi Chronol. dii aevi.

www.dacoromanica.ro
 FA

astigase eel mal denainte , Intru acestas ana i-aa urmat

Marc Avrelie Car, carele facend pre fil s61 Carin si Nume-
rian Chesarl, indata aa invins pre Sarmate 1, aril lacuia
de la Dachia véche preste Nistru2. Asa darn. si pe vrémea
Impnratulul Car Inca era supt Roman! Dachia véche.
Anul 283. In anul acesta, carele este de la zidirea Ro-
mel 1036. Imperatul Kar, vrand a se bate cu Persil, pre
amAndol flit sal, adeca si pre Karin, si pre Numerian II
numéste Imp6rati, si pre Carin 11 trimite se apere Galliile ;
iara pre Numerian Il duce cu sine asupra Persilor 3.
Anal 284. Imperatul Kar, dupä ce au invins pre Persil,
si aa luat Mesopotamia de la dasil, ail ajuns pan& la Kte-
sifont4; cetatea cea pururea nefericita, si taxa noroc Ro-
manilor, si acolo aa perit la mezul, varel5; unil dintrA av-
toril eel la anul trecut clic, a s'ar fi bolnAvit si asa ar fi
pefit ; ci Flavie Vopisk In cartea despre Impëratul Kar a-
priat scrie, a aa perit trAznit find de fulger. Fost'ar fi
bun Imperatul Kar, de n'ar fi numit si lAsat dui:4 sine Av-
gust pre fial sèa Carin 6 Imperatit'at Kar de al treilea an 7 ;
iara nu 10 lull!, si 5 dile, precum scrie Eccard 8. Numerian
Avgustul fOrte s'aa scarbit pentru mOrtea tatane-sea, si a-
tata aft plans, panä ce s'ati bolnavit la ochI; drept acéia
socru-sal Arie Aper, and bolea, l'all omorit tot intru a-
cesta an, In luna lul Septemvrie, in carul cu carele 11 purta,
nicl voia Aper sa i se stie fAr n. de legiuirea; ei imputin-
du-se trupul, din put6rea acéia aa priceput ostasil, a Nu-

1 Vopiscus, Victor, Zosimus Co- nico. Catona in Synopsi Chronolo-

mes, Eutropius, Catona 11. cc.
2 Plinius Lib. 4. Baudrand in
Geogr. Holmannus in Lexico Univ.
Bruzen in Dictionario.
8 Vospiscus in Carum. Eutro-
pius Lib.9. Aurelius Victor in Bre-
gica etc.
4 Eusebius in Chronico.
5 Catona in Synopsi Chronol.
6 Idem ibidem.
2 Vopiscus in Carum Augustum.
8 In Corpore Historico medii

viario Rer. Horn. Eusebiusin Chro- aevi. T. I. Catal. 6. Imp. Rom.

www.dacoromanica.ro
 62

merian iaste mort, i descoperind carul at aflat nelegiui-

rea lui Arie Aper.
Drept acéia Dioclitian cel cumplit, carele era unul din-
tre ostasi, prasit din Dalmatia, din orasul Dioclete langl.
So lona cetatea cea vestita din parinti sirimani, ci bun os-
tas, caruia II prorocise odinaOra o baba mestera saü bo-
sorcae (strip*, ca atuncl se va face Imparat, cand Insusl
va ucide un gligan, ce se dice latinésce .Aprer, ved'end pre
Numerian Avgustul ucis de Arie Aper, s'at sculat i aft
ucis pre Aper, pentru carea fapta Ostea tOt. l'aCt radicat
Imparat in 17 Septemvrie din anul curgatorit, si el, a-
deca Dioclitian In 20 Noemvrie at numit Chesarit pre Her-
culie Maximian 1.
Auld 285. Avgustul Garin, dupä ce at Invins pre tyrannul
Iu lian Sabinul nu depaite de Verona, si rag omorat, aü
purces improtiva lul Dioclitian in Mesia, pre carele rat
ei Invins In bataiea cea d'intait ci sumetindu-se dup. aceea
Carin, i cu lacomie gonind pre ostasit lui Dioclitian, fu
de ostasil sal vandut i taiat 1 Inceputul lui Avgust 2; dup .
ce at nacagit pre Romani ani 2, luni 11, dile 2 3; dis'arn
ca at nacagit pre Romani, pentru ca pre cel bun!, pre u-
nil i-al omorat, pre altil i-at sirgunit, i polata impara-
tésca o at implut de mimi (ciufl), de cantaretl si de le-
noni sat votri, nici at fost lucru de rusine, care sa nu
se fie aflat Inteensul
Aire 286. Perind in anul trecut Imp6ratu1 Carin, rama-
eat Dioclitian singur Avgust, carele drept acéia la incepu-
tul Jul Aprilie al anulul de acum, pre Chesariul Herculie
1 Vopiscus in Numerianum, Eu- 8 Eccardus in Corp. Hist. me-
tropius Lib. 9. Aurelius Victor in dii aevi T. I. Catal. 5 Imp. Rom.
Breviario, Eusebius in Chron. Ca-
4 Vopiscus in Carinum, Eutro-
tona 1. C.
2 Catona in Synopsi Chronolo- pins Lib. 9. Eusebius in Chronico.
gica. Catona I. e.

www.dacoromanica.ro
 53
,..e.....ev...w.n.n.r.....,M.r.ose.e

Maximian, cel nascut in Sirmit din parintl de gios, dara

Mile vitéz, il face Avgust 1.
Tot intru acPsta an at patimit in Drastior sat Silistria
SS. Mucenict Maxim, Dada si Cvintilian, a carora viata o
scrie Godefrid Hensenie 2, Din viala sfintilor acestora se
doved6ste, ca. in Dachiile lut Avrelian pe vrOmea acésta at
lost Pro-consult Gavinie si Tarvinie, ci care In carea Da-
chie aft fost Pro-Consul, nu se otaréste.
Anul 287. Dupa ce si Dioclitian at silit pre Narset Craiul
Persilor, sa c6ra pace, si Herculie Maximian at infrant
Germanit, caril nasalise in Gallia, amandot se socotea cum
ar putea potopi pre Carausie, carele imbracase porfyra in
Britannia 3.
Anal 288. Herculie Maximian fOrte tare fu batut pre mare
de Carausie 4 ; iara Dioclitian bate Gothit, caril trecuse Du-
narea, sil intete sa se r6ge de pace, cu ansul, afara
de acOia face trel cetatuict spre paza vadurilor Dunaret 5.
Anul 289. Nimica putênd strica luT Carausie, se socotira
Herculie si Dioclitian sa fact pace cu dénsul, precum at
si facut, dandu'l titlul de Avgust, si lasandu'l se oblaclu-
iasca Britannia 6.
Anal 290. \Wend Achilet norocul hit Carausie, el Inca
imbraca 7 porfyra in Eghypt ; iara Narset, Craiul Persilor,
strica pacea, si se apuca de prada rasaritulut.
Anal 291. In anul acesta, carelp iaste de la zidirea Ro-
mei 1044, Dioclitian si Herculie s'at impreunat la Medio-

1 Victor in Brev. Catona in 4 Eusebius Chron. Catona in

Synopsi Chron.
Synopsi Chron. 6 Ammianus Marcellinus apud
2 Godefridus Henschenins in Calvisium ad. h. a.
Continuatione Bollandi ad. 18. Apr. 6 Catona in Synopsi Chrono-
logica.
a Eusebius in Chronico. Ca- 7 Eusebius in Chronico. Ca-
tona in Synopsi Chron. tona in Synopsi Chron.

www.dacoromanica.ro
 54

lan, si s'ad sfatuit, cum ar putea ap6ra finp6rat'ia de at9.-

tea réle, si protivnid i maI pre urma ad aflat, cä iaste
lipsa de ajutorid : drept acéia in
Annl 292, Intaia qi a lul Martie, Dioclitian din preund cu
Herculie ad numit Chesarid pe Flavie Constandie I. Hlor tatal
Marelul Constantin, si pre Galerie Maxirnian Armentarhil
despre carele, adec. Galerie, asa scrie Avrelie Victor 2 : «Iard
«Galerie a fost (macar ca cu neiscusita i prOsta direptate)
«destul de a se lauda, frumos in trup, prea bun si -nom,
«cos ostas, prasit din parintf prostI pdstorl de ciurzY, (de
«unde s'ad poreclit Armentarid). Prasit ad fost din Dachia
«cea ripdsa i intednsa_ s'a i ingropat la locul, carele Fad
cfost numit Romulian, despre numele Romulel mamel sale..
Acesta cu WA, ad indräznit a dice cd mumd-sa, ca si 0-
climpiada, muma Marelul Alexandru, d smed ad fol3t in-
«calecata, când l'ad zamislit pre el.) Ci Lactantie 3 Cli mult
mal altmintrelea scrie despre Galerie, diand : «Era in bes-
«tia acesta firéscd varvarie, i ferime stein& de sangele ro-
cmanesc. Niel e de a te mira, pentru ca muma-sa trans-
«danubiand (despre Dunare) fiind, and jefuia Carpil, a-
ctuncl treand apa, fugise in Dachia cea noao. Si iardsl
tot Lactantie scrie 4 despre acelas Galerie diand : c ale ad
cfacut cel batrani din cadinta ostiref in antra celor in-
ovinal, si el at tutezat a le face in antra Romanilor, si
«a suppusilor lor; pentru Ca parintil lul fusése suppusl da-
«ril, carea Traian ca bi,ruitor in pedepsa pre Dacht pentru
(tele multe rebelil ale lor.N,
In cuvintele lul Lactantie, care s'ad adus aci fOrte fru-
m6se Insemndri face Stefan Baluzie, din care numal ate
sunt spre scopul med, le void culege, si da inainte. Asa
dara (lice Baluzie 5, Ca Romula, muma lul Galerie all fugit
' Aurelius Victor in Breviario 8De mortibuspersecutorum Nr. 9.
Rer. Rom. Catona in Synopsi Ibidem No. 22.
Chron.
2 In Breviario ubi de Galerio. 5 In notis ad Nrurn. 9 Laetantii.

www.dacoromanica.ro
 55

din Dachia cea veche in cea noao, In timpul and aa fa-

cut Avrelian Dachia cea noao, si acesta nu se p6te crede,
pentru ca de ar fi fost atund vre-o pricina de a fugi din
Dachia cea veche in cea noao, cum s'ar fi gatit i pornit
AvreIian tocma atund asupra Persilor? Asa dart dupa a-
ceia aü trebuit Romula sa fuga in Dachia lul Avrelian din
Dachia lul Traian. Ci de iaste adeverat, precum i iaste din
Lactantie, Inca se adevereza, CA Dachia veche daft fost
golita prin Avrelian de toti colonil luI Traian.
Incatul despre darea de Lactantie asa pomenita, ca cum
ar fi fost de Traian aruncata pe DachT, asa scrie Baluzie 1:
«Xifilin din Dion pomeneste amandoao pornirile lui Tra-
«ian asupra Dachilor, dar nicAirl nu pomeneste de darea care
«s'ar fi poruncit lor ; numal atata gice, CA Dachia s'aa a-
gent provintie, ce- -si Flavie Vopisc marturiseste, vorbind de-
( spre Avrelian ; ci find cA aceia regula avea Romanil, ca
«We terile care se reducea in provintii, sa fie supt dare,
«si magistratulul poporulul romanesc supuse, precum arata
«Sigonie in cartea 1, despre cadintele provintiilor, nu e
«nici o indoiala, ca Dachia n'aa fost supt dare, mai vartos
pentru cA Lacta0e apriat intareste acesta. Para aicea
Baluzie, ci ea me intorc, acolo, de unde m'am fost abatut.
Cat s'ati numit chesari Constandie i Galerie, indata s'aa
impartit i imperatia in patru WV, asa precum urmeza ,
ca sa o apere, adeca : lul Constandie i s'aa dat Galliile cu
tOte terile de peste Alpes; Jul Herculie Italia si Africa, lui
Dioclitian i lul Galeria Pannonia, Illyricul, Mesiile, Dachiile,
Thrachia si tot rasaritul. 2
Anal 293. Allect in Britannia ornOra pre Carausie, deSpre
carele am vorbit la anul 289, si gonind afara pre Romani
cuprinde WO. Britannia, carea o aa stapanit pana la anul

' Ibidem ad Nrum 22. I Eusehius in Cur k,. Oak:Ina in Sy-

2 Paulus Orosius Lib. 7 c. 2 I nonsi Chronologica.

www.dacoromanica.ro
 66

296, precarn se va ar6ta de ad inainte 1; iara, Galeria bate

pre Narsea Craiul Persilor, i inturnandu-se in Mesopota-
mia cu fOrte mare cinste- se primOste de Dioclitian 2
Anal 294. La anul acesta scrie Stefan Catong 3 : {Galeria
tfiind trimis de Diocletian in contra Basternilor, a Carpi-
lor 0 a Sarmatelor, i-aa invins la Achinc,. lard Paul 0-
rosius4 cu malt mai chiar vorbé0e, acéstea scriind la anul
de acum: tDupä ce au invins Narsesa Craiul Per01or, Ma-
tximian (Galeria) se intOrnd (in anul trecut 293) in -Me-
t sopotamia, si de Diocletian cu fOrte mare cinste se pri-
tmé0e. Acéia i povaluitori cu osd.rdie s'aa bätut dupä a-
t céia Carpil i cu Basternil. Apoi aa invins pre Sarmate,
*din caril prea multd mul(ime aa prins, i i-aa imprasciat
prin cetguicele céle ce era pre marginile impèratiel Ro-
man ilor; iatä cd. Galeria s'aa bdtut cu Carpil, §i cu Bas-
ternii, care era de o vitä cu Gothil (precum s'aa aratat la
anul 279), nu in Dachia, ci, (lice Catona, la Achinc carea
cetate dupa tabla luI Peutinger aa fost in Pannonia, cu
mult mai in Mos de Sicamvria, adecd de Buda cea véche,
Sarmatele Inca lacuia preste Nistru, precum toti avtoril
marturisesc, cu caril nu s'ar fi putut bate Galeria Chesa-
riul, de n'ar fi avut Roinanii Dachia cea véche supt std.-
panirea lor pe vremile acéstea.
Anul 296. Constandie Chesariul trecénd in Britannia, pre
Allect tyrannul il bate, §i'l omOrd, §i Britannia o cd0igd. In-
napol; pan& all fäcut acéstea Constandie Erculie Avgustul
aa apärat Galliile; iard Dioclitian Avgustul cu Galeria Che-
sarial merg la rasarit, si Dioclitian in Eghypt invinge pre
Achillea tyrannul, pre carele princlandul in Alexandria, Il a-
runcd. férelor, dard Galeria n'aa avut noroc impotriva lul

1 Eusebius in Chronico Catona 3 In Synopsi Chronologica

in Synop. Chron. 4 Lib. 7. C. 25
2 Orosius LW. 7. C. 20.

www.dacoromanica.ro
 ..-----,..--..
67

Narsed Cralulin Persilor, pentru carea nenorocire gred fu pe-

depsit de Dioclitian, pentru ca i-ad cautat sa fuga pedestru
pre langa radvanul sad carul lul Dioclitian vre-o cat-va loc. 1
Anal 297. Galerie Chesariul ranit fiind de rusinea In a-
nul trecut petrecuta, In anul acesta ca un led ad mers
asupra Persilor, pre earn asa i-ad batut cat ad trebuit
sa se rOge de pace. Constandie Chesariul Inca ad invins pre
AlemannI, si Herculie Avgustul pre Mavritanl 2.
And 298. Imperati1 si Chesaril Romanilor in anul acesta
dad pacea, de carea se rOga Narsed Craiul Persilor3.
Anul 300. Dupa ce s'ad 1ntalnit In. anul trecut In Medi-
olan Dioclitian Avgustul cu Erculie Avgustul, In anul a-
cesta Dioclitian s'ad apucatd de zidirea Thermelor (scalda-
torel) celor din Roma 4, care pana asta-z1 se numesc ale
lin Dioclitian, precum insulin le am veclut.
Anul 301. ln anul acesta Dioclitian Impdratul pentru no-
rocul ce'l avea, intru atata s'ati marit, cat si incaltamintele
si le ad Inpodobit cu petri scumpe, si cinste geeasca ad
ravnit 5.
Ann 302 si 303. In Nicomedia iernand Dioclitian Avgus-
tul, prin Galerie Chesariul la acéla se aduce, de porndste a
clecea goana in protiva Crestinilor. Carea goand in 23 Fevr.
s'ad poruncit ; apoI s'ad dus la Roma, de ad tinut triumf de
Persi 6.
Anal 305. MaI minunat de cat anul acesta nu trebue sa
1 Eusebius in Chronico. Zosi- 6 1dem Catona Ibidem.
mus Comes in Galerium, Catona in 6 Eusebius in Chronico. Zpsi-
Synopsi Chron. Calvis. in opere mus Comes Lib,- 2 in Diocletia-
chron. num Catona in Synopsi Chronolo-
2 Iidem Auctores, qui ad annum giea.
priorem. 6 Eusebius, Zositnus et Catona
8 Catona 1. c. IL cc.

www.dacoromanica.ro
 ..................
58

fie: pentru ca späriat fiind Dioclitian Avgustul de Chesariul

Galerie, ad scris AvgustuluI Herculie, ca cl el sa se lose
de a mai ocarmui Trap Oratia, drept acéla amandol Intr'o
cli ad desbracat porfvra, Dioclitian In Nicomidia, iara Her-
culie in Mediolan, i Chesaril Flavie Constantie Hlor, i Caid
Galerie Maximian la Inceputul MI Maid p'ad fault Avgustl,
cariI Indata aet numit Chesaril pre Flavie Valerie Sever,
nepot din sort liii Galerie , ci pre Caid Valerie Maximin IT,
ci ad ImpOrtit tOta ImparaVa In patru partI Intre sine, ca
se ctie fiecte-carele, carea partea are de a o apara 1,
Anal 306. Care este de la zidirea Romel 1059. In anul
acesta Marele Constantin, feclorul cel mal mare al Avgu-
stulul Constandie I., valend laturile céle de Galerie luI
Intinse, pre afuric lase curtea lul Galerie, i merge In Bri-
tannia la tatal sal, pre carele In cetatea Evorac II afla bol-
nav de ID:See ci tare duios, de a vedea pre fiiul sea Con-
stantin, ca sI pOtä commanda ci familia, ci ImpOrKia cata
obladuia. Drept acéla cat ad sosit Constantin, Indata s'ad
radicat din pat Constandie, i plinind céle ce doria, dupä
scurta vréme ad raposat, nefiind botezat, ci facOnd tOte cute
se cuvine until crectin ; pentru c. dênsul cand aliI gonea
pre cretin1 pre ac4.tea In cat putea, II apara, nici suferea
slujitoril in polata sa, mil nu era crectinI 2.
Murind Constandie, Ostea pre Constantin Indata rad strigat
Avgust, ci Avgustul Galerie s'ad Improtivit ci ad numit Av-
gust pre Sever nepotul sea din soil, iara pre Constantin de
frica l'ad Ingaduit sa fie Chesarid8. Pana cand se lucra a-
céstea, Mdxentie, feciorul lul Herculie, carele desbracase
porfyra In anul trecut, i ginerele luI Galerie In Roma In

1 Zosimus Lib. 2. Eusebius in 2 Eusebius in vita Constantini

Lib. 1.
Chronico. Eutropius Lib 10. Ca- 3 Zosimus Lib. 2. Catona in
tona in Synopsi Chronol. Synopsi Chronologica.

www.dacoromanica.ro
 59

27. Octotnvrie rapqte Imp6ratia, §i chemand pre tatal WI

Herculie 11 Int Orna porfyra 1
Anul 307. Avgust Sever filnd trimis de Galerie In Italia
asupra luI Maxentie, prin viclepgul lu1 Herculie fu lasat
de aI set §i ucis. Carea saviqind-o Herculie ad trecut In
Gallia, qi pre fata sa Fausta o at maritat dupa Marele Con-
stantin, carele era v&luv, pentru ca murise Minervina muma
ChesariuluI Crisp acelul d'intaid fecior al Marelut Constantin,
§i maritandr'o, pre ginere-sed Constantin Fad numit Avgust.2.
Galerie Inca ad numit Avgust pre Lichinian Lichinie, ca-
rele era prasit din Dachia, adeca din Roman!, ca §i Ga-
lerie cu Marele Constantin a
Caiu Valerie Maximin Inca intru acesta an ad rapit fin-
peratia, §i qa In anul acesta s'ad numerat afara de Dio-
clitian, carele traia privat, épte Avgust/ In WA Impèra-
tia Romanilor, adeca Herculie, Galerie, Sever, Marele Con-
stantin, Maxentie, Lichinie §i Maximin 4 pana ce totI ad perit
cu vr6rne, §i numal Marele Constantin ad remas singur Av-
gust, precum se va arata la anil viitorl.
Annl 308. Herculie tinde cursa Marelul Constantin, ca §i
feclorulul sèd, luI Maxentie, In anul trecut, carea pricepênd'o
Constantin, ca un ginere plin de frica luI Dumneged, alta
nu'l face, fara numaI II desbraca de porfyra, 0'1 porun-
ce§te sa traiasca ca un privat a
Anal 310. Herculie Maximian In anul.. acesta iar41 a0
tins cursa Marelul Constantin, care lucru tiindu'l fiica sa
Fausta, muiara MareluI Constantin, Fad spus barbatuluI :
pentru acëla luI Herculie fu Ingaduit de ginere-sn sa se
omOre pre sine, cu ce félid de m6rte va vrea, el drept a-
1 Eutropius Lib. 10 Catona 1. c. 10. Calvisius in opere Chronol, sed
2 Zosimus Lib. 2. Eusebius in
tribus annis tardius, Baudrand.
vita Constantini. Catona in Sy-
nopsi Cronol. ' Carona I. c.
8 lidem IL cc. Eutropius Lib. 5 Catona I. c.

www.dacoromanica.ro
 no

céla s'a.0 spanzurat pre sine insusl In orasul Massilia, cand

era de 60 an11, dupa ce aa Imp 6ratit impreuna cu Dio-
clitian aril 21, km! 11, ciile 12 2, iara a doao Ora de a
treilea an, acesta sfarsit aa avut varsatoritil de sange cresti-
nesc Herculie.
And 311. Galerie Armentariul Inca aa perit in anul acesta
In osasul Dachiel eel de mijloc, in Sardica, putrezindul car-
nea, In varsta de 60 de anI8, dupa ce aa obladuit ca Che-
saria 14, ca Avgust 6 al:114.
Anul 312. Al treilea gonitoria al cre4tinilor era Maxentie,
In contra caruia pornind In anul acesta: Marele Constan-
tin , i s'aa aratat pre ceria semnul sfintel crud, cu inscrip-
Oa acésta ; SY TOWS) 1u%; Intru acésta invinge ; si acésta s'aa
Intamplat pe la ameazi find sOrele, despre carea vedére
gindind el dupa acéla In nOptea ce aa urmat, i s'aa araat
In vis Domnul Hr. si i-aa poruncit, ca Ostea cu semnul pre ceria
vkut se sl-o intarésca, ca asa va invinge , precurn !mils! Ma-
rele Constantin aa povestit lui Evsevie, carele scrie acéstea 5,
Drept acéia Intarindu-s16stea cu semnul sfintel Crud, aa pur-
ces in Italia, si pre pova(uitoril lul Maxentie i-au invins la o-
rasele Taurin si Verona 6, iara pre insu41 Maxentiel'a0 invins
la Roma in puntea Tiveriel, carea asa 0 intocmise Maxen-
tie, ca sa se strice, si sa se inéce in apa Tiverd, Marele
Constantin, and va vrea sa tréca cu Ostea; ci nu i-aa a-
glutat lul Maxentie Dumnezeil pre cull cinstea, pentru ca
Insusi ail cazut de pre pod, si s'aa inecat In Tivere, in 27
Octomvrie, dupa ce au tiranit 6 ani, deplin. Iara pre Ma-
rele Constantin l'aa aparat Hs. intru carele credea, si Ro-
ma o BA mantuit prin densul 7..
1 Zosimus Lib. 2. Eutropius Lib. 6 Contextus hujus Operis.
10. Catona in Synopsi Chronol. 6 Eusebius in vita Constantini
2 Eccardus in Corpora Historico Lib. I. c. 28 seqq.
6 Zoaimus, Lib. 2. Eutropins Lib.
medii aevi Tom. I. Catalog. 5. 10. Catona in Synopsi Chonol.
Imp. Rom. 7 Zosimus, Euiropius et Catona
3 Caona in Synopsi Chronol. II.,cc. Orosius Lib. 7. c. 28.

www.dacoromanica.ro
 61

Mull 313. In anul acesta Mare le Constantin au maritat

pre Constandia sora sa dupa Avgustul Lichinie Iara al
patrulea gonitoria al cre0ini1or Dioclitian cel cumplit, spat-
mantandu-se de cartea Marelul Constantin, in carea i se
audase cu rea In Salona ormul DalrnatieI, aft beut (precum
zic unit) otrava, i au perit In varsta de 6.8 dQ ani, dupa
ce au fost Imparatit Impreuna cu Herculie ant 21, luni 1 1,
zile 12 2, 0 trait ca privat ant 9 deplin 8.
Mai custa al cincilea gonitoriu al cre0ini1or Maximin IL
tyrannul, ci acesta Inca Invins find de Lichinie Avgustul intre
Iraclia i Odriill, au, fugit in Tars, §i acolo band venin,
eat' otravit pre sine, i au perit 1ntre cele mai marl chi-
null 4, dupa ce aft imperatit anl 9, lun1 8, zile 6-5-, 0 a§a
s'au mantuit beti1 cre0in1 de g6na carea au tinut zece ant 6.
Anul 314. Dupa ce au biruit ,Avgustul Lichinie in anul tre-
cut pre Maximin tyrannul, au cuprins tOte èriIe luI, i le
aa tinut pentru sine. Acesta neplacandul Marelul Constan-
tin, au poftit de la Lichinie, ca terile sa le Impart& In doao
intre den01, ci Lichinie n'ati voit. Drept acéla Marele Con-
stantin s'au sculat cu Oste asupra lut Lichinie, i lovindu-
se In Pannonia la Chivale in campul Mardiei, atI 1nvins
Constantin, 0 aa cuprins tot Sirmiul ; iara Lichinie au sca-
pat cum au putut 7.
Nu dupa mull& vreme Lichinie *'8.11 cirpit Ostea, §i in
Thrachia iar41 au Ot in c6ntra lui Constantin, ci ne a-
vend nadejde de biruinta , a.0 trimis soli, 0 s'au impacat
cu Constantin, supt conditiile ce urméza, adeca : ca Lichinie
sa se indestuléze dincOce de mare numal cu Thrachia, iara

I Joannes Bollandus ad 13-am Orosius Lib. 7. c. 28, Catona

Januarii I. C.
2 Eccardus in Corpore Historico.
6 Eccardus 1. c.
6 Catona 1. c.
medii aevi Tom. I Cala 5 Impp.
Rom.
7 Zosimus Lib. 2. Calvisius in
Opere Chronol. Orosius Lib. 7.
a Catona in Synopsi Chronol. c 28.

www.dacoromanica.ro
 -----.....-..-..
62

dincolo si alba tot rAsäritul li Eghyptul, i sa orn6rn pre

Valente, pre carele 11 numise Chesarin, ca si'l sib& sot In.
cOntra WI Constantin 1
A§a dar5. Marelul Constantin i-an venit Machidonia, Thes-
salia, Arhipelagul, Messiile, Dachiile tOte ale de pre lamp.
Duntire, tot Illyricul, ci cate WI mal era preste acestea
spre apus 2.
Mild 315. IOnn Bolland In viata Sfintilor, la 13 zile ale
luI Ianuarie, scrie a SfintiI Ermol §i Stratonic cel din o-
ra§ul Singhidon, ce se num4te acuma Semendria, In a-
nul acesta ar fi pAtimit supt Lichinie ; ci acesta nu se 'Ate
Inn ; pentru c9. In anul acesta Singidonul era supt stag-
nirea Marelul Constantin. Ap darn la anil cel trecutl tre-
bue trecuta qi patimirea Sfintilor, earl! an fost chiar Ro-
mani de a1 noctri 8.
Anul 316. In anul acesta Marele Constantin merge In On-
tra Sarmatelor, §i pre Craiul acestora Ravsimod 11 bate,
carele aflând prilej trece Duno.rea §i Pannoniile far5. nicl o
milk le jefue§te, ci Constantin gonind pre jefuitorl, pre
acela Ina! Invinge sil sc6te din Pannonia. Deci mergend In
Thessalonica acolo zidecte limanul, zice Calvisie 4 din Zosim
Comitul 5.
Mut] 319. De anul acesta mi se \Ted a se tinea, care le
scrie Orosie6 despre Marele Constantin, zicend : cDupb. ace%
pre nemurile Gothilor cele pre tarI, §i prea marl In insul
sanul pamentuluI celul tärvAresc, adeca. In tinutul Sarmate-
lor le an cters de pre pament.) ,Iatn ci. Marele Constantin

1 Eutropius Lib. 10. Zosimus 5 Calvisius in Opere Chrono-

et Calvisius II. cc.
2 Sozomenus Lib. 1. c. 7. Ca-
tona in Synopsi ChronoL
$ Joann. Bollandus ad diem
13-am Januarii.
logico ad hunc annum.
5 Zosimus Lib. 2. in Constan-
tinum M.
° Orosie L. 7. e. 28.

www.dacoromanica.ro
 63

In Sarmatia s'aa ostit cu némurile Gothilor, care era mai

multe precum s'aa aratat la anil &eel* ; ci Sarmatia era
preste Nistru, drept acéla i preste Dachia cea veche; asa
dark pe vrémea acesta nu némurile Gothilor, ci Romanii
cel din colonia 1u Traian prasiti era In Dachia cea véche.
Ci némurile Gothilor, adeca : Visigothil, Ostrogothii, Bora-
nil, Carpodachil, Carph, Basternil, Thaifalii, Victofalii, Ghe-
pidil i ceia-laltl de vita nemtesca, carh toti in commun de
Greet se numia Schythe, iara, de Latini se chiama Gothl 1;
maT adése or! aa napadit in Dachia veche preste Meth sta.
mosii nostri, pentru carea navalirT Dachia lul Traian saa
cea veche, pre vrémea M. Constantin se chema Gothia,
iara mai tarziti s'ati numit Ghepidia, tot pe vrémea nea-
murilor acestor gothicestI 2, cad dupa acéla pre timpurile
altor neamurl, alte nume aa avut amandoao Dachiile, a-
deca si a lui Traian, si a lui Avrelian, precum se va a-
rata la anil viitorL
Acesta punendu-u aduc aci cuvintele luT Daniil Papebro-
chie, la care voia respunde apoi; asa dara acesta asa scrie 3 ,
Dupa. ce ar fi invins impératul Constantin pre Schythele;
caril lacuia dincolo de Dunäre in anul 319 cu mare biru-
inta, si ea sa le aline simprea pérderii ce avirése, s'ar fi
milostivit A face pace, si legaturl cu densii, co i cu cel
ce n'aa perdut din putére, credinta cea crestinesca intru atata
s'aa latit in Gothia, cat al saselea an dupa prezisa biru-
inta se afia a fi venit dintr'erisa la Nicheia, i a se fi is-
cult oranduelelor Soborulul acolo tinut Theofil al Mitropo-
liel Gothiei episcop. Ci de aa fost Mitropolie in Gothia, aa
n'aa trebuit sa fie 0 episcopil suppuse Mitropoliel; drept a-
céia i episcopi mai multi? dara in rind necurmat tocma
despre vrémea S. Apostol Andreia, caruia cum ca Schythia
1 Henricus Valesius in notis ad 8 Duniel Papebrochius in actis
Euseb. L. 4. c. 5, in vita Con-
stan. M.
Sanctor. Tom. 2, Mensis Aprilis
2 Jornandes de rebus Geticis. p. 87.

www.dacoromanica.ro
 64

i s'at dat cu sOrte and aU Imp&tit Apo§tolii lumea lu-

te sine, din traditie s'ati predanie de ob§te créde Bisé-
rica. Ci fie acésta cum va fl, acéia mi se véde, ca nu s'ar
putea tainui, cum ca find gOnele crestinilor de supt lin-
p6rati mai vartos cea de pre urma, si de cat Vote mai
grOznica de supt Dioclitian, nu s'at putut intampla, ca
crestinii din Thrachia sa fie fugit in Gothia, ca sa'sl pal
mai WA de primejdie marturisi credir0 intre varvari, de-
cat Intre al lor cu mare folos al lacuitorilor; macar ca cll..
isoril 0 boiaril Gothilor cu cea mai mare parte a popo-
relor ar rèmânea In paganatatea cea parir4sca.)
Pan6. aci Papebrochie, 0 nu rn, incatu'l despre S. A-
postol Andreia; nicI Incatul despre Mitropolie, despre epis-
copii, si despre crestinit, eel ce ar fi fugit Mr& supt go-
nirile nOmurilor de impèraV in Gothia, saü Dachia lui Tra-
ian, nu numal din Thrachia, cum scrie densul, ci §i din
Dachia lui Avrelian, 0 dia. amandoao Messille, pre care
numai Dunarea le despartia; ci trebuia Papebrochie sä so-
cotésca intaig cum ca Avrelian nu URA colonia lui Tra-
ian o ail trecut in Dachia cea noao, precum s'aU aratat
la anul 274; a doao trebue el sä stie, cum ca Intre co-
lonil de Traian dusi in Dachia cea veche, aU trebuit sa
fie multi crestini, pentru ca., maI pre acéle vremi scrie Ter-
tulian 1: t Locurl lui Hs. supuse intre altele sunt ale Sar-
matelor, ale Dachilor, ale Germanilor, si ale Schythilor,
in care locurI in kite numele lui Hs. carele ail venit acum,
Impèrateste.0 Asa &A. trebue Papebrochie sa clic& : dintre
colonil lui Traian multi era crestinl, si ca crqtini ramaind
in Dachia veche, pre mai multi i-ati Intors la credinta Inca
0 din Gothi; Vote, ca supt gonirile imp6rati1or mai multi
crestinl s'ati adunat la den0i si din alte tari, dara mai
vartos din Dachia noao, a caria lacuitorl era fratil lor, si

1 Tertulianus in Libro adversus Iutheos.

www.dacoromanica.ro
 66

al acestora Mitropolit ati fost Theofil cel ce ag fost in so-

borul cel d'intaig.
Anal 321. M. Constantin in anul acesta fOrte aspra bala .

aü put cu Sarmatele, pre a carora Craig, aded. pre Ray-

simod, dupa ce ag trecut Dunarea , l'ag invins si in fuga
Vag i omorat, iara Sarmatelor, ca unor Invinsi le ag da-
mit pace, si s'ati inturnat in Thessalonica 1
Anal 324. Avgustul Lichinie, find om nestatornic, aspru,
scump, i asa de neinvètat, cat nu numai d'abia Outea is-
cab poruncile, i oranduialile, clre le da el, ci inv6tatura
Inca o numea ciuma impèratiei 2, (paguba cã ag fost di-
aos Roman! vedi ce s'ag scris la anul 307) pururea lucra
in protiva crestinilor, si a cumnatu-seg a M. Constantin ;
drept acëea in anul acesta s'ati mers la arme, i razboit,
in care razboiti M. Constantin at Invins pre Lichinie in-
tAig la Odrit sag Adrianopoig, apoi la Calchidon 3; ci la ru-
gamintea sororel sale a Constandiei, muéril lui Lichinie, in-
taig ail iertat pre Lichinie , dara incepand iarä1 lucrurl
noao Lichinie 4 , precum scrie Evsevie : dupa legile raz-
bdielor,, l'ag taiat cu toti cel ce laO indemnat la 1'60 si
asa ati venit WO. imp6ra4ia Romanilor la singur M. Con-
stantin 6. Perit'ati Lichinie in varsta de 60 de ani 7, dupa
ce ag impèrapt anl 15. luni 4, zile 16 8.
&Sim Comitul 9 despre M. Constantin , dupa ce ag In-
ceput singur a imp6ra4i, i acestea scrie : «Nei inainte
tnu s'ag mai ostit, ci intru atata s'ag lenevit, cat nava-

1 Zosim. Comes. Lib. 2 in Con- ° Euseb. L. 2. c. 19. seqq. Vic-

stantinum M. Calvisius in opere tor I. c. Zosim. L. 2 in Con-
Chronologico ad h. an. stant. M.
2 Ca Iona in Synop. Chronol.
7 Catona 1. c.
9 Eusebius in Vita Constantini
Lib. 2. Aurelius Victor in Breviario. 8 Eccard. in Corp. Histor. me-
4 Catona 1. c. dii aevi.
5 Eusebius Lib. 2 c. 18. 9 Zosimus 1. c.
Cronka romlinilor. Tom. I. 6

www.dacoromanica.ro
 66

«lind Thaifalil, cei de nem Schythicesc cu cinci Bute de ca-

darasl, nu numal nu le-au pus 6ste Inprotiva, ci perglend
«partea cea mai mare a ostasilor, -and ail veclut, cà pro-
« tivnicil pana la sant tOte le pradeza, bucuros s'ad cautat
«mantuinta cu fuga. Insa cum Ca nu iaste adeverat, ce
«scrie aci Zosim, se va vedea din céle urmatbre fapte ale
«M. Constantin.
Anul 325. M. Constantin, dupa ce aü remas singur imperat,
mg !Maid pretutindenea aü vestit prin carti, ca singur Hs.
iaste datator de biruinte; apol aü Inceput a Indrepta lucrurile
crestinilor celor de la rasarit, cele prin Lichinie stricate :
drept acéea aü poruncit deregatorilor tuturor terilor, ca
pre cel pentru Hs. izgoniti i. prin ostrOve, i alte locurl
sirgunitl sal slobOda ; bunurile lor, care sat prin fisc, sad
prin alp s'ad fost cuprins, sA li se IntOrca ; beséricile se
le dreg ; cu tin cuvint t6te, cate sa mutase, i schimbase
prin Lichinie, sa se puna In statul cel mai dinainte; pre-
cum acestea scrie Evsevie in a doao carte despre viata lul
Constantin 1
Nici cu atata s'atl Indestulat, ci dragostea, i unirea In-
tre crestini a o tinea Inca s'ail silit ; pentru ca Intelegand
sfada, carea se pornisa intre Alexandru Patriarhul, i Arie
Preutul, amandol ai Alexandriel din Eghypt, nu numal prin
soli, ci prin propria sa scris6re Inca destul s'ati straduit a'I
Impaca ; darA tocma nimica all ispravit2; drept aceia In a-
nul acesta all strans soborul cel d'intaiu a Mita lumea la
Nichea, In care sobor all fost de fata 318 SS. Parintl, In-
tre cavil dintru amandoao Dachiile, adeca dintra Romanil
acestea MitropolitI, i Episcopl all fost.
Din Dachia lul Traian sat cea veche, carea pe vremea
soborulul acestuia, precum s'au aratat la anul 319, se nu-
mea Gothia, au fost Mitropolitul Theofil, dupa cum martu-
' Eusebius in Vita Constantini 3 Idem ibidem. -c. 64 seqq.
Lib. 2. e. 30. seqq.

www.dacoromanica.ro
 67

ris6ste iscalitura ..luI1. Fost'all cu Slitropolitul Theofil, 0

Ulfila Preotul, carele apol i-ati si urmat 2 Ci fiind ca Theo-
fil se iscaléste pre sine numal al Mitropoliel Gothiel, mare
intrebare iaste, a caria cetatl Mitropolit ail fost mie mi se
véde, a ar fi fost al Balgradulul din ArdeaL pentru a In-
ceputul Mitropoliel cel romanestl din Balgrad aiurilea nu'l
aflu, Urzih sfarsitul el s'aa facut in anul 1721, cand s'ail
milostivit Innochentie Papa de la Roma a ne darui cu E-
piscopia Fagarasului In locul MitropolieI Balgradulul ; pen-
tru acéia pentru ca ne am unit cu St. Besérica Rome! 8.
Din Dachia lul Avrelian sail cea noao acestea s'ah a-
l:Jig de fata In soborul ce dintaiu de la Nichea :
Protoghen al Sardichiel, ce se chiama acuma Triadita, pre
cum s'ail aralat la anul 274. Lul Protoghen acestuia, pre-
cum scrie Ghelasie Chyzichinul 4, i s'ati poruncit, ca cate
ah ispravit soborul, se le vestesca Biséricilor celor din Da-
chia, din Calavria, din Dardania, si din tarile céle vecine.
Viata WI Protoghen, mal pe larg o scrie Lekvien5.
Pist al Marchianopoiulul 8, ce se chiama acuma Pres-
slava7, si Marie al Corneel, despre carele clice Lecvien 8,
ca numele Inca 'I arata a fi Roman.
Iara S. Theofan Patriarhul Tarigradulul la anul acesta
asa scrie: Pe vrérnea acesta multe némurl ail venit la bo-
tez pentru minunile, ce se facea de fiscal preotl, caril Inca
-de pe vrémea Imperatulul Galien fusése robitl de Gothl, de
Chelte, si de Galll, Euperil, call! atuncea navãlea asupra Ro-

1 Apud Labbmum Tom. 2. 4 Gelasius Cyzicenus in Hist.

Conciliorum. Concilii Nicaeni.
2 Conradus Ianningus Tom. 5. 5 Lequien in Oriente Chris-
tiano Tom. 2, p. 302.
Iunii p. 185. Papebrochius Tom. 2.
d Iidem T. 1, p. 1217.
Aprilis p. 87. 7 Bruzen in Dictionario. Hof-
8 Bulla Erectionalis Episcopatus mannus in Lexico.
Fogarasiensis, 8 Lequien Torn. 1, pag. 1216.

www.dacoromanica.ro
 68

manilor; iara acum supt biruitoriul Constantin nenum6.-

ratl dintre densil scapend la Hs. s'ad Inminati 1
lath, ci In timpul lul Gal lien era preotl chrestinlin Da-
chia lul Traian, In care navMise Gothil : Asa dal% nu Ro-
manil ad luat credit*. lul Ils. de la Gothl, sad de la Slo-
vent ; ci Gothil, si Slovenil s'ad luminat prin Romant Ba-
ter l'ar fi Omit Romanil si literile! pentru ca atuncl cu
slovele chyrilestl nu s'ad putut folosi, fiind cl nicl era pe
Dime.
Anal 326. PildA /Ate fi fapta a M. Constantin tuturor tA.-
tinilor, caril avend o muiére si pruncl cu densa, sa InsOrA
a doao Ora! M. Constantin cu Minervina Muiérea sa cea
dintaid, ad avut un fecior anume Crisp, apol murind Mi-
nervina, s'ad 1nsurat a doao Ora, luand pre Fausta fata
AvgustuluI Herculie, si a Evtropiel. Cu Fausta ad avut trel
feciorl, pre Constantin, Constantie, si Constante, tutl-patru
fedora si-ad iubit ca pre aI sM, si pre tutl-patru cu vréme
i-ad facut ChesarI, darA pe rand si dupa varsta. Acesta
neputend suferi Fausta Avgusta mastiha Chesariulul Crisp,
s'ad lntors la mestesugul drAcesc (mAcar cA era chrestink
si mumA-sa Evtropia prea stantA muiare) si din pizmA ad
Orel pre Chesariul Crisp tAtanA-sed, ca cum ar fi vrut sA
o rusinéze. Drept aceia M. Constaptin urmand legilor si ce-
lor fires% si calor dumnegeestl, ca un mal mare Imperat,
ad poruncit, de s'at ucis Chesariul Crisp, fiul sad cel mal
mare; ci n'ad trecut mult, si iatA sangele cel nevinovat
al lul Crisp ad strigat la Cer, si. pizma Faustel s'ad Wit.
Pentru aceia bArbatul set Constantin (ca un Imperat, cA-
ruia i s'ad dat sabie, ca sA facA dreptate) ad poruncit, de
pre densa o ad omorat tot Intru acest an2.
Anal 327. Santa IlinA maica MareluI Constantin plina fi-

1 S. Theophanes in Chronogr. 2 Zosim. L. 2 in Constantin. Fasti

Idatia in Constantino Aug VIM et
ad. an. Constantini M. 20. Constantino Ctesare Coss..

www.dacoromanica.ro
 -- 69

ind de bunatatl, in varsta de 80 de an!, dupa ce aü facut

diata despre tOtd averile sale, aü raposat In Domnul ci
murit'aU in anul acesta, saft la sfarsitul anulul trecut? in-
trebare iaste Intr cel invetatl; asisderea i unde al fost
intaia ingropata? Tu cetéste pre Valesie 2
kit fiul ei Marele Constantin in anul acesta aü inceput
a zidi podul cel de piatra de preste Dunare, precum scrie
S. Theofan a, carele la anul 22 al M. Constantin scrie
lucruri de mai multi anI; pentru ca podul s'ati facut in
trel anl, adeca s'aa savarsit in anul 330 4; de nu cumva
si in anul acesta aü fost razbolul cu Gothii precum ati tre-
buit sa fie; cad Gothil s'ar fi straduit, sa impedece face-
rea podulul, ci totusi cea mai de pre urma serbire intre
Gothi a o gati, precum scrie S. Theofan, in anul acesta
n'ati putut Marele Constantin.
Anal 328. La anul acesta -atata am aflat scris : «La anul
ImperAtiel Marelul Constantin 23, Indict 1, fiind consul!
Ianuarie si Ivst, Constantin cel cu evlavie maI de multe
ori aU trecut Dunarea, si a facut pod de piatra peste
densa 52. tocma ce cpseit la anul mai dinainte: c. au tre-
buit varvaril sa impedece facerea podulul; drept acéla Con-
stantin inca au trebuit se o apere.
Anal 329.. Placendul M. Constantin local in care era Vy-
zantiul cel vechiti, dara, maI mult lauda, i pomenirea carea
vrea sa o aiba, precum o si are, inca in anul 325, adeca
cu pato an! ma! nainte au inceput a intemea Vyzantiul,
ca apoi sa se numesca de pre numele set! 6, la a cam! in-
temeiere n'ati crutat vre o cetate, inca nici pre maica im-
peratie1 cetatea Roma, ci orI cate au putut tOte le-at ca-

' Euseb. in Vita Constant. Lib. 8 S. Theophanes in Chronogr.

3. c. 46. ad anum Constan. 22.
4 Stritterus Tom 1. p. 44.
2 Valesius in antis ad hic ci- 5 Fasti Siculi ad annum Cr. 328.
tatum Eusebil locum. 6- Catona in Snop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 70

rat In Vyzantit, pre carea cetate Intru atata o aü Infrurn-

setat, mal vartos cu raritgile care s'ati cules in capistele
Idolilor céle stricate 1 cat nu In zadar s'ati chemat, dupd
aceTa Roma noao. Ca si maI mult sa se InfrumusWza, ba.
Inca sa se si Intaresca cetatea acesta, In anul acum curgeto-
riti M. Constantin at mers In Roma, si pre maI mu11 se
natorT, i boier1 aü indemnatt de ati trecut in Thrachia,
carora tuturor le-aa &suit. mars mosiI, mul(I banI i multe
bucate 2 Din Romanil acestea, si din cet din Avrelian tre-
cut1 preste Dunare, s'aa prasif Vlachil, sau TintariI de a-
cum, adeca Romani! cel ce sint de a drepta Dundril. Dirt
Roma Marele Constantin ati trecut In Illiric, i acolo aü
petrecut, precum arata rescripturile din anul de acum, a-
vend grije ca se se ispravesca podul 5'
Anal 330. Podul de preste Dunare, care ail lost din gios
de podul luI Traian, rad facut marele Constantin, ca sä
pad, apera Dachia cea veche, i Inpinge indarapt pre var-
variI, care acus1 acusI navalea inteensa ; iara precum scrie
Zosim Comitul 4, ma1 ales pentru ace% rat facut ca si cu
podul sa. Intréca pre Avgustul Traian, pre carele cum
scrie Paul Diaconul 5, II numea therbam pariestariamw
iarba de parete, pentru tituli1 eel scrisése pre maI multe
cast; ci iarte-me sfantul, Traian de ar fi avut darul de sus,
ca sa se faca crestin, pre totI Imper01 i-ar fi intrecut in-
tru t6te. Podul acesta dupd cum scrie &titter 6, In anul de
acum s'aa savarsit, adeca intru al treillea an de la urzirea lul. 7
Anal 331. 332. Avtoril, call! scria despre acestI dol an!, asa
aü Incalcit tota chronologhia, cat InsumI nu me pot des-
bata, nicl poeiü judeca, de care an dintru acest1 dol sd
1 Eusebius in vita Constantini 4 Zosimus Lib. 2. in Constantin.
Lib. 3. c. 64 seqq. 5 Lib. 11. in Constantinum.
2 Zosimus Lib. 2 in Constant.
Calvis. in opere Chronol. ^ Stritterus Tom. I. p. 44.
8 Idem Zosimus 1. C. 7 Catona in Synop. Chronol..

www.dacoromanica.ro
 71

tin, care aci le voia insemna; drept acéla am pus aman-

doi anii la olaltä; a.a darn. gatindu-se podul, M. Cons-
tantin at trecut cu Ostea, si cum scrie Paul Diaconul 1
cpre Gothi, nernurile céle prea tar!, i prea multe . . . . in
tinutul Sarmatelor In multe i-aa necajit i batut, pana ce
mai pre urma le-au daruit pace, pentru carea mare nume
s'ati fAcut, la némurile céle varvare.) St. Theofan 2- pre
scurt acesta scrie : gin anul acesta cel prea Cu evlavie Im-
perat Constantin trecend Dunarea, pod de piatr aü facut
preste densa, si pre Schythe i-au supus. Mai bine ar fi
dis Sf. Theofan : aa trecut Dunarea pre podul cel preste
densa de piatra facut s. c. Pentru ca podul nu s'atii facut
and a trecut Dunarea, ci mai nainte, precum Insusi
scrie Ia anul 22 al M. Constantin. In hronologhie Inca nu
se léveste cu aliJ, mill pun anul 27, al aceluiasi imperat.
Asisderea smintejte in Chronologhie i Chedren 3 cand
scrie : «In anul 23, 24, si 25, Constantin trecend Dunarea,
pre Schythe 'iaa suppus;) pentru ca In fastil Jul Idatie 4
apriat se dice «fiind consul! Pacatian si Ilarion s'ati biruit
Gothil de Ostea Romanilor in pirile Sarmatelor in 12 calende
ale lin Maid.; iara aceia fara de Indoiala iaste, cä Paca-
tian, i Ilarion atl fost consul! In annl de la Hs. 332.
S. vedem acuma ce scriti i aliI despre biruintele a-
ceastea ale M. Constantin. Aci intaiü voitl aduce cuvintele
lul Evsevie ale preetinului, apol ale Avgustulul Iulian Pa-
ravatul, ale nepotului din frate al M. Constantin, de cat
carii mai bine a sti lucrurile M. Constantin au putut ni-
mene. Asa dart
Evusevie5 dice «Ce lipsa iaste a aduce aci printre Yale
«cum a0 supus el (Marele Constantin) imperatiel Romani-
Paulus Diaconus Lib. 11. 332. Selecta ad illustrandum Chro-
2 S. Theophanes in Chronol. ad nicon Paschale p. 447.
an 24. Constant. M.
5 Euseb. in Vita Constan. Lib.
8 Cedrenus Tom. 1 pag. 295.
* Fasti Idatiani ad ann. Chr. 4 c. 5.

www.dacoromanica.ro
 72

«lor pre némurile cOle varvare? cum pre cOle nq'invinse

«si a asculta de ciae-va neindemanate nOmuri ale Schythe-
«lor, i Sarmatelor cel mai d'antaia le aa pus, sub jug;
«si cu putOrea la atata le aa adus, cat fara de voia lor
«pre Romani 'i aü cunoscut stapani; Schythelor impOratil
«mai dinainte- platea dare, si Romanii varvarilor cu adevO--
«rat slujiTa, in top anii dandu-le .bani. Ci imp6ratul n'ati
«putut suferi necuviinta acOsta, cad aa socotit a fi formos
«unui print biruitoria, ce de acOlea, carele da obladuitoril
«cek mai dinainte. Drept acea punand nadOjdea in man-
«tuitoriul s611, si semnul biruintei asupra acelora inca du-
«candul, in scurt pre toti i-aa supus; si pre cel ce aa stat
cimprotiva, att fost cu cerbice tare, i-aa domolit cu
i
«arme; pre ceialalti prin intelOpte soil inblanzindu-I, de
«la cea salbatica, i necunoscatOre de leg! viata i-aCi a-
«dus la cea omenOsca, i politicOsca viata. Si asa aa in-
«vëtat Schythele a asculta de Romani.)
Iara Iulian Avgustul 1 acOstea scrie: Ei insusi (adeca
Marele Constantin), sint cu mult mai presus de cat aces-
tea ; de cat Machidonénul (Marele Alexandru), pentru ca
m'am ostit improtiva Romanilor, a Germanilor, si a Schy-
thelor, nu in cOntra varvarilor celor din Asia : De cat Che-
sar, si Octavian, pentru ca ea n'am lucrat ca si ei asupra
barbatilor celor cu evlavie, i cu virtu1, ci am navalit in
tyrannii, cel mai fara de indurare, i fara de lOge. Mai
mult de cat Traian intru atata, intru cat m'am purtat vi-
tejOsce, i cu noroc in surparea tyranilor, dupa vrednicie
trebue sa fib, iarA cat am luat in darapt tinutul, care l'aa
fost castigat el, nu in zadar m'a judeca asemenea : de nu
cumva e mai mult a lua inapoi cOle pierdute, de cat a le
castiga.)
Iata ca Marele Constantin ati luat inapoI, care le casti-
gase Traian preste Dunare, si era perdute ; adeca Dachia

1 Iulianus Aug. et Aposrata in Satyra.

www.dacoromanica.ro
 73

cea véche, in carea si pe vrémea Marelul Constantin, ca

de alte oil navalise Schythele adeca Gothil, precum area. Va-
iarasI o at luat inapoI. Rusinéza-se asa dara cariI
lesie 1,
barfesc, ca imp6ratul Avrelian in anul .74 URA Co Ionia
lul Traian o aa trecut Dunarea, si a Dachia cea véche
n'aa statut mal mult supt stapanirea Romei.
Annil 333. 334. Ad iaras inpreuna doi ani, pentru a Cal-
visie nu se lovéste in hronologhie cu Valesie, adeca unul
pune un an, altul alt an. Ea void a scrie cuvintele avtori-
lor, earl! aa scris despre acestI dol ant Tu, iubitorule de
cetanie! judeca, ce vei vrea. Asa dark zice Calvisie2 din
a doao carte a luT Zosim Comitul despre M. Constantin :
«in anul de la Hs. 333 GothiT (mai bine ar fi scris Sar-
matele) ca sà pOt a. da ostasT imp6ratulut, pre slugile salet
le Inv* a le osti, si le del arme. Din potriva erbii aa
intors armele in stapanil sal, si i-ati alungat din scaunele
sale; stapanil fugind au cerut de la Marele Constantin lop,
in care sa lacuiasca, carele i-aa si primit in tail, i pre
unil i-aa scris intr6 ostasl. Ac6sta facendu-o si alp Impe-
rap, dupa acéia mare primejdie ati pricinuit imp6r0eL)
Almintrelea scrie Evsevie 3 clicend : tiara pre Sarmate
insus Dumneclea i-ati suppus supt pici6rele (MareluI) Con-
stantin, si ostasil ceil cu mandrie varvarésca inflap asa i-aa
suppus, pentru ca atuncI, and Schythele s'aa sculat cu raz.
boia asupra lor, Sarmatele ca se stea in cOntra protivnici-
lor, s'aa intrarmat s erbit. erbil dupa ce ati invins pre
nemici, aa inceput a intOrce armele in cantra Domnilori-
lor seT, si pre tocl i-aa izgonit din scaunele cOle parintestl.
bit acestea alt liman de mantuire n'aa aflat, fara numal
pre Constantin, carele flind dedat' a pnea Omen!, pre top

I Valesius in notis ad Euseb.

L. 4. c. 5. ue vita Constant. 3 Eusebius in Vita Constant.
2 Sethus Calvisius in Opere M. Lib. 4. c. 6.
Chronol.

www.dacoromanica.ro
 74

i-at prirnit in imperatia Romanilor, §i pre acea, caril era

vrédnicl i-aa scris intre osta0; iara celor-l'alti spre chiver-
nisirea vieta le-aa dat mosii, aa cat el Ins4 märturisea
ca nenorocirea le-aa fost spre folos, pentru, ct salbaticia
cea varvaresea o at mutat In slobozenia romanesca.i
In capul acesta al lul Evsevie acestea scrie Valesie 1:
«Scularea acesta a Sarmatelor asupra Domnitorilor sal, s'at
intamplat in anul de la Hs. 334.) in Fastil, caril s'aa nu-
mit de Iacob Sirmond Idatiani, asa iaste scris: «fiind con-
sulI Optat 0 Paulin, Sarmatele erbiI totl impreuna pre
Domnitorii sai i-aa izgonit in Romania). Acesta +lice 0
Ieronim in hronica sa.
Anul 337. Pentru navalirile, ce facusa Persil la Rasarit
supt Chesariul Constantin IL fatal acestuia Mare le Con-
stantin, dupd ce at invins pre Gothi, i pre Sarmate, pre-
cum s'ati cps mai 'nainte. §i aa impecat lurnea de céle-lalte
OAT, aa strins t6te oOle, qi catra. starsitul viett sale aa por-
nit asupra Persilor 2, caril nu 1-aa asteptat venirea, el tri-
metend soli, s'aa rugat de pace, carea o-aa qi dobandit 2.
Iara Marele Constantin nu multa vréme dupa aceia s'ati
bolnavit, i mergand In Ilinopoia, cetate de pre numele mal-
eel séle aa zisd, i acolo (cum scrie Eusevie zAbovind
mult in bisérica Mucenicilor, s'aa rugat lui Dumnecletil, pi
simnind ca i se apropie sfar0tul, aa socotit, ca. at sosit
vrémea, in care& sa se enrete de toate pacatele, ale aa ía-
cut in viéta, creclend foarte tare, cum ca. toate in cafe au
gre0t ca om, i se vor ierta prin putérea cuvintelor celor
de taina, i prin S. Botez. Acestea cujetdnd intru sine
acolo in Bisérica aa ingenunchiat la pament, §i cu umi-

1 Henric. Valesius in notis ad Papebrochius in Actis Sanctoruin

Eusebii. Lib. 4. c. 6. de vita Con- Tom. 2. Apyilis p. 87.
8 Eusebius in Vita Constant. Lib.
stantini M.
4 c. 57.
2 Sextus Ruffin iii Breviario, Iidem Eusebius ibidem c. 61.

www.dacoromanica.ro
 76

lintd, at cerut ertare de la Dumnedeu, rnärturisindu's1 pa-

catele, in care loc dintdia0-datä s'at invrednicit a priimi
In punerea mdlnilor cu obidnuitele rugAciunt Dec1 mer-
gand la ost6ze1e Nicomédiel, i chiAmand episcopib asa at
gait 611'6 densi1, adecd, precum scrie acela i Evsevie in
capul 62, s'at rugat de episcopi sä'l botéze, cum rad si
botezat. Asa dud. marele Constantin nu s'at botezat in
Roma, nid in Bisérica S. IOnn din Lateran, precum bdrfé
eel ce si ardta i vavtisteriul, in carele s'ar fi botezat de Sil-
vestru cel dintait Papa de la Roma.
Botezat fiind Marele Constantin s'at dat cu totul spre
lauda liii Dumnedet, pd.nd ce at rdposat In 22 de dile ale
lul Mait, tocmal in clioa de Rusalil, pe la -arnéz1 in vdrstd
de 65 de anI, dupd ce at' imp6rdtit 30 de an11, fostat
Marele Constantin formos la trup, i vitkz, dard cu mult
mal formos la suflet- pentru virtutile, cane le at avut, pen-
tru care intru sfIntil s'at si uumdrat de toatã Bisérica Rd-
sdritulun Bisérica Apusulul intre sfintl nu'l numärd, pentru
acélea care le am scris la anul 326.
Chesariul Constandie II, fedorul lul cel mijloci, i-au dus
trupul din Nicomedia in Tarigrad, i rad asedat in Bisé-
rica SS. Apostoll 2 macar cd. se cam improtivea Senatul,
carele voia sd. se clued. in Roma 3.
Astrucându-se irupul M. Constantin, nu mult at trecut,
si oastea toatd pre Chesaril fiiI lul pre Constantin IT, Con-
standie II, i pre Constante I, i-at numit Avgustb, adecd
imperat1 deplin14, cariI adunandu-se tuV trel in Pannonia
in 9 zile, ale lui Septemvrie, imperatia de tatäl lor re-
masà asa o-at impartit intre sine, ca Räsdritul st fie al
lui Constandie U, Apusul al lul Constantin II, si céle de
la mijloc sa. le ocdrmuiasca Constande I.

Idem Euseb. ibidem c. 64. Ca- 8 Aurelius Victor in Breviar.

tonna in Synop, Cbronol.
Eusebius Lib. 4: c. 68.
2 Eusebius c, 66.

www.dacoromanica.ro
 ----- 76

Impartanistea acesta nu mult aa tinut intre frati, pre-

tum se va arata la aniT viitorT 1.
And 340. Débia aa tinut impartinistea impergiei trel anT
Intre frati, sea fecioril M. Constantin, si feclorul cel mai
mare Constantin II, neindestulandu-se cu Galliile, i erile
de preste Alpes, in anul acesta aa intrat in Italia cu oaste,
vrend sa o la, cu putere de la Constande fratele saa cel
mai mic. Drept aceia Constante Inca aa trimis ostasi in
cOntra lui Constantin II, car l'aa invins langa Acvilea,
l'aa taiat la inceputul liii Aprilie in versta de 25 de an!,
-dupä ce aft imperatit doui an!, 7 luni; ca Avgust 2, fostaa
Constantin al doilea foarte mare aparatoria al Pravoslaviel;
paguba, cã aa lacomit a aye ma! matte ter1 supt stapani-
rea sa, pentru carea lacomie si-aa perdut vieta, si toate Cate
aa avut 3.
Anal 345. Constandie al doilea fociorul cel mijlocia al
M. Constantin, ca imperatul rasaritului, in anul acesta s'aa
ostit cu persil la cetatea Singara, din carea s'aa prasit Ti-
gani14, i dintaia aft invins pre Persi, Tara dupa acéea
at perdut 5.
Anal 346 Fiind ca Constantin al doilea s'aa mult inselat
de unii. Episcopi, carii Onea dogmele cele réle ale Lw Arie,
'sit le prindea parte mai ales in protiva S. Marelui Atha-
nasie Patriarhul Alexandriel carele foarte s'aü nevoit pen-
tru credinta cea pravoslavnica; in anul acesta 346, iarii nu.
in anul 347, precum serie Inhofer 6 Inas s'ati strins SS.
Parinti cu numerul 376, in cetatea Sardica7, ce se numeste
-acuma de Serbian! Triadita8, carea era Mitropolie Dachiei

Catonna in Synop. Chronol. 5 Catonna in Synopsi Chronol.

2 Eulropius Lib. 11. Aurelius " Inchofer in Brevi. Chronico
Victor in Breviario. ad ann. 347.
8 Catonna in Synopsi Chronol. 7 lidem. Inchofer ibidem.
4 Baronius ad ann. 363 8 Bruzen in Dictionario.

www.dacoromanica.ro
 77

c6i1 de misloc1: in care sobor dintr6 Arhiereil Romani lor a-

céstea s'at aflat : rIpcovoiswic 'Apk-swiroc Eap Smic, Protoghen
Arhiepiscopul Sardichel, carele aü fost i in soborul de
la Nichea 2 ; Gaudentie de la Dachia din Nais , patria
Marelul Constantin 3 Colv, si Vital din Dachia, cea ripOsa;
Colv de la Castrum Maras ce sa chiama Auma Marota 4,
iara Vitol dela Achve 5, ce nu era departe de puntea
lul Traian dea dreapta Dunarii5. Trebuit-aii sa fie fost de
fa to. in soborul dela Sardica ori-cari1 Arhierel si din Da-
chia lul Traian, ce despre acéstea nu aflu scris, fara nu-
maI atata, cum ca Parintil din soborul de la Sardica maI
top aü fost si in soborul cel dinteiü de la Nichea ; drept
acéla nic1 s'ag socotit soborul de la Sardica al doilea so-
bor al WU lumea, ci numal unul cu cel dintaifi de la Ni-
chea : vellI pre Lechvien7.
Ann! 350. Magnentie in Gallia sa apuca de tyrannie, si pre
Constante 11 omOra in 18 cjile ale lui Ianuarie, in virsta
de 30 de anI dup a. ce ar fi imp6ratit an! 12, luni nu de
plin 5. Asa s'at stins i al patrulea fiia a M. Constantin
carea intelegSnd'o Vetranion povacuitorul Pannoniei, intaia
qi a lul Martie imbraca porfyra in orasul Mursa, carele a-
cuma se numéste Eséc. Asisderea face si Nepotian ne-
potul M. Constantin In Roma in 2 clile ale lin lunie ; ci nu
indelung atil domnit amando! ; pentru ca pe Nepotian l'at
omorat Magnentie prin Anichet, intaia ci a lul Iunie ; iara
pre Vetranion l'a0 desbracat de porfyra Constandie II, in
25 de cjile, ale lul Dechemvrie 8, si asa aü rémas obladu-

' Notitia utriusque Imperil. 5 Epistola Concilii Sardicensi ad

2 Gelasius Cyzicenus Lib. 2.
c. 20.
8 Lecquien in Oriente Cristiano
Tom 2. p. 313. Baudrand in Ge-
ograph.
4 Bruzen in Dictionario.
Eeclesiam. Sozomenus Lib. 9. c. 5.
6 Tabula Peutingeriana.
7 Labcees Concilia.
8 Arnmianus Marcellinus Lib..
14. Catona in Synopsi Chonolog.

www.dacoromanica.ro
 78

Rod numai Avgustul Constandie, i tyrannul Magnentie, dara

flu indehing : pentru ca in
Anul 351, carele iaste, de la zidirea Romel 1104, Conslan-
die pre verul sea, pre Gal feciorul liii Constandie al fra-
telui M. Constantin, rag facut Chesaria, i 'i ad incredirOt
Rasaritul; iar6. el insusi aa purces in cOntra lul Magnen-
tie, pre carele la Essecul decum ce sa numia atunce Mur-
a, asa l'aa invins, cat intr'o qi aa picat atatea ostasi de
Ambe partile, eati ar fi fost harnicl a bate, si a supunne
Iumea tOta 1 vecp cum s'aa mancat Romanii pre sine insusi.
Anil 352. 353. Biruitoria fiind Constandie Avgustul la Mursa
in Pannonia, n'aa incetat de a fugari i mat incolo pre Mag_
nentie tyrannul, pre carele l'aa scos din tOta Italia, si la
Lugdun in Gallia Inca rat batut fOrte rea : drept acéla Mag-
nentie in anul 353 insusi pre sine s'aa omorat 2
And 354. Gall Chesariul nu bine s'ati purtat la Rasarit,
drept aceia fu chiemat inapoi, i ucis din porunca Avgustului
Constandie 3.
AIM1 355. In anul acesta Ore-carele dintre povtquitorii
ostilor din Gallia, anume Silvan, ati inbracat porfyra tarS
veia Avgastului Constandie, carea o aa si mai rosit cu
sangele sea dupa 28 de gile ; pentru ca aa lost invins
si taiat de ostasii lul Constandie. Avgustul Constandie
pentru acéla, ca cu atata mai lesne sa pOta apara Gallia
si de tyranni, Si de nemici, in 6 qile ale WI Noemvrie aa
numit Chesaria pre lulian II. Paravatul sea Apostata, carele
'i ad fost ver primaria din doi fratl, i frate bun cu Che-
sariul Gall, si l'aa trimis in Gallia 4.
Anul 357. Avgustul Constandie 11, dupa ce aa indreptat in
Ammianus Marcellinus, et Ca- 3 Catona in Synopsi Chrono-
tona II. cc. logica.
Ammiants Marcellinus Lib.
2 Ammianus. et Catona II. cc. 17. Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 )79

anul 356, adeca cel trecut, bite e ate fusese turburate prin
tyranni, in anul &cum mare triumf ad tinut in Roma
despre Magnentie; iara Chesariul Iulian II, apol Apostata
at invins pre Alemanni, §i 'i ad alungat din Gallia 1
Anal 358. Chvadil de oparte, §i Sarmatele de alta parte,
acum napadise tinuturile Romanilor, mai vartos Pannoniile;
Avgustul Constandie drept aceia insu§4 aft purees asupra
lor, §i primavara trecend, Dunarea, tinuturile Chvadilor, §i
ale Sarmatelor le ad pradat forte red, §i pre amandoao né-
murile le ad suppus Romanilor, pentru carea vitegie, §i Sar-
matic s'ad numit Avgustul Constandie2.
Anal 359. Sapore II, Craiul Persilor din sfatul oare-carui
Antonin, carele fugise la densul. ad pradat Mesopotamia,
§i ad coprins Amida 3.
Anal 360. Avgustul Constandie ad mers in cOntra lul
Sapore, iara Chesariul Iulian II. Paravatul ati intaratat o-
sta§il din Gallia, de rad strigat Avgust fara de §tirea Av-
gustului Constandie : acesia dupa ce o-ad facut Iulian, n'ati
indraznit a zabovi in Gallia, ci de frica lul Constandie s'ad
tras in Dachia cea noao, de unde nic1 s'ad mi§cat pana la
moartea 1u14. Iar Sapore foarte viteje§te sa purta in On-
tra Avgustului Constandie, pentru ca in anul acesta ad
luat Singara, §i Fenica cu putere de la Roman13.
Anal 361. Fiind in Dachia Iulian II. Paravatul, sa de-
prindea cu deadinsul intru giciturl; cercand cu de-a marun-
tul =tile pasarilor dupa obiceiul pliganesc, §i nimica in-
telegend despre norocul sea ; pentru a sa temea, ca nu
cum-va sal spunk gicitoril barfele dupa pofta lul, (a§a gra-
este Ammian Marchellin 6, carele au fost osta§ supt den-
1 Amianus, et Catona II. cc. 8 Catona in Synopsi Chronol.
2 Ammianus Marcellinus Lib. ' Ammian. Marcellin Lib. 21 c. 5.
17. c. 12. Sethus Calvisius in o- 5 Catonna in Synop. Chron.
pere Chronol. Ca tona in Synopsi 6 Ammiannus Marcellinnus Lib.
Chronologica. 22. cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 BO

sul. MaI pre urma (lice (acelas Ammian) dintru acéea ail
cunoscut, ea ail murit Constandie II, pentru ca vrend sa
Incalece pre cal, fecIorul carele tinea de scar!, aq c.agut la
pament, ca si cum l'ar fi izbit cineva, din carea Intam-
plare Iu Han Paravatul ati judecat, si strigat, ca au murit,
cine Fad inaltat pre densul 1.
Iara moartea Avgustulul Constandie al II, (In carele s'au
stans vita si saminta nurnal a M. Constantin, &A nu si
a Oland-sett a luI Constandie celuI dantaia, care s'ak_ stans
in Iulian Paravatul) asa s'ati intamplat ; fiind el la oaste in
cOntra WI Sapore, cum s'ail clis la anul trecut, 'si auclind,
ca verul-seu Chesariul Iulian au inbracat porfyra ark de
nicI o Ingaduinta a sa, ad lasat pre Sapore, si s'ail inturnat
asupra WI Iulian Paravatul, ci nu departe au ajuns ; pen-
tru ca sosind in Chilichia la orasul Mopsuéstia, rat lovit
frigurile, si dintru acOlea au si murit in 3 rifle ale lul No-
emvrie, in varsta de 44 de an12; dupa ce au inperatit anl
24, gile 49 3. Fost-att Constandie in sine din fire bland, nu-
mal asupra tyrannilor era aspru, asupra carora mal fericit,
si mal norocos au fost de cat asupra nemicilor celor din
afara. Paguba, Ca s'aU inselat prin ArieanI, de le aU foarte
mult partinit 4.
Murind precum scriseitk Constandie Avgustul i-aii urmat
Flavie Clavdie Iulian al doilea, feclorul lin Constandie, al
fratelul M. Constantin, carele s'a4 poreclit Paravat sail A-
postat ; pentru ca ag urgisit crestinatatea, in carea au fost
crescut, si s'ail facut pagan Acesta cat ail inteles de moar-
tea veru-seu a WI Constandie AvgustuluI, indata ail trecut
din Dachia la Tarigrad; si in 2 clile ale lul Dechemvrie
at cuprins scaunul cel Imperatesc. 5
Ffind acuma. In anul 362, deplin Imperat Iulian II, in-

1 lidem ibidem. 5 Catonna 1. c.

2 Catonna in Synopsi Chronol. Calvis. in Opere Chronol.
8 Contextus oper. hujus. 5 Catonna 1. c.

www.dacoromanica.ro
 81

teia-data all orinduit Curtea cea Imp6ratesca, §i toate cate

era intr'ensa mal almintrelea, de-cum fusése supt Constan-
die mopl sèti, supt M. Constantin unchiul sal, 0 lards
supt Constandie vèrul-sal, le-ail intocmit ; adeca ati curd.-
tit toga. Curtea de cré0inI, o ag umplut de paganl, 0 el
Inca a iavea s'aU ardtat a fi pagan ; apol ag inceput a goni
cre0inif, dara nu ca cel mai denainte Impëratl, pentru cà
le pizmuia cununile muceniciel, ci II gonea mulcumi$, §i
pre furl's; cad nu'l primea la deregaforil, §i Invetaturile
Inca le era oprite 1: de cat care ce I'M mal mare sa puté
gandi asupra cre0inilor ? ci macar cd oprisë Julian Para-
vatul a omori pre cine-va numal pentru acéia, pentru cd.
era cre4inI, ocarmuitoril terilor (fiind a totl era pagani)
pre mulV cre0inI i-all trimis la cella. .A.§a s'ail intamplat
cu S. Emilian, a cdruia pomenire o prdznuim in 18 Julie.
Sfantul acesta Emilian fiind din Dorostor, ce se chiamd. a-
cuma Drd0or, sag Silistria 2, pentru cd at surpat fiscal
IdolI3, fu prins Impreund cu sépte sotil, a cdrora viéta o
vedl la Sollerie 4, 0 din porunca lul Capitolin Vicariulul
Thrachiel fu aruncat in foc, In carele s'au si savArsit lintru
al doilea an al lul Julian Paravatul5.
Anul 363. De ar fi ranias Julian H Avgustul in credit*.
crestineascã, In carea ati fost crescut, pentru talantiI cal ave,
ar fi putut fi cal mai vestit imp6rat 6 ci Inplat fiind misèlul
de Livanie, §i Maxim oratoril ceI pagani, la atata ail agiuns,
cat nu numal credinta o all Orbit, ci numele cel S. a lul Hs.
a'l stCrge Inca au voit. Drept acéia ag v.rut sd zidesca bi-
sérica Ierusalimulul cea de Solomon facuta 7, de Vavilo-

1 Baron. ad h. an. Catona in 5 loan. Bapt. Solerius Tom. 4.

Synop. Chron. IuIii p. 360.
2 Lequien in Oriente Christ. T.
5 Fasti Siculi ad h. ann.
1. p. 1227.
8 Petrus Boschius T. 4. Iulii p. 6 Catona in Synop. Chronol.
370. seqq. 7 Regum I. c. 6.
Cronica romeiMilor. Tom. I. 6

www.dacoromanica.ro
 82

néni stricata 1; de Zorovavel iaras-dirés5.2; si maI pre ur-

ma de un ostas roman fara stirea si voia Impératulul
Tit 3, carile s'ail chant deliciae generis 4 humani desfatarea
némuluI omenesc, s'at aprins in anul 707 cand s'ati robit
Ierusalimul, si asa ail ars, cat n'ail amas piatra pe pi-
ata, precum aU fost prorocit Domnul Hs. 5. Bisérica acésta
clic, au vrut Iulian Paravatul se o zidesca de nod ; ca Inat-
tand iaras légea véche, sA. strice cea noao, ci Dumneded
cel a tot putérnic acésta n'au ingaduit ; pentru di cat sa zidea
cliva, tot se strica nOptea, precum marturiséste Ruffin 6,
carele tocma intru acaasi vréme ati fost in Ierusalim.
Faptele MI lulian Avgustul Domnul Hs., pre carile l'aa
fost parasit, nu le au lasat nepedepsite ; pentru ca. mergénd
Iulian in cOntra Persilor, sprijOna sa o ail tras de la densul ;
drept acéla aq si perit Paravatul, sail calcatoriul de lege
in 26 Iunie 363, fiind in ve'rsta cea mai frumosa de 32 de
ani7. Ammian clice9, ca au fost adus de Persi In loc ne-
imblat, si forte primejdios, de unde vand sa se IntOrne,
povatuind Ostea, Fat nemerit o sagOta, si asa ail picat ; ci
altil dic, cum cä sagOta acéla ar fi fost trimisa din Cerit,
si cà dupa ce s'ati sagetat Iulian. Apostata au strigat : vicisti
Ga1li1ea3; adeca invins-al Gallilianule; pentru cä asa chiema
el pre Domnul Hs. VeclI pre Baronie la acestas an.
Dup6, mOrtea lul lulian Paravatul 6stea aa ales imperat
pre Flavie Iovinian, carile au fost de nastere din Singidon,
adeca. din Semendria9. Acesta n'at primit porfyra panä ce
nu i-aa fagaduit ostasil, ca pana intr'unul sa vor face cre-
stint Facendu-se asa dar impérat Iovinian, si v6dend ca
Ostea s'au Ride Inmicsorat, si mal pere de fOme , aa fäcut
1 Paralipomenon 11. c. 3. 7 Catona I. c.
2 EydrEe c. 6. 8 Ammian. Marcellin. Lib. 23.
8 losephus in Antiqu.
9 Catona I. c. Hofman. in
4 Svetonius in Titum.
5 Matthaei. Lexico. Bruzen in Dictionario.
8 Ruffinus Lib. 1. c. 38. et 39. Baudrand in Geographia.

www.dacoromanica.ro
 83

pace cu Persil, pagabOsa, si rusinasa Romanilor, dar i-an

cautat a o face 1, Dice-o pagubosa, pentru ca i-ail cautat sa dea
Persilor cind cethtl, intre care at fost si Singara, ci numal
gale fara de lacuitori; cad lacuitoril, i-au dus preste apa
Evfratului, si i-au aseclat prin biruinta Romanilor 2. Bride
s'ail aselat lacuitoril din patru cetati, se stie; ci despre cei
din Singara nimica sa afla scris ; dara sa afla., ca. mai tirgie
vréme ati venit in Tarigrad un n6m necunoscut, carile dupa
acéia plinea slujbele in curtea cea imperatesca. Baronie scrie
la anul 363, cum ca némul acesta ail putut sa fie lacuitoril
din Singara, din carea apoi s'aa prasit Ranh, sati Singarii.
Parerea acésta a lul Baronie 3 nu e fara de temeia, pen-
tru ca pre tigani, caril dupa latinie sa numesc Singari
numele incal arata a fi din Singara cetatea cea vestita de
preste Evfrat.
Anul 364, carele iast6 de la zidirea Romel 1117. In anul
acesta vrand impëratul Iovinian sa intarne la Tarigrad,
ail venit pana in Dadastana, si acolo de putarea niscarora
carbuni aprinsi bolnavindu-se au raposat in 16 Fevruarie,
in versta. de 33 de ani 4. Fost-au Iovinian Avgustul impo-
dobit cu frumsétea trupulul, darã mai impodobit au fost
cu virtutile sufletului , paguba, ca n'ail trait mai in delung,
clic scriitoril cel de pe acélea vremi 5, si cei mai tercliP.
Dupa mcirtea Avgustulul Iovinian venind Ostea pana la Ni-
chea, acolo ail ales impërat pre Flavie Valentinian cel dintaiu,
carel" era de nascere din Chivali cetatea Slavoniei, carea
acum se numésce VincoV. lard Valentinian facendu-se Av-
gust nu mult aü zabovit, si au numit pre frate-s60, pre Va-

' Catona I. c. " Baron. ad h. an. Catona I. c.

2 Amrnian. Lib. 25.
8 Baron. ad. an. 363.
4 Catona in Synopsi Chronol.
6 Ammian. Lib 25. Zosim.
Lib. 4.
7 Breviar. Eccl. Diacovariensis,
quod lla April. 1807 fait adpro-
balum a. Pio VIT. ad 13-am Maii.

www.dacoromanica.ro
 84
.........,......................
lente II, asisderea Avgust, dandul Ilesaritul, ca al o-
carmuiasca.
Ann! 365. Imperati1 Valentinian si Valente, dupa ce ati
petrecut iarna la o laltd, trecend prin Thrachia, impreunk
s'at dus la Nais, orasul Dachiei cel noao de misloc. si pa-
tria Mare la! Constantin, precum si airilea am cuvintat, ca-
rele acum se numeste Nissa din Serbia 1, si acolo, ca cel ce
vrea sa se desparta de la olalta, at impailit intre sine cur-
tenii, si ostasii, adeca pre deregatoriT politicest1, si pre povatu-
itoril militarestI. LuT Valentinian, dupa a carula voe sa lucra
tOte, i s'at venit Iovin, si Dagalaif ; iara lui Valente Victor, si
Arintheit ca cel mai de frunte. Dintru cel mai de Mos, care Cul
s'au venit, cine va vrea sa stie, cetésca. pre Ammian 2. impar-
t-Ind si ostile, si venind amendoi fratii in Syrmitt, at im-
partit si curtea, apoi Valentinian at mers in Mediolan, iara
Valente in Tarigrad. Asa curand lucrurile, cu putére de Pre-
fecti acestea ocarmuia tinutul Romanilor : Salustie ocarmuia
tot rasaritul.; Mamertin Italia, Africa, si Illyricul ,' iara Ger-
manTan Galliile 3.

Anal 366. Procopie unul dintre fratiile lui Iulian Parava-

tul 4, inca in anul trecut s'at sculat asupra Avgustulul Va-
lente, .prin dari tragend ostasii la sine ; si, dupa ce at cu-
prins Tarigradul, Vithinia inca o at luat de la Valente 5.
Dupa aceia at trimis pre unii barbati de frunte peste Du-
pare in Dachia veche la Athanaric Craiul Gothilor, carele
in vrémea de atuncl stapanea o parte a Dachiel vechi, si
prin solia aceia at dobendit clece mii de ostasi de cei mai
tar!, si mai viteji 6. Cu ostile acéste, precum am clis, s'ad

1 Baudran. in Geograph. Bruzen * Catona in Synop-Chronol.

in Diction. 6 Iidem Catona ibidem.
2 Ammian Marcellinus Lib. 26.
6 Zosim. Comes Lib. 4 in Valen-
cap. 5.
s Iidem Ammian ibidem. tinian. et Valent. Augg.

www.dacoromanica.ro
 85

scuIat Procopie asupra lul Valente Avgustul, ci cu mult 8.0

sporit, precum acusl se va vedea.
Valentinian Avgustul tocma atuncl cand s'ag radicat Pro-
copie asupra Jul Valente, mersése la Pariz in Gallia, unde
in luna WI Noemvrie a anuluI 36 5, rag intimpinat Ecvi-
tie Povatuitoriul, carele numai atata l'ag instiintat, cat in-
elesése de la Antonie Tribunul, carele era in Dachia cea
de misloc, adeca : ca Procopie ail rapit tyrannia ; dara acéia
n'ati instiintat, traiaste Inca Avgustul Valente sag nu? Drept
acéia Avgustul Valentinian mult sa inveluia cu gandurile,
ce va sa faca; mai pre urrna pre Ecvitie rag facut Ma-
gistru, carea deregatorie atata era, cat sant in vrémea de
acuma Marsallii, si l'ag trimis sa pazésca Illyricul , si Panno-
niile, ca nu cum-va sa le cuprincla Procopie Tyrannul, ca-
rele pana ac.i era fOrte grOznic, dara groznicia lin nu mult
ail tinut; pentru ca in anul acesta fu vendut de al sel, si
prins fiind din porunca lin Valente i s'att taiat capul 1.
Amil 367. In anul acesta bolnavindu-se f6rte Avgustul Va-
lentinian, pre fiul sea Flavie Gratian il nurneste Avgust, si.
prin Theodosie eel mare, carele numal Povatuitor era in
vremea acéia, cuprinde o parte a Britanniei, sag a Angliel
de acum, carea pentru aceia pana astacll Valencia sa nu-
méste 2.
Iara Avgustul Valente ag trecut in Mesia de Mos sag
in Bulgaria, ca se afle pre Gothil, caril pornise Intru aju-
torul luI Procopie Tyrannul, ci ne aflendul, s'ag zabovit
cat-va in Marchianopoitl, sad in Preslava, apoT pe iarna s'ati
intors in Tarigrad 3.
Auld 368. Cum ca imperatul Valente in anul acesta ag
vrut sa tréca in Dachia veche ; ci n'ag putut pentru Gothi,

1 Ammian. Marcel lin. Lib. 26. 3 S. Theophan, in Chronogr., ad

cap. 5. Catona I. c. an. 3. Valentiniani. Sethus Calvis.
2 Catona in Synop. Chronol. in Opere Chronol.

www.dacoromanica.ro
 ...--,------,.
86

scrig Ammian 1, Seth Calvisie 2. drept aceia ag iernal In

Marchianopolg.
Anal 369. Avgustul Valente intru al treilea an o§tindu-se
cu Gothil, carii asuprise pre Romani! cel de a stanga Du-
naril rarn4, ag iernat in Marchianopoig, ape:4 primavara
mergand spre Dunare, o ag trecut, i pre Athanaric Craiul
Gothilor rag invins 3; Ci cum? dupa ce a trecut Impe-
ratul Dunarea, Gothil n'at cutezat a da fata, ci-s'aa ascuns
prin locuri, i prin paduri, carea veclend'o Imperatul, pre
osta0 i-ag oprit in loc, i culegend lacuitoril terii, adeca
pre Roinanl, le-aa fagaduit pentru tot capul de Goth o suma
de banl, caril strabatend laturile, §i padurile atatia Gothi
al omorat, cat ag cautat lui Athanaric a se ruga de pace,
carea i s'ag §i dat cu cinstea Romanilor, §i Avgustul Va-
lente s'ag inturnat in Tarigrad 4. Ammian Marchellin 5 scrie
cä Athanaric aU jurat ca nu va mal tréce Dunarea ; dara Wag
tinut juramentul, pentru ca gonit fiind de suppu01 sèL ag
mers in Tarigrad, §i acolo ag murit.
Pana s'ag batut Avgustul Valente cu Gothil, Sapore Cra-
jul Persilor ag prins pre Arsac 'Craiul Armenia si rag o-
'moat 6.
Anal 370. Anul acesta imI (la a lucra, macar ca fOrte multe
am Insemnate despre densul. A§a darà cetitoriule ! nu te
mira de cum va linT voig muta rostul, i altmintreleat de
cum am obiclnuit, voig scrie ; cad afara de intamplärile
IV voig areta, crqtinatatea Inca cum s'ag
Imperatiel, aci
bagat intre Romani, nu prin Sloven!, pre cum el ar
vrea s'arate (pentru ca cu vréme stramo0 notri le-ag
primit multe cuvinte, Inca §i literile) ci mai clic, cã prin
1 Ammian. Marcel. Lib. 27. c. 6. S. Theophanes in Chronograph. ad
2 Sethus Calvisius in opere an. 4. Valentiniani I.
Cbronologico. ' Zositnus Lib. 4.
3 Ammianus Marcell. Lib. 27. 5 Ammian. I. c.
c. 5. Calvis. in Opere Chronolog. 6 Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 87

Romani s'aa crestinat Intaia Cloth% apoI Slavonil. Tu drept

acéea cetitorule! toate cu luare aminte le citéste, pentru
ca ea ti le voia da Inainte, precum le-am aflat in avtoril
cel batranI, cel de misloc, si cel mai de curend : si
Intaia ; iti voiu spune intamplarile imperAtiel, care asa ail
fost: scrie Calvisie 1, cum ca in anul acesta Comitul Ec-
vitie, si Leontie aa facut o cetatuica langa Dungre, ca sa
Inpédece trécerea Gothilor, precum inscriptia area.
Pana aci sa arata intamplarile cele politicesti ale Imp&
ratiel stramosilor ; dara crestinatatea lor in anul acesta
mal mult sa adevereaza ; pentru ca
Athanaric Craiul Gothilor,, pentru perderea in anul tre-
cut 369, de la strarnosiI nostri suferita, si pentru Fridi-
ghern alt Craig al Gothilor, carele Invins fiind de Athanaric
fugise la Romani preste Dunare, s'aa sculat asupra cresti-
nilor din Dachia veche, carii n'aa putut sà. fie altiI, th.rä
numai stramosil nostril, colonii lui Traian, pe carg Avre-
lian nu i-aa fost trecut Dunarea. Vecil care le-am scris la
anul 274.
Cum-c a. cresting, pre carii i-ati gong Athanaric, n'aa fost
Gothi, ci Romani, sa poate adeveri din care urmeaza, a-
deca : latdii i: pentru a Athanaric cu Gothil sei Inca era pa-
gan, precum marturiséste Sozomen 2 dicend: ca Athanaric
ati poruncit, de izgonitoril ail pus statub. (chip cloplit) In-
tr'un radvan (hintea, car) si o-aa purtat prin tOte lacasurile
acelora, carii sa clicea a fi crestinl, poruncindu-le, sa se
Inchine ei, si sal jertfésca. A doao, pentru ca Athanaric,
precum scrie S. Isidor3 in hronica : (pre prea multi carii
n'atk vrut a jertfi Idolilor, i-ati facut mucenici ; bit pre
ceialalti mult näcäjindu-I, dupa ce pentru multimea lor s'aa
ingrozit al omora i-aa silit a esi din biruinta lul, si a
' Seth. Calvis. in Opere Chro-
nol. Cuspiniano. 8 Isidorus Hispalensis in Chro-
2 Sozornenus Lib. 6. Hist.. Eccl. nico £era 497.
Cap. 37.

www.dacoromanica.ro
 88

tr6ce supt stapanirea Romani lora. De n'ar fi fost Romanii

crestinl cel de Athanaric ingroziti, cum i-ar fi putut izgoni
din biruinta sa? At dOra nebun at fost Athanaric, ca sa-
's1 inmic§uréze némul pentru credinta cre§tineasca, carea
el insu0 o-ati primit cu tot némul sèt nu dup. multa vréme
macar ca prin Arieanl, precum aceasta mai chiar sa va
dovedi la anil urmatorl. Aci pana una §i alta te sfatuesc
sa cetqt1 pre Ruinart 1, pre Heqenie 2,, pre Papebrochie 3 r
din caril lezne ye! intèlege adevèrul 0 vel sti 0 mucenicil
cel Romane0; caril de toata Bis6rica se cinstesc. Veil §i
acélea, care le-am insemnat la anul 325.
Anal 371. Cand gonea Athanaric Craiul Gothilor pre cre-
§tinii din Dachia véche, caiii, dupa cum am cuvantat la
anul trecut, era, de nu totT, mai mare parte romani, 0 a-
devaratT pravoslavnic14, Avgustul Valente intru acéia se
silea, ca pre totl pravoslavniciT sal faca Ariani. Drept a-
céia in anul acesta at mers in Schythia cea mica, unde
lacuesc acuma Tataril, ce sä numesc Dobrogeni, iar lati-
n4te Dobroditii, carea (lace intré Bulgaria 0 Marea-négra
la sbocnitura Dundrii 5, 0 ajungend la cetatea Tomos, ce
sa num4te acuma Baba 0 unde at fost sirgunit Ovidie
poeta 6, at vrut se traga pre S. Vretannion Episcopul lo-
cului, a caruia pomenire in Martirologhiul cel din Roma
se face in 25 Ianuarie, in partea Arianilor; ci nimica at
ispravit, ca Santul i-at stat in cOntra, apérand dogmele So-
borului celut d'intait de la NicheTa 7.
1 Theodoricus Ruinart in Ad- 6 Peutinger in Tabula Geograph.
monitio. ad Martyrium S. Sabbw 4 Hofman. in Lexico. Bruzen
Gothi.
in Dictionario.
2 Godofridus Henschenius ad
26-am Martii. 7 Sozomen. Lib. 6. Hist. Eccl
8 Daniel Papebrochius ad 12-am c. 20. Nicephor. Lib. 11. c. 29.
Aprilis. Baron. ad an. Christi 371. Numer.
4 S. Basilius M. Epist. 338. S.
Augustinus Lib. 18. de Civit. Dei c. 114. et 115. Lequien in Oriente
52. S Ambrosius Epis. 15. et 16. Christ. Tom. 1. p. 1213.

www.dacoromanica.ro
 89

Anul 372. Tin'end Inca goana cea de Athanaric asupra

betilor stramosilor nostri inceputd, in anul acesta ail pa-
timit dol vit6jI al lul Hs : SS. Nichita, a caruia pomenire
se face in 15 Septemvrie, si Sava, a caruia pomenire o
praznuim in 24 Aprilie, dupa patronul mTei Marele Mu-
cenicul Gheorghie.
S. Nichita dupa multe chinurl aü fost ars de via 1, a
caruia moaste s'aa purtat intaiil jn Chilichia In cetatea Mop-
suéstia, unde si Biserica i-aa zidit, iara dupa acéia le-aa
trecut in Venetia, si le-au aseclat Jn Bisérica S. Nicolae 2.
Locul, in carele aü patimit aü fost Moldova, Bugecul sail Tara
Muntenésca 3: EU gandesc, ca au fost Tara Muntendsca-,
pentru ca si S. Sava acolo all patimit, precum indata
vom vedea. S. Sava in anul dintaia al glinel aq fost lé-
padat din satul sari, i sirgunit, apol iara chemat in &-
rapt ; Intr.]] al doilea an all lost prins, §i iarast slobogit, in-
tim al treilea, adeca in anul 372, ati fost innecat in riul
Musell 4, care rii1 spala Rimnicul 8; din carele fiind scos,
cu vrémea prin Iunie Povatuitorul Schythiel mid fu trimis
in Cappadochia de unde era Iunie6.
And 373. Cate scrie Calvisie 7 la anul acesta din S. hi-
der, bite sint barfele; pentru ca S. Isidor scrie, precum
ann arétat la anul 370, Paul Diaconul 8 inca sä iq615., and
in cOntra SS. Marelui Vasilie, a lul Avgustin, si a lul Am-
vrosie, pre caril i-am adas la anul 371, qice, ca SS. Mu-
cenici, caril all patimit in Gothia, adeca in Dachia cea ye-
che supt Athanaric Craiul Gothilor, au fost Ariani. Tu ce-
té§te, care sint scrise la numitul an ; cad eti la anul a-

1 Menologium Basilian. 6 Theodoric. Ruinart in nolis

2 Pelrus a Natalibus.
8 Joannes Stiltingus ad 15-am
Septemb.
4 Epistola Ecclesiae Gothicae.
ad Epist. Eccl. Gothicae;
6 Epist. Eccl. Gothic.
7 Calvis. in Opere Chronol.
8 Paul. Diacon. sive Author
Miscellae Lib. 12 in Valentem.

www.dacoromanica.ro
 90

cesta maI multe nu voit sa suit, färä numal Ca in anul

acesta s'at ivit intaid de preste Volga, si Tanais din fun-
dul Sarmatelor celor din Asia Hunnil vitéjil cel marl 1, caril
dupa acéla (precum vom vedea la anil viitorI) supt Attila
Craiul lor at Mile nacajit nu numaI pre stramosiI nostri,
i tota Evropa. HunniT acestea fost-at. Ungurl, sat de alt
nem ? voit grai, unde-I va fi locul, i sorocul.
Anul 374. Avgustul Valentie Inca, carele din anul 370 pan&
acum aa apérat pre Para fiiul lul Arzache Craiului Armeniei
in cOntra lul Sapore CraiuluI Persiei, in anul acesta pre a-
celas Para cu viclesug it omOrk Iara Avgustul Valentinian
prin Theodosie cel betren, tatal lul Theodosie celul Mare,
fugareste pre Firm Tyrannul din Africa ; pre Cvadi, canT na-
padise in Pannonil inca II ostoeaste prin Marele Theodosie,
ca prin un Povatuitorit al set 2. Ci de cat acestea mal de
a. sa pomeni iaste venirea Hunnilor In Evropa, carea asa o
scrie Ammian 3 la anul de acum :
«Hunil navalind in Wile Alanilor, call! fiind vecini Gre-
uthungilor, ce se numesc Tanaite, pre multi dintre densil aü
taiat, pre altil i-aa jefuit ; iara. pre ceia-laltl incredintandu'l
despre pace, si-at facut sotl, i impreunandu-sa la o-
lalta, cu mal mare indraznela repede a patruns in satile
cele multe. i bogate ale lui Ermenic (Craiulul Greuthun-
gilor), de carele pentru multe, i vitejesti ale lul fapte tOte
némurile vecine sa temea. Carele spaimantandu-sa de vi-
forul negandit, macar ca mult s'ati nevoit, ca sa remana
neclatit, totusl vestindu-se groznicia Hunnilor, ca sa se man-
tuesca de rale viitOre, insusl pre sine s'at omorat. Dupa
-a caruia mOrte facandu-se Crait Vithimir, in putina vrerne
at statut inprotiva bizuindu-se Alanilor, i Hunnilor, pre

1 Ammian. Marcel. Lib. 31. Col- 2 Catona in Synopsi Chronol.

itis. 1. c. Thuroczius Parte I,
8 Ammian. Marcell. Lib. 3 C. 3.
Cap. 10.

www.dacoromanica.ro
 91

earl! cu simbrie i-ad fost tras la sine; ci dupa rnulte per-

derl ce ad suferit, ad caqut in razboid, de puterea arme-
lor Invins ; de Vithimir ad ramas un pruncut anume Videric,
a caruia tutela o ad primit Alathed, 0 Safrit, povatuitorl
fOrte vestiti pentru tarimea lort caril dupa ce s'at aperat
pana la o vreme, mai pre urma perclenduli nadéjdea de a
mai putea sta in centra Hunnilor, pre'ncet s'ad tras spre
Nistru, care cure pre multe campurl intre Dunare si Voris-
then.
«Cum di acestea fara de nadejde asa s'ad intamplat, in-
telegend Athanaric Judele Thervinzilor (inprotiva caruia,
precum s'ati clis mai naintd s'ad ostit Valente mai de de-
mult pentru ajutoriul lui Procopie trimis) vrea se stea ne-
miscat, si sa se scOle cu puteri, de cumva si el s'ar ras-
coli, ca cela-lalt1. Drept aceia aseglandu-si Osta. langa Njs-
tru, aprSpe de valea Greuthungilor, ad trimis pre Munde-
ric, carele dupa ace% ad fost Pova4uitorid in Aravia cu
Lagarmian, 0 cu alti boiarl pana la a 20 piatra, ca se
vecla de venirea protivnicilor ; el intru acéla insus intocmea
Ostea, de niminea fiind impedicat ; ci altmintrilea s'aa in-
tamplat, de cum gandea. Pentru ca Hunnil, precurn sint is-
teti la fird, suotind, cä mai de parte trebue sa fie mai
mare muli,ime, si lasand pre carii vecjuse, ad stat de loc
intru odihna, pana ce ad rasarit luna, la a careia lumina
intrand vadul Nistrulul, si trecend, ce le ad fost mai spre
folos ad ales ; si temendu-se, ca nu cumva cel inainte ft.--
mist sa le vina in spate, oblu si repede att mers asupra Jul
Athanaric, pre carele cu navalirea dintaitt rad spariat, si
taind vr-o catj-va dintre al lui Athanaric, pre el l'att silit
a fugi la muntl. Spaimantat find Athanaric de o intamplare ca
acesta, si temandu-se mai de rea, de la sprancénele Ierasulul (a-
{lea ale -PrutuluI) pana iii Dunare pnutul Taifalilor rat in-
-cungiurat, si zidurile le-ad mai inaltat, care rapede facend'o,
gandea, ca. va avea securitate, si scapare ; ci and lucra,
Hunnil neincetat ii gonea, si de n'ar fi statut pentru prada,

www.dacoromanica.ro
 92

ar fi asuprit pre eel ce venea. Mai pre urma latindu-se ves-

tea prin céle-l'alte némurl ale Gothilor, cum ca un nem,
carelo ma1 nainte era necunoscut, acuma ivindu-se, din cea
maI din launtru partea (a Schythiel) ca i povoIpl, ce curl
de pre munti ceI inalti, tOte le surpa, si le strica, partea
cea mal mare a poporului, carea lasase pre Athanaric ve-
crendu'l asa slavit, cerca lams departat, i nestiut de var-
vari ; i indelung socotind, ce locurl si-ar alége, aü jude-
cat, cum ca Thrachia pentru d6ao pricinI ar if mai de'nda.-
mana : pentru ca pasune are destula, si din latimea Dunarll
sa desparte de varvaril cull navalise ca fulgerul : i acésta
o aü judecat in comun i ceI ce mal remasese rang A-
thanaric,.
Pana aci sint cuvintele luI Ammian, dintru care insemna,
ca. Greuthungil, sad Protingil cu Thervingll l cu TaifaliI,
aü fost de un nem, adeca Goth11: a doao, cà Eranastrul
lul Ammian iaste Nistrul, iara Ierasul iaste Prutul 2 Asa
dara Prothingil aU stapanit preste Nistru ; Thervingil, i Tai-
falii, intre Nistru i Dunare, adeca in Moldova, Bessarabia,
si tara Muntenesca, precum marturiseste si Ion Stilling la
15 cjile ale WI Septemvrie. In lade Inca aU ravalit maI
adése or1 Gothil, drept acéia eau ui numit Gothia, precum
s'au aretat la anul 325. Ci in anul acesta nu se ved a
fi fost .Gothii in Ardel, pentru ca Fritighern cu Ulfila urmd-
toriul S. Theofil mai nainte trecuse Dunarea, de unde cu
dreptate pociil inchide, ca numal Romanil era in anul a-
cesta In Ardel, i ceia-l'alta parte a Dachiel pana fn Tysa.
Anal 375. Hunnil supt Craiul lor Balamber chiemat 3 nu
inceta a nacaji si goni pre Gothi, cari1 in anul acesta Inca.
stapanea pamentul, cat iaste intre Prut, i intre Dunare 4.
Baudran. in Geograph. Hof- 3 Catona in Synop. Chronol.
man. in Lexico. Bruzen in Dictio-
4 Ammianus Marcel Lib. 31.
nario.
2 Iidem 11. cc. Cap. 4. Calvis. in Opere Chron.

www.dacoromanica.ro
 93

Iard Avgustul Valentinian I, lasAnd pre Mut sell cel mal mare
pre Avgustul Gratian In Treviri, cetatea GallieY, at mers in
Carnunt, cetatea Pannoniel, carea n'ati fost departe de Po-
jon preste Dundre, (veil pre Peutinger) si jefuind pre Cvadl,
si pre Sarmate, cariI napadise in anil trecutI in Pannonia,
s'at pogorat in Bregedion, cetatea iard a Pannoniel, ce n'aft
fast departe de Iaurin 1: acolo l'a.0 intampinat solil Cvadi-
lor, si aI Sarmatelor ceI pentru pace tramisl, pre cariI in-
trebandul imperatul Valentinian, ail (16ra toV Cvadit, si
Sarmatele asa sint facutl in trup? EI ail respuns : Impe-
aci aI pre ceI maI vonicl si maI frumosl la staturd
rate !
din némurile n6stre. Atund impératul s'at mirat, cum cu-
téza nista &nein misel. ca aceia, a se radica asupra Ro-
manilor, si batend in palmi asa de tare aU strigat (slicend :
reA de Romanl ! dud pe vrémea WI Valentinian unil ca a-
cestea se scOld asupra lor), cat i s'aa rupt o valid, din
care curand mult sdnge, aft murit intru al unspre-cjecelea an
al impératiel sale 2, in 17 Noemvrie, in virstd de 55 de anI 3.
Fost'aü Valentinian frumos In trup, cu minte mare, iscusit
la vorbd , si de toV iubit, numaI acéia i-au stricat, cd aii
cregut Omenilor celor necredinciosl, ca la niste credinciosI 4.
Anal 376. Gothil mal de mult1 anI fiind intetitI de HunnI,
in anul acesta, ne mai putend suferi asuprerile lor, ail tri-
mis pre Ulfila Mitropolitul ArdéluluI, si urmAtoriul S. Theo-
fil; (vegl ce s'atl scris la anul 325) la Imperatul Valente,
carele IA timpul acesta petrecea in Antiohia 5, ca prin mis-
locirea lul sd dobAndescd, sa p6ta trece Dunarea, si sa se
asécle in Thrachia, si in vecinele tArI, fagaduind imperatula
ca de le va ingadui acesta, eI Inca vor fi gata a sd osti

1 Tabula Peutingeriana. Ca- 2 Catona 1. c.

tona 1. c.
2 Paul. Diacon. Lib. 12 in Va- 4 Idem Catona 1. c.
lentinianum I. 5 Theodoretus. Lib. 4. C. 37.

www.dacoromanica.ro
 94

in cOntra tuturor nemicilor imperätiel 1 Mergend drept a-

cOla Ulfila la imperatul Valente, ati dobandit ce poftea Go-
thii, cu cari aU i trecut. 15.sandu'O turma cea Romanesca
in Dachia 1u Traian; ci rett s'aa intamplat crqtindtatil cu
mergerea Mitropolitulul Ulfila in Antiohia, pentru ca Ev-
doxia i Acachie Vlddicil, caril era Arian!, ati sfatuit pre
Avgustul Valente, ca Gothilor sd nu le dea cererea, de nu
se vor face ArianI 2. .4a s'aa facut Ulfila Arian cu totil
eel ce all trecut cu densul Romani, i Gothi; iara de Ro-
mani!, caril, aa remas in Dachia veche supt stapanirea Hun-
nilor, n'am aflat sa se fie facut Arian!, pentru acéia mal
fericitl all fost de cat cel ce au trecut. Ulfila acesta all in-
tors S. Scripturd in limba Gothtcesca., luand plan cArtile
imperatilor 3, carea limba diva aceia in Italia au mancat
pre cea latinescd, tocma precum o all fost mancat ma!
nainte in Dachia. De aci vine, ca Romani! avem multe cu-
vinte, care de la latinie nu O. pot aduce, §i in limba ta-
lienesca totu0 sd. afld.
Mal bine i-ari mers impertitiel Apusulul in anul acesta,
pentru cd dupa mOrtea Avgustulul Valentianin I. Ostea in
Achinc cetatea Pannoniel, ce se num4te acuma Buda véche4,
all numit Avgust pre fiiul lul eel ma! mic pre Valentinian II,
carele cu frate-setl Avgustul Gratian all impartit in anul de
acuni intré sine imperatia Apusulul5.
Anal 377. Avgustul Valente, precum s'aa aretat la anul
trecut, all primit pre Gothil cel ce fugise de' Hunnl in Thra-
chia, si in vecinele ter! WA nici o legaturd, ba -Inca nicl ar-

Ammian. Marcellinus Lib. 31 8 Socrates Lib. 2, c. 4L lor-

c 4. Sethus Calvis. in Opere Chron. nandes de rebus Gothicis. Lequien
2 Theodoret. 1. c. S. Theophan.
in Orient. Christian.
p. 53. Selecta ad illustrand. Chro-
nicon Pascale p. 448. Eunapius de 4 Tabula Peutingeriana. Catona
Legationib. p. 19, Stiltingus ad in Synop. Chron.
diem 15-am. Septemb. 6 Iidem Catona ibid.

www.dacoromanica.ro
 95

mele nu le-ad luat de la dênil, ca eu atita mai tare sd

se deplirtécla URA primejdia cea de catra densil1. Dupd aceia
ilamandind Gothil, aü cerut hrand de la prefectil lui Valente,.
caril in luc de hrand ad. trimis cani Gothilor, dard asa, ca
pentru tot canele sä dea un rob. Tocma atunci ad poruncit
imperatul Valente, ca pre Gothi sa I treed. preste Elespont,,
in Asia, de ce Gothil nu s'ad ferit, numal cat ad poftit, sä
dea de cale oi mancare pe doao dile, ci al doban-
dit- o nimica; ba, eel mai mult, lnci. i-au i bdtut, dandu-
le si bastOne (bate, fustl) in km de cele ce avea op. Drept
aceia Gothii Craiului Athanaric, caril sä impartea in Tai-
fall, Victofali, Scorl, si Carpodachi 2, s'ad unit cu Craiul Fri-
tighern, despre carele vedi ce am cuventat la anul 370, 0
ad incungiurat Odriiul, ci, ne avend unelte de a bate cetati,
rad läsat, si ad mers sä prade Thraaiia. Povdtuitorii cel
imperatesti aft strain Oste in c6ntra Gothilor, fait intaiasi
data ad rémas invinl, i Gothil s'au imbrticat in armele
celor cadut,i; dupd acesta sosind osti de la Avgustul Gra-
tian, cu acestea, i cu cele-l'alte (WI ale lui Valente cu
mare virsare de sange s'ati luptat Gothil pand in TiOpte,
cand s'ad incungiurat de Romani; si pand. atunci ad rémas.
incungiurati, pand ce s'ati chiemat ostile de la Gratian trimise
in Gallia. Dupa mérgerea ostilor acestora in Gallia, Gothii ne
mai putend suferi fOrnea, ad chiemat intru ajutoritt pre Hunni,
si pre Alann1 i zbugnind gait, fOrte rea aü pradat Thra-
chia, Messiile, Dachiile lui Avrelian, adecd pre romanii cel
dea drepta Dunaril , cad pre eel ce era de-a stanga Du-
narei, mai nainte II asuprise Hunnii dupa ce aU fagarit pre
Gothi 3.

Paul. Orosius. Lib. 7. c. 33. 8 Ammian. Marcellinus Lib. 31

2 Sext. Aurel. Victor in Gratia- c. 5. Selecta ad illustrandum Chro
num Aug. Zosimus Comes Lib. 4. in nicon Paschale pag. 448. Calvis..
Theodos. M. et Gratian Augg. in opere Chronol.

www.dacoromanica.ro
 96

Anal 378. Intamplarile din anul de acum tocma accurat le

scrie Calvisie 1 cu cuvintele urm6tOre : «In anul 378, qice
el, impèratul Valente, precum scrie Socrates, aa venit in
Tarigrad in 30 de dile ale lul Maia, unde venilid de tot
poporul ail fost ocarat, pentru a ail primit pre Goihi in
Thrachia, caril si (*Nile Tarigradulul Inca leall 'Ad*
pentru care ocara maniindu-se Valente, ail esit din Tani-
grad in 11 clile ate lui Iunie. Iara Gothil temendu-se ail
trimis pre Vladica (Ulfila) sol de pace la Valente, carele in za.-
dar ail caletorit, pentru ca Valente ravnind izbanda, nici 6stea
de la Gratian trimisa, carea nu era departe, o ail asteptat,
ci in 9 dile ale lui Avgust s'aii lovit cu Gothil, unde Gothil
din lés invingend pre calarasi si pre pedestrasi Inca i-ail
adus la stramt6re, si i-aa taiat, macar ca nu si far& de a
sa pérdere. Cel mai zdravenl barbati ail pefit in bataia a-
césta, si din Oste de abla ail scapat a treia parte. Valente
Inca lasat find de al sei, nicI avend vr'unul, cine sel -a-
pere, dupa ce ail fost ranit de o sageta, s'aa purtat intr'o
casd prOsta, ci bine ingraditd, carea find incunpurata de
nemici, fiind-ca cel din launtru vitejeste sa apara, mai pre
urma aducend surcéle o ail aprins, si pre impératul Inca
l'ail ars de via, nestiind cine iaste in launtru. Iara cel ce
au scapat din foc, si aa lost prinsl, au povestit varvarilor
tad. intamplarea. Perit-ail Avgustul Valente dupa ce ail im-
peratit aril 14, Juni 4, clile 9*. Catona dice 2, ca ati pent
in virsta de 50 anl, Orozie adaoga3, ca de ingropare incd
ail fost lipsit, ca se fie pilda celor urmatorl, cat iaste de
grOznic a mania pre Dumnecleil.
Cat au scris indata maT nainte Calvisie despre Avgustul
Valente, tOte le scriti si S. Theofan, Ioil, Zonara, Chedren,

1 Sethus Calvis. in Opere Chro- 2 Catona in Synopsi Chronol.

no!. 8 Paul. Orosius Lib. 7. c. 33.

www.dacoromanica.ro
 97

Suida, si Constantin Manasse 1; numal cat qice S. Theofan,

cd 6re-care calugAr anume Isaachie, cand scotea Valente
ostile din Tarigrad i-au prins dologii calului, si Fall intrebat
unde merge a sa osti in centra lui Dumnegett? carele färd
zabava II va pedepsi. Pentru care vOrbe maniindu-se Va-
lente, atil poruncit, de ail inchis pre Isaachie, si I s'aU läudat,
ca de se va mai intoarce, il va omori.
Iara Gothil dupd perirea imperatului Valente, si a ostilor
lui, ail incungiurat Odriiul (de care nu departe ati tost ha-
taea, in care ail petit Valente) ci in zadar ; de la Tarigrad
Inca a4 fost alungati. Drept aceia atk napadit toatd Thra-
chia, Messia, Dachia lui Avrelian, si Pannonia, pre care
tell foarte le-au jefuit. Din protiva Avgustul GraVan mer-
end in Pannonia, de toate partile ail strans ostile, si aft
chiemat pre Theodosie, cel dupa aceia Mare numit, din
Spania, unde mersese de frica lin Valente; apoi facend
consull pre Avgonie dascAlul seti, si pre Olivrie de anul
viitoriti, Avgustul Gratian au ernat in Pannonia 2.
Nu e de a sa tacea aci, ce scrie S. lsidor despre cres-
tinii eel de Athanaric lepadati din Dachia veche3, despre
caril am scris la anul 370. Acesta dupa ce au povestit de
perirea imperatului Valente, ca si avtorii eel mai 'nainte
adusi, asa scrie despre Gothi : tiard Gothil In rdzboiul a-
cela au gasit pre marturisitoril, cel mai dinainte din Go-
thia, pre caril mai de demult II isgonisa din tara sa pen-
tru credinta, §i aa vrut a mai uni la pradd, carit nevrând a
priimi invitarea, pre unii dintre densil i-au tdiat, ceialalti
fugind la munti, si locurt de scapare, precum aU putut,
castigandu-si, nu numai aa remas crestini pravoslavnici, ci
1 S. Theophanes in Chronolo- Tom. 1. Hist. Byzant p. 64. Con-
giea ad ultimum Valentis. annum stantinus Manasses. p. 50.
2 Socrates Lib. 2. cap. 42. Cal-
Ioël in Chronographia Compendi-
vis. 1. C.
aria. Zonaras Tom. 2. P. 31. Ce- 8 Isidorus Episc. Hispalensis
drenus Tom. 1. p. 313. 314. Suidas 93ra 416.
Cronica rorndnilor. Torn. I. 7

www.dacoromanica.ro
 98

si cu romanii, de carii mal nainte fusésd primiti, aa r6mas

in pace,. Din cuvintele acestea ale S. Isidor doao insamnä;
Intaia cd crestinii cel din Dachia véche isgoniti n'aa vrut
sl se uneasca cu Gothil, dara pentru ce ? ea dic, precum
am mai dis la anil 370, ci pentru acéla nu s'aa unit, pen-
tru cä era de ném din colonil lui Traian, adecd Rom9.niI;
a doao cA aa scdpat la munp, si acolo s'ati asedat ; ci
stiut lucru iaste, cum cd in Muntele Emos mai targie vré-
me ail ldcuit Vlahil, cariT sant romanil cei dea dreapta Du-
närii, precum mai luminat se va aréta la anii viit )ri : asa
dard cu dreptate am scris toate, cate sant scrise la aria
325 si 370.
Anal 379. Avgustul Gratian vAdênd, cum cd. Gothil, Tai-
falii, Hunnil i Alanii, carii dupa perirea lul Valente, si a
ostilor lul foarte s. intdrise cu cail, i armele Romanilor 1,
aU cuprins toatã Thrachia, Dachia cea noao, i Messiile cu
alte tëri vecine dimprarna, si le mostenesc ca patria sa,
att bhiemat inca in anul trecut, precum s'aa scris, din Spa-
nia pre Theodosie, S i cu voia tuturor 1-aa numit Avgust,
cand era in varsta de 33 de ani 2, in cetatea Syrmia in
16 Ianuarie al anului de-acum 3. Catonna scrie 4, cum cd.
Theodosie au fost numit Avgust in 19 lanuarie, si cum cà
aa fost de ném Spaniol, precum i Avgustul Traian.
loan Zonara 5 asa scrie despre Theodosie cel Mare : «fi-
ind-ca Schythele dupa perirea Imperatului Valente s'au fost
prenaltat, i Thrachia cu Wile de prin pregiur necurmat
jefuindu-o nu se putea infrena, Avgustul (Gratian) au chid.-
mat pre Theodosie Spaniolul, ca pre un barbat tare, si
foarte cu evlavie, i fa.c'endu'l Avgust 11 trimite in cOntra

1 Paulus Orosius Lib. 7. c. 34. Selecta ad illustrand. Cronicon Pa-

2 Sextus Aurelius Victor in'Gra- schale pag. 449.
5t- Catonna in Sinop. Chronol.
flan. Aug. 5 Ioannes Zonaras Tom. 2. pag.
8 Seth. Calvis. in Opete ChronOl. 33. 34.

www.dacoromanica.ro
 99

varvarilor, carele biruind, mare parte a Schithelor o tae,

gonind pre ceialalti, caril insusi de sine, saO de biruitorl
in tuga agiunsi, taiati a6 perit. Asa dark perind varvaril
acestea mai totT, Theodosie lasand oaste inprotiva celor
ce mai rèmãsése, insusi s'aO grabit la Avgustul Gratian,
carole zkbovea in Pannonia, sal spunk. intamplarea : ci to-
tusi nu i s'aO crequt maT intaiu nici invingerea, nici peri-
rea varvarilor, i pentru pripa intâmpläril, i pentru stiinta
cea prea mare a Schythelor de a se osti ; iara dupà acéia
adeverindu-se lucrul, Imperatul (Gratian) mirandu-se de
pripa lui Theodosie, cate sa fäcuse, le ail laudat).
Asisderea scriO S. Theofan 1, Anastasie bibliothecariul a,
Ioil, a Constantin Manasse 4.
lark Zosirn Comitul 5, biruinta M. Theodosie o scrie pre-
cum urineza, clicend : «Dupa ce nenumarate WI a le Schy-
thelor, celor dincolo de Dunare, gic a le Gothilor, si a le
Taifalilor, si a le altor némuri, ce lacuia intre acestea, art
trecut riul (Dunarea), si pentru acéia art fost silit,i, sa fie
spre greutatea orasilor celor de supt stapanirea Romani-
lor, pentru c. Hunnil cuprinsésa Wile de dânsil mai na-
inte lacuite : impëratul Theodosie cu tOte ()stile s. gatea
asupra lor. lark némurilor acestora, dupa ce ati cuprins
Thrachia, strajarii de prin cetati si orase, n'ati indraznit
a le esi in cOntra ; unul Modares, carele era näscut la Schythe
din samanta crklasca, si nu de mult trecusa la Romani, de
1a carii pentru credinclOsa vitejia sa dobanclisä. Mkstria
(Magisteriul) in Oste, aO povatuit o parte de Oste intr'-
un deal, carele era la varf nOted, ca i un pament ark.-
toriO, dark asa se intindea in lung, cat multe si late cam-
purl avea supt sine ; acolo sedea nesciindu-1 varvaril. lark

S. Theophanes pag, 56. 4 Constantinus Manasses pag. 5.

2 Anastasius Bibliothecarius pag.
6 Zosimus Comes. L. 4. in
33.
3 Ioel pag. 169. Theodos. M.

www.dacoromanica.ro
 ioo
odinaóra Intalegand, ca nemicil In campurile la pOlile
délulul aceluTa aseclate, raa fraind cu zahareoa cea de
pe camp, si din satele cele ne 'ngradite stransa clac MorV
de bétl, In taina aü poruncit ostasilor, ca luand cu sine
numal sabiile, i pavazele, se dea navale asupra varvarilor,
celor prin desfatarl muial. Carea porunca plinindu-o ostasii,
In mica parte a gilel pre toV varvaril i-aa omorat i apol
s'ari pornit asupra mulerilor, si a pruncilor, i ai prins
patru mil de carre, cu atalea robl, cat,I sa cuvinea a purta
cu atatea carre, afara de aceia mit pedestri urma carrele,
si asa ati ramas Thrachia- in liniste).
Anal 380. In anul trecut numal o parte a Gothilor o au
fost invins Marele Theodosie, adeca pre eel ce cuprinsése
ThraChia, iara Gotha, cara trecuse in Machidonia, ramasese
intregl; drept aceia in protiva acestora ati trimis Avgustul
Gratian In anul de acum pre ceI mai inteleptl, i mal vi-
tegl povatuitori al sal cu Oste, ca sal scOta din Machido-
nia, si din Dachia cea noao, asijderea si din amendoao
Messiile, si din Pannonia sal rasipesca. Cara povafuitori
asa s'atl purtat, cat Gothilor le-aü cautat a face pace cu
Avgustul Gratian, carea pace Avgustul Theodosie inca o aft
Intarit, dupa cum arata Calvisie 1 din Sigonie.
Mal mare nevoe au avut Romanil cu Hunnil, cara in
timpul de acum stapanea Dachia lul Traian, drept aceia
avea supusl sie pre bietii stramosii nostri; pentru ca Gala-
mer Craiul Hunnilor ne 'ndestulandu-se cu Dachia veche,
mat multe rele facea Romanilor, care rele Prisc Retorul le
scrie cu cuvintele urmatoare 2, qicend : «fiind ca Galamer
SFhitha stricand pacea, jefuia Terile Romanilor, i multe
cetall zdrobia cu totul, Romanil ait trimis soli la densul,
ca sa se jaluiasca pentru stricarea maceI ; si ca de aci ma-
inte sa se ostOe a mai prada Terile Romanilor, 1-au faga-
1 Sethus Calvis. in Opere Chro- 2 Priscus Rhetor in Excerptis de
nol. adducit hoc ex Sigonio. Legationib us pag.. 74.

www.dacoromanica.ro
 ,..._,.. un.

duit pe an doao-sprA-cjéce funtl de aur. Pentru cA gicea,

ca multimea poporulul sèd pentru lipsa el s'at pornit la
rAzboiti).
Anal 381. Ne plAand Gothilor pacea in anul trecut fAcuta
cu Romanil, pre Craiul sea Athanaric, dupA ce ad lost 12
anl de crensul ocarmuitl, rad lepAdat ; si ad pus In locul
lul Craid pre Alaric, carele ad stapanit, dupA cum scrie
Calvisie 1 din S. Isidor, trel-clecl de anl. Iarà Athanaric dupA
lepadarea sa s'ad dus in Tarigrad, si dupa scurtA vréme
acolo ad si murit 2, fiind consull Syagrie si Evherie.
Tot a tuncl (adecA and ad murit Athanaric) Nlarelul Theo-
dosie si alte biruinte i s'ad intamplat Pentru cA. (dupa cum
marturisesce Zosim Comitul 9 pre Scorl, si pre Carpodachl,
caril era amestecql cu Hunnil, i-aCt interit; si Invingendu'l
i-ad intetit a tréce Dunarea, si a O. asecla la locurile lor
céle mal denainte. Asa darl drept scrie Calvisie din S.
Isidor 4, cA. Alaric urmAtoriul Craiulul Athanaric, ad stApa.-
nit preste DunAre sad in Dachia veche.
De voescI a sci, eine ad fost Scoril §i Carpodachil ? pre
cariI 11 pomenésce Zosim Comitul, 1ndatA mal nainte ceté-
sce pre Bruzen 5, si vel afla, cA ail fost Gothi de nem, nu-
mal cu porecla osAbindu-sA de la olalta.. Vecll anul 397.
Nu era destul amarul, care'l suferea stramosil nostri, si cel
din Dachia veche, si cel din cea noao, de la varvarl si, p6.-
gni, ci de la ereticl Inca trebuia sA sufere multe réle dinpre-
una cu ceialalt1 pravoslavnicl crestinl. Pentru cA nenAntain-
du-se bine de Ariani, caril pre fiul lul Dumneged, si cuventul
TatAlul il face a zidire, s'ad rAdicat asupra S. Duh spurcatulEv-
nomie cu at sM, si vrea a micsora. Inprotiva acestora drept

1 Sethus Calvisius in Opere Chro- 3 Zosimus Comes Lib. 4. in Theo-

nologico. dosium M. et Gratian. Augg.
2 Paulus Orosius Lib. 7. c. 34.
Selécta ad illustrandum Cronicon 5 Calvisius 1. c.
Pascale pag. 44. Calvis. 1. c. 5 Bruzen in Dictionario.

www.dacoromanica.ro
 102

aceia In anul de acurn at strain intaia data la Tarigrad

sobor ecumenic, sat a tOta lumer carele sobor in rand Intre
céle ecumenice iaste al doilea; pentru a cel din anul 346 de
la Sardica cetatea Dachief cél noao sa socotesce unul cu cel
dintait de la Nichea din anul 325 1, In Soborul acesta al
doilea at §equt din Schythia cea mica, sat Dobrugi Te-
rente Arhiepiscopul Babel 2, carile at urmat Vladichei Vre-
tanion3; din Messia de Mos Martyrie al Preslavel MitrOpo-
1it4; din Dachia cea noao, nu mai aduc arninte, eine ar fi
mers la Soborul sat adunarea acésta ; ci despre partea Da-
chief lul Traian at fost de fW Uffila5, despre carele am. cu-
vintat la anul 325, lul Ulfila (precum scrie Sozomen car. 7,
cap. 17) i-at urmat Sevinas sat Selenas cu vréme-, dara
Sevinas acesta trecut'at cu Alaric Dunarea sat nu? in av-
tori n'am aflat, precum nici acéla n'am gasit, cine at re-
mas vladica la Romanif din Ardel dupa ducerea WI Ul-
fila de la ef.
Anal 383, carele iaste de la zidirca Romef 1136. In a-
nul acesta in 19 Ianuarie Marele Theodosie at numit Av-
gust pre fiiul set cel mai mare pre Arcadie, dud era in
versa de §ése luni; iara Maxim II Tyrannul In Britania ail
imbracat porfyra, si trecend in Gallia in cetatea Lugdun at
omorat pre Avgustul Gratian in 25 Septemvrie, cand era
de 24 de anT, i imperatisa 17 ani preste tot6.
Maximin Tyrannul, dupa ce at ucis pre Gratian Avgustul.
at trimis soli la Avgustul Theodosie cel Mare, cerend, ca
sA tmperatesca dimpreuna : ci Theodosie n'at voit, dara fm-
protiva lul indata Inca n'at pornit, pentrn ca tocma atunc1

' Labbaeus in Concilii. 5 Idem Lequien ibidem Tom. I..

2 Lex. Theodosii M. quam III.
Kalend. Augusti dedit ad Ausonium
Pro-Consulem Asiae Coss. Euche-
rio et Syagrio.
8 Lequien in Oriente Christiano
Tom. 1. p. 1213
p. 1218.
5 Conradus Tanning. in AA. SS.
Tom. 5. Iunii p. 185.
6 Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 103

s'ad ivit preste Dunare un nem Schythicesc, de celea-lalte

nernurl varvare Inca necunoscut, care nem sa numea Pro-
tingi, de altil GruthungI 1, Gautungt 2, Truthungl Iothungl 4,
da dora i mal bine Iothungi, cad se \Ted a fi esit din Iothlan-
dia de acum. Prothingil acestea fiind multl, vine intrarmatl,
Ii Orneni tarl fara nicl o Impedecare aft strabatut pintre totl
varvaril, caril era intre Dunare, l i intre densiT, i aglungend
la termurile Dunaril, all poftit, sa li se Ingadue sa treca in
cela-lalt tinut al Romanilor,; iara Promot Magistrul ostilor din
Thrachia, Messia, i Dachia cea noao, ingaduit, ci aducénd
trite ostile la cel dea drepta termure al DunareT, in multa vréme
le-aa stat in cOntra. Intru acela Promot ati ales fiscal barbatl
sie credinciosl, cavil scia limba Protingilor, i i-aa trimis, sä
Triple pre varvarI. Trecend asa dara barbatif ceI de Promot
Prothingilor le-aa fagaduit, ca de le vor plati binisor,
nu numaI pre Magistrul Promot, ci tOta Ostea lul li-o vor
da in mainl. Varvaril fOrte s'ail bucurat de fagaduinta a-
césta, si macar ca li se parea mult, cat poftea spionil cel
prefacutl. maI pre urma s'aa intocrnit cu densil in mare
summa de bani, carea summa li-o all si plata mai nainte,
de a'SI implini ace4ea fagaduinta. Avend acuma pre mani
bang spionit cel prefacuti, i invetand pre Prothingi, and,
si cum sa se apuce de Roman!, s'aa Inturnat la Promot,
pi l'aa insciintat despre t6te : carile intelegend isprava, asa
aft intocmit luntrile Rornanilor in Dunare cat cand atil vrut
Prothingil sa treca nOptea fara de luna, pre totl saa i-at
taiat, sa0 inecat in Dunare. Dupa acéla a0i trecut In Dar
chia véche, si all prins muiarile Prothingilor cu copilapil,
si cu cei ce mersése cu a1e, si pre totT i-au dus la Marile The-
odosie, carile pre totl i-aa sloboclit, si daruit ; pentru Ca a-

Ammian. Marcel. Lib. 27. c. 8 Trebellius Pollio in Claudiurn

12. Claudian. de quarto Consu-
latu Honorii. II. c. 6.
2 Flavius Vopisc. in Probum
Cap. 8. * Ammian. Marcel. 1. c.

www.dacoromanica.ro
 104

yea op de ajutoriul lor asupra luI Maxim Tyrannul, iara.

Promot ag fost laudat, cinstit, si intarit In deregatoria sa.
Asa scrie Intamplarea acésta Zosim Comitul 1, carele maI
nainte tocma asa scrisése de Ore-care Povatuitorig al Schy-
thelor anume Theodotheig, ce dupa acOsta at fost Povatui-
toriul Prothingilor.
Tot intru acesta an s'at tanut sobor numaI patriarcesc In
Tarigrad de Patriarhul S. Nectarie, In care sobor at fost
de fata. Epagat Mitropolitul Preslavel 2.
Annl 384. In anul acesta ail urmat luI Ulfila Sevinas
sag Selenas Mitropolitul, despre carele s'ati vorbit la a-
nul 381. Sevinas acesta n'ati fost numal Arian, s'i Evno-
mian, ci ag fost, dupa cum scrig Socrates 8, si Sozomen4,
Psahtirian ; iara Psahtirianil intru acéla gresea, cad gicea
ca. Dumnecied Teal ail fost adevërat Tata si mal nainte de
a fi fiIul. VecjI pre Lecvien 5.
Anil 385. 386. 387. La anil acestea osébite Intamplarl scrise
la Avtorl n'arn aflat; cad M. Theodosie era invéluit cu lu-
crurile varvarilor celor din Dachia WI Traian si cu gatirea
asupra WI Maxim Tyrannul, iara acesta Isi Imam Inainte ty-
rannia, si sporea a'sI intari domnia; precum poST pricepe
din céle ce s'ag scris, si sa vor scrie.
Anal 388. Para acum atata sporise Maxim Tyrannul, cat
nu numat inutul raposatuluI AvgustuluI Gratian II stapa-
nea in pace, ci in anul acesta pre Avgustul Valentinian II,
cu muma-sa Iustina Inca l'ag fugarit din putul lor, pre
carit M. Theodosie cu cinste i-ad prima, si Indata ag strans
ostI din HunnT, Gothl, Alanni, si Prothingi, cu cara lovind
pre Maxim Tyrannul la Sistia cetatea Saviel, ce era la sbo-

1 Zosim. Comes Lib. 4. in Theo- 8 Socrates Lib. 5. c. 23.

dos. M. et Valentinian. II. 4 Sozomenus Lib. 7. cap. 17.
2 Lequien in Oriente Christi- 6 Lequien in Oriente Christiano
ano Tom. 1 p. 1218. Tom. I. p. 1243.

www.dacoromanica.ro
 ..-......,...-----
Mb

catura riului Co lapis in apa Savulul 1, adeca in Croatia de

acum; l'aa invins, apol la Acvilea Nu prins, st l'aq o-
morat 2.
Auld 389. Bonoz Mitropolitul Sardichel, ce sa numésce a-
cuma Triadita 8, al cetatil cal mai de frunte a Dachiel de
misloc4, apära Eresul lul elvidie pentru carea apArarea S.
Damaz Patriarchul Rornel l'aq afurisit 5, .Apol luandu-se causa
hal Bonoz in Soborul de la Capua, tot Soborul all judecat
ca causa lui Bonoz sa se judece de Anisie Mitropolitul Thes-
salonichiel, si de episcopiT Machidoniel 6.
Anal 390. Thessalonichénil omorase pre Voteric, pentru
carea fapta maniindu-se Marele Theodosie ati poruncit, de
au tdiat 7000 din densil. Intelegend acesta SE Amvrosie
Arhiepiscopul Mediolanului, cand ati mers imp6ratu1 la bi-
sérica, pans and nu s'ati pocait, si curStit de värsarea
sangelul celui nevinovat, [nu Pau primit]; Imperatul M. Theo-
dosie Inca cu dragoste, si cu umilinta au plinit porunca
S. Arhipastorift 7, spre pilda tuturor obladuitorilor celor ce
sant chrestinl, dintrê cad! in vrémea de acum Ore call ar
urma Marelui Theodosie?
Anal 392. In 15 Vie ale lin Main din anul acesta Arbo-
gaste au sugruinat pre Avgustul Valentinian II, in Vienna
Galliel, and era in versta de 20 de ani 8, si acésta o aU
flout ca sa OM fi kvgust Evgenie Tyrannul, precum se va

I Tabula Peutingeriana. 6 Mihail Lequien in Oriente

2 Zosirnus Com. Lib. 4. In Theo-
dosium M. et Valentinian, II. Cal-
visius in Opere Chronol. Catona
in Synop. Chronol.
3 Baudrand in Geograph. Hol-
man. in Lexico. Bruzen in Dic-
tionario.
4 Notitia utriusque Imperil.
5 Marius Mercator in Appendice
ad Contradictionem Anath. 12.
Christiano Tom. H. p. 302.
7 Guilelmus Cave in Histor. Li-
teraria. ditona in Synop. Chro-
nologica. Baron. in Annalib. Eccl.
ad h. an. etc.
8 Baron. in Annalib. Ecel. ad.
h. an. Calvis. in Opere Chronol.
Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 ---......_,,_.
106

vedea din céle urrnatOre. Tara Iosif Symonie Assemani 1,

scrie, cum ca Bulgaril in anul acesta s'at ivit intaiasi data,
carii dupa cum scrie Paul Diaconul 2, intr'o nelpte aa na-
\TAM preste Longobardi, si pre Agelmund cel dintaia Craia
al acestora l'aa omorat, robindul si fata, pre carea o ati
dus cu densii.
Anul 393. Avgustul M. Theodosie, fara de mesura sup&
randu-se pentru uciderea AvgustuluI Valentinian al II, pre
sal lul Evgenie Tyrannul i-aa slobozit fail de apriat ras-
puns de la sine, si in 10 clile a MI Tanuarie pre Honorie
fiul sea cel mai taller, l'aa numit Avgust 8.
Insemna Lecvien,4 cum ca la anul acesta ail scris San-
tul Hieronim5 : «Theotim Episcopul cetacel Tomos (al Ba-
bel de 'mum) din Schythia ail scris ea niste dialogi dup.
intelepciunea cea veche, scurte, si commatice tractaturi.
Aud, ca si altele scrie,. W.A. Sozomen 6 despre Santul Theo-
tim acéstea scrie: «In tot timpul acela, cand sedea in scau-
nul Patriarciel Hrysostom Ti dupa aceia, Theotim indrepta
Besérica cetatei Tornos din Schitia, carele ail fost barbat
crescut in filosofie, a caruia virtute veclend'o Hunnil cel ce
lacuia langa Dunare, pre densul il numea Deul Romanilor.
Penttu ca clee0 virtuti pricepuse intr'ensul, ci si cu os-
Me, si daring molcomindul, inblanclisa pr.; Hunnl,.
Dintru acestea poV culége, Ca Santul Theotim n'aa fost
Mitropolitul DachieT cei vechi, precum s'aft fost scris in
Instantia Romanilor din Ardél, cea in anul 1790, data lin-
peratului Leopold al doilea ; de aci totusl nu inchide, Ca S.
Theotim n'al fost Roman, pentru ea o parte a coloniei lul

1 loseph. Simonius Assernan. in dos. M. Catona in Synopsi Chronol.

Calendar. Eccl. Universae Tom. 2.
Part. 2 c. 2.
2 Paulus Diacon. Lib. 1 de Cies-
tis Longobardorum cap. 16.
3 Zosim. Corn. Lib. 4. in Theo-
4 Lequien in Oriente Christiano
Torn. 1. p. 1214.
5 S, Hyeronym. de Scriptorib.
Ecclesiastic.
6 Sozomen. Lib. 7. c. 26.

www.dacoromanica.ro
 107

Traian de- la anul 274, lacuia de a drepta Dunarel, *i din-

tru aceia se vede a fi fost Sfantul Theotim.
Anal 394. In anul acesta M. Theodosie insotandu'§i *ie
pre Hunni, pre Gothl, i pre alte nemurl varvare, care a-
cum cuprinsése mare parte a Dachiel veche, cu acetea
cu Wt.& putérea, ce avea supt sine, at trecut muni, i la
Acvilea invingend pre Evgenie Tyranul, Fat §i Mat: iara
Arbogaste ucigatoriul Avgustulul Valentinian al doilea, dupa,
ce at vedut mOrtea, i pérderea Tyrannul Evgenie, inso
pre sine s'at omorat. Asa a venit tOtà, i intréga Imp&
ratia Romanilor la until M. Theodogie, carele drept aceik
nu s'ail mandrit, ci cu mult mal bun, i maT milostiv aü
fost, nicl razbOe at facut, pan& al mal trait, fara numal
de care nu s'atk putut aparal.
Anal 395. Avgustul M. Theodosie, dupa ce aü invins pre-
Evgenie Tyrannul, §i VW. imperkia Romani lor o at supus.-
ie, nu mult aü vieVlit, cad bolnavindu-sa, at murit in
Medic) tan, in 17 dile ale lul Ianuarie in varsta de 60 de-
anl, dupä ce aü imperatit 16 anl 2. Mal nainte de a raposa
Mare le Theodosie at chiemat pre- amendol fiil sal in Me-
diolan, si dejenindul, §i indemnandu'l ca sa traiasca cre§.-
tinéste i frat4te intre sine, le-at impertit imperatia (ba-
ter de nu o ar fi impartit! cä din impertirea acésta, si
din trécerea scaunulul imperatesc in Tarigrad, cea prin Ma-
rele Constantin facuta, at urmat apol i stricarea impera-
tiel stramoilor no§tril; i desbinarea Biséricil CreOnWt,
precum se va arata in céle ce vor urma de acum incolo),
adeca Avgustulul Arcadie i-at dat Rasaritul supt tutela lul
Rufin, a caruia fata o avea muiare Arcadie, i Avgustulul

Zosim. Com. Lib. 4. in Theo Zosim, Com. Lib. 4. in Theo-

dos. M. Baron. in Annalib. Eecl. dos. M. Catona in Synop. Chronol.
ad. h. an. Calvis. in opere Chro- Calvisins in Opere Chronol, Idem
nol. Catona in Synop. Chronol. Zosimus Lib. 5. in Arcadium Aug.

www.dacoromanica.ro
 108

Honorie Apusul supt tutela lui Stilicon ; a carora scaune

era, a lui Arcadie in Tarigrad, iara a lui Elonorie In Roma.
Ci nu mult aa tinut dragoste intre Avgustul Arcadie, qi tu-
torul sea Rufin; pentru ca. Arcadie urand pre fata lui Ru-
fin o aa lepadat, i att luat ie muiare pre Evdoxia. Pen-
tru carea fapta a Jul Arcadie bursucandu-se Rufin, pre Hunni
i-aa invitat in Asia; iara pre Gothi in terile Grece01, 0
vandal intru ajutoria Stilicon tutorul lui Honorie, pre el
Inca l'aa jafuit cu in§Maciune de mare parte a Q$ilor de
Honorie trimise : Pentru care reutati maniindu-se ostasii pre
Rufin, ca pre un becisnic NO omorat 1.
Anul 396. Lul Rufin i-aa urmat Evtropie, cel de cat Ru-
fin cu muit mai rat, carele atata s'aa me0epgit la Imp&
rata Arcadie, si Honorie, 'Ana ce aa vestit pre Stilicon
duman Inperatiei, de carea ocara Stilicon nu dupa multä
vreme s'at curatit, precum sa va vedea din céle ce O. vor
*lice la anii urmator12.
In Africa Gildo ati inbracat- porfyra, ci tyrania lui nu-
mai doi ant aa tinut; pentru ca in anul 398 Mosetil fra-
tesea s'aa sculat cu Oste asppra lui, 0 pre Ostea Jul Gildo
a frate-sea cu totul o aa infrent a.
Anal 397. Pe vremea acesta, cei mai vestitt Arhierei in-
tre Romani, era Sfintii Theotim, §i Nichita : despre Sfantul
Theotim Am cuvêntat la anul 393, 0 voia mai cuventa unde
sd va cuveni; la anul de acum numai despre S. Nichita
vréa a vorbi, a caruia laude Sfantul Pavlin Nolanul cu Mile
formase versuri latine$I le-aa cuprins. Tu cRtOte despre
Sfantul Nichita pre I6nn Bollandul 4, ca. ea voia insemna
aci, ce scria §i MO despre densul, §i voia scurta cele ce
pre larg aa scris in Carmenile sele Sfantul Paulin.
1 Catona et Calvisius 11. cc. 8 lidem Catona I. c.
2 Zosimus Comes Lib. 5. in Ar- 4 Ioannes Bollandus ad 7-am la-
cad. et Honor, Augg. Catona in
Synop. Chronol. nuar.

www.dacoromanica.ro
 109

Ma dara despre S. Nichita trebue stiut Intaia, c. aa

fost Episcopal Remesianel cetateI Dachiel de misloc ; a doao,
ca alz fost om fOrte Inv6tat ; a treia cd aU fost nascut in
Remesiana, i drept acOia diaos Roman; a patra voia a-
rëta pre ce némurl le-aa dumerit, i invetat legea cresti-
nosca.
Cum ca. S. Nichita aft fost Episcopal Remesianel marta-
riséste (afar& de S. Paulin Nolanul, i aI1 avtorl synhro ni)
Gennadiel, a canna cuvinte acusl le voii aduee : iara cum
ca Remesiana, saa Romapna aa fost cetatea Dachiel de-
misloc, intre Nais, i Muntele Hemulul In partea Dardaniel
aseclata, si zidita, arata Peutinger, i a1iI 2
Despre inv6tatura Santulul Nichita vorbéste S. Paulin In
a clecea epistola catra Sever; iara Gennadie la local mal sus
adus acéstea scfie; «Nichita Episcopal Remesianel aü scris cu
cuvinte nétede sése cart! pentru cel ce vrea sa se botOze.,
Paguba ca n'at lnsemnat Genadie, in ce limbä aa scris
S Nichita acOle sésa cärl, latinOste, saa greceste? Pen-
tru cä tiut lacru este, ca Arhiereil Romanilor pe vrémile
de atuncl nu stiea fara numaI latinOste, precum mal chiar
se va arëta la anal 458.
Ca aa fost nascut In Remesiana S. Nichita arata S. Pau-
1in3 clicend. Donec optato patriam vehatur laltus ad urbem ;
adeca,, pana ce, cu placere va merge la cetatea parintesca
si iaras : Esto nobiscum licet ad paternam veneris urbem : a-
deca : flu cu nol Dakar ca al sosit la cetatea cea parinte-
sca). Drept acéia cu cale inchid ea, ca S. Nichita aa fost
prasit din partea Coloniel lul Traian cea de Avrelian tre-

Gennadius in Ca talogo Scrip- Imperil. Oriental. Lequien in O

tor. Eccl.
2 Peutinger in Tabula Geograph.
Notitia utriusque Imperii sub Ar-
cad. et Honor. Augg. conscripta.
Hierocles Grammaticus in Notitia
riente Christiano.
8 S. Paulinus Nolan. in Pro-
pemptico ad S. Nicetam in Daciam
revertente m.

www.dacoromanica.ro
 110

arta de a drepta Dunärel, adeca ca at fost prasit din p6,-

rintT Cotovlaht saa Tintart.
Acuma sa vedem ce némurI aa Inve(at, si dumerit S.
Nostril? acelas S. Paulin in propempticul mat sus adus
numara: pre Dacht, ,pre Gotht, pre Besst, pre Gete, si pre
Schithe, sati Hunnt; iintre cant, DachiT era Romanit cet
de Avrelian trecutt in Dachia cea raposa, si cea de mis-
loc, precum s'a aratat la anul 274.
Bessil cine aa fost pott vedea din Holman 1, mat pre
urma poate fi ca Bessil din Thrachia, unde lacuia mat na-
inte, aS trecut in partea Dachiel veche, ce se chiama acurn
Bugeag; i Ca de la densit s'ati numit acesta Besarabia.
Bissenil, calif sa pun inpreuna cu RomaniI in diplomatul
lul Andreia II, Craiul Ungariet 2, sa ved a fi fost rarnasie
de a Bessilor : ci despre acestea mat multe la anit viitort.
Getele i Gothil, sa ved a fi fost numal un ném, despre
'cart asa scrie Procopie 3; mat multe némurt GothicestI aa
lost in vrémile de de mult, i astadl Inca sint, ci intre ace-
stea Gothil (Stritter 4 (lice: pre emit altil I numesc Ostro-
gotht, Vyzantinit numal Gotht II chiama), Vandalit, Visigo-
thit, i Gepizit sint i mat mulct, i mat de frunte. De de-
mult, sä chiema Savromatt, i Melanhlent: unit i Gete iaü
numit. Cu numele, precum s'aa cis, toV sa osabesc de la
olalta, iara almintrelea nict cum. Cad tott sint cu péle
alba, cu per galben, inaltt in trup, cu faa vésela, acéleas
legt i aceias religie aa, adeca, cea Arienesca, i o limba
vorbesc, pre carea o numim Gothicesca : asa cat judec, ca
,oare-cand numal un ném aa fost, si dupa acéia s'aa osi-
bit prin numele cel de la povatuitorit lor imprumutat. La-
casurile lor céle batrane aa fost preste Dunare. Mat pre
urma Gepidil aft cuprins Sangidonul, si Syrmiul cu tot Vim-

Hofmanus in Lexico. 8 Procop. de bello Vandalico

2 Andreas II. in Diplomate Saxo- Lib. 1. Cap. 2. seu pagina. 178.
mibus anno 1224 impertito. Stritterus tom. I. pagina 58.

www.dacoromanica.ro
 111

tul, i de o parte 0 de alta de Dundre, unde 0 acum la-

cuesc. A00erea scria: S. Theofan 1, Anastasie Biblioteca-
null 2, 0 Constantin Porfyrogenetul 3.
VecjI 0 acélea, care s'ail scris la anul 387, 0 ma! nainte.
MaI pre urmd cetitoriule! ins6mnd, ed. S. Nichita de doao
orl aft_ cAlètorit In Italia la S. Paulin : Intai0 in anul de a-
cum, dupd cum aratd Baronie la anul 367, numèrul 10,
(mdcar cd Antonie Pagi cAletoriea din taig o pune la a-
nul 396): a doao dupd patru anI, cad qice S. Paulin 4:
qvarto mihi redditus anno, In al patrulea an mie iards dat.
And 399. Gaina Gothul prin mijlocirea lul Tribigild ad
fAcut in anul de acum mare rAzmiri(d In Inp6rMia rasa-
ritulul, 0 pre Evtropie Ministrul Imperatulul Arcadie lati
omordt 5 : prin a cdruia perire de mare nevoe S'au man-
tuit toed Impërticia.
Anal 400. Gaina ne indestulAndu-se cu moartea lul Ev-
tropie, 0-atl bagat In cap, sä cuprinda toatd. ImpèrAtia RA-
sdritulul, ci vadindui-se cugetul, Avgustul Arcadie at% trimis
asupra luI pre Fraiut povatuitoriul, carele ail strdmtorat pe
Gaina In Cherrones, 0 foarte tare Fail frent. Drept acéia
precum scrie maI incolo Zosim Comitul 6, pe Fraiut, dupd
ce au invins pre Gaina, l'au fAcut consul. lard Gaina per-
(lend mare parte din Ostea sa In Cherrones, precum s'ati
clis, cu Ostea ce maI avea, ail grAbit card Dundre, 0 a-
fland Thrachia jdfuità prin nAvAlirile céle maI dinnainte,
or! ate i-att venit inainte, tOte le-au rApit. Deel temAn-
du-sd, ca nu cum-va sal urrnéze alta Oste Roman éscd, 0
pre varvaril sél, caril nu era multl, sAl darAme ; Roma-

1 S. Theophan p. 81. 5 Zosimus Com. Lib. 5. in Ar-

2 Anastas. Bibliothecar. p. 39.
8 Constantinus Porphyrogeneta
de administratione Imperil c. 25.
sea p. 78. 79.
4 S. Paulinus in Natalitio S. Fe-
licis nono.
cadiurn, et Honor. Augg. Catona
in Synop. Cronol.
6 Zosimus Comes Lib. 5. in Ar-
cadium, et Honorium Augustos.

www.dacoromanica.ro
 112
,
nilor, cull 11 urma, Inca ne'ncredintandu-sa : pre Romanl,
caril n'ail priceput sfatul, pana intr'unul i-au taiat ; iara cu
varvaril ati trecut Dunärea cugetand, sa se Intoarne la ale
sale, si acolo sa petreca de aci Innainte.
and asa lucréza Gaina, Uldes al Hunnilor pe vremea aceia
povatuitoriu all socotit a fi cu primejdie, se ingadue unul var-
var, carele are 6stea sa, se lacuesca preste Dunare. Afara
de acéia gandind, ca Imperatul Arcadie Inca il va face pre
voe, de va alunga pre Gaina, s'at gatit la razboiti asupra
lul, si adunendull ()stile, le Ati pus In rand In cOntra ne-
miculul. Asisderea si Gaina, carele nici la Roman! a sa In-
turna, nicl de napadirea lul Uldes a scapa altmintrelea nu
putea, intrarmand pre al sel, all purces in cOntra Hunnilor,
cu caril lovindu-se In vr-o cate-va batal ostasil lul Gaina,
pre urma multi all'perit dintre densil, si Gaina Inca s'ad o-
morat, vitejeste, si din inima fiind razboia. Sfarsindu-se
razboiul cu mOrtea lul Gaina, Uldes Printul Hunnilor ati tri-
mis capul lui Gaina la Imperatul Arcadie, de carele find
cinstit cu formOse darurl, ail facut confederatie cu Ro-
mani1).
kr& Allaric Craiul Gothilor in anul de acum ail trecut In
Italia, si forte mare vrajba au facut Inteensa 1. Tot Intru
acest an, precum scrie Palladie 2 s'all adunat Episcopil, si
batrenil Asiel (cu caril ail fost de lata, §i S. Theotim Mi-
tropolitul Babel, despre carele am cuvintat la anul 393) In
Tarigrad la Sfintul IOnn Hrysostom, pentru mal multe trebl,
dara mal vartos sa osandesca cartile luI Origen, precum
le-at si osandit ; poftind acesta mai vartos Sfintil Theofil al
Alexandriel, si Epifanie al ConstantieI din Chipru ; ci S The-
otim al Babel de-acum tuturor le-ail stat in c6ntra. Despre ca-
rele Socrates8 asa scrie : «Chemand Episcopil la olalta, E-

1 Idem Zosim. 1. c. Catona in 2 Palladius in Dialogo de vita

Sancti Ioannis Chrysostomi.
Synopsi. Chronol. 8 Socrates Lib 6. cap. 11.

www.dacoromanica.ro
 113

pifanie le-ad gAsit decretul, carele osandea cArtile lui Orgen1

Drept acéla n'am de a gice, dar acésta o qic, cd art plAcut
lui Epifanie, i lui Theofil a osandi cArtile acéstea. UniT
dintre Episcopi, caril cinstea pre Epifanie, s'ad iscAlit decre-
tuhti aceluia, iard cel marl multi n'ad vrut a se iscali,
dintru a cdrora numer ad lost i Theotim Episcopul Schi-
thiel, 6are1e asa art réspuns lui Epifanie EU, Epifanie ! nu
vréd nici pre un om mai de demult mod a'l defdima, nici
cutez a face o nelegiuire ca acésta, ca sa osandesc cArtile,
pre care mai marii nostri nu le-ati osandit, mai ales cd nu
aflu -nici o invétaturd rea intru iale. Drept acéia aduc8nd
o carte a lui Origen, o art cetit, si ad arëtat, cd talcuirea
S. Scripturl, carea sd cuprindea intr'Ansa, e asemenea cre-
dintel Biséricel. Dupd acéia art addogat acéstea vorbe : Ca-
ril defAimézd acéstea, aceia defditnézd lucrurile, despre care
sant scrise cartile acéstea. Acéstea art raspuns lui Epifanie
Theotim cel de multi läudat pentru viata, i evlavia sa).
Mai scrie Sozomen 1 despre S. Theotim, cd un bArbat
de frunte intre Hunni, v&lend darurile Santului, art socotit
cd are multd avutie. Drept acéia si-ad gatit pavAza sa cu
lat, cum mergea asupra nemicilor, i vorbind odindOrd cu
Sfintul act vrut sal princld cu latul, §i sal trecd la Hunni ;
ci, cand vrea sa faca acésta, indatd i-att amortit mana, cu
carea tinea latul, nicl s'ad desmort,it, pand ce nu s'ad ru-
gat S. Theotim liii Dumneged pentru densul.
Anul 401. Acesta iaste anul, intru carele s'ad urzit acéstea
pentru care apol art caqut blestem pre vita Avgustului The-
odosie celuT Mare ; pentru ca in anul acesta art inceput Im-
pérAtesa Evdoxia, muére lui Archadie Avgustul sfadd cu IOnn
Gurd de aur ; tot intru acest an, in gece glile ale lui A-

1 Sozemus. Lib. 7. c. 25. .Arcadium et Honorium Augg. Ca-

2 Zosimus Comes Lib, 5. in tona in Synopsi Chronologica.

Cronica romanilor Tom. .1. 8

www.dacoromanica.ro
 114

prilie s'ad nascut Theodosie cel tinèr, saa al doilea, fiiul

lul Arcadie, si al Evdoxiel.1
Santul IOnn Gura de aur Inca intru acesta an aa tinut
Sobor, din carele aft trimes pre treI Arhierel : pre Dimitrie al
Pisinuntulul, pre Evsevie al Apparneel t pre Lupichin al
Appiariel din Dachia cea rapOsa 27 in Halchidonia la Theo-
fil Patriarhul Alexandriel sa'l spue, sa villa in Tarigrad,
pi aci se respunda .1a céle ce era park; precum acesta In-
sus S. Joan Hrisostom o maturisesce in epistola, carea o
aa trimis lul Inochentie I. Pat4iarhul RomeI,
Anal 402. Stilicon Ministrul, i Generariul AvgustuluI Ho-
norie in anul acesta la cetatea Polentia chemata bate pre
Allaric Craiul Gothilor, carele in al 3-lea an prada Italia ; iara
Avgustul Arcadie numesce Avgust pre fiia-sea Theodosie cel
tiner, cand Inca era In legan 3.
Scris-ati si Inochentie I. Patriarhul RomeI 4 lul Marchian
Episcopul Naissulul din Dachia cea de misloc, ce se nu-
mésce acuma Nissa in Serbia5, ca pre preotil, si diaconil,
pre cariI i-aa fost sfintit Bonoz Mitropolitul Sardichel, de se
vor lasa de eresul luI, sel primesca intru unirea Biséricel.
Acésta e asa dard (dice Lecvien) 6 acela Marchian, pre carele
tot acelas Inochentie in Epistola 22, il numesce cel mai de
pre urma dintre Episcopil Machidoniel si al Illiriculut
Anal 404. La anul 376 am insemnat, ca Ulfila Mitropo-
litul Ardélulul cu o parte a Gothilor, i dOra si a Roma-
nilor de frica Hunnilor aa trecut In Tbrachia, si pre totl
cel ce aU trecut cu densul, i-aa facut ArianI; iara Roma.-
niI, cariI aa remas supt Hunnl In Moldova, in Bessarabia,

1 Calvis. in Opere Chronol. 8 Zosirnus Corn. I. c. Baron. ad

Latona 1. c.
2 Hierocles Grammatic. in Noti-
tia Imperii Oriental. Itinerarium
_Antonini.
h. an. Catona 1. c.
° Inocentius Papa I.Epistola 28.
5 Baudrand in Geographia.
6 Michael Lequien in Oriente
Christiano Tom. 2. p. 313.

www.dacoromanica.ro
 115

si hi tan. MuntendSca: supt Gothi sad de sine in lade,

§i !Ana in Tisk aid pazit credinta cea pravoslavni ca :
caril drept acéla ad trebuit sa alba. Mitropolit in locul lul
T.Tifila; ci, cine aid urmat nernislocit lul Ulfila, n'am aflat,
fara mai tar4i1, adeck, ih anul de acum Sfantul Idrin Hrisos-
torn acéstea scrie 1 Mil v6duva Olimpiada : emi-ad poves-
tit calugaril Marsestl, si Gothicesti, la caril Episcopul Sera-
pion pururea s'atl ascuns, ca ai venit la densil diaconul
Moduarie, si le-ati spas, cä. Unila Episcopul cel minunat, pre
carele nu demult l'am sfintit, i trimis in Gothia, (asa stt
chiema Ardélul in timpul de acum), dupa multe i marl fapte
aft adorrnit; si cä aU adus Epistola Craiulul, prin carea
poltésce, ca sa se trimita la dênsil alt Episcop). Para ad
Sfantul Hrisostom, carile pentru sarguirea sa, carea prin
mestesugirile Imperatesel Evdoxiei pricinuita, indata n'all
plinit cérerea Craiului Gothilor 2: drept acéia nu pod sci,
cine at urmat nemislocit Mitropolitului Unill.
Dart acéstea doao lucrurI nu sant de a se tacea : intaiu,
ca impératésa Evdoxia dupa sargunirea Sfantului form Hri-
sostorn la trei lunI all murit3: si a doao, ca Radagais a0 nava-
lit in Italia cu doao sute de mu, pre carele Stilicon stramto-
rindu-1 intre muntii Fessulei Nu invins i rad omorat 4.
Anal 406. Stilicon dupa atatea biruinte mandrindu-se all
cugetat s. tacä impérat pre Elevtherie fiiul sell; drept acela
all chemat in Gallia pre mai multi varvari 3.
Anal 407. Alma Vandalii, i veviT, dup. cum i-ad fost
invitat Stilicon in anul trecut, in anul de acum au napadit
in Gallia : iara Britannil dupa _Marc, si dupa Gratian il
aleg sie stapanitoriu pre Constantin 6.
' S. loannes Chrisostom. Epis- Arcadium et Honorium Augg. Ca-
Iola 14. ad Olympiadem Viduam. tona I. C.
2 Lequien in Oriente Chrisliano 5 ZOsinIlls Comes et Catona
Lib. 1. p, 1243. 14 cc.
8 Catona in Synopsi Chronol. 8 lidem Zosimus, et Catona
4 Zosimus Comes. Lib. 5. in 11. cc.

www.dacoromanica.ro
 116

Anul 408. Adorrnisa in anul trecut in surgunire S. Linn

Hrisostom, precum scrie Paladie 1, cand in unul. de acum cu
s6pte lunt dupa reposarea lul ai murit i Archadie impè-
ratul, intaia cji a hit MaiD, in varsta de 31 de ant, dupa ce
aü imp6ratit dupa mOrtea tatane-seit a lut Theodosie celut
mare 13 ant, irel luni, si 14 4i1e ; pre carele muerea. su Ev-
doxia impëratdsa Fab adus la tOte relele, cad almitrelea.
ar fi fost bun Impèrat. Imperatulut Arcadie urmat fiiu-
sèü Theodosie al doilea supt tutela lut Antioh Persul,,
a lut Anthemie. Iara Honorie Avgustul apusulut dovedin-
duse prin Olimpie necredinta lu Stilicon, pre acesta ran
omorat, dupa a caruia mOrte Alaric Craiul Gothilor Inca.
mal cu indraznela aü incungturat Roma 2.
Auld 409. Pana cand ati trait Arcadie Avgustul, i Stilicon
povguitoriul imperatulut Honorie, varvarit n'ati indraznit
atatea ; ci dupa mOrtea lor, val ate neva all venit asupra
Romanilor ! pentru ca Allaric craiul Gothilor, carele indraz-
nisa In ahul trecut a incungtura Roina, in anul de acum mat
mare au cercat asupra impèratulut Honorie, numind Av-
gust pre Attal. Constantin Tyrannul Inca cu putérea au stors
porfyra de la Honorie Avgustu13. Judeca acuma cetitoriule 1
cat all folosit Romanilor trécerea scaunulut imperatesc din
Roma in Tarigrad? adeca all dat prilej, ca Roma, stapana
némurilor, si dOmna lumet se fie rOba varvarilor, precurn
vet vedea la anii urmatort.
Anul 410. In anul acesta Alaric craiul Gothilor aft cuprins
Roma cu viclesug, si prin vingare, i fOrte rëll o all pra-
dat; apol nu dupa mull timp all murit in cetatea Con-
sentiet, lasand crairnea lut Ataulf4.
Palladi. in Dialogo de vita 8 Baron. ad h. an. Zosirn. Corn.
S. Ioannis Chrisost. Lib. 5. in Honor. Aug. Catona in
2 Baron. et Fleuri ad h. an. Synopsi Chronol. Seth. Calvis. in
Catona in Synopsi, et Calvis. in Opere Chronol.
Opere Chronol. Zosimus Comes 4 Baron. ad. h. an. Catona in
Lib. 6. in Arcad. Aug. Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 117

Anul 411. In al1ia pe vremea acesta §e afla mai multi

Tyranni, intra caril pre Constante Pau omorat Gherontie, pre
Constantin Constantie ; iara Attal a lapadat porfyra, carea
o au inbracat Giovin 1
Intrd inperatia Rasaritului in anul de acum
Anal 412.
mare mutare s'at facut; pentru ca. pre Antioh tutorul lui
Theodosie al doilea rat lipsit din deregatoria sa, trimeten-
411'1 in Persida, si inperatia s'at incredintat Pulheriel su-
rorel Avgustului Theodosie al doilea, carea fOrte cu inte-
lepciune aü obladuit, i cu acéias intelepciune ag crescut
si pe frate-se0 : ci inperatia Apusulul Inca n'a0 petrecut
fara de mutari ; pentru c Ataulf craiul Visigothilor supa-
randu-se pre Glovin Tyrannul din Gallia, ati facut pace cu
Honorie Avgustul, 1 cu WA. puterea Visigothilor aft stra-
batut in Gallia 2.
Anul 413. La atata venisa acuma inperatia apusului pen-
tru molimea Avgustului Honorie, cat mai mult o sfartica
tyrannil, de cat o stapanea densul, pentru ca Gallia o a-
pucasa Giovin, si Sevastian : Africa o tinea Heraclian, cari
tus-trei fura omorati in anul de acum, i Burgundil sa a-
.seclara intr'o parte a Galliel 3.
Anal 414. Doao s'at intemplat In anul acesta, care sant
vrednice de a se aduce inainte : una la rasarit carea iaste, ca
Pulheria in 4 (lila ale lui Tunie au primit, sa se numésca Av-
gusta : alta la apus, carea iaste, ca Plachidia sora lui Ho-
norie Avgustul, s'ad maritat dup. Ataulf Craiul Visi-Gothilor,
pre carele Constandie Intl alungat in Spania inpreuna cu
Attal, carele iaras inbracasa porfyra 4.
Anul 415. Visi-Gothil in anul de acum aft omorat pre A-

1 Catonna in Synop. Chronol.

2 Baron. ad h. an, Catona in Sy-
; Catona in Synopsi Chron.
nopsi Chron. Idem Catona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 118

taulf craiul lor, Intru al caruia loc aa ales Intaia pe Sit3.

gheric, apol pre Val lia
Anal 416. Vallia craiul Visl-Gothilor In anul de acum all
facut pace cu Romani!, si pre Plachidi a. muiarea lul Ata--
ulf Inpreuna ca Attal Tyrarmul i-aa trimis hi. Honorie Av-
gustul, carele dupa acéia pre Plachidia o a1 maritat dupa
Constandie povguitoriul sêa, carele alungasa pre Ataulf din
Italia, si Gallia 2.
Anal 418. Faramund craiul Frâncilor, ce se numese acuma
Frantozl, In anul acesta s'att asedat intala in Gallia, si au
pus temeia craimel frantozesli precum I Vallia tot Intl%
acesta an aa pus temeiul craimeI Visi-GothicestI In Tolosa 3.
Anul 420. Vararanes craiul Persilor mare g6na pornisa
asupra crestinilor, pentru carea Theodosie al doilea Inca
s'aa sculat cu razboia asupra liii, nicl fart de folos ; pen-
tru Ca Ardavurie povatuitoriul ostilor lul Theodosie in anul
de acum aa Invins pre Vararanes 4.
Mud 421. Fund Theodosie Avgustut al doilea In versta
de 21 de anl, s6ru-sa Pulheria jAvgusta rat indemnat sa
se Ins6re, si se nu ia pre alta, fara pre Evdochia, ce s'aa
chIemat mal 'nainte Athenaida, fiind ea din Athina fat& de
filosof, pre carea o aa i luat, Avgustul Theodosie al doika
In anul de acum, precum arata Baronie 5.
bra Avgustul Honorie aa numit Avgust pre cumnatu-sèa
Constandie al III, adeca pre barbatul PlaclUdiel, pre carele
Avgustul Theodosie al doilea nu l'aa cunoscut Avgust.
Drept acéia Constandie s'aa Otat cu razboia asupra lul
Theodosie ; ci mal nainte de a sa razboi aa murit In 2
(pie ale lul Septemvrie, lasand dupa sine im fedoras din
1 Catona in Synopsi Chronol. 3 Catona in Synop. Cronol.
4 Catona 1. c.
2 Baron. ad h. an. Calvisius in
Baron. in Annal. Eec14 ad.
Opere Chronol. Catona 1. e. h. an.

www.dacoromanica.ro
 119

Plachidia nasout: earele s'at ohiemat apoi Valentinian al

treilea
Anal 423, Avgustul Honorie in anul de acum a lepadat
pre soru-sa Plachidia din Italia, carea s'ad dus Inpreuna cu
fiiul sèq Valentinian la Avgustul Theodosie al doilea, apoI
bolnavindu-sa iq Ravenna, ati, murit in 15 dile ale WI Avgust,
In versta de 39 de anl, dupa ce, UU jic, c a.i inOratit,
ei s'at desmierdat, i aü nacajit inp6ratia apusulul In 28
de ani. Dupa a caruia mOrte porfyra o aq inbracat Ioann
Tyrannul 2
Anal 424, in anul acesta inp6ratu1 Theodosie al, doilea
aU nurait Chesariti pre v6rul-sëft Valentinian fecIorul Plachi;
si pre Aspare povapitoriul rad trimis cu ostl in con-
citei,
tra Tyranulul Ioarni: iara Mann ad trimis la Aetie, carele
Inca din anul 411, era chizés l. Mundzuc printul Hunnilor,
si tatal lul Attila, si i-an poruncit ca pre bani sg'i aduca
ajutoriil de la Hunni, precum i-aa 1 adus 6 ; ci in War.
Aunt 425. Pentru cä in anul de acum Aspare act invins
pre IOnn Tyrannal, i princrendu'l in Ravenna, l'au dus in
Acvilea, i acolo n-ad tdiat capul: iara pre Chesariul Va-
lentinian al treilea fiiul lui Constandie al treilea din Plachi-
dia sora lul Honorie Avgustul, precum s'au khe cps, Pau
radicat imp6rat In Roma In 23 de dile ale lui Octomvxie 4.
Anal 426. Hunnil, emit atata sa inputernicise preste be-
iI stramosil Romanilor in Dachia cea véche, cat -Vote né-
murile Gothicesci le alungase dinteensa (adeca pre Gepia
i-aa alungut in Syrmia si pre Ostro-Gothl In Pannonia 6,
Baron. in Annal. Catona in Marcellin. Comes in Chronico.
Synop. Chronol. et Calvis; in Opere Calvis. in Opere chron. Catona in
Chronol. Synop. Chronol.
2 Baron. Calvis. et Catona 11. cc. 5 Procopi. de bello Vandalico
8 Marcellin. Comes. in Chronico. Lib. 1, cap. 2.
Calvis. in Opere Chron. Catona in 6 S. Theophanes in Chronographia
Synop. Chronol. ad an. 19 Theodosii

www.dacoromanica.ro
 120

In anul de acum ai trecut Punarea. si ai pradat pana int

Trachia, de unde dupa ce le-at pea povatuitoriul de traz.-
net, temendu-se si de ciuma, s'att ihtors indarapt
Tara Ostro-Gothil, cariT, (precum scrie S. Theofan)2 mal
Wain, dobandisë Pannonia, in al noao-spre-clécelea an al
imperatiei luI Theodosie celul mal tinër, asa voind el, ail
lama in tinuturile Thrachiel 58 de anl, apol s'ab fault sta.-
pan impëratiel apusulut
Anal 427 In anul acesta atata s'ag mestesugit Aetie, cat
aü adus in prepus pre Bonifatie ocarmuitoriul Africel, pen-
tru acéia Avgusta Plachidia, carea I ocarmuia tOtã im-
përatia, fiind tinOr Valentinian Ill. s'ail sculat cu razboiti
asupra luI Bonifatie 8.
Anal 428. Murind Munduc stapanul Hunnilor, i-ati ur-
mat doi fratl al Jul Hottar, i Ruas4.
Anal 429. Bonifatie ocarmuitoriul Africel atatat fiind de
ostile Plachidiel céle asupra lul trimise, au chiemat intru
ajutorill pre Genseric craiul Vandalilor din Pannonia, carele
forte rètl aU pradat MU Africa 15
Anal 430. VOclend nespusa prada a Vandalilor, luY Bo-
nifatie i-aa parut rèti, ctt a0 chiemat pre Genseric in A-
frica, si s'ad nevoit in tot modrul sa scdta pe Vandal! din
tr'ensa, ci in zadar i-aa fost Wa nevointa; pentru ca lu-
pul anevoe lasa mielul. pre carele l'aa rapit odata : asa ai
Genseric nu numal n'aa e0t din Africa. ci mal tare ati-
tandu-se att incungIurat Hipponul cetatea Africel, in carea

' Seth. Calvis. in Opera Chron. nico, Catona in Synopsi Chronol.

ex. Theodoreto. 4 Pray in Annalib. Hunnor. Ca-
2 S. Theophan. I. c. Auctor Mi- tona in Synop. Chrona
scellae L. 14. 6 Marcellin. Comes in Chronico.
3 Marcellinus Comes in Chro- Calvis. in Opera Chronoh

www.dacoromanica.ro
 121

at pastorit Santul Avgustin Episcopul 1 Hottar stapanul

Hunnilor pére In razboiul cu Burgundil 2.
Anul 431. Bonifatie ne mal putênd suferi, cate facea Van-
daill, sat intearmat asupra lor, ci fu Invins de Genseric;
drept acéia aU scapat la Plachidia Avgusta, carea rat pri-
mit cu bucurie, si tota cinstea i-aa Intors 9; iara Vandalil
de aci Inainte aU stapanit Africa, pana la Iustinian I, pre-
cum se va vedea, din céle ce vor urma.
Mal fericita ar fi fost pe vrémea acésta impkatia RA-
saritulul, cä Hunnil indestulandu-se cu Dachia cea véche,
nu o napastuia, de nu o ar fi turburat eresul 1u Nesto-
rie Patriarhulul din Tarigrad; improtiva caruia In anul de
a cum Avgustul Theodosie al doilea afl strins al treilea so-
bor ecumenic in Efes, in care sobor dintra Arhiereil ro-
manescl acestea aü fost de fata : Thimotheia episcopul ce-
tatil Tomos din Schithia 4, Dorotheiu mitropolitul Preslavel 5
Marchian episcopul Abritulul 6. Iacob episcopul Drastoru-
lul saa al Silistriel 7, Petronie episcopul Novebor 8, Julian
Mitropolitul Sardichel saa al Triaditel din Dachia de mis-
loc 9. Evstatie episcopul Nissel 10; caril tutl sépte s'at isca-
lit tudumanel episcopilor acestora, caril tudumanea, sa nu
Incépa S. Chyrill Alexandrénul soborul impotriva lul Ne-
storie, pana ce nu va sosi Finn Antiochénul cu episcopil
r6saritu1uI. Din tudumana acésta apol nu pu(ine réle ati
venit asupra unora dintra densil ; pentru ca. Dorotheia Mi-
tropolitul Preslavel s'at pus Vos din Archierie, i s'aa

1 Marcellin. Comes in Chro- Lequien in Oriente Christiano

nico, Baron. in Annalib. Catona
in Synop. Chronol.
2 Pray in Annalib. Veterum
Hunnor. Catona 1. c.
3 Marcellin. Comes in Chro-
nico. Catona iu Synopsi Chronol.
Tom. I, p. 1214.
6 Idem ibidem pag. 1218.
6 Idern ibidern p. 1220.
7 Idem ibidem p. 1227.
8 Idem ibidem p. 1221.
Idem tom. 2. p. 303
10 Idem tom. 2. p. 313.

www.dacoromanica.ro
 122

sarguni,t in Chesaria Cappadocbiel I boov episgopUl Sills-

trieLs'aa afurisit de santul Sobor q; pre Julian mitropolitui
Sardichel Inca rad afurisit Soborul al treilea Ecumenic pen-
tru acéia, pentru ca prindea partea 1u1 Nestoriei in care
nebunie remanind, din scaun. Inca s'aa isgunit, precum
scrie Irenea din Tyr cap. 1190. Mai inte1ept6sce aü lucrat
Timotheid Archiepiscopul cetatil Tomos din Schythia, saü
al Babel de acum, carele s'au intors, i s'ad iscalit Sobo-
rului diii Efes3. Marchian al, Abritulul eu, Petronie a1 No-
velor, i cu Evstatie al Nissel nu se ceteSc a fi fbst afu-
risiti: drept acéia putem suppunei ca. ex Inca s'aa Intors
de la nebunia lui Nestorie; ba inca. Marhiai a archierit
pan& la anal 458. Vedi pre Lecvien 4. Nu vréa a tacea
aci, ca. in locul lul Dorotheia MitTvolitul preslavet aa
fos pus prin Soborul al treilea ecumenic Saturnin, despre
carele mai multe voia cuvinta "la anul 448.
Anal 432. Bonifatie venind iaras la cinsteaf cea mal din,
nainte, s'at sculat cu razboia asupra Jul Aelie, pre carele
Fag si invins; ci el din rana, ce o aü capetat in raZboiu)
acela, nu dupa multa vréme aa murit ; iara Aelie aü nk-
zuit la Ruas, fratele lui Mundzuc, si unchiul Iu Attillal,
stapanul Hunnilor, carele in
Anal 433, aa i ajutat pre Aetie, ca pre un cunoScut ai
s6a, cu frumOsa Oste: cu Ostea acésta drept acéia Aetie art
repus pre Sevastian povatuitoriul ostilor lui Valentinian
al treilea, i iarasi sl-ad castigat tOta cinstea cea (nal din-
nainte 5,

Mull 434. Dup ce aa murit Ruas al doilea frate al lui

Mundzuc stapanului Hunnilor, Attila, Bleda amandoi fe-

1 Collectio Synod IrenA Tyrii 4 Idern ibidem p. 1220.

Cap. 190. 6 Baron. in Annalib. Encl. Prayin
2 Eadern Collectio Cap. 7.13.28. Annalib. Veterum Hunnor. Catona
8 Lequien Tom. 1 p. 1214. in Syuop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 123

cioril lirt Mundzut a rernas oral preste Hunni, care asa au,
fatal pace cu Avgustul Theodosie al IT, ca in tot anUl sä
le dea tribut, Sag haracT, el care, cum aü fost asedat
dintrU inceput, nu s'ai/ bidestulit, ci din an in an l'ag tot.
mal Suit, precum se va areta la anil viitorl1.
Anal 435. Genseric craiul Vandalilor strins Oind de ps-
tile Romanilor, face pace cu densil, i jOra ca o va tinea 2
Anil 436 si 437. In anul 436, cand Hunnil e ostea cu Bur-
gundil, Theddorit, craiul Visi-Gothilor stricend pacea cu Ro-
manil, at% incungiurat Narbona 111 Galia, de Ia a careia
batere- in anul 437 rail alungat poVntoriul Liforie tu a-
jutorful Hunnilot 3.
Anal 438. Avgustul Valentinian al treilea, carele in anul
trecut luasa sie muiare pre Evdoxia fata Avgusylul Theo-
dosie al doilea4, in anul de acum a trimis pre Letie in
Gallia impOtriva Visi-Gothilor, pre tare i-ag si batut cu mare
invingereo. Augustul TheodOsie al doilea Inca in until de a-
cum au vestit cartea legilor cea de pre numele seri nurnita 6
Mal rele sunt care le-ati facut Tn anul acesta Attiiä i
Bleda etaidi Hunilor asupra beti1or strämosilor nostri
pentra ca din porunca lor, precurn Serie Prise Retorul :
«Schythele (aclica Hunnin pe vrémea, can.d se tinea targ
mare intre Schythe, si intre RomanT1 aQ mers eu Oste a-
supra Romanilor, si pre multi ü ucis dintr'ensil. Pentru
aceia Romanil aft trimis soli la iSchythe, caril sa se eerie
cu dêniI pentru cuprinderea cetaOlicel, si strica.rea pace!,

Marcellin. Comes in Chro- 3 Marcellin. Comes in Chronica

nico. Pray in Annalib. Veterum Pray. et Carona Ii. CC.

Hunnorum. Catona in Synop. Chro- 4 Catona in Synop. ChronoI

nologica.
2 Baron. in Annalib. Eccl. ad
h. a. Catona in Synop. Chronol.
5 Baron. in Annalib. Eccl. ad h. 1.
6 Catona loco citato.
7 Priscus Rhetor in Libro de
Legationibus.

www.dacoromanica.ro
 (24

Tara Schythele aü respuns, ca. el n'aLl facut. acesta, ca se in-

dp a. resboia, ci ca izbandesca. dosadzile de la Romani
facute lor ; pentru cO. episcopul cetatil Margulul a trecut
in otarele 1or i cercand mormenturile, i vistieriile crai-
lor lor, le-ad jufuit. Drept acéia, de nu vor da pre epis-
copul acesta in manile lor, nici vor da pre fugitl (cull era
multi la Romani) in darapt, nu vor tinea pacea, ca se vor
apuca de resboitl. Acestea a fi adeverate neingaduindu-le
Romanil si Schythele tot una tinend, acestea, n'ag vrut se
aiba judecata despre céle ce era supt part ; ci s'aa apu-
cat de rezboitl. Drept aceia trecend Dunärea multa paguba
a0 facut oraselor, i cetatilor ce era langa termurii Du-
näril, si intra céle lalte an cuprins Virninaiul cetatea Me-
silor din Illiric. Intamplandu-se acestea, si multi dicend,
ca trebue dat episcopul, ca nu pentru un om tota impe-
ratia sa se puna in primejdie : Episcopul teméndu-se, ca
nu cum-va sa se dea in manile Schythelor, fara de scirea
trituror celor din cetate, aU fugit la nemici, si U fagaduit,
cä le va da cetatea, de sa vor areta i craii Schythelor cu
mila, i cu ajutoritl catra densul. La acestea fagaduindu-se
tOte, cate poftea, numal de va inplini Ce clisése, dand ma-
nile, i intarind fagaduintele de irnbe parOle cu juramint. Epi
scopul cu mare multime de varvari s'ail inturnat in otarele
Romanilor. Acolo agiungend, tOta multimea iTarvarilor o aU
ascunS in cela-lalt termure, si el ati trecut, i aU intrat
In cetate, de unde inteo nOpte dand semn, ati esit, si
cetatea o aft dat in manile nemicilor, si de atuncI lucru-
rile varvarilor din cji in cji aU sporitb.
Pana aci Prise Retorul, carele in céle culése din Istoria
Gothilor 1 despre cetatea Margulul asa scrie : ciara Margul
iaste cetatea Mesilor din Illiric, langa Dunäre, zidita in
dreptul Constantiei cetatuicei cel in celalalt terrnure fa-
cute). Tabla lul Peutinger pune Margul intre Muntele in-

1 Idem Priscus in Excerptis ex Histor. Golhica.

www.dacoromanica.ro
 125

traurit, i ViminachiCk ; Wa despreViminachiü dice Niger 1, CA

s'ar chiema acum Vidin.
Mai pre urma cum el acestea, care le am scris cu cuvin-
tele Retoriului PrisC, nu intr'alt an, ci intru acest de acum
s'aU intAmplat, arata Prai2 i Stritter8.
Anal 439. Theodoric Craiul Visi-Gothilor in anul acesta
au invins pre Litorie i cu Aetie au fAcut pace : iara, Gen-
seric Craiul Vandalilor all cuprins Cartagul, cetatea cea mal
de frunte a Africel 4.

Anal 440. Genseric in anul de acum aU trecut din Africa

in Sichilia, si fOrte reu o au pradat, in cOntra a cAruia Av-
gustul Theodosie al doilea all trimis trei povAtuitori in A-
frica ; dara aenseric, facendu-se, ca voiesce a face pace cu
Romanii, pre tuttrei povatuitorii i-ah inselat de ail isprA-
vit nemica 5.
Anal 441. In anul acesta Attila, si Vleda precum scrie-
Marcheilin Comitul 6 : Craiul Hunnilor cu multe mu] de os-
tasi all nAvMit in Illiric, i all stricat din pAment Naissul
(acum Nissa), si Singhidonul (acum Semendria) cu mai multe
alte cetAtT, i orase ale Illiricului. Asisderea scrill Sigonie 77
si Paul Diaconu18.
Anal 442. Valentinian al treilea imperatul apusulul, va-r
(lend mergerea inainte a MI Genseric craiulur Vandalilor,
au fAcut pace cu densul lAsAndu-I tOta Africa, numai Ma-
vritania, i Numidia linendu-le pentru sine.
Apud Bruzen in Dictionario 6 Marcellin. Com. in Chronic°.
Geogra phico. Inditione 9. Grosolo Con.
2 Pray in Annalib. Veterum 7 Sigonius apud Calvisium in
Hunnorum pag. 108.
Opere Chronol.
3 Stritterum Tom. 1. pag. 482.
4 Catona in Synopsi Chronol. 8 Paulus Dia6onus Lib. 14.
Author Miscellae Lib. 14. 9 Author Historiae Miscellae
6 Author Historiae Miscellae, Lib. 14. Catona in Synopsi Chro-
et Catonall. cc. nol.

www.dacoromanica.ro
 126

lard Attila, s Vlecl. orail Hunnilor in enul acesta iarast

an prddat tot Illiricul i Thrachia I; drept acéta sh Da-
chiile din preund cu Mesiile, ca altmintrelea nu putea
tNcQ in Thrachia; ren an fost asa dara in anul ,de acum de
tott Rornanil, nu nutnat de cel ce era de-a stanga, ci si de
cet ce era de-a drépta Dundrit.
Mull 443. Rind ch Attila, si Bleda asa an fost batut in
anui trecut pre dot povatuitori aT ostilor impèratulut The-
odosie celuT fink., pre Arnegisl, si pre IOnn la Chersonul
"Thrachiet, cat mai itote cetatile Dachilor, ale Mesiilor, ale
Dardaniet, ale Machidoniet, si ale Thrachiel le-an fosf cu-
prins, in anul de acum 1-an cautat imOratulut Theodosie
a cumpèra pacea de la densit cu 6000 de funtl de aur,
ca dupa acéla pre fiete care an sa le dea cate 1000 de
funt12. Gandesce, i judecd cetitoriule ! la ce an ajuns var-
tufea Romanilor
Anul 445. Attila Craiul Hunnilor din nasatiOsa ravna de
a stapani singur, in anul de acum aa omorat pre Bleda
fratele sén, Si némurile care, le-an stapanit mat nainte
Bleda, si le-an addogat sie3. Paguba ca n'am aflatt preste
care nérnurt an domnit Bleda, i preste care Attila ; Avtorul
Mischellet 4 numat atata scrie, Ca Attila, si Bleda aD dom-
nit in URA Dachia véche, si in Pannonia.
Anul 446. Dupa ce an statut Attila pftngur craiu Hunnilor,
cu mult mat tare s'ati sumetit asupra Romanilor, pentru
ca, dupa cum scrie Prisc retorul5 la anul acesta : «Supt
1Marcellinus Comes in Chronico Indict. 13. V alentiniano VI. et
indict. 10. Eudoxio, et Dioscoro Nomo Cons. Author Historiaa Mis-
Coss. Chronicon Paschale p. 314. cellaneae. Lib. 15.
2 Paulus Diacon. Lib. 14. Ba-
4 Eadem Historia Miscellanea.
ronius in Annalib. Eccl. ad h. a.
Catona in Synopsi Chronol. S. 1. c.
Theophan. in Chronographia. 5 Priscus Rhetor in Lib)o de
8 Marcell. Comes in Chronico Legationibus p. 34.

www.dacoromanica.ro
 ig7

Imperatul Theodosie eel mai tiner Attila cranil Hunhilor ad

intearmah pre al set, si ad scris epistolti la imperatul pen-
tru cel fugi , si pentru dart Pre ceI fugitl, pre mil nu
i-ar fi datl in darapt cu prilejul rezboiulul celul mal din
nainte, ca cat mat curand 86'1 trimi(a. innapot Ian in caul
pentru dart, ca cat mal rapede sa trimita soll, caril se le
scrie, ca nu cum-va zabovind, Scythele se se pornesca la raz-
boid. Pentru ca, de ar si vrea, nu e mat mult in puterea
lul a infrana rnultimea Schythelor. Imperatul, dupa ce aO
cetit epistola, aU dis, cä nu va da pre Schythele, caril ad
scapat la densul; ci dinpreund cu el are in inimd, O. as-
tepte, ce va aduce razboiul iard soul va trimite, caril se
indrepte cele de supt para. Acestea precum se asedase la
Roman!, intelegendu-le Attila, s'ad maniat, si ad trecut in
otarele Romanilor , unde dup. ce ad stricat vre-O cate-va
cetatuict, mal pre urmd ad luat Rapria cetatea cea mare,
si plind de Omen!.
Vrend mat multe a sCi despre RaOaria, cetatea cea cd-
petenesca a Dachiel cat rapOsd, vedI care s'ad insemnat
la anul 274.
Anal 447. Nenorocit an ad fost acesta pentru Avgustul
Theodosie al doilea ; pentru cà nu numal Attila sporea a
nacaji impergia resdritulut ci cutremurul pamentuluI Inca
fOrte ad stricat Tarigradul. Afard de acestea Pulheria Avgusta
pentru, multe dosadzl, ce suferea de la Evdochia cumnatd-sa
sad tataisd-sa, Inca a lasat curtea frate-sett a lilt Theodosie
cehrt mat liner,, i ducendu-se ea i-ad dus dinpreund ai
norocul 1; pentru ca, dupd cum scrie Marchelin Comitul2,
grOznic razboid si mal mare de cat cel mal dinnainte ad
pornit Attila craiul asupra Romanilor, carele mal tad
Evropa o aU ras, stricand, i pradand cetätile et. Attila
craiul aU pradat t6te pand la Thermopoid. lard. Arnegisl
1 Catona in Synopsi Chronol. 1 Indiction. 15. Ardabure et Callepio
2 Marcenin. Corn. in Chronico Consulibus.

www.dacoromanica.ro
 128

magistrul ostasilor din Dachia cea rapOsa, la rinl Utulut

ostindu-sa cu Attila craiul, si pre prea multj taind, vitejé-
sce aü cadut,.
Cum 'Ate fi asa dara adevèrat, ce scrie Calvisie 1 din
Sigonie? cum ca Arnegisl, dup5 ce aü stramptorit cu so-
tu-sat cu Anthemie povatuitoriul pre Attila lang Sardica
cetatea cea capetenésca a Dachiel de misloc (despre carea
vedi, care s'ail scris la anul 274) ail fugit la Hunni, ni
prin fuga sa Wtä biruinta o a0 %sat craiului Attila? Ste-
fan Catona scrie 2, ca Attila, cu prilejul acesta seapte-déci
de cetati, i orase aü jefuit.
Mud 448. Attila, carele mat nainte numal in Dachia cea
véche, si in Pannonia aü domnit stätornicésce, precum s'au
dis la anul 445, in ainal trecut all cuprins i Dachia cea.
noao, adecti pre toti Romanil safl Colonii lul Traian i-at
suppus ie, apol in anul de acum iarà aü trimis soli la
Avgustul Theodosie al doilea, carea solie asa o scrie Prise
Retorul8 : tEdecon battat schIrtha carele prea Iran lucrurt.
facuse in razboill, iara all venit sol cu Oreste. Acesta fi-
ind de vita roman lacuia in Pannonia cea la riul Savulut
asedata, carea din legatura cea cu Aetie povatuitoriul Ro-
manilor celor de la Apus tacuta, o stapanea varvarul. In-
trand asa dara Edecon in polata, a0 dat irnpèratulut cartea
lui Attila, in carea se jeluia Ca nu s'a0 intors cei fugitt,
calif de nu i se vor intOrce, i Romanil nu vor inceta de
la lucrarea pamentului celul cu arme suppus sie, se lauda
cu rã.zboiü. Iara pamentul lui Attila supus era de-a lungul
Dunarei de la Pannonia pana la Ilovele Trachiel in lun-
gime : i in latime cale de cincl dile. Niel lasa sa se faca
targurile, ca mat nainte, langa termurit Dunarel, ci in ce-
tatea Naissulut, carea o stricasa, dupa ce o all luat (de la
Romani), si era departe de Dunare, cale de cinci dile o-
Calvisius in Opera Chronol. 8 Priscus Rhetor in Libro de.
2 Catona 1. c. Legationib.

www.dacoromanica.ro
 129

mului bun de pae : Cetatea acesta o punea otar Schythe-

lox, ei tinutului sea. Acéia inca poftea, ca sa se trimita la
densul soli, nu din tot randul, ci dintra consularl dupa voe,
cu caril sa se OM intelege despre céle de supt para, pen-
tru a carora primire se va pogori ri. Sardica,.
Din tad spunerea retorului Prise, carele insue ad fost
sol, cu Maximin consulariul de asta data, poV culége, ca
Attila stapanea in timpul, de carele sa vorbesce aci, WO.
Dachia cea noao inpreuna cu amendoao Mesiile, i cu
Dardania, afar& de Pannonia, de Dachia cea veche, ei de
alte teri, ce era mal incolo de Dachia spre meza-nOpte.
Disu-s'ad la anul 431, Ca soborul al treilea ecumenic de
la Efes ad pus glos pre Dorotheid Mitropolitul Marchiano-
poiului sad al Preslavel de acum, pentru de era Nestorian;
aci arat ca in locul lui Dorotheid acelae eobor aü oran-
duit pre Saturnin, pre carele Plintha magistrul ostaeilor
Fat i aeezat in Preslava intru acelaS an1, ci nu mult ad
seclut in scaun, i s'ad lepadat de poporenil tul, pentru ca
at invetat, ca, cate ad patimit D-nul Hs, ca om, le-ad
simEit ca Dumne4ed 2, insa n'ad trebuit Saturnin in delung
se remana lepadat ; pentru ca in anal acesta 448, in care
intaias-data s'ad vestit eretic Evtichie de soborul cel in
Tarigrad tinut. mai intaid Saturnin s'ad iscalit soborului,
precum urméza : tasspvivoc EnIchsozog Metpxtecvsnuascoc 3.
Marie negutatoriu14, carele in anul de acum scrie in
cOntra Nestorianilor, ei a Evtichianilor, Inca ne Inv*, ca Jul
Timotheiti Arhiepiseopulul Babel de acum, i-ad urmat Ioann,.
carele murise mai nainte de a scrie Marie, vegi pre Lecvien5.
Anal 449. Pand cand aU zabavit Edecon solul lul Attila

' Dorotheus in Epistola ad Cla- 8 Lequien in Oriente Christiano

rum Constantinopolitanum.
2 Collectio Synodica IrenEei Ty-
rii Cap. 117.
Cronica romfinilor. Tom. I.
Tom. 1, p. 1219.
Marius Mercator in Libro con
4
tra Nestorianos, et Eutychianos.
6 Lequien loco citato p. 1215.
9

www.dacoromanica.ro
 130

In Tarigrad, Hrysafie unul din eel mat din launtru la im-

pèratul Theodosie al doilea, s'aa mestegaduit, ca cu bani
all aduca, sa om6ra pre Attila; ci Intorcendu-se EdecOn
cu solil lul Theodosie, cu Maximin consulariul, i cu Prisc
retorul, ai vadit lucrul lui Attila, carele maniindu-se pen-
tru acéia, precum s i cuvinea, pre I3igila, carele scia de
tOtä treba acésta, 1'a6 pus la prins6re, nict l'aa slobodit
pana ce n'aa plait 100 de funtl de aur ; iara pre soll nu
i-aa slobodit la sine ; 4Iupa acéia totusl adésa ort i-al os-
patat, i legand pace cu Impèratul mulel robt aü slobodit
fara de vre-un pret : asa scrie Prisc retorul 1, carele that
pre urma bras dice : «Imprastiindu-se adunarea, cea, pentru
not tinuta, am rugat pre Onegesie (cel d'intaid magistru al
lut Attila), ca pre muérea lut Sylla, si pre fectoril ci, calif
In luarea Ratiariel impreuna cu muma-sa se robise, lam
slob6cla. Nict sä prea tragea, de la slobodirea lor, numal
cat poftea mare summa de ban! pentru dênil. Drept acéia
not iartis ne-am rugat, ca sa's1 aduca aminte, si se cum-
panésca fericirea lor cea mal din nainte, i norocirea cea
de acuma. Asa ag slobodit pre fernéa pentru duct sute
de galbenl, si pre feclorl numal de cinste i-au trimis la
Impèratub.
Dintru acéstea mat de pre urma cuvinte ale lut Prisc
retorulut potl judeca, ce familil all fost Intre colonit lul
Traian, adeca de céle mat de frunte ; cad cine nu scie, ce
a0 fost Sylla In Roma?
Las de a scrie tota calétoria solilor imperatul Theo-
dosie pana la Attila, si pentru lungimea et, i pentru a e
fOrte confuza; ci tu o cetésce in Prisc retorul, i in Gheor-
ghie Prai2, carele vrea a arata i curtile lut Attila unde
all fost.
Tot Intru acesta an s'ail tinut sobor In Tarigrad supt

1 Priscus Rhetor in Libro de Le- 2 Georg. Pray in Annal. Veter.

gationibus. Hunnosum.

www.dacoromanica.ro
 131

patriarhul Flavian_ aI acaa cetA tl jaras Improtiva lul Ev-

tiche, In care sobor au fost de fate Alexandru Arhiepis-
copul Babbel urnatoriul lul Ioann, carele si In al patrulea
Ecumenic sobor de la Calchidonia s'au iscalit I, 0 Secundin
al Novelor 2 cetatel Dacbiel ceil rapOsa, despre carea cetate
asa Krie Procopie a i 4rDe la cetatea Viminachiu mal Inca)
(in glos) mergend sant trel cetatuicl in têrmurile Dunarel :
Picnul, Capul, si Novele, care mal nainte numal din cate
un turn custa. Ci acuma Iostinian Avgustul atalea olate,
si bastil ag facut Inteensele, cat nu in zadar se chiama
cetatI,.
Annl 450. Dupa ce ail factit pace in anul trebut cu Attila
Avgustul Theodosie cel mal tinèr sau al doilea, in anul
de acum s'at OA, ca din sfatul lul Hrysafie Evnucul, si.
al inpèratésel Evdochiei au urgisit pre Avgusta Pulheria
soru-sa, de s'aq dus din curtea cea imOratesca ; drept a-
céia pre imp6ratesa Evdochia o au lapadat din curte, si pre,
soru-sa o au chiemat inapot ; nadajduind, ca cu intOrcerea
el i se va inturna si norocul, care 11 avusese mai nainte :
ci almintrelea s'aa intamplat ; pentru ca dupa IntOrcerea
PulherieI putin timp au trecut, si au murit Theodosie Av-
gustul In 28, sau precum scrie S. Theofan 4, in 20 de dile
ale lui Iunie, in versta de 49 de an15, ne lasand vre-un
mostén dupa sine, pentru carea 1ntamplare Thronul Impè-
ratesc l'ad mostenit Avgusta Pulheria, carea att dat Schip-
trul lul Vlavie Marchian unul vonic de mal marl talanturl,
de cat de vita, primindu'l sot si de casatorie, si de Impë-
ratie 6, Attila inteacéstea n'aU clormit, ci cat at inteles
mOrtea lul Theodosie, indata au trimis soll si la Marchian,

1 Michael Lequien in Oriente 8S. Theophanes in Chronograph.

Christiano Totn. 1, p. 1215,
2 Idem Lequien ibidem p. 1221.
8 Procopius de Eedificiis. Libro 4,
Cap. 6.
ad ultimum annum Theodosh Iu-
nioris.
6 Catona in Synop. Chronol.
6 Author Miscellx Lib. 15. Ba-
ron. ad h. a.

www.dacoromanica.ro
 132

Valentinian al treilea, i improtiva lul Valentinian s'aa

gatit Inca in anul acesta, pricinuind: ca Valentinian nu'i da
pre soru-sa Honoria muére, dupa cum o a fost fagaduit
Tot intru acesta an s'aa tinut al doilea sobor la Efes.
de Dioscor patriarhul Alexandriet in partea ml Evtiche,
Improtiva Santulul Flavian Patriarhuldi Tarigradului, care-
sobor in anal indata urmatoria de sohorul al patrulea
ecumenic de la Calchidon s'aa vestit a fi nelegiuit pentru
multe pricini, care le vegl la Binie, §i la Bail 2. La sobo-
rul acesta aa fost de fata: Diogenian Episcoptil Remesianel
din Dachia de mi§loc 3; Dorotheiti mitropolitul PreslaveL
Iacov episcopul SilistrieI, §i Marchian episcopul AbrituluI,
despre mil am graft la anul 431. 4.
Anal 451. Evtiche arhimandritul din Tarigrad cu atata
ravna s'aa pornit asupra lul Nestorie, cafiele inveta, ca In
Domnul nostru Iisus Hs. sant doao fete, una dumnegaiasca,
alta omenesca, cat insu0 s'aa alunecat in mai mare pr a--
paste; pentru ca vrend sa arete, ca in Domnul Hs. numal
o fata iaste i acéla dumnecleiasca, firile a§a le-aa ames-
tecat, cat firea cea omenesca mai pre urma o aft mutat In
cea Dumneclaiasca 5.
Improtiva eresulul acestuia Avgustul Marchian in anul
de acum aU strans Soborul al patrulea ecumenic In Cal-
chidonia la care Sobor s'aa adunat 636 de Arhierel, a-
deca de doao or1 maT mult1 de catl aa fost la Soborul
eel dintaia ecumenic de la Nichea 6, intre cariT all trebuit
sa .fie §i Arhiereil Romanescl, saa &WA acestea n'aa putut
merge, pentru ca Dachiile amandoao i cea veche, i cea

1 Baron. et Catona 11. cc. ' Severinus Binius in recensiona

2 Severinus, Binius, et Ludo-
vicus Bail in Collectione Conch--
liorunt.
3 Leqvien in Oriente Christiana
Lib. 2. p. 306.
Conciliabuli Ephesini.
6 S. Lea I. Papa in Epistola
10. Ludovicus Bail in recensione
Concilii Chalcedonensis.
° Nicephorus Lib. 15. Cap. 2..

www.dacoromanica.ro
 133

noao, precum s'atl aretat la anul 448, era supt stapanirea

Jut Attila ; din Schythia cea mica, si din Mesia de gTos to-
'hist aU fost de fatd Alexandra arhiepiscopul Babbet 1, si Ha-
riton episcopul Varnet 2.
Acestea cand sa fãcea in imperatia resdritulut , gemea
Imperatia apusulut, pentru cd Attila, dupa ce air adunat
ostI din t6te némurile, catea ovea supt stdpanirea sa, aU
trecut Renul, i dupd ce all stricat de tot mat multe ce-
tdt,t in Gallia, aü ajuns mat pre urma in campit Catalau-
nict, unde f6rte grOznic rdzboid aft tinut cu Aetie pova-
witoriul ostilor lut Valentinian al treilea, i Theodoric cel
,dintaift craiul Visi-Gothilor, in care rdzboia, nu se pot
spune, catt a0 perit de ambe,partile, ci mat spre sera s'ail
tras Attila, si aü fugit n6ptea, dupd carele in zedar aU a-
lergat Tyrisrnund fectorul craiulut Theodoric, vrend sä iz-
bandesca mOrtea tatane-se6, carele cachise in rdzboi0, dic
avtorii, emit aU scris despre rézboiul acesta, ca Attila ag fost
strans tOte seile grarnada, ca, de cum-va l'ar invinge, sa
rm cadd in mana lut Aetie, ci de via sa se arda pre sine 3.
Anal 452. Attila inturnat in Pannonia au adunat Oste noao,
§i trecend muntit afi incungturat Acvilea, pre carea o afi
§i luat dupa doao lunt. De aci all intrat in Italia, 0 fOrte
o afl pradat ; iard vrend sa prade si Roma, i-all esit S.
Leon Papa in intimpinare, i Pau facut de s'ail intors a-
colo de unde venise 4.
Ann!. 453. In anal acesta afi réposat S. Pulheria in 18
lile ale lul Fevruarie 5 ; iard Attila sä gata la rdzboiti in
cOntra Avgustulut Marchian ; pentru cd nu vrea sä plinesca

1 Binius in recensione ejusdem ad. h. a. Catona in Synopsi Chro-

Concil.
2 Collectio ConcillioxPum jussu
Pauli V. edita.
8 Author Miscellae Lib. 15. lor-
nandes de rebus Geticis. Baron.
nol. Calvii. in Opera Chronol.
4 Author Miseellae Lib. 15. Ba-
ron ad. h. a. Catona. I. c.
5 Baron. ad. h. a. Catona in
Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 134

fagáduintele Avgustulul Theodosie celul mal finer, de la

care razboia. l'an impedecat m6rtea, carea I s'an intamplat.
in anul indatä urmatorin I.
Anal 454. 4Attila (dice Marchellin Comilulg craiul Hun-
nilor, stricatoriul Evropei, nOptea s'an pmorat de roam,
si cu cutitul unel mueri. tara alta ic, ca eaa inecat de
sangele ce i-an curs). Iara S. Theofan 3 mai pre larg,
asa scrie despre mOrtea craiulul Attila :c In anul acesta
(454) asupra lul Marchian, carele nu suferea, se. i se de p. tri-
butul de Theodosie fagaduit, Attila se gatea pu razboin.
1nteace1a s'an aprins de dragostea unei fete pre forrnOse cu
care tinend nunta, si bind prea mult yin, apoI adormind,
i-an bujdlt fait. de sama mult sange pe nas i pe gura, si s'an
Inecat. Iar. feciorill luii caril asa de mare stapanire moste-
nise de la tatal lor, neputêndu-se indamana intre sine,
lesne s'an putut invinge dupa aceia, precum s'an i, in-
vins, cum se va vedea la aniI viitorl.
Mal ren an lucrat Valentinian al treilea imperatul apu-
sului, pentru ca in anul Ie acum pentru vorbele unor
mincinosl, caril an parat pre Aetie cel vitéz, t stalpul im-
peratiel apusului, ca vrea sa rapesca. porfyra, an chiemat
pre Aetie la sine, si insus cu mama sa l'ati omorat 4.
Anal 455. pie= la anul trecut, ca reti an lucrat Avgu-
stul Valentinian a treilea omorand pre Ae0e, acuma clic,
ca el Inca s'an primit sfarsitul in anul de acum, si WA slava
lui Theodosie celul Mare, a mosulul su, o an ingropat
cu sine; pentru ca prétenil lui Aetie, din indernnul Sena-
torulul Petronie Maxim lhau omorat In 29 Martie, in virsta
de 36 de anl, dupa ce an iniperatit aril 26, luni 4 dile 23,
dintaial data supt tutela mane-sa a Plachidiel, apoi san-
1 S. Theophanes in Chrono- 8 S. Theophanes. in Chrono-
graphia p. 92. Catona I. c. graphia p. 92.
2 Marcellinus Corn. in Chronico ' Author Miscelae Lib. 15, Baron.
Indict. 7. .Adtio et Suidio Coss. ad h. a. Catona in Synop. Chronol._

www.dacoromanica.ro
 135

gur, dup. a caruia mOrte Petronie Maxim at rapit nu nu-

mai imperatia Apusului , ci si pre Evdoxia muérea lul
Valentinian al treilea, si fata lul Theodosie al doilea, carea
Oita. fiind a se marita dupa Maxim, an chiemat Intru aju-
torin pre Genseric craiul Vandalilor, din Africa Genseric
n'an zabovit a merge intru ajutoriul Evdoxiel, drept a-
céia la venirea lul lacuitoril Romel pre Maxim ran batut
cu petri; si In 12 Iunie l'aa aruncat In Tivere. kr& Gen-
seric dupa ce aü jefuit Roma, s'an intors In Africa, si an
dus cu sine pre Imperatesa Evdoxia cu doao fete a el.
Dupa ducerea lul Genserid fu numit Avgust in. 10 Iunie
tot in anul de acum Mechyllie Avit, pre carele i Marchian
Avgustul, Inca ran intarit 1
Asémenea lucruri s'an intamplat intre Hunni dupa mOr-
tea 1u Attila, pentru ca sfadindu-se intre sine Ellac, Denghesic,
Irnac, trei feciori ai lul Attila, nemurile, pre care le bi-
ruise, i supusese tata-sen, s'an sculat asupra lor, si mai
intain Ardaric craiul Gepidilor aU Mat pre Ellac, si pre
Hunni 1-ati impins spre Marea Negra. Valamir craiul Os-
trO-Gothilor Inca ati invins pre Denghesic, si pre Irnac, i i-an
intetit de eat inturnat In Hunnivarl, despre carea cetate asa
scrie Procopie : tin rapa riului (a Dunarei) cetatel, cum
se chiama ceii vechi a Hunnilor, i altele si ziduri i-aa
facie (Iustinian Avg.) nu depute de la cetatea Hunnilnr , Du-
narea. fusése intarita cu doao cetatuici ; una carea era in Illi-
ric, s'at chiemat, Pa1aio1, iara cea din direptul Palapolului
Sichivida, pre acestea, find de vechime stricate, Imperatul
Iustinian le-au dires i asa an oprit napadirea varvarilor in
partile acélea. Din cuvintele lul Procopie poti culége, cum

1 Author Histothe Miscellanere Pray in Annalibus Veterum Hun-

Lib. 15. Baron. ad h. a. Catona nor. Catona 1, C.

in Synop. Chronol. 8 Procopius de mdificiis Lib. 4,

2 Tornandes de rebus Gethicis. cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 136

a Hunnivarul, cum 11 chiamti Prat, 0 Catona I, sag cetatea

Hunnilor ad fost lânga Dun Are in Bulgaria de acum, sag mal
bine sä clic, in Dobrogeni. 14a darA Ostrogothil ag 1nterit
pre Hunn1 din amftudoao Dachiile, precum i-ag fost alun-
gat ma1 nainte Gepizil din Sirmit; ve41 i alte artI ale
lul Procopie 2.
And 456. Imp6ratul apusulul Avit Avgustul trn anul a-
cesta prin Theodoric bate pre Svevl, i prin Rachimer In-
tArésce pre Vandall ; ci curind dupA acéia Rachimer s'ag
sculat In antra luI Avit, §i princlendu-1, l'ati facut de ag
lapadat porfyra in 17 dile ale lul Maitt 8.
Anul 457. In anul acesta, tocma and se gAtea cu rAz-
boit asupra Vandalilor Avgustul Marchian Impèrgul resa-
ritulul, ag murit In 31 lanuarie, In vIrstA de 65 de anl,
caruia i-ag urmat Leon cel dintAig, carele si cel mare s'ag
numit pentru virtutile sale ; acesta era nAscut In Thrachia,
0 Avgust s'ail fAcut prin mi0ocirea povatuitoriu1uI Aspare 4.
Impèrgia apusulul ina nu avea obladuitorig tocma
de atuncl, de cand desbracase porfyra Avit Avgustul in a-
nul trecut : drept acéia dupA cléce lunI, §i sOpte-spre-cléce
dile de nestapanire, Senatul Romel 0 osta:?11 di mpreuna
ag ales Avgust pre Iulie Maiorian intru Intaia cli a lu/
Aprilie 5
Dup. ce ag dobãndit §i r6saritu1, §i apusul Imperatil
s61, crail Hunnilor Denghesic, 0 Irnac ag trimis solie la
Avgustul Leon cel d'intAift Imp6ratul resaritulul, Despre
carea solie asa scrie Prise retorul 6 : c Veuit'ail 0 la Leon

1 Pray et Catona 11. cc. Cabana in Synop. Chronolog. loan-

'1 Procop. de bello Vanddl. Lib. 1
Cap. 2. et de bello Goth. Lib. 3.
Cap. 33, et 34.
8 Baronius ad h. a. Catona in
Synop. Chronol.
4 S. Theo phanes in Chronograph.
nes Iacobus Hof man. in Lexico
Universali.
5 Author Miscellm Lib. 15. Ba-
ron. in analib. Catona I c.
a Priscus Rhetor p. 44. 45.

www.dacoromanica.ro
 ----,----
137

imperatul solie de la feciorii lul Attila, ca uitandu-se tate

sfacjile, céle mai di nainte, sa se fact pace. Drept acaia
Romanii, dupa cum obicinuise mai de demult, sã merga
pana. la Dunare, si acolo sa tin& targ, din carele, cate le
ar fi de lipsa ambe partile sa cumpere. Ci solia acOia s'aa
intors desiarta. Pentru ca socotind impèratul binele cel de
obstei n'aa judecat a fi bine, sa dea Hunnilor folosurile
Romanilor, pre caril mal nainte cu atatea pracli, si ucideri
11 nacajise. Iara fecioril Iul Attila, dupa ce aa inteles so-

lia, nu s'a naravit intre sine, pentru a Denghesic, dupa

ce s'aa inturnat sola fara de nicl o isprava, vrea sa dea
razboit rornanilor, caruia Irnac II sta improtiva, gicend, ca
nu'i de folos a se qti afara de patria lor; Denseric totusl
at pornit cu razboia asupra Romanilor, si s'aa silit sa cu-
prinda Dunarea.) Ci precum scrip mal incolo Prise retorul,
aa fast incungiurat de Romani, si fOrte Ma batut.
Din cuvintele lul Prise ce le-am adus aci, dara mai ales
din céle ce scrie Procopie 1., in Cartea a treia despre rAz-
boiul Gothicesc, Cap. 33. i 34, chiar se véde, ca Hunnil,
&pa martea lui Attila de Ostrogothi, cara aft tinut Dachia
cea noao, si de Gepizii, cara in anul de acum tinea Syr-
miul, si o parte a Dachiel ceil véche, adeci ArdOlul, si cat
iaste intre el, si intre Xisa, aft fost stramtoriV spre Marea
Mgr& in Moldova, Bessarabia, Tara Romanesca, si pate fi,
ca si In Dobroviti, pentru ca intru aceste se vOcle, a fi fost
Hunnivarul, despre carele am vorbit la anul 455, si pen-
tru stramtarea acésta le-ati cautat a trimite solia cea din
nainte clisa.
Aind. 458. Ereticil prOtenil lul Dioscor, carele fusése Pa-
triarh Alexandriel, si ai arhimandritului Evtiche, omorase
pre Sfantul Proterie cel din Alexandria, a caruia morte in-
elegOndu-o Avgustul Leon cel dintaia all scris la tot! ar-
hiereil rasaritului despre clAnsa. Intre Arhiereil, la caril aa
1 Procopius de bello Gothico Lib. 3. Cap. 33. 34.

www.dacoromanica.ro
 138

sdris, se afla Valerian al preslavel, Ursichin a Scopiey,

Zosim al Sardichel, i Theotim al doilea al Babel 1, la ca-
rea epistola a impèratulul Leon nu tot1 arhiepiscopilt rpai
sus numiti aa rèspuns: ea drept acOia vrat a vorbi mai
intaia despre cel ce aü r6spuns, apol despre eel ce n'at
rdspuns. Asa dara Theotirn al doilea al Babbel at rëspuns
asa : Domnulul celul prea cu evlavie i prea crestin irnpèra-
tulul nostru Leon Theotim umilit episcop al Schytiel 2 ; Ursi-
nic al Scopiel, carele de Epifanie Scolasticul a se numéste
Ursilie, at respuns cu Synodul s cel din Dardania, caruia
Synod sat Sobor s'aa isc1it i Dalmatie episcopul Nisset
din Dachia de misloc 4. Respunsul luI Zosim mitropolitulut
Sardichel, si al Soborulul hit nu se afla5. Valerian mitro-
politul Preslavel Inca nu se afla iscabt epistolel, cu carea
aü réspuns Synodul din Mesia de gios ce era supt mitro,
polia Marchianopoiulul, sat a Preslavel 6, ddra au fost bol-
nay, dice Carol de la S. Pave17, si pentru acOia s'aft is-
cAlit tiilocul Iu Marchian al Abritulul, ca cel mal ba-
tan episcop.
Epistolel, cu carea aa r6spuns Synodul Mesiet de gioa
impèratulul Leon, s'at iscalit sése Episcopi precum urmOza!
Marchian al Abritulul, Martial al Appiariel, Monofll al Dra-
storulul. Marchel al Nicopolulul, Petru tl Novelor, si Ditta
al Odissel 8.
La Epistola acésta a Synodulul dirt Mésia de gios a-
céstea scrie Mihail Lecvien 9: «Limha. Latinésca era ma'L
de obste, de cat acea Grecesca In multe locuri ale Mesiel

Collectio Concillior. jussu Pa- 6 Lequien Tom: 1, pag. 1220..

uli V. Papae edita.
z Lequien in Oriente Christian.
Tom. I. p. 1215.
8 Epiphanius Scholastic. in sua
Collectione.
4 Lequien Tom. 2, p. 313.
6 Lequien Tom. 2; Pag. 3Q3.
7 Carolus a S. Paulo in Geo-
graphia Sacra Lib. 8, Num. 28..
8Collectio Conciliorum jussu
Pauli V. edita.
9 Lequien in Oriente Christiano
Tom. 1, p. 1217,

www.dacoromanica.ro
 139

de glos ; i acesta o arata iscaliturile Epistolel Synodulul

dintr'ensa, ceil trimise la Imperatul Leon despre. m6rtea Sfan-
tului Proterie celul din Alexandria, si despre Soborul din
Calchidonia, dupa care iscaliturl iaste scris : qi Epistola a-
teesta find scris n limba Ltitinéscd, de pe Latinie s'ait in-
(tors pe Grecie, apoi de pe Grecie laray s'azi intors pc La-
tinies.
Nici e de a te mira, a in mai multe locurl ale Mesiel
de gioS ai fost pre timpul acesta mal de obste limba cea
Latinesca de cat cea Grecesca ; pentru ca hi locurile ace-
lea lacuia stramosil Romanilor, pre caril Avrelian Avgus-
tul i-an fost trecut de-a drepta Danarel, precum s'aa are-
tat la anul 274.
Mat pre urma la anul acesta insernaa, ca diri Dachia.
cea rapOsa, si din Dachia cea veche nic un episdop n'a4
scris la imperatul Leon cel dintaiO ; pentru acéia, pentru ca
pre acestea atuncea le stapanea varvarii, adeca : pre Dachia
cea rapOsa o stapanea Ostrogothii; iara pre Dachia cea ye-
che o biruia intr'o parte Gepizil, intealta Jiunnil, precum s'at
aretat la anul 457, de caril hu cuteza a scrie la imperatul
Rornanilot beta Romanl cel dinteensele.
Anal 460, Avgustul Maiocian Imperatul apusului destul
de fericit art fost in dnut acesta; pentru ca pre Visi-Gothi
ret1 t-aft batut In Ciallia 1. Nu, asa jail umblat norocul luT
Denghesic craiulul Hunnilor; pentru ca sculandu-se Iarasi asu-
pra Ostro-gothilor, de acestea in Dachia cea rapOsa intru
atata s'ati infrant, cat de aci inainte Ostro-Gothil aü fost.
spaima Hunnilor2.
Anal 461. Cand sa gata cu Oste asupra Vaadalitor celor
din Africa Avgustul IVIaiorian fu ucis de Rachimer in 7 dile
ale MI Avgust, dupa a cul mOrte imperatia apusului ati

1 Baron. ad h. an. Catona in I 2 Seth. Calvis. in Opere Chro-

Synop. Chronol. nologico.

www.dacoromanica.ro
 140

ramas Mt de obladuitoria patru lun, apol ai imbracat

porfyra Libie Sever al doilea, carele era nascut din Lucania. 1
And 463. Ostro-Gothil urandu-se a suferi napadirile Ge-
pizilor, si ale Hugnilor, Inca dOra si rascOlele Romanilor,
celor din Dachia cea noao, pof tea se pita tréce In Thra-
chia; carea pofta neingaduinduli-sa aü jefuit Illyricul. Drept
acéia spaimantandu-se Leon imp6ratul, le all trimes daruri,
si all dobandit de la Theodomir craiul lor, de i-ati dat pre
Theodoric fiiul sèi, care era numal de 8 anl, ca un chizOs 2.
Anal 465. Rachimer, carele potopise mai nainte pre dol
1-mp6rati aT apusului, pre Avit si pre Maiorian, in 1 5 dile
ale luI Avgust din anul de acum all potopit i pre Sever
al dOilea cu otrava, dupa a caruia mOrte a6 statut impë-
ratia apusulul fara de obladuitor doao-deci de luni3.
Anul 467. In anul acesta, in 12 dile ale lul Aprilie, An-
themie fecTorul lut Procopie din Tarigrad, din buna-vointa
Avgustulul Leon celui d'intaiu, i cu ajutorinta luI Rachi-
mer se face impèrat apusului 4.
And 468. Aspare, carele ajutasè pre Leon cel d'intaitt
sa se faca impërat, in anal de acum maniindu-se pre den-
sul, pre Basilisc, carele fusése trimis n cOntra Vandalilor
in Africa cu 1 100 'de corabiI, 11 gala impotriva lul, i fa-
gaduindu-I, ca'l va face imperat In locul lui Leon, si atata
II aduce de WA 6stea o vinde, pre carea Genseric craiul
o prapadéste, ardênd t6te corabiile. Tara. Avgustul Leon, nu-
mai ca se aseda pre Basilisc, pre Patrichie feciorul lul As-
pare Il face Chesaritt, i marita dup. el pre Leoncla fata
sa cea din Verina5.
Catona in Synop. Chronol. Lib. 15. Baron. in Annalibus Ec-
2 Seth. Calvis. in Opere Chro- cles. ad h. a. Catona I. c
vologico e Sigonio. 5 S. Theophanes in Chronogra-
8 Baron. in Annalibus ad h. an.
Catona in Synop. Chronol. phia. Baron in Annalib. Eccl. ad.
4 Author Histothe Miscellanew h. a. Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 141

Annl 469. Ostro-Gothii, i Hunnil (dice Calvisie)1 In Pan-

nonia, cu care de care a. o apuce, se bat Intre sine, si
biruind Ostro-Gothil, pre Densic fiiul luI Attila il tae in
razboiti, si II trimit capul In Tarigrad, din hronica lul Mar-
cellin Comitulul., In Pannonia clice Calvisie, c. s'aft Intam-
plat mOrtea lui Denghesic, ci mai bine ar fi cps, in Dachia
cea noao, pentru cä, dupa cum s'aa araat la anul 457,
Ostro-Gothil lacuia atunci in Dachia cea noao, si Hunnil
In partea Dachiei véche cea de catra Marea 'Agra tocma
departe de Pannonia.
Ci i in altele a putut sminti Calvisie, precum i Ca-
tona 2, ai gresit in an, de sant adevérate ce scrie hro-
nica Pastilor3, asa cuvintand : ,In anul Olimpiadei 311
al patrulea a lui Leon al un-spra-decelea, Indictionul 6,
fiind Anthemie Avgustul a doua Ora consul, Dinstric fiiul
luI Atthilas'at taiat de Anagast magistrul ostilor din Thra-
chia, a caruia cap s'atl adus In Tarigrad tocma and se
facea jocurile cerculuT (Ludi Circenses), i purtandu-1 prin
mislocul cetatei, Pan dus la xilochirc, i punendu-1 in OA
vr'o cate-va clile al stat inteênsa, de l'aü vëclut tota ceta-
tea). Din spunerea hronicel Pastelor aci adusa chiar ses
véde, ca pre Denghesic, pre care unil ii numesc Dinstric alcil
Dinsiric, ceia-la41 Ghinsiric sail Densic, cum arata Stritter4,
nu Nil taiat Ostro-Gothil, ci Anagast.
And 470. Evric craiul Visi-Gothilor, carele in anul 466
omOra pre fratele sè Theodoric al doilea, rapindu'l Craila,
si pre Romani II lepadasa din Spania, in anul acesta aU
Incunglurat Arvernul in Gallia 5.
And 471. Aspare In annl acesta iarä aU Inceput a vi-
1 Seth. Calvis. in opere Chro- f4 Stritterus Tom. 1. p. 537.
nol. 5 Iornandes de rebus Geticis.
2 Catona in Synop. Chronolo-
gica Hunnor. Catona in Synop. ChronoloKic a.
8 Chronicon Paschale p. 323. I Visigothorum.

www.dacoromanica.ro
 142

cleni asupra Avgustulul Leon celul dint.iü, ci imp6ratul vi-

clesugurile lul Aspa,re cu vlclensug le-alt intrecut, si pre As_
pare dinpreuna cu fecioril lul l'aa omorat 1.
Auld 472. Theodomir Craiul Ostra-Gothilor In anul acesta
find InghetatA DunArea aü trecut din Dach ta cea noao, M
bAtênd pre Svevl (cum dice Calvisie, iarä mie mi s vede
ca aü trebuit sä glica ; pre Longobardl, ca acestea era a-
tuncl mal aprOpe de Dachia cea noao) incarcat cu prada
s'aft intors inapol. Feciorul lul Theodomir Theodoric, pre
carele ii sloboglise Avgustul Leon la tatAl sëü, Inca ail ha-
tut pre Sarmate, DupA acéstea pupa vréme trecénd at)
murit Theodomir, i i-au urmat Theodoric in Craime 2.
Mal rninunate lucrurl s'aU intamplat in impèratia apusu-
lul, pentru c. Rachimer ucigatoriul de imp6ratl, s'aa scu-
lat cu Oste asupra Avgustulnl Anthernie, i pringendul, l'au
omorAt tri Roma in 11 cjile ale lul Julie, intru a caruia loc
ail pus impërat pre Anichie Olyvrie barbatul Plachidiel; ci
nu mult eat bucurat Radhimer de impèratul cel nou, pen-
tru ca a1 murit dupa 40 de dile; si Avgustul Olyvrie Inca
aü murit in 23 de (Ale Octomvrie, de bOl A. sat almintre-
lea, nu se scie8.
Anul 473. Glycherie unul dintrA senatoril din Roma in
anul acesta in 5 dile ale lul Martie aU imbrAcat porfyra a-
pusulul, ci nu mult aU imp6r4it, precum se Ira, araa la
anul viitor 4; cat ail impèratit, Inca. n'ati fost in odihna,
pentru cA Vindomir, unul dintra craft Ostrogothilor, atatat
de .Genseric craiul Vandalilor, a0 pornit cu 6ste asupra I-
taliel; ci norocul imp6ratiel apusulul, ca pre cale ati mu-
nit Vindomir, cAruia i-aa urmat feclorul lul iarasl Vindomir

I S. Theophanes in Chronograph. ron. ad h. a. Catona in Synop,

Catona in Synop. Chtlonologica. Chronol.
2 Sygibertus in Chronico. ad. h.
a. Calvis. in Opere Chronolog. 4 Baron. in Annalib. &cf. ad
3 Author Miscelke Lib. 15. Bo- h. a. Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 '143

chiemat, pre carele cu daruri la atata l'aa adus Avgustul

Glycherie, cat lasand Italia, ad mers In Gallia, Tit s'ad u-
nit cu Visigothil 1 Theodoric cela-l'alt. crai at Ostrogothi-
lor ad navalit. In Illiric si dupa. acdia in Thessalia, pre ea-
rele asisderea cu daruri fad tontenit Avgustul Leon cel din
Mid, de n'ad cuprins tot& Tera Grecésca 2.
.Anul 474. Avgustul Leon cel dintai, ca unul ce se apro-
pia de mórte, in anul de acum doi Imp6rati aü facut: pre
Leon al doilea, nepotu-s6d feciorul lul Zinon , resarituluI;
si pre Iulie nepot, carele luasa pre hepOta-$a, apusului;
apol putintel traind aU murit in 13 Fevruarie.
Leon al doilea, cat a murit Avgustul cel dintaiO, pre
tata-sal pre Zinon Indata Fat numit Avgust, apoi intru a
clécea luna a impèratiel sale In varsta de 17 anl ad mu-
rit, ramanend tata-sëd Zinon In locul lui, carele nici ad
asteptat alta radicare la tronul Imp6ratiel, ci s'ad dat cu
totul dezmerdarilor:
Julie nepot In 24 Iunie aü alungat pre Avgustul Gly-
cherie din Italia, si au r6mas el imperat; ci n'ad avut in-
delurga odihna de Eyrie Craiul Visi-Gothilor, carele s'ati
sculat cu razboid asupra 3.

Ann! 475. Ostrogothil neindestulandu-se cu Dachia cea

rapOsa in anul de acum ad cuprins mai multe cetati ale
Illyricului, nici s'atl odihnit pand ce n'ati dobandit de la
Avgustul Zinon Pautalia 4, despre carea asa scrie Lecvien5:
Pre Pautalia Ierocle o socotésce intru cetatile Dachiei de
misloc, pre carea Ptolomed si Stefan o pun in Thrachia cea
véche, Lira Procopie in cartea 4, despre olate cap intaid,
o pune In Illyric, si cice, cA Iustinian o ad dires ; ci cio-
1 Set. Calvis. in Opere Chron. * Author Miscellae Lib. 15. Ca-
ex Evogrio.
2 Idem ibidem ex. Sigonio. tona in Synop. Chronolog.
8 Author Miscellae Lib. 15. Ba- 5 Lequien in Oriente Christiano
ron. in Annalib. ad h. an. Ca-
lona in Synop. Chronol. Tom. 2, p. 307.

www.dacoromanica.ro
 JO....,,Wae
144

coil grecestI red ad scris Pantalia in loc de Pavtalia mu-

tand v in n, pentru cd. In numisme chiar se dice: Onorktc
Ilauscafn.
Visi-gothil Inca asa s'ad purtat in Gallia, cat i-ad cautat
Avgustulul Iu lie Nepot a la da Arvernul, cetatea cea de
multe orl de densil Incungiurata. Dupd a cdriia dare spre
nenorocirea sa Avgustul Julie Nepot ad pus povatuitorid os-
tilor sale celor din Gallia pre Oreste, carele in scurt timp
s'ad radicat asupra imperatului sat, si in 28 Avgust l'au
fugarit in Salona, iara pre fiiul sed Romul Fad facut im-
perat, pre carele Romanil Pad poreclit Avgustulus ; pentru
ca era tinërut ca sa se plinésca. intr'ensul amandoao nu-
mele, si a lul Romulus urzitoriuluI Homel, si a lul Avgus-
tul urzitoriulul imperdtieI, precum s'ad implinit in Constan-
tin al optulea, carele ad perdut Tarigradul. nurnele lul
Constantin celul Mare; pentru ca si unul, si altul ad fost
fiiul IleneI, precum se va vedea, la anul 14531.
ADM 476. Acesta e anul cel de jele, in carele Roma bi-
ruifOrea némurilor, si stapana lumeI, caria asemenea n'ad
fost. nu este, nicl va fi, asa ad cadut, cat nu s'ad ma!
sculat, nicI se va mal scula mal mult ; pentru ca in anul
acesta ad chiemat ceI ce prindea partea luI Julie Nepot,
pre Odoacher Craiul Herulilor, in Italia asupra luI Romul
AvgustuluI, carele mergend cu HeruliI, cu Trichilingil, si
cu alte némurl, ad batut Ticinul cetatea Italie!, ad omo-
rat pre Oreste in Placenta, pre Paul in Ravenna, si pre
Romul Avgustul desbracandu'l de porfyra, rad surgunit in
Luculan cetatea CampanieI; dard pre Julie Nepot, tot nu
rail pus iards imperat, ci stapanirea Rome!, si a Italie! s'o
at tinut'o sie, indestulandu-se cu titul numal de craid.
Niel ad maI avut Roma de la Odoacher incepend, pand
acuma imperatil sel, pentru ca. Carol cel mare, si urmatoril

1 Author Miscellae et Catona H. cc. Baron. ad h. a.

www.dacoromanica.ro
 145

lul, numai cat s'at numit imperati Romei, dara Roma nu

o aa stapanit 1.
Avgustul Zinon imperatul rasaritulul, Inca nu bine aa
imblat in anul acesta, pentru ca Basilisc, despre carele s'at
vorbit la anul 468, s'au radicat asupra luT, si rat fugarit
din thron, iara pre Marc fiiul sea l'aa numit Chesaria 2.
Annl 477. Avgustul Zinon trdgend in partea sa pre po-
vetuitoril lui Basilisc, pre Il, pre Procund, si pre Armathie,
iaras aa dobandit imperatia ; ci intorcendu-sa in Tarigrad,
pre Armathie ca pre un calcatoria de jurament, omo-
rat, si pre Basilisc l'aa surgUnit in Cappadochia3; Odoa-
cher, acuma craiul Italiel Inca aa trimis In anul acesta soli
la Avgustul Zinon 4.
And 478. si 479. Theodoric feciorul lui Triarie, si unul
dintre crail Ostrogothilor sa sal asupra Avgustulul Zinon
cu razboia, in cOntra caruia Zinon atita pre Theodoric
Amal cela-lalt craia al Ostrogothilor, caruia Inca nu i-at
dat, ce i-at fost fagaduit. Pentru carea inselaciune Theo-
doric Amal jafuiasce Thrachia 5.
And 481. In anul acesta aa murit Theodoric fiiul lul
Triarie, i unul dintre crail Ostrogothilor, i at Minas nu-
mai cela-lalt craia al Ostrogothilor Theodoric Amal, carele
Veronie eau numit dupa aceia. Acesta all facut pace
cu Avgustul Zinon, i pan& la o vréme aa i Vnut pacea,
petrecend in Dachia cea rapoas5.6.
Annl 482. II, carele mai nainte fuseoa povatuitoria la Ba-

Author Miscel1m Lib. 15. Cas- 4 Cassiodorus in Chronico ad. h.

siodorus 'in Cronico. Baronius ad a. Catona I. c.
h. a. Catona in Synop Chronol. 5 Mamellinus Comes in Chro-

2 S. Theophanes in Chronogra- nico, Indict. 1. S. Theophanes in

phia. Catona 11. cc. Chronographia. Catona I. c.
8 S. Theophanes m Chronogra- " Author Miscelim Lib. 15. Ca-
phia. Catona in Synop. Chronolog. tona in Synop. Chronol.
Cronica ronainilor. Tom. I. 10

www.dacoromanica.ro
 146

silisc Tyrannul, in anul de acum s'a.0 rddicat asupra imp&

ratulul Zinon ; si Verina veduva Avgustului Leon ceful d'in-
WO, pre Leontie I, Fan numit Avgust in cOnfra lui Zinon 1.
Anul 483. Despre Theodoric AmaI craiul Ostrogothilor
Marcellin Comitul2 asa scrie la anul acesta : Acelas Theo-
doric craiul Gothilor, mai impacat find pvntru darurile Av-
gustulul Zinon, si pentru aceia cal facusk magistru de Oste,
gil numise consul pre anul viitorit, partea Dachiel cei ra-
pOsä, si a Mesiel de Mos, cea lul incredin(utd, cu ostasil
set o atil tinut pand la o vreme}. Adecd. at inut Dachia
cea rdpOsa si o parte a Mesiel. de gios pand la anul 489,
cand s'an gdtat sa merga in Italia, precum mal larg se va
spune la numitul an.
Anul 484. Leontie I, si Ii dupd ce s'an biruit de Ostea
Avgustului Zinon, se omOr5.3.
Anul 487. Gresésce Sigebert4, cdnd scrie, ca. in anul a-
cesta aU bdtut Theodoric Amal craiul Ostrogothilor pre
Gepidi, si pre Bulgari, pentru ca. acéia s'an intemplat la
anul 489. In anul acesta dupd cum scrie Marchelin Co-
mitul 5 :«Theodoric craiul Gothilor,, nesdturdndu-se cu
darurile Avgustului Zinon, cu mare, si improtivnicd mul-
time de alor se1 aü venit pand la imperätesca cetate, si o-
rasul Melentiada, si prea multe ardend cu foc, s'ati Intur-
nat la cetatea Novelor, de unde venisd*. Din care cuvinte
ale lul Marchelin comitulul nu numai aceia sa. véde, cd
Theodoric Amal In anul acesta nu s'an bdtut cu Gepidzil,
§i cu Bulgaril, ci i acesta, cd el ati lacuit, in cetatea No-
velor, carea era cetatea Mesiel de gios inträ Trimanneti si
Securioca6 in termurile Dundrel zidit, ce se chiamd a-
1 Author Miscellw et Catona 11. cc. Sigibertus in Chronico.
2 Marcellin. Comes in Chronico, 6 Marcellin Comes in Chronico
Indictionne 6. Fausto solo Cos.
8 Authot, Miscelle3 Lib. 15. Ca- Indict. 10, Balk) solo Cos.
ona in Synop. Chronol. Tabula Peutingeriana.

www.dacoromanica.ro
 147

cuma Novomont, unde aa fost aseclat Leghionul cel Itali-

enesc 1.
Anul 489. Avgustul Zinon ne mal putend mulcurni alt-
mintrelea pre Theodoric Amal craiul Ostro-Gothilor, in anul
acesta Vaü indemnat, se tréca in Italia, si se o ia de la
Odoacher craiul Nerulilor, si se fie el craia preste densa :
care inte1egendu-1 Odoacher, aft trimis soli cu frumOse
darurl la Triopstila, sati cum il numesce Sigebert 2, Trap-
sila craiul Gepidzilor, si la Busa craiul Bulgarilor, rugan-
du-se de el, ca se impédece pre Theodoric de la trécerea
in Italia, cariI amandoI aü plinit cererea lul Odoacher, ci
spre nenorocirea lor ; pentru ca amando1 fura invinl, i
taiatl de Theodoric 3, si in razbOele acestea a0 trecut tot
anul acesta 4. Asa dara nu in anul 489, precum scrie As-
semani 5, si Catona 6, ci in cel viitor 490 aü mers Theo-
doric Amal in Italia.
Anul 490. Cate s'aa intamplat in anul acesta, mal pro
scurt, si mal chiar nu le poci scrie, de cum le-aU scris Cal-
visie 7, dicend : gin anul de la Hs. 490, Theodoric Amal,
carele dupa acéTa s'aa numit Verones, la mislocul erneT
iasa din Mesia (de glos, si din Dachia cea raposa, vedl a-
nul 483), urmandu-1 tot poporul Gothicesc cu muerile, si
prunciI, i cu t6te averile lor ; Odoacher din protiva in-
taresce mung ce se chiama. Alpes, cu straji ; ci Theodoric
bate strajile, si la riul Sontie invinge pre Odoacher, si
prinde tabara in 28 Martie. Dupa ace% iarasl birue pre

1 Hofmannus in Lexico. Br uzen 61os. SimoniusAssemani in Ca-

in Dictionario.
2 Sigebertus in Chronic(); sed
erronee ad an. 487.
§ Author Historim Miscellae Lib.
15 . Sigebertus 1. c.
4 Calvis. in Opere. Chronol. ex
Sigonio.
lend. Eccl. Universae Tom. 2 ,
par. 2. cap 2.
6 Catona in Synopsi Chronol.
Herulorum.
I 1 Seth. Calvis. in Opere Chro-
nologico ex Sigonio.

www.dacoromanica.ro
 148

Odoacher la Verona, in carea indata at si intrat si de a-

colo s'at numit Verones. A treia Orä at invins pre Odoa-
cher la riul Abdua : de unde Odoacher at fugit la Roma,
ci Romani], cafi luase carte de la imp6ratu1 Zinon, e aiba
crait pre Theodoric, nu rat primit. De acolo at scapat la
Ravenna, unde asisderea II inchidea afara, ci in 10 Iulie
0-at facut cale cu sabia; i at cuprins cetatea, de unde
apol amestecat s'at bâtut, pand ce cdtra sfarsitul anulul
Theodoric a incunglurat Ravenna, din Sigonie).
Din cuvintele acéstea ale lul Calvisie lesne pop Intelege,
cum s'at desertat Dachia cea noao, i Mesia de glos, de
Ostrogoth], si aU venit iaras] in mana imperatiel Mari-
tulu], supt care at rernas, pan& cand le-at cuprins Bulga-
ri], pre cum sa va arêta la anil viitorl.
Annl 491. Imperatul Zinon, dup ce s'at mantuit de Os-
trogoth], s'at dat spre tOte desmerdaciunile j ma] virtos
spre b0e, din carea i mOrtea i-at urmat, in 9 Aprilie, in
versta de 61 de anl; carula i-at urmat Ariadna Avgusta. Che-
dren scrie 1, ca pre impératul Zinon laet fiind rat ingro-
pat de vit. Iara Ariadna maritandu-sa dupa Anastasie I.
Dicor pre acesta rat facut Avgust 2.
Ann! 492, In anul acesta u imbracat porfyra Longin in
Isavria, sculandu-se cu Oste in cOntra imperatulu] Anastasie,
despre a caruia mOrte se va face cuvint la anul 496 3.
Anal 493. Cand sa batea Dioghen povatuitoriul ostilor im-
pèratulul Anastasie in anul de acum cu Longin Tyrannu
in Isavria 4, Bullgari1 pradeza URA Thrachia 5. Asa dart si

1 Cedrenus Tom. 1, p.... 4 S. Theophanes et Catona

2 S. Theophanes in Chrono- U. cc.
graphia. Catona in Synopsi Chro-
6 Author Miscellae Lib. 15.
nologica
3 S. Theophan. in Chronograph. Assemani in Calend. Tom. 2 ,
Catona in Synopsi Chronol. cap. 2.

www.dacoromanica.ro
 149
*.e.....osnow.,(...r.o....-.......n.."..o,

Mesia de glos cu Dachia cea noao, c& almintrelea cum ar

fi trecut din Dachia cea véche in Thachia?
Theodoric Amal Inca, dupa ce all tinut trel anl inchis
In Ravenna pre Odoacher, face pace cu densul in 27 Fe-
vruarie asa, ca Ravenna, si Italia se o stapanesca la o laltä,
ci Theodoric n'ati tinut pacea ; pentru ca chemand la os-
pèt pre Odoacher, in 5 Martie Pet omorat, dup. ce aa sta-
Omit Italia 17 aril, Si asa s'att stins stapanirea Herulilor
In Italia, si ail inceput a Ostrogothilor 1
And 496. In anul de acum s'ati sfarsit razboiul din I-
savria, si Longin Tyrannul impreuna cu altil, carii il tinuse
parte s'att omorat din porunca imperatulul Anastasie 2
Anul 499. De abia s'ail mantuit impèratia rasaritulul de
un félia de varvarl, si WA. altl varvarl nol s'aa rAdicat a-
supra el, adeca Bulgaril, despre mat as:a scrie Marchelin
Comitul 8 la anul de acum : (Arist povatuitoriul ostilor din
Illiric, s'aa dus in cOntra Bulgarilor caril prada Trachia,
cu 15000 de ostasl; si 500 de carre inc&rcate cu arme,
ce sant de lips& la razboia, si razboiul aft tinut langa riul
Zurta, unde aa perit dintre ai nostril in fuga, saa in rill
mai bine de patru mit Acolo s'at stins virtutea cea Illi-
ricésca a ostasilor, cadend comitil Nicostrat, Innochentie si
Achilin,. Asisderea scria Calvisie 4, Assemani 5, si Pagie 6.
Gresésce asa dar& Catona 7 in doao ; una e, c& pre A-
rist il numésce Aristie ; alta ca dice, a in anul de acum
s'aa cunoscut intaia Bulgaril de Roman!, la carea intreb,
dara in anul 493, 8.0 n'aa cunoscut Romanil pre Bulgarl?
ci mal rëa gresasce Senleben 8, carele razboiul in anul a-
' Casiodor. in Chronico ad h. 5 Assemani in Calen. Tom. 2.
a. Catona 1. c. Part. 2. Cap. 2.
2 -S. Theophanes, et Catona 6 Pagius ad an. 499. num. 4.
11. cc. 7 Catona in Synop. Chronol.
8 Marcell. Com. in Chronico In- 8 Ioannes Ludovicus Schonle-
dict. 7. Gibbo solo Cos. ben in Historia Carnioliae Tom.
* Calvis. in Opera Chronol. 1. Part. 3.

www.dacoromanica.ro
 15o

cesta fdcut Intre Mist, 0 Intre Bulgarl, It mutd /a anul 50t,

Inselat find de nepriceputele cuvinte ale Avtoruldl Mischel-
lel 1, carele nu scrie in anul acesta Intaiasl data ; ci scrie
si In anul acesta.
Anul 500. Theodoric Amal craiul Ostrogothilor In anul
de acum Intaiasl data intrand in Roma, da legl fOrte cu-
viOse, i judecdtorilor cu de a dinsul le poruncesce se VIA
dreptatea 2
Anal 501. ISi In anul acesta ((lice Avtorul Mischellel) 3 a-
decd. In al unsprd dOcelea an al ImpOratiel lul Anastasie,
Inca aa nävdlit Bulgaril In Eyrie, i in Thrachia, i mal
nainte de a se cun6sce, grOznic o aft prädat*. Asisderea
scriti si a1(1 Avtorl
Anul 502. Bulgaril In anul acesta iardsl ai pradat Impë-
rgia resdritulul, despre caril asa scrie Marchellin Comi-
tul5; cObiclnuitul ném al Bulgarilor, pre Thrachia cea de
multe orl pradatd nestându-le in protiva vre unul dintre
ostasil Romanilor, iards1 o aü pradat). Care cuvinte ale
lul Marchellin socotindu-le, precum se cuvine a le socoti,
chiar se véde, cd, de ail prädat Bulgaril Thrachia, mal na-
inte aU pradat Dachiile, prin care atl trebuit sd tréca in
Thrachia.
Prddzile acéstea ne mal putandu-le suferi impèratul Anas-
tasie, pre Bulgarl i-ad domolit cu darurl, i i-au indemnat
sä se intOrcd spre Apus 6; caril, ascultand, ati trecut in

1 Author Historiae Miscelaneae sius Bibliothecarius in Hist. Eccl.

Lib. 15.
2 Cassiodorus in Chronico ad h.
a. Catona in Synop. Chronolog.
a Author Historiae Miscellae
Lib. 15.
4 S. Theophin. in Chronogra-
phia ad a. 11. Anastasii. Anasta-
gag. 5. Cedrenus Tom. 1. pag. 358.
Zonaras Tom. 2. pag.. 66.
6 Marcel. Comes in Chronico
1 ndiciione 10. Probo et Avien
Coss.
6 Calvisius in Opera Chronolo

www.dacoromanica.ro
 151

Pannonia, si at cuprin$ Syrmiul, impingOnd pre Gothl in

stramt6rea Pannoniel cel de sus 1.
Anul 504. Theodoric Amal craiul Ostrogothilor, si al Ita-
lie! nesuferind luarea Syrmiulul, la care avea cadinp din
anul 489, and at batut, si supus sie pre Gepidzi, in anul
de acum at trimis pre Peta comitul, nu pre Petamin, cum
II numésce Catona in Synops, cu Oste In cOntra Bulgari-
lor, carile vitez6sce and razboit pre craiul Gepidzilor, si
pre al Bulgarilor i-at taiat, si Syrmiul Inca Fat casti-
gat Italie!, precum suit Marian Scot 2, CassiOdor 8, si Cal-
visie4. Asisderea scrie si Herman 5, numa! ca acesta pune
anul 501 : adeca dice, ca acéstea s'at Intamplat cu trel an!
ma! nainte
Auld 505. Mundon, carele ma! remasése dintra Gothl In
Dachia cea véche, unindu'sl si pre Romani! din Dachia cea
noao, eat radicat asupra Imperatulul Anastasie, si at pra-
dat Machidonia, si Thessalia; in protiva caruia trimittn-
du-se Sabinian consulul, at perit cu 6ste cu tot. Drept a-
céia neputend cu armele sta in protiva Imptratulul Anas-
tasie, dupa obiceiul lu! at facut pace cu ban! 8.
Anil 508. Theodoric Amal craiul Ostrogothilor si al Ita-
lie!, pre Visigoth!, cari! remasése In Gallia, IT strange la o
lalta, si cetatile Carcassul cu Arelatul le mantue de in-
cungIurarea Francilor 7.
Anal 511. Theodoric Amal latésce stapanirea sa !Ana la
Druenp, $i Visi-Gothilor le da crait pre Atalaric nepotul

' Schonleben in Historia Car- 5 Hermannus Contractus apud

nioliae Tom. 1. Part. 3.
2 Marianus Scotus in Chronico.
8 Cassiodorus pariter in Chro-
nico.
4 Seth. Calvis. in Opera Chro-
nol. ex Sigonio.
Assemani in Calend. Tom. 2. Part.
2, cap. 2.
6 Seth. Calvis. in Opera Chro-
nol.
7 Cassiodorus ad, h. a. Catona
in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 15R

seU 1; iara Anastasie Avgustul surgunesce pre Machidonie

patriarhul TarigraduluT pentru creditna cea pravoslavnica 2.
Anal 513. Pravoslavnicil cel din Schythia din Mesia de
gios, i Dachia cea noao, adeca Romani mal cu sema, ve-
dend eresul ImperatuluI Anastasie, s'ag vorbit la otaltã, ca
credinta cea adeverata sa o apere cu arme Improtiva Im-
peratulul ; drept aceia s1-a1 ales povatuitoriti pre Vitalian,
feclorul lul Patrichiul comituluI federatilor, carele era diaos
Roman. Vitalian acesta asa dara luand Romani!, si pre alte
'lemur! cu sine, s'att intampinaf cu Ipatie, fecIorul Patri-
annul Secundin, i nepotul din soil al Imperatulut Anas-
tasie, carele povatuia Ostea cea Imperatesca, i lovindu-se
la olalta, numa! intr'o bataie at) taiat Vitalian sése-clecI gl
cind de mil din Ostea cea Imperatesca, si pre Ipatie Inca
l'aOprins yid, si 1'a0 tinut supt pacla In Mesia pana la
anul viitoriU. In razboiul acesta aü dobendit Vitalian ne-
mesuratai summa de banl, carea o trimisésa Imperatul sa Se
platesca Ostea. nenumérate arme, si tot feliul de zaharea a.
Ann! 514. In anul acesta (scrie S. Theofan)4. Vitalian cu-
princjend tota Thrachia, Schythia, i Mesia (asa dara si Da-
chia), si avend cu sine prea mare multime de Hunnl si de
Bulgarl, ai luat Anhialul, i Odossopoiul, si pradand tOte
pana in Tarigrad, pre Chyril magistrul ostilor din Thrachia
Inca l'a0 prins; ci partinind Tarigradului, tabara si7o aü
asegat la locul ce se chiama Systhenie. Iarä Anastasie dez-
nadajduind despre tOte, aU trimis pre unil dintra senator!
sa se rOge de pace; i 0.6 jurat cu tot senatul, cum cà va
chiema in Heraclea Thrachiel pre episcopil ce! sargunit! :
Vitalian aü ma! poftit, ca printil sae capeteniile fiesce-ca-
rel scOle Inca sa yore pe aceia : i ca pre Machidonie Ta-
I Cassiodorus in Chronico. Ca- 3 S Theophan. in Chrono-
tona I. e. graph. ad an. 22. Anastasii Dicori.
2 S. Theophan. in Chronogra- 4 S. Thophanes in Chronograph.
phia ad an. 20. Anastasii Aug ad an. 23. Anastasii Dicori.

www.dacoromanica.ro
 153

rigradenul, si pre FlaVian sal intOrca in scaunele sale, din

care cu nedreptul fusesa lapadati, i ceia-la1t1 episcopi Inca
sa se intOrca in episcopiile sale, apol asa sa se stranga so-
bor, la care sobor sa se chieme i patriarhul Romei cu
totI episcopil, ca asa cu judecata de obste sa se indrepte
céle, ce fara de cale se oranduise asupra pravoslavnicilor.
Jurand pre tOte acestea imperatul, senatul, i altil din ma-
gistraturl, si din popor, i incredintand, cum ca asa se
vor plini tOte, s'aq facut pace, si Vitalian s'au inturnat
a casa.
Patrichiul Secundin, cumnatul lul Anastasie de pe sort,
tatal lul Ipatie, Inca caclend la piciorele lul Vitalian, cu
multe lacrami aa capatat slobod, i sanatos pre fiiul se0
Ipatie din legaturile, in care sa tinea in Mesia.
Inteaceia Hormisda episcopul Romel intetat de Theo-
doric, si ca se resplatesca lul Vitalian, pre Evodie episco-
put, si pre Vitalian arhidiaconul i-a0 trimis la Soborul
In Heraclea chemat. Venit'ai i aII episcopi din mai multe
locurl, ca la doao sute, cari inselandu-se si de procletul
imperat, si de TimotheU episcopul Tarigradulul, fara de
isprava s'ati inturnat de unde venise. Pentni cà. procletul
impérat stricand tOta intocmirea, pre ascuns insciintase pre
Papa de la Roma, sa nu vina ea sacra, cu carea se facea a
chiema pre Papa la soborul ce era a se face in Heraclea,
o daduse lul Vitalian, se o trimata In Roma.
Asisderea scria Anastasie bibliotecariul 1, Chedren 2, Mar-
chelin comitul a, i Avtorul Mischellei 4.
Anul 515. In anul acesta (iara S. Theofan 5 scrie) atatat
fiind Vitalian de juramenturile céle strimbe ale luI Anas-
tasie, multe rOle aü facut in ostile lul i improtiva impe-

' Anastasius bibliothecar. p. 54. Author Miscellm Lib 15.

2 Georg. Cedrenus tom. 1. p. 360.
6 S. Theophanes in Chrono-
3 Marcellin. Corn. in Chronico
ndicl lone Seccatore solo Cos. graphia ad. an. 24. Anastasii Dicori.

www.dacoromanica.ro
 154

ratiel; pentru ca nacajindul cu udder!, cu rSpirl, ai en

lepadarl din rindul osta§ilor, mal pre urmit spre mat mare
batjocura vindea osta0 cafe unul pe cate un obol sag
banut.
Anul 516. Mihail Lecvien I la anul acesta aduce cuvin-
tele lul Marche lin comitulut, din care arata, a Anastasie
Avgustul in anul de acum ag chiemat inaintea sa pre mat
mulV archierel, intre emit ag fost acW,ea dintra Romant:
Domnion a Sardichet sag Triaditel, Gaian al Naissulul sag
Nissel, Alchis al Nicopoiulul, si Evangel al Pavtaliel; el pre
Domnion, i pre Evangel indata i-ag slobocjit acasa, pentru
ca se temea de osta0 eel pravoslavnicl din Il lyric.
Anal 517. Fiind cimperatul Anastasie Dicorul nu se
läsa de strimbatatile sale, Vitalian Romanul Inca nu inceta
de a se razboi cu densul; drept acéia in anul de acurn
at) pradat Machidonia §i Thesalia, agiungend pana la Ther-
mopyle, i la Epirul cel vechig. In razboiul acesta pre a-
tatea ag robit osta§il lul Vita lian, pre catt n'ag putut res-
cumpara trimi01 imperatulut cu banit dinteo mie de funtl
de aur batuti; pentru acaa ostasil, mat ales calarimea ge-
ticesca, carit fost-ag Hunnt, saa Romant dinteat Jul IOnn
prefectul Illyniculut, lipsindu'l cu ce, sag i-ag dus robt im-
preuna cu casnicit lor, sag i-au taiat pre zidurile cet4-
lor celor inchise 2.
Mull 518. Acesta e anul cel fericit, intru carele mat vântos
resaritul s'ati mantuit de imperatia Jul Anastasie celul Fara
de nict o credinta, carele tunand ceriul, fugea dintr'o chilie
intealta, vrend Sä se ascunda ; ci puterea de su smal tare
ag fost de cat paza omenéseft : pentru ca Anastasie Di-
corul aü pleat mort, de fulger find lovit, sati de trasnet?
nu se scie. Acesta se scie, ea ag perit in 9 Iulie, in varsta

1 Lequien in Oriente Christiano 2 Marcel. Corn. in Chronic. In-

tom. 2, p. 307. diet. 10. Anastasio et Agapito Coss.

www.dacoromanica.ro
 155

de 88 de ant, dupa ce aa ImperaOt 27 de anI, lunt 3 ;

Intru a caruia Inc Ostea, i senatul aa ales imperat pre Iustin
cel dintaia, carele aa fost nAscut In Illyric din parin0
n*el, ci nascerea cea de mic stat o ai intarit cu virtutile
sale'.
Nu e tie a se tacea, ce s'aa Intamplat cu Vitalian dupa
mOrtea Irnperatulut Anastasie, despre carele asa scrie S.
Theofan 2 ;«Iara numitul de asupra Vitalian dupa mOrtea
lul Anastasie asa de primit s'aa facut Marelul Iustin, cat
aa dobandit deregatorie de magistru de Oste, i mergend
in Tarigrad s'aa facut consul, si comit de present %at Ii6paira
lipeatm §i Intru atata gratie era la Imperatul, cat ai lepa-
dat imperatul pentru densul pre Sever, si aU poruncit de
l'aa ucis),
Gherman din Capua3, Inca asa scrie despre Patern arhi-
episcopul Babbet, i despre Vitalian : «Prea milostivul im-
perat In adunarea cea de obste, In carea i nol am fost de
fata, pre episcopul Patern, si pre luminatul barbat Vitalian
i-aa prirnit In gra0a sa, iara paratorilor le-aa poruncit sa se
roge episcopulut sea de ertare). Paratorit acestea era Monahil
din Schythia. emit facea pre Patern arhiepiscopul sea Nes-
torian, pentru ca nu le Ingaduia se propoveduiasca : *TA
unul din Prea Santa Troita aU p6timit pentru not).
TOt intru acesta an au scris soborul din Tarigrad patriar-
hulul iarast din Tarigrad hit IOnn despre Sever patriarhul
Antiochiet, i despre a1t,1 eretici, despre ale atria Insciintart
iscaliturl Lecvien4 aja scrie: «sail iscalit : Amantie mica
episcop al cetalii Nicopoiului din, Mesia a doao cu mcina sa, carea
iscalitura grecésce nu se afla, fara numat latinésce, de unde
se pOte inchide, ca Amantie numal latinesce s'aa iscalit). Ea
' S. Theophanes in Chronogra- Germanus Capuensis in Epis-
phia ad ult. an. Anastasii Dicori. tola hoc anno missa ad Hormisdam
Catona in Synopsi Chonol. Papam.
2 Idem S. Theophanes ibidem Lequien in Oriente Christ.
ad annum primum luslini 1. Aug. Tom. 1. p 1223.

www.dacoromanica.ro
 156

adaog, ca numal latinesce at si sciut Amantie, pentru c4

era Roman din colonil lul Traian prasat. Veci ce s'at dis
la anul 458.
Anul 519. In anul acesta (qice S. Theofan) «Vita lian cu
viclesug s'at omorat i8oXo?ovOli de Tarigraden1 din mania
carea o a vea asupra luI, pentru uciderile cele multe, ce se
facuse, and s'ati radicat in cOntra lu Anastasie.) Ci Ca-
tona 2, cjice, ca Vitalian s'at omorat de lustinian prin vi-
clesug. Et nu scit de unde o at supt acésta Catona ? ca-
xele, i mOrtea lul Vitalian Inca o intarclie cu un an.
Annl 522. Cabad craiul Persilor sa scóla cu razboit im-
protiva impératulul Iustin, al caruia sporit se impedeca de
Vilisarie, si de Sitta povatuitorit ostilor imp6ratuluI Iustin 3.
Anul 524. Imperatul Justin gonésce eriticiY, pentru cad!
In zadar sa rOga Theodoric Amal craiul Ostrogothilor, pi
al ItalieI, prin solul sét anume Linn 4. Theodoric Inca se
abate de la bunatMile sale, si in anul de acum oinOra pre
Boetie, iara in anul viitorit pre Symmac socru lul Boecie,
omen! de frunte din Roma 5.
Anul 526. Theodoric Amal craiul Ostrogothilor, si al Ita-
lie! s'at cait, ca at omorat pre Boetie, pre Symmac, si
Intru atata s'at turburat la fire, cat i s'at nazarit, ca véde
capul lul Symmac pre cerit In semnul pesceluI de carea
nazarire spaimantandu-se, i bolnavindu-se at murit in 30
Avgust, in varsta de 70 de aril; carula i-at urmat Atalaric
nepotul sel din fata; ci find ca. .Atalaric era prea tinèr,
tutela lui o ati purtat muma-sa Amalasunta, carea at pus
otar intre stapanirile Ostro-Gothilor, si a Visi-Gothilor riul
Rodanulul 6.
t S. Theophanes in Chrono- S. Theophanes ad an. 7 Ius-
graphia ad. an. 2. Iustini I. Aug. lini I. Aug. Catona I. c.
2 Catona in Synopsi Chronol. 5 Cassiodorus in Chronico.
3 S. Theophanes in Chrono- Cassiodor. in Chronico. Ba-
graphia ad. an. 5. lustini 1. Aug. ron, in Annalib. Eccl. ad. h. an.
Catona in Synopsi Chronol. Catona in Synopsi Chronologica.

www.dacoromanica.ro
 157

Anal 527. Iinperatul Iustin eel din taia in anul de acum

ad numit Avgust, i collega sie pre lustinian cel din [Aid,
apoi la a patra lunA dupa aceia ai murit, intru intlia cji
a lunii mai Avgust, In versa de 77 de ant DupA mOrtea
lui Justin n'ad mai trebuit sA se facA noao alégere de im-
perat, pentru cA. era de fatA Iustinian feciorul lui Savatie,
si al Viglenitei sororel reposatului imperatului Iustin, Ca-
rele ad si inceput singur a oblAdui WO. imperatia rasa-
ri tului
Intelegend acesta muma, tutrita lui Atalaric Amala-
i
sunta, cu graba ad trimis soli de pace si de pretensug la
Iustinian Avgustul, apol asa voind Ostro-gothil, ad lepadat
dascalii de Fang filul sea Atalaric, ca se nu invete : pA-
rendulise cA invetAtura sA imponcisazA cu vitezsugul 2.
Anal 528. Despre inceperea imperAtiel Avgustului Iusti
nian celui din tAid in doao cArti ale lui vorbésce Froco-
pie, in cea din WV clice : (CAnd ati dobAndit imperAtia
Iustinian, unchiul lui Gherman, Antele vecinii Slovenilor
trecend Dunlrea, cu mare Oste ad nApadit in otarAle Ho-
manilor, iara. Gherman, pre carele numal de curend II fA.
cusA imperatul magistru ostilor din Thrachia, lovindu-se cu
ostile nemicilor pre iale le-ad invins, i mai, le-ad stins».
In céia-laltA carte 4. adecl in istoria cea ascunsA mai a-
mar scrie despre Justinian clic'end : de cand ati Inceput
Justinian a imperati, ilutiniI, SlovéniI, i Antele mal in totl
aniI att jefuit prea fArA de mill Illyricul, i tOtA Thrachia,
tara GrecescA, Chersonesul, i tote terile, i norOdele, ate
sant intre marea Egeului i Ostézile Tarigradulul. AI créde,
cl in fiesce care napadire mai multi de ate doao sute de
1 S. Theophan. in Chronogra- 8 Procopius de bello Gothic°,
phia ad a. 1. Iuetiniani Aug. Ca-
tona in Synop. Chronol. Lib. 3. Cap. 40.
2 Author MiscellEe Lib. 16. Ba- 4 Idem Procopi. in Histor. Ar-
ron. in Annalibus gccl. ad h. a.
Catona 1. c. cana Cap. 18. sive pag. 52.

www.dacoromanica.ro
 158

mil de Roman! sat s'at taiat, sat s'at robit, intru atata, cat
In terile acestea nu'l de a vedea far& numal pustietate
Schithiel.... ci Hunnil, si Slovenil i a1t1 varvarl inca nu eat
intors intregi a casa ; pentru ca in attacurl, in baterile ce-
tOlor, si in razbeele céle fara de noroc mult& versare de
sange at suferit i el, ca nu numai Rornanil, ci i var-
varil se cunesc& inima cea ravnitere de sange a lul Iu-
stinian). Pan& aci Procopie, duntru a caruia cuvinte doao
potl culége, una, c& colonia lul Traian betil stramosil
nostril Inca n'at rémas nejefuitl de varvaril de Procopie
numitl; alta, ca Hunnil n'at lost usebitl in vita de sloven!,
precum acesta o arat1 i Senleben 1 in Istoria Carnioliel.
Anal 529. Iustinian .Avgustul in anul acesta aü dat afar&
cartea legilor cea despre numele luI numita, carea pana In
timpul nostril se tine, si se invat& in toate .universitatile,
ca un izvor a tuturor legilor omenesci 2.
Anal 530. Velisarie Sitta criI Inca de imperatul Ju-
i
stinian fusese triimiI improtiva luI Cabad craiul Persilor,
In anul de acum fOrte vitejesce s'ag purtat ; pentru c& Ve-
lisarie at invins pre Peroz in Mesopotarnia, bra Sitta, pre
Mermorse in Persarmenia 8, caril era povatuitoril lul Cabad.
Iara Bulgaril in anul acesta at pradat Thrachia, impro-
tiva carora grabind Mundon povatuitoriul ostilor din Illy-
ric, despre carele, cum mi se pare, s.a& vorbit la anul 505 ,
pre cincl sute i-a& taiat, pre ceia1-a1V i-at fugarit 4.
In Africa Gelemer fiTul lul Gelarid stranepotul MI Gen-
seric craiul Vandalilor Inca s'ad sculat asupra craiulul Hil-

' Ioann. Ludovic. Schonleben in ad. a. 4. Iustiniani Aug. Catona in

Histor. Carniolim Torn. I. Part. 3. Synop. Chronol
2 Baron. in Annal. Eccl. ad h. 4 Marceliin. Corn. in Chronico In-
a. Catona in Synop. ChronoL dictione 8. Lampadio et Oreste
8 S. Theophan. in Chronograph. Coss.

www.dacoromanica.ro
 159

deric, i 1-at despuiat de craimea Vandalilor, carea craime

apol in Gelemer at avut sfarsitul 1.
Anal 531. Mal nenorocos at fost Velisarie in anul de a-
cum, pentru c6, silit fiind de al s61, sà se batä s'at biruit
de Azareth pove(uitoriul lul Cabad. Cabad craiul Persilor
Ina aü murit, caruia i-at urmat Hosroe 2
Annl 532. Tarigradenir ne ndestulandu-se cu purtarea
Avgustalul Iustinian, at jurat asupra ltn, a carora asc6là
o aU asecjat imperatul Mind trel-clacl de mil dintvl densil 3.
In protiva Amalasuntel Inca at jurat unil infra Ostro-
gothl, drept aceia Amalasunta at% aseclat cu Avgustul In-
stinian, cum sa fug la densul, si dup. aceia omore.nd pre
trel dintra conjuratl at potolit rAscoala 4.
Anal 533. Imperatul Iustinian face pace cu Hosroe craiul
Persilor, apol pre Velisarie Ii trimite in cOntra Vandalilor
in Africa, carele at invins pre Gelimer, i ai luat inapol
cetatea Cartagulul ; ci Gelimer s'au impreugat cu frate-set
Tazon, i lovindu-se cu Velisarie iarA's1 s'ati invins, per-
()end Wt . tabara, in carea fOrte mult& blaga at aflat Ve-
lisarie 5.
Anal 534. Gelimer craiul Vandalilor, dupa pérderea ta-
berel cea din anul trecut, fugisa in muntele Pappua, uncle
incunglurat fiind de Fara generaliul lul Velisarie, la atela
fOmete at venit, cat in anul acesta i-aa cautat sä se dea
prins ; pre carele Velisarie 1-ad dus in Tarigrad, si formos
triumf ati cinut despre el. Asa s'at stins i craimea, si nu-
mele Vandalilor in Africa 6.

' Procopius de Bello Vandal. 4 Idern 11. cc.

Catona 1. c.
5 Procopius de hello Vandalico.
2 S. Theophan. in Chronograph.
ad a. 5. Iustiniani Augusti. Catona Catona in Synop. Chronol.
in Synop. Chronol.
Author Miscella. Lib. 16. Ca- 6 Procopius de bello Vandalico.
ona in Synop. Chronol. Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 160

Tarn. Amalasunta, murindul feclorul Atalaric craiul Ostro-

gothilor, si al Ita HO in verstb. de 1 6 ani, s'ad märitat dup.
Theodat feclorul Amalafridel sororei lui Theodoric Amal,
ad fagaduit Imperatulul Iustinian, c. IT va da Italia, si Theo-
dat alT fagaduit cal va da Toscana ; ci Theodat n'atl tinut
fagaduinta, si pre Amalasunta varb., i muérea sa, prin
carea ad fost innaltat la craime, Inca o ad omorat 1.
Anul 535. Pentru uciderea Amalasuntel, i pentru ca nu
si-ad tinut fagaduinta, se dea indarapt Romanilor Italia, pi.
Toscana Theodat craiul Ostrogothilor, Avgustut Iustinian
i-al poruncit razboit ; i Velisarie ad cuprins Sichilia, dara
Ostrogothil alT biruit pre Mund povatuitoriul Romanilor in
Dalmatia 2.
Bulgaril Inca trecuse in Mesia de Mos, pre carii i-ad
batut Titta patrichiul Ia riul Iatrului 3, care la Nicopoiu se
varsb. in Dunare 4
Anal 536. Theodat intelegênd invingerea, ce o avusése
Ostrogothil de Mund povatuitortut romanilor in Dalmatia,
alT stricat tOte legaturile cu imp6ratu1 Iustinian ; pentru
carea fapta., darà mai vartos, pentru ca. Velisarie ad cu-
prins Neapolul, si Roma, Ostrogothil rad pus jos din era-
ime, i ad ales in locul luI pre Vitige, carele alT taiat pre
Theodat, cand tugea catra. Ravenna, si insurandu-se, alT
luat sie muére pre Matasunta fata Amalasuntel, apol ad
manat innainte razboiul cu Romanil 5.
Auld 537. Vitige craiul Ostrogothilor in anul acesta
ad incungiurat Roma cu 1 50,000 de ostasi, carea vite-

1 Author Miscelhe Lib. 16. Ca-
tona I. c.
2 Procopio de hello Gothico. Au-
thor Miscellas Lib. 16. Catona in
Synop. Chronol.
3 Marcell. Corn. in Chronico In-
diet. 13. Belisario solo Consule.
4 Hofman. in LQxico Universal
Bruzen in Dictionario. Geographico.
6 Procopius de bëllo Gothico Lib.
3. Author Miscellm Lib. 16. Catona
in Synop. Chronologica.

www.dacoromanica.ro
 161

j4te o ad aparat Velisarie numal cu cind mil de ostasi 1.

Atuncea aü incungiurat Velisarie Roma cu zid, care pana
in 4ioa de asta-cil custa, nicT e ca alte ziduri oblu la nor!.
ci rasturnat in afara, ca se nu se pOta urea in launtru
varvariil, de tare zid mult m'am mirat, and I-am vecjut.
Anal 538. In Italia Velisarie ad trimis pre Ioann se cu-
prinda Ariminul, iara Vitige ad lasat incunglurarea Rome!,
si s'ati carat dupa Joann ; ci Velisarie a invins pre Ostro-
gothil call! fugea de la Roma, §i pre cet ce incungturase
Ariminul cu venirea sa i-ad spariat, si i-ad fugarit de 'tang
Arimin 2.
Almintrelea ati curs lucrurile romanilor in Schythia cea
mica, i in Mesia de jos; pentru Ca dot cral al bulgarilor
Volgher, i Drungo, cad! biruia o parte a Dachiel ceil véche,
fiind povatuitort ostilor rornanesci in Mesia Iustin, iara in
Schythia Baudarie, aft trecut Dunarea, i ad inceput a prada
amendoao terile ; arora eOndu-le in cOntra numitii pova-
tuitori, Iustin au picat in razboiti, intru al caruia loc aft
fost pus Constantin feciorul lut Florentie; iara bulgaril ati
patruns pana in partile Thrachiel. Carea intelegendu-o A-
cum hunnul magistrul ostilor din Illiric, caruia II fusése
in botez nana imperatul Iustinian, au grabit improtiva
Bulgarilor, §i incungiurandul fOrte red i-ad frant omoran-
du-le amandol crail, i luand de la el tOtà prada : ci
and se inturna acum, §i Romanil vésell, §i far& de vre-o
frica, ad nimerit a1t1 Bulgart, caril ad biruit pre Romani,
ei intre ceia-lalt1 aft prins cu latul pre Acum, pre Constan-
tin, si pre Godilla; ci Godilla aft taiat latul cu sabia, §i
aft scapat. Constantin s'ad rescumpérat cu o mie de numl :
du& pre Acum hunnul l'ad dus Bulgaril cu sine rob.3
1 Procopius, Author Miscell, pha. ad an. 12. Iustiniani I. Au-
et Catona 11. cc. gusti. Author Miscellm Lib. 16. Ge-
2 Procop. de hello Gothico Lib.
3. Catona in Synop. Chronologica. org. Cedrenus Tnm. 1. p 371. A-
8 S. Theophanes in Chronogra- nastasius Bibliothecarius pag. 62.
Cronica romdnilor. Tom. I. 11

www.dacoromanica.ro
 162

Aunt 539. Dupa ce au robit Bulgaril pre Acum hunpul

magisfrul ostilor din Il liric, Mund carele de vita era Ge-
pid, au mers In Tarigrad, unde fu primit de Irnp6ratul
Iustinian cu mare cinste, si dragoste nu numaT el, ci si
feciorul WI; (WI Nu numit magistru oStilor, si l'ati tri-
mis In Illiric in locul WI Acum, caruia cand mergea (clicle
S. Theofan 1) nicl era departe de Il lyric, i-all inchis ce.-
lea o Oste nenumèrata a Bulgarilor, ci el sl-ati deschis ca-
lea cu. ferrul, si navalind in nemicl, pre top i-ail sters d e
pre lume. Pre povatuitoriT cel mal alesT al maT mulct rail
i-au trimis in Tarigrad, unde batjocorindul In tot chipul ,
i-ari trecut prin cercul (cel mare). Dupa. acOia In Thrachia
ail fost adkicà pace, nicl ail mai Indraznit Hunil (mal gliceas
Bulgaril, de n'ati fost tot de o vita hunil cu bulgariT, pre-
cum s'atl gis la anul 528), déci Inainte a tréce Dunarea,
ce iaste mai mult, pre robil cel din bulgarl i-ati trimis imp&
ratul in Armenia, si In Lazica, de i-ail scris intre ostasl.
Asisderea scriu Gheorghie Chedren 2 si Seth. Calvisie 3
despre Mund si despre Bulgarl.
In Italia Ostro-GothiT in anul de acum au stricat Medi-
olanul, iara Velisarie ati luat Fesulele, si Avximul, apol ail
Incunglurat pre Vitige in Ravenna. 4
Anul 540. Hosroe craiul persilor atatat fiind de soliT lul
Vitige craiul Ostro-Gothilor, rumpe pacea cu Romanil, si
arde cetatile Sura, Verea, si Antiohia 5; iara Vitige ne mai
putend suferi f6mea in Ravenna, s'au dat pre sine lul Veli-
sarie rob, pre carele ducêndu-1 Velisarie In Tarigrad, Ius-
tinian Avgustul Pau facut patrichill, dug. nu mult ati trait,
ca patrichill dupa dol anT ail murit. 6
1 S. Theophan in Chronograph. 5 S. Theophan. ad an. 14. Ius-
ad an. 13. Iustiniani I. Aug. tiniani I. Aug. Catona in Sinop.
2 Georg. Cedrenus Tom. I, p. 372.
Chronol.
3 Set. Calvis. In Opere Chronol.
5 Author Historim Miscellm L. 16. 6 Author Miscel1a3 Lib. 16. Ba-
Catona in Synopsi Chronolog. ron. ad h. an. Catona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 163

Anal 541. Dupa ce at) prins Velisarie pre Vitige, Ostro.

Gotil bucurosl ar fi primit crai4 1orul sail pre Velisarie
sag pre Uraia, ci el n'ati primit craimea drept acéia si-aa
ales craia prea Hildebald feciorul lui Theud, craiului Visi-Go-
thilor, carele aU omorit pre Uraia ostro-gothul cu viclesug:
ci Hildebald Inca nu o a0 manat indelung ; pentru ca in
anul acesta fu ucis, caruia i-ati urinat Eraric, ales find
de rudil némul sèfi ; pre carele dupa cinci luni asisderea
l'a4 omorat Ostro-Gothil, i ati ales in locul lui pre Totila
nepotul lui Hildebald din frate, carele aU vindecat lucru-
rile Ostro-Gothilor céle frante ; pentru ca tot in tru acesta
an a6 invins pre Romani la Faventia, i au luat in da-
rapt mai multe cetati in Italia. 1 Acéstea, si care vor urma
s'ad intamplat Romanilor, pentru ca pre Velisarie raft tri-
mis in cOntra persilor 2.
Anal 542. Velisarie alunga pre persi din otarele imp6ra-
tiel rèsaritului, ci in Italia Totila craiul Ostro-Gothilor mai
de mu1tc on, i in mai multe locuri pre Romani ii bate. 3
Anal 543. Totila craiul Ostro-Gothilor cuprinde Neapolul,
Justinian Avgustul trimite in locul lui Velisarie pre Martin,
pre carele il bat persil4.
Anal 544. Avgustul Justinian iarasi trimite pre Velisarie
in Italia asupra Ostro-Gothilor, caril in anul acesta aü luat
Tiburul cetatea Italiel nu departe de Roma. 5
Anal 545. Totila in anul acesta aU cuprins Firmul,
Spoletul, Assisiul, i alte cetati ale Italiel, si mai pre
urma a4 incungiurat Roma. 6

Procop de bello Gothico. Ba- 3 S. Theophan. ad an. 16. lu-

ron. in Annalib. Eccl. ad. h. an. stiniani I, Aug. Catona l. c.
Catona in Synop. Chronol. 4 Catona in Synop. Chronol.
2 Author Miscellm Lib. 16. Ca- 5 Idem Catona I. c.
tona I. C. 6 Idem Catona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 164

Ann! 546. Velisarie in zadar se silesce, se dud. zahdrea

In Roma; pentru c ()stile din Isavria ag vindut Roma lul
Totila 1
Ann! 547. Velisarie ne putend suferi perderea Romei, in
anul acesta de noa aü incungturatu-o, i o ati luat InapoI
de la Totila, cu mult mai tare intärindu-o, de cum o Iti
tarisd in anul 537 ; ci perdend caldrimea dupa aceia a5
trecut in Sichilia2
Ann! 548. Catona scrie la anul acesta : «In protiva lui
Iustinian jord Arsache, i Artavane. slovenil Gepidzil, Lon-
gobardil, i Herulit pradéza otarele imperatiei Romanilor).
EA nu mult inteleg din cuvintele acestea, cad sânt scrut,
§i prea incrucat scrise; pentru acéla voia aduce aci cuvin-
tele lui Procopie, macar ca Stritter4, le aduce la al un-
spra-zecelea an al razboiului cu Ostrogothii, adecd la anul
546, apol voia addoga ce dic i a11 avtort Asa dard Pro-
copie5 dice : cAtunci Antele, precum s'ati dis, pre bärbatul
acesta, (pre unul dintra dêni1, carele fusese rob la Slo-
vein, si altul dintra. Romani, ce era rob la Ante, numal
ca se scape, ii märturisea a fi Hilbudie magistrul Ostei Ro-
manesci) in adunarea lor Pau silit sa dick cd el iaste Hilbu-
die magistrul ostilor Romanilor, lauclandui-se cu casne, de
nu va dice asa. and se lucra acestea la Ante, Avgustul
Iustinian trimetend solie la varvaril acestea aü poltit ca sà
treca toti in cetatea cea batrand, ce se chiama. Turn, carea
find asedata dincolo de Duntire, i ziditä de impératul
Traian, de multi ani era Old, pradata fiind de varvarit cel
din vecini. Avgustul Iustinian aü fagaduit Antelor, ca. le va
da cetatea acesta, si tot tiniltul din pregiur cu didinta cea

' Idem Catona 1. c. 8 Catona in Synopsi Chronol.

2 Procopius de hello Gothico. * Stritterus Tom. 1, pag. 542.
Author Miscellae Lib. 16. Catona 5 Procopi. de bello Gothico Lib.
in Synopsi Chronol. 3. Cap. 14.

www.dacoromanica.ro
 165

véche, ce o avea Rornanii la densa ; Ca va tinea pretensug

cu densii ; i ca bani Inca le va da de biu, numal de vor
face cu densul legatura, cum câ vor sta improtiva Hunni-
lor, cand vor vrea sa pradeza impératia Romanilor. Audind
acestea varvaril, la t6te s'aq legat, una poftind de la impe-
ratul, adeca se last'. pre Hilbudie, sa lacuiasca intra denpil,
punendu'l iar*1 in cinstea cea mai din nainte de rnagistru
al ostilor Romanilor, credend i el , ca iaste adeverat
Hilbudie. Inflandu-se omul acela cu nadejdea , el insusi
vrea sa fie, si se numea pre sine Hilbudie magistrul osti-
bor Romanilor. Drept acela mergend el la Tarigrad, Vag
intimpinat Narses in cale, i prindend vorba cu densul,
aU priceput, ca iaste impostor, macar cà vorbea lainesce,
pi invetat find despre semnele lui Hilbudie multe mintea
dinteensale, pentru aceTa prindendu'l Narses, l'aa intetit, de
aü spus tota tecna, i asa l'aa dus cu sine in Tarigrad.
Din cuvintele acestea ale lui Procopie, culege intaiu, ca
Antele, slovenil, si hunnil in anul acesta stapanea Ora Mun-
tenesca, Moldova si Bugiacul sai1 Bessarabia; a doao, ca
supt nurnele de tot Dachia cea veche, carea i mai chiar
se va areta la anil viitori, unde voiti cuvinta despre cele de
imperatul Iustinian, de-a stanga, si de-a drepta Dunarel zidite.
Anal 549. Cat s'ad inturnat din Italia Velisarie, Totila
craiul Ostrogothilor indata aü luat Roma 1; iara Hosroe
craiul persilor, 0-et trimis Ostea. in Lazica 2.
Almitrelea s'aq intamplat tOte intru amandoao Dachiile,
vreati a dice, si in cea veche, si in cea noao ; pentru ca,
clupa cum scrie Procopie 3 : « Gepidzil, mil 0.4 tinut mai de
demult Syrmiul i tota Dachia, cat ail luat Iustinian Av-
gustul Ora acera de supt stapanirea Gothilor, pre Romanii,
carii era intr'ensa i-aa dus in robie, si pasind mai nainte,
1 Procopius de bello Gotihco
Lib. 3. Catona in Synopsi Chronol. 8 Procop. de bello Gothico Lib,
2 Author Miscellae Lib. 16. Ca- 3. Cap. 33.
tona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 166

at praclat Imperatia Romanilor, Pentru carea fapta a lor

Imperatul de aci inainte DU le-at mai platit, ce obicinuise
a capata mai de demult de la Romani).
Iara dand Avgustul Justinian Longobardilor cetatea Noricul,
si cetatile Pannoniel. §.i alte locuri, afara de acéla prea multi
banii, el ati lasat patria lor, si trecend Dunarea s'at asegat
nu departe de Gepidzii.)
«Unele alte locurl ale Dachiel sp.e Singidon le-at dat
Imperatul Herulilor unde lacuesc acuma.)
Mai aduce acelasi Procopie 1. si cjicerea solilor Longobar-
dilor, carea o at avut inaintea imperatului Justinian, si suna
asa : «Mai nainte vreme, cand Gothil stapanea (Dachia cea
noao), Gepidzil se trasese dincolo de Dunare, unde secluse
mai de demult cu to0, asa de tare temendu-se de putérea
Gothilor, cat n'ail cutezat vre o data, a tréce Dunarea.
Atuncl confedera0, si cel mai marl préteni al Romanilor,
cand supt numele pretensugului, si de la Imperatii eel mai
din nainte, si de la tine cel ce asisderea eqti facetorit de
bine, in toti anil primea congiaril, (cinsti de Oste, sat os-
péte). Acuma bucurc0 i-am intreba pre densii, ce at ras-
platit Romanilor pentru atatea faced de bine? Adeverat
nici putin, nici mult pot arata. Pana cand n'atl avut cu
ce se ye vateme, pana atunci, s'ati contenit mai mult de
sila, de cat de voe. Pentru ca. Vote, ate sang preste Du-
nare, le tineatl perdute, si de la ale dincOce de Dunare,
11 oprea pre densil frica ce avea de Gothi... Pentru Ca iatti
Gepidzii, cat at veclut, ca. Gothil s'at izgonit din USW. Da-
chia, si ca voit santeV impedecati cu razboit, indata at
indraznit, ca fiscal faia de lege a napadi in tinutul vostru,...
Syrmiul il tin Gepidzil, o Imperate! si pre Romani ii due
in robie, falindu-se, cä ei biruesc tOta Dachia ; dupa carea
invingere a until razboit, sat pentru vol, sat cu vol, saa
improtiva vOstra?)

' Procopie ibidem. Cap. 34.

www.dacoromanica.ro
 167

Ca se po(1 mal lezne intelege tOte, cate scrie la anul a-

cesta Procopie, poftorOsce, ate am scris la anil 457, §i 490 ;
apol ia sama, ca Ostrogothil, bine ca all golit Dachia cea
noao, i ail cuprins Italia, totmi Syrmiul, *i drept acéia
§i Pannonia ail avut supt sine, pana la razboiul lul Iusti-
nian cu dênsil, dupa cum s'at arAtat la anul 504.
Tot intru acesta an, sati in cel indata urmatorit train.
Vita lian arhiepiscopul Babbel, catra carele ail scris Patriar-
hul Romel Vigilie epistola, ce s'at1 cetit intru al cincilea
Sobor Ecumenic, din Tarigrad al doilea. Vei 11 pre Lecvien 1.

Anul 550. Senleben 2 la anul acesta ma scrie : «In tim-

pul acela in Illyric, de e de a se créde lul Marul, *i lul Dio-
cleat, stapanea dupa Ostroil Seviolad din remasitele Gothi-
lor de qa, carele cu norocul armelor I§I latise craimea
pana in Valahiaf si in otarele Poloniel de acum subjugand
i Dalmatia). Nici smintésce enleben, and scrie acéstea,
pentru ca Gepidzii, caril era de o visa cu Gothil, cum s'ail
aratat la anul 397, pe vrémea acésta cu adevArat stapanea
Ardélul i ceia-l'alta part& a Dachiel ceil véche, ce iaste intre
Ardélill §i intre Tisa, afara de Syrrnia §i de Illiric, precum
al putut ii*lOge, din Me ce s'ati scris la anil cel mal din
nainte ; drept acOia aa trebuit sa li se laysca crAimea pang
in Valahia i Pannonia, sail GalOa de acum.
La rasarit Guvaz craiul Lazilot, si povAtuitoril Avgus-
tulul Iustinian, tot intr'acesta an ail batut pre Horian po-
vaOitoriul lul Hosroe craiulul persilor ; iara la apus Totila
craiul Ostrogothilor at1 prAdat Sichilia 3.
Anal 551. Totila urandu-se a se mai batp cu Romanil,

1 Lequien in Oriente Christiano 8 S Theophan. in Chronograph.

Tom. 1, pag. 1216. ad an. 24. Iustiniani I. Aug. Au-
2 IOnn. Ludov. Sehönleben in thor Miseelke Lib. 16. Catona in
Histor. Carniolm. Tom. 1. Part. 3. Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 168

cere pace de la imperatul Justinian, carea nedobandindu-0

incunglura Ancona, ci in zadar 1.
Anal 552. In anul acesta dol cral ad perit : Guvaz al La-
zilor, i Totila al Ostrogothilor ; pre Guvaz Pad omorat po-
vatuitoril lui Iustinian cu mare nedreptate numal din pizma;
bit Totila, carele n'ad fost mai putin de cat Theodoric A-
mal intaiul crait al Italie!, ad caclut in razboid, ce ad a-
vut cu Narses 2.
Anul 553. Ostrogothil dup. m6rtea lui Totila ad pus craia
pre Teia, carele culegend qtile cele rasipite ale Ostrogo-
thilor, in anul acesta s'au lovit cu Narses in Campania, ci
fara de noroc; pentru ca nimerit fiind de o sageta aCi pi-
cat mort in razboid, i aa s'au stins cu Teia i craimea
numele Ostrogothilor 3.
Tot intru acesta an s'ad tinut al doilea Sobor in Tani-
grad, ce ad fost al cincilea Ecumenic, la carele s'ad steams
1 60 de Arhierel dinpreuna cu Vigilie Papa de la Roma pen-
tru trel capete sad lucruri, care le poti vedea la Bail 4, 0
la alti theologi. In Soborul acesta dintra Arhiereii Romani-
lor ace0ea se cetesc a fi fost de fat& : Vasilisc Mitropolitul
Sardichel 5, Proiect Episcopul Naissulul 6, 0 Pavel Episcopul
Ulpianului din Dachia de misloc7.
Anal 554. Narses in anul de acum pre Ostrogothil, caril mai
remasese II trimite in Tarigrad, 0 el ca un povatuitorid o-
carmuiasce Italia in 1 5 ani8,.

' Author Miscellm et Catona cilior. ubi de quinta Synodo 0e-

11. cc.
2 Procop. de bello Gothico Lib. 4.
S. Theophan. ad an. 26. Iustinia-
ni Aug. Author Miscelke, et Ca-
tona 11. cc.
Procop. de bello Gothico Lib.
4. Author Miscelle Lib. 16.
' Ludovicus Bail in Summa Con-
cumenica.
Facundus Hermianensis con-
tra Mocianum pag. 205.
6 Lequien in Orien. Christia.
Tom. 2, pag. 309.
7 Idem Lequien. Tom. 2, P. 311.
8 Procop. et Anthor Miscellae
11. cc. Catona in Synopsi Chrono.

www.dacoromanica.ro
 169

Anal 557. La anul acesta w scrie Paul Diaconul 1, saa

macar cine e, carele aa scris Mischella : tin anul al trei-c,leci-
lea §i unul al imperatiel lui Iustinian aa Intrat in Tarigrad un
nem necunoscut, 0 neasteptat dintra acéia ce se clic Avail,
la a caruia vedére aa e0t bita cetatea, ca cel ce nu mai
vecluse nem ca acela ; pentru ca avea per fOrte lung, dat
indarapt, impletit, §i legat cu peteche, iara cela-lalt port a
lor era asemenea portulul Hunnilor. Ace0ea fugind din
Ora lor aa venit in part le Schythiel, §i ale Mesiel (de Mos),
0 aft trimis soli la Iustinian rugandu-se, ca se se primesca).
A0§clerea scrie 0 S. Theofan in Hronografe la ace1a0 an
al Avgustului Iustinian.
Anal 558. Pre lacuitorii Tarigradulul in anul acesta dupa
cutremurul pamentului i-at nacajit ciuma, 0 venirea Hun-
nilor pana la den0I 2, cad Hunnil, carii lacuia in Buglacul
0 tinutul Otacovului de acum, precum s'aa aratat la a-
nii cei mai din nainte, §i se pOte vedea din Procopie 3 aa
pradat Dobroditul, 0 Thrachia pana in Tarigrad.
Anal 559. Velisarie veclend prada, ce se facea de Hunni,
s'ati radicat asupra lor, 0 cu stratagem& militaresca i-aa in-
vins ; Justinian totusi ail cumparat pacea cu bani de la den01 4
dupa obiceiul cel reti mai al tuturor imperatilor resAritului, cu
carele mai pre urma aa si mancat imperatia s1ramo0lor
nostri, carii nu cu banii, ci cu peptul sta inaintea varva-
rilor.
Annl 563. In anul acesta mai multi ati jurat asupra Av-
gustulul Iustinian celui dintaia, intre call! suppunendu-se a
fi §i Velisarie de tOta cinstea s'aa despoat prin Iustinian 5.

1 Paulus Diaconus Lib. 16. 4 Procop. in Histor. Arcana.

2 S. Theophanes. in Chronogra-
phia ad an. 32. Iustiniani I. Augus.
Catona in Synopsi Chronol.
6 Procopius de bello Gothico,
Lib. 4.
Author Miscelae Lib. 16. Catona
in Synopsi Chronol.
b S. Theophanes ad. an. 36.
Iustiniani I. Aug. Catona, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 170

Mull 564. Avant viind In Evropa mat multe némurl 141

suppun sie, pand si pre rem4ite1e Hunnilor, ce aa fost supt
Attila, cu cant, si cu suppunerea Gepidzilor ad cuprins mare
parte a Dachiet cell veche ; dic mare parte, pentru cd. In-
tee) parte a Dachiet veche, aded. In Valachia de acum,
ad remas Bulgaril, Slovenit, si Antele, precum se va ardta
la anil viitort Aci socotesce, cat red n'ad suferit stramosit
Romanilor, cand de supt unit varvart trecea supt altit !
Mud 565. In anul 563 Velisarie n'ad fost orbit de ochl,
precum ai barfit dre-caril scriitort de satirl, ci numat cat
au fost lipsit de bite deregatoriile, i tota cinstea, pentru
prepusul, ce avea imperatul lustinian asupra lut : Drept a-
eels. cunoscend Iustinian nevinovatia la( Velisarie, in anul
acesta i-aa intors tOte; darn. Velisarie dupa aceta nu mult
ad trait. ci ad murit in bune caruntéte, pre carele dupa
septe hunt FaU urmat Avgustul Iustinian cel dintaid; pentru
cd si el ad murit in 13 Noemvrie, in vaystd. de 83 de ant,
dupa ce ad imperatit ant 38, hint 3, Pe 132.
Lul Iustinian celul dintaia i-au urmat Intru impératie
Iustin al doilea, carele it era nepot din sord, ci n'ad fost asa de
norocos ca unehiul sea, precum se va areta la anit viitort 3.
Dick cine ce vrea despre Avgustul lustinian cel dintaia,
pentru cd art tinut supt regula pre totl Arhiereit, Inca si
pre Patriarcil Rome/ ; dard eli insu'mt die, nu din mine,
ci din Avloril, pre cant i-am cetit, ca Iustinian dintrd tott
lmperatit resaritulut numat singur se Old, carele Maiestatea
Romanilor nu numat in timpul sea o all inut, cdstigend
Indarapt Africa si Italia, ci pand in vrémea nOstra o ad
intemeiat cu legile, despre care am cuvintat la anul 529.

Author Miscellae Lib. 16. Cato- an. Ca Lona in Synopsi Chronol.

nain Synopsi Chronologica Avarum. 3 AuthOr Miscellae Lib. 16. Ba-
2 S. Theophanes ad ult. an. ronius et Catona II. citatis.
Iustiniani L Aug. Baronius ad h.

www.dacoromanica.ro
 171
.....A.O.M.,../....W.N.J.,10,M.P.

Afar& de acesta cetAti §i orw Inca atAtea saa aa zidit,

saa aa dires, cate altul nici unul. DintrA care cetAti §i ora§e
céle, ce se tin de amandoao Dachiile le-a§! fi adus la anii,
in call! s'aa zidit, saa s'aa dires, ci Procopie, carele ail scris
despre densele, n'aa insemnat ana : Drept aceia. ea Inc&
le aduc la anul cel mai de pre urrna a lu! Iustinian.
.4a. &TA scrie Procopie 1 despre cetAtile, i oraple Yang&
DunAre avgate (cad céle mai departe de DunAre aci nu,
le voia aduce) precum urinéza clicend :
Mal de demult imperatil romanilor, ca se impédece pre
varvaril cel dincolo de DunAre aseclati de la trécerea eil,
incungturase termini! Dunarel cu orap, si cu cetatuicl, §i.
de o parte, *i de alta. Dar& acestea nu aa le zidise, ca.
se nu se pota apropia cel ce vrea s& le bath., ci numat
ca se nu fie cu totul WA paz& ripa DurareI ; pentru ca
varvaril cc! ce Iticuia in partile acélea, se ingrozea de ba-
terea zidurilor. Mal multe intarirl custa numat dintr'un turn,
de unde bine se clicea Mycopyrghil, in care putintel strAjart
se tinea *i acesta in timpul de atuncl era destul, ca sa se
temA varvaril a se apuca de roman!. Iarà dupti aceia At-
tila cu prea mare Oste ntivAlind, intAririle acéle cu putina
ostenéla le-aa stricat, §i. imperatia romanilor o aa pradat,
nimenea standul improtivA. Mai pre urm& Avgustul Iustinian
céle stricate le-aa dires, nu in forma cea dintftia, ci In alta
forma, ca se fie cu mult mal tar!: preste acélea noao inc&
mai multe aft facut.
DunArea e riul cel mai aprOpe de Dachia, carea osi-
besce pre varvaril cel ce sant de-a stanga eil, de la romanil,
caril sant de-a drepta. Drept aceia pre Dachia acesta Ro-
mani! o numesc ripasa, pentru ca cuvintul lAtinesc ripa, in-
sAinnég termure (de ria) saa ripa. In ripa DunArei intaia.
cetate (a DachieT ceil lipase) aa fost Singidonul (acum Se-
mendria saa Zenderovul 2 in Serbia), pre carea cetate lu-
1 Procopius de aedificiis Lib. 4. I 2 Baudrand in Geographia. Bru-
Cap. 6. I zen in Dietionario.

www.dacoromanica.ro
 172

dndu-o varvariT, pana din pament o ati fost stricat, ca si

pre alte cetatt. Pre cetatea acéia Avgustul Iustinian o ail
dires, cum at fost mai 'nainte, si o a.4 incungiurat cu zi-
dui fOrte tarl, cat iaräsi e cetate de frunte, si vestita.
Afara de acéia ail facut o cetatuIca noao prea intarita,
si opt miluri departe de Singidon, carea cu dreptate s'aq
numit pentru acéia octav, liSvrapny.
Mai in colo era Viminachiul. cetatea cea batrana, din fun-
(lament stricata, cetatea acesta asa o ail dires imperatul,
cat sa vedea a fi noao.
Despre Virninachiu nu sa vijesc avtoril, cum s'ar chiema
in timpul de acum, ci mie mi se véde, a Nigher 1, are drept,
carele dice, ca. iaste Vidinul.
Merge mai incolo Procopie 2, si (lice : «de la cetatea Vi-
minachiu mai incolo mergend in (ermurele Dunarei sant trei
cetatuici Picnul, Cupul, si Novele (acuma, Novomont 3, in
Bulgaria, uncle ati fost aseclat Leghionul cel dintaia Italie-
nesc), a carora si zidirea, si numele numai dintr'un turn
era mai 'nainte; ci acuma Justinian Avgustul atatea olate
i turnuri aa facut intr'ensele, cat nu in zedar se numesc
cetatt
In direptul Novelor de céia-lalta parte a Dunarei era un
turn mai de demult parasit, anume Literata, Lederata o
aA numit ceii batrani. Din turnul acela mare si prea tare
cetate ail facut imperatul nostru.
Dupa Nove sant cetguicele acéstea : Cantavazatele, Smyr-
nele, Campsele, Tanatele, Zernele si Duchepratul, si in ripa
cea dincolo multe altele, care le-ati zidit din fundament.
Urméza cetatea cea de Avgustul Traian facuta, ce se
chiama, Caput Bovis (Capul Boulul); dupa acéia orasele
Zanes: care tOte printul nostru le-aa ingradit fOrte tare, si
le-ati pus in stat de a nu se putea lua.

1 Niger apud Bruzen in Dielio- I 2 Procop. de ledif. Lib 4. Cap. 6.

Inario Geographico. I u Hofman. in Lexico. Bruzeu 1. c.

www.dacoromanica.ro
 i73

Nu departe de orasul Zanes iaste cetnluica, ce se nu-

mesce Punte Pontes. Täindu-se aci riul o parte nu prea.
mare a ripel o Incungiurd, apoi Intorcendu-se la albia fsa, ia-
rds se amesteca....i. WA de unde se chiama locul Punti,.
si cum se silesce Dundrea la albia sa acuma voiti spune..
Avgustul Traian, ca un bdrbat harnic neputend suferi sä
i se otarasca imperätia prin Dundre, s'ail grdbit a face pod
preste densa, ca se pad WA de impedecare tréce, de cdte ort
va vrea se trécä improtiva varvarilor celor din colo. Darn.
se nu me silesc a spune cum s'aq fäcut, podul acesta, ci
spund Apolbodor Damaschinul, carele ab lost arhitectul po-
dulul. !ma podul acesta romanilor chip& aceia nu mult aU
folosit , pentru Ca cu vréme, si pentru incungIurarea Dunärei,
si pentru vechirea lui s'a.0 urluit. (Vali anul 104). Atunct
Traian ad facut doao cetätuici intru amandoao ripele Duna-
rel, si pre cea din partea cea din cola (de catrd Dachia
veche) o aU numit Theodora, iard pre cea din Dachia
(cea noao) dupa. Latinie Punte Pontem. Ci fiind-ca cu ur-
luiturile, si fundamentul podului asa s'at umplut Dunarea,
cat pre acolo nu pot tréce luntrile, drept aceia trebue
se's1 mute cursul $ i fails sa. -si'l intOrcd in albia sa, si se
rabde luntrile. Stricându-se ceta.tuicile acestea amandoaa
si de vechime si de varvarT, Avgastiil Justinian puntea,
carea era d'a drépta, o aa zidit de hati, si o aft dires cu
prea tare fabrica, apdrad Illyricul despre partea acesta ; ci
de Theodora, carea e de céa-laltd parte, n'aU avut grija, ca
de una, ce era dendamand varvarilor.
De la podul luI Traian in gios pand in marea Négra
mal multe cetati, si orase ail zidit , sag all dires impera-
tul Iustinian cel dintäiil precum scrie acelas Procopiel, ci
eU acélea le las, ca stt nu fiu prea lung la anul acesta,
dard le voiu aduce la anii viitori, unde mi se va da pri-
lej. Acestea, care le-am scris aci, numal pentru aceia le

1 Procopius ibidem Cap. 6. et 7.

www.dacoromanica.ro
 17 4

-am scris, ca se pot! vedea, cd Dachia cea ripOs d. din sus

aq inceput de la Singidon.
Anul 567. Iustin al doilea imperatul resdritulul, si cel
mai de pre urma impèrat dintrd. Romani al Italiel intregl,
din sfatul Sofyel muerel sale in anul acesta ab otdrat se
chieme pre Narses evnucul din Italia, carea otarire intele-
gendu-o Narses, aU inceput a se ir41ege cu Longobardil
caril de la anul 549, stapanea Pannonia. Longobardil drept
acéia in anul acesta s'ail intocmit cu Avaril, ca trecênd el
in Italia se le lase lor Pannonia. 1
Anul 568. Narses fiind chiemat din Italia, ca sal puna
la fus cu muerile, precum i s'ail fost ldudat impardtésa Sofia,
in anul acesta ail tors ghemul, pre carele nici Iustin al doilea.
nici a1t1 impëratl al resdritulul Fail putut rdsuci ; pentru ca
esind el din Italia ail slobodit inteinsa pre Alboin craiul
cu Longobardil lul, carele indata ati cuprins Acvilea, iara
Avaril dupa tocméla, ce fazusa, cu Longobardii, da cuprin9
Pannonia. 2
Anul 569. Avgustul Iustin al doilea intaresce pretensugul,
cu Turcil 3; Alboin craiul Longobardilor cuprinde Vene0a 4 ;
Bulgaria praddza Trachia, in cOntra carora trimis find Ti-
berie, carele all impèrAtit dupa Iustin al doilea. pre Bul-
garl il bate, si'l alunga presto Dundre 5.
Anal 570. Alboin craiul Longobardilor cuprinde Liguria 6.
Anal 571. Armenia cea mare trdce sub stapanirea Roma-

1 S. Theophanes ad an 2. Iu- 4 Author Miscellw Lib. 17.

stiniani II. Aug. Author Miseellm
5 Seth. Calvis. in opere Chro-
Lib. 17. Catona in Synop. Chronol.
2 Author Miscellm et Catona 11.cc. nolog. ex Gerund.
Baron. ad h. an.
6 Author Misce11ffl Lib. 17. Ca-
t' S. Theophanes ad an. 4. Iu-

stini II. Aug. tona. I. c.

www.dacoromanica.ro
 ----.9-..---
176

nilor, pentru carea se strict pacea cu Persil 1 Alboin craiul

cuprinde Italia, Toscana si Umbria. 2
Anul 574. La anul acesta asa scrie S. Theofan 3. «In a-
nul acesta Avaril aa pradat terile de lânga Dunare, care
lucru intelegendu'l impëratul, aa trimis in contra lor pre
Tiverie comitul pdiztorilor de cute, carele dând rdzboia, s'aa
asuprit pre nesciut de avarl, si pringend pre mulV dintrã.
al s61 s'aa inturnat.v Val de colonil lul Traian bietil strä-
mosil Romdnilor ! cd ace.stia lacuia in terile de ldngd.
Dun are.
Tot intru acesta an, precum arata Stefan Catona 4, ail
nebunit Avgustul Iustin al doilea; si Tiverie s'aa numit
chesaria, ca se ocdrunuiascd. imp6ratia. Lul Alboin craiul
Longobardilor, dupa ce aa cuprins Italia, incd nu bine i-aa
curs lucrurile, pentru ca s'aa omorat in Verona prin vi-
clensugul gosimundel muerel sale. cdruia i-aa urmat Clefo,
carele farte aa asuprit pre fratil nostril cel din Italia 5.
Anal 578. Avgustul Iustin al doilea venindull in fire, pre
Tiverie al doilea din chesarit il face avgust, apol nu mult
trdiasce, ci mare in 5 Octomvrie, dupa ce aa impèratit
anl 1 2, lunl 10, clile 22; iara Tiverie al doilea pre impè-
ratésa Sofia pentru viclesugul 61 indatd o pune la rind, si
Avarilor platesce obicinuitele opt-clacl de miI de galbeni,
numal sä nu rumpa pacea 6.
Anul 579. Avaril, care stapanea acuma tad Dachia cea
véche, si amdndoao Pannoniile, vrênd se cuprinda Syrmiul
de la Gepidzl, in anul acesta s'aa Malt a se scula asupra
Slovénilor celor ce lacuia preste Pannonia de sus spre

1 S. Theophan. ad an. 6. Iu- 4 Catona in Synop. Chronol.

tini II. Aug.
2 Author Miscellm et Catona 11. cc.
8 S. Theophan, in Chronogra-
phia ad an. 9. Iustini II, Aug.
5 Baron. in Annalibus Eccl. ad
h. an.
'1 S. Theophanes ad an. 1. Ti-
berii II. Aug. Baron. in Annalibus
Eccl. ad h. an.

www.dacoromanica.ro
 176

marea Adriel, *i supt pretestul acesta aft facut pod preste

apa Savulul. 1
Auld 580. Avgastul Tiverie al doilea pune Dovatuitoria
o§tilor de la 1 esArit pre Mavrichie, carele o parte a o§ti-
lor o trimite improtiva persilor. 2
Annl 581. Avarii cuprind Syrmiul de la Gepidzil far& nici
o bataie3; pentru ca Gepidzil era ingrozitl de avarl, de
and perduse cat biruia din Dachia cea Wche.
Annl 582. Avgustul Tiverie al doilea in 5 dile a lunel
MI Avgust nurn6sce pre Mavrichie chesariil, §i dupa opt
dile il face Avgust, adeca imp6rat deplin ; dupa acéia logo-
désce pre fata sa Constantina lul Mavrichie, §i mOre in
14 dile ale numitel luni, dupa ce ail imp6ratit anl 3,
lunI 10, dile 9, dupa a caruia mOrte Avgustul Mavrichie,
carele era de vita diao Roman din Aravissa cetatea Cappa-
docbiei, all tinut forme's& nunta cu Constantina logod-
nica sa 4.
Nu e de a se tacea aci, ce i s'ail intamplat Avgustulul
Thiverie al doilea pentru evlavia la Acesta veclind odi-
niora, ca o piatra, pre care era intaiat semnul S. crud,
se calca cu pici6rele de cel ce trecea pre Fang& densa, au
poruncit de s'au radicat piatra, supt carea ail aflat o mie
de majl de aur. 5
Ginerele lui Tiverie, AvguStul Mavrichie, n'a0 fost a§a
de norocos ca se afle comorl, ci din comorile cOle aflate
de alt,i1 au trebuit se indestuleze pre avail; pentru ca dupa
cum scrie Paul Diaconul 6, in anul de la Nascerea Dorn-
nulul 582 (nu 577) AvariI, caril nu demult luase Syrmiul

1 Author IVIiscellce Lib. 17. Ca-
tona in Synop. Chronol. Avar.
2 S. Theophan. ad an. 2. Tiberii
II. Aug.
3 S. Theophan. ad an. 3. Tiberii
II. Aug. Author Miscellm Lib 17.
4 S. Theophan ad. ult. an. Ti-
berii H. Aug: Catona in Synop.
Chronologica.
5 Catona loco citato.
6 Paulus Diaconus Lib. 15.

www.dacoromanica.ro
 177

cetatea cea ye ARA din Evropa, at trimis soil la Imp6ra-

tul Mavrichie, poftind, ca la céle opt-clecl de mil de gal-
ben!, care obiclnuise a le lua de la Roman! In fie§te-care
an, sa li se mal adaoge doao-c16c1 de mil de galbenl. Im-
p6ratul rIvnind pacea le-ati dat acéstea. Caganul avarilor
dupa acéia at cerut WI trimita spre vedére un elefant
Ma din India, caruia i-au trimis pre cel maI mare, pre
carele dupd ce rat veclut, Pala trimis inapol la imperatul.
Asisderea at cerut, se-I trimita un pat de aur, se-1 vaza,
0 pat de aur Inca i-at trinfis, iara el veclendu-1, iara§I
Fat trimis IndArapt. MaI pre urma at poftit, ca la suta de
mil de galbenl cea mal din nainte WI maI adaoge alte
doao-cleci de mil de galbenT ; carea pofta nenplinindu-o
Imperatul, Caganul at stricat Singidonul si at cuprins mal
multe cetatl din Illyric. Drept aceia imperatul at trimis la
dénsul soli. pre Elpidie patrichiul §i pre Comentiol, Main-
tea carora varvarul fatarnicesce s'at fagaduit, ca va tinea
pacea. Asisderea scrit : S. Theofan 1, Menander 2, Theo-
fylact 3. Chedren 4, §i Zonara 5.
Amtl 583. In al doilea an al imperatiel lul Mavrichie Ca-
ganul avarilor (scrie Paul Diaconul 6) se grabea se strice
pacea; pentru ca at Intrarmat némurile Sclavinilor impro-
tiva TrachieI, caril at mers pana la zidurile céle lungl, fa-
cénd multa perclare; ci imperatul scot:6nd osta§il cel-ce pacjea
polata , §i multe glOte din cetate, le-at poruncif se apere
zidurile céle lungl, §i pre Comentiol oranduindu-1 povatui-
torit, rat trimis In cOntra varvarilor, carele navalind fall
de scirea varvarilor asupra lor, prea multl at omorit din
el, §i pre ceia-laltl i-at fugarit. lara cAnd se Inturna ca-
tit Odriit, s'at Intalnit cu Adragast. carele povatuia mul-

' S. Theophan a. an. 1. Mau- 5 Georgius Cedrenus Torn 1..

ricii Aug. pag. 394.
2 Menander pag. 175. 5 Zonaras tom. 2. pag. 73.
2 Theophan. Lib. 1. cap. 3. 6 Paulus Diaconus Lib. 17.
Cronica romelnilor. Tom. 1. 12

www.dacoromanica.ro
 178

time de Sclavini, i ducea mare prada, 0 and navala pi

asupra acestuia, nu numal pre ceI robitl i-au mantuit, ci
§i biruin ta. ad doMndit.) A0§derea scrie i S. Theofan.1
Ann! 586. Filippic povatuitoriul qtilor celor de la resa,
rit in anul acesta la Amida fOrte tare ad batut pre persi,
§i multe teri ale lor au pradat.

Anal 587. La resarit in anu acesta destul de bine- ad

curs norocul Romanilor, pentru ca Heraclie unul dintra
povatuitoril Wilor de la resarit ad invins pre persl, i ad
cuprins Mazarul orawl persilor 2; mal red s'ad intamplat
de catra mea-nOpte, mal ales bietilor stramo0lor nostri,
pentru ca dupä cum scrie S. Theophan 3. tin anul acesta
Caganul avarilor stricand pacea, Messia (intelege : de gIos
cu Da chia cea ripOsa) i Schythia cu amar razboid le na-
cajea, iara cetatile Ratiaria, Cononia, Achys, (Avtorul Mis-
cheliel mai bine scrie : Bononiam, Acvas), Dorostolul, Zan-
dapa, i Marchianopoiul le-ad rasipit din fundament. Iara
Comentiol sosind in Anhial pre osta0I cel mai bunl i-ad a-
les dintra ceY mal slabi, §i Ostea cea mal trébnica, ca la 40,000
de Omen! o ail pus se apere fabara, iara pre cel aleI ca la
6000, ducendu'l cu sine, doao mil ad dat luI Cast, pre atata
lul Martin, cele lalte doao mil le-ad povatuit el, 0 au purees
in cOntra varvarilor. Cast agIungend la Taparda, 0 la Hem, 0
gland pre varvarl petrecendull timpul fara de grip., i fail de
strajl, pre multi ad omorat dintra dOni1, apol pre robl,
§i prada cea dobandita o ad dat osta0lor se o paclOsca.
WA Martin mergend la locurile, ce era vecine ceth4eI Babbel
(de acum), i fara de vOste navalind asupra Caganului, multe
o0 ale lul cu totul le-ad gams, i pre el Fad silit, O. se
mantuiasca cu fuga. Martin, dupa -ce all facut izbanda acOsta,

1 S. Theophan. in Chronogra- phia ad an. 5. Mauricii Augusti.

phia ad an. 2. Mauricii Augusti.
2 S. Theophanes in Chronogra- 8 Idem S. Teophanes ibidem.

www.dacoromanica.ro
 179

s'aa Inturuat acolo, unde le disése povapitoriul, cal va

astepta ; ci Cornentiol de fric5. se trasese In Marchianopoill.
Neafland Martin si Cast pre Comentiol, st-ail unit ()stile,
si. s'Au tras catra gura Hemulut. Déci Martin vèclênd, ca
Caganul tréce riul, s'at inturnat la povatuitoriti. Cast tre-
and riul, i intalnindu-se cu meretorit in nainte al ne-
micilor, pre acéla i-aa Invins, (lath dupa acéla fara vre o
pricina ag pregetat a se inturna, si a se uni cu povatui-
toriul. Drept acéla a doao qi, inchigendu-1. tOth. esirea, Caga-
nul II invinse: de unde Ostea cea rasipita, precum au putut,
fieste carele at fugit prin muntl, si prin padurt Unil, pre
carit ca pre fere it vinase varvaril, a4 vèclut unde iaste
Cast ascuns, pre carele dupa acéla varvaril l'au prins vit,
si incungIurandu'l cu glocurl, i gu gitime, 10 arata bucuria
pentru biruinta.
nécI Caganul, ati pornit spre amécjY, i mutand rAzboiul
in Thrachia, s'ati apropiat de zidul lung. Tara Comentiol
acoperit, i ascuns fiind in padurile Hemulul, numal cleat
iase la larg cu Martin impreunA, unde afland negatit pre
Caganul, pentru ca multimea varvarilor era imprastiatA
prin Thrachia, de cu nOpte s'aa dus in cOntra luT, si putea
face -mare izbanda, de nu l'ar fi inselat norocul cel slab.
Pentru cä picand glos povara de pre 6re-care dobitoc al u-
nut ostas, alt ostas in limba parintOsca aU strigat pre stapa-
nul dobitoculuI, se rAdice povara cea cacluta, clicend : TOrna
fratre ! (adecà intOrnate frate !) ci stapanul muscoiulut (sail
al catarculul) n'ati auclit cuvintul, dara auclindu'l ceia-lalt1
ostasl i gandind, ca nemecil ii impresOra, ail inceput a fugi,
strigend : Torna Torna (Theofilact la locul, ce se va aduce
acus, 4ice, ca aü strigat: retorna, retorna). Ci Caganul
Inca spaimantandu-se, ati inceput a fugi, asa cat si Ro-
manil, si varvaril fugea niminea gonindul.
Caganul dupa acéIa culegêndu-st ().tile a incunglurat ce-
tatea Apiaria, i princlind pre Busa, carele era pus maI
mare preste mahinile cetael, vrea se'l potOpa ; iara Busa se

www.dacoromanica.ro
 180

ruga, se-al pal rAscumpAra viaV ctt mare summl de bant ;

drept acéla legat rat dus Inaintea cetAtet, earele nume-
rAnd facerile de bine cu tott cetatênil, se rugA se'l rescum-
pere ; &at un cetAtan, carele (precum era véstea) se pea
cu muiarea lul Busa, at desmantat pre cetatent de la re9-
cump6rarea Buset.-Acésta vëgéndu-o Busa, at fagaduit Ca-
ganulut, cA-1 va da cetatea, i fAcend o mahinA, ce o nu-
mese Berbéce, ati luat cetatea. Inv6tAnd varvaril a face ma-
hinele dupa acéta mat multe cetAtt ai zdrobit, si culegend
nespus numer de robl s'at Inturnat inapol., ASisderea
scrit : avtoru Mischellet Anastasie bibliothecartil 2, Si The-
ofylact 3.
Din cuvintele S. Theofan, si ale celora-lalt1 Insémna in-
tAit, c ostasil de supt povAtuirea lul Comentiol at fost
mat mare parte diaost Romant; pentru ca limba lor cea
parintescA : cTorna fratre) e RomAnéscA : IntOrnA frate ! a
doao, a cetAtile, care se numesc de avtoril mat sus nu-
mitt mat tOte at fost ale Dachiet ceil rIpose, In carea la-
cuia In timpul acela o parte a Romftnilor, sat a coloni-
lor lut Traian, pre emit i-at fost trecut de-a drOpta Du-
näret Avrelian Despre cetatile aci aduce am vorbit la a-
nil mat din nainte ; afara de Zandapa si Taparda, despre
care tocma nimica scitt.
And 591. La anul acesta scrie avtorul Mischellet 4, despre
lucrurile IntAmplate, mat vartos in Dachia cea noao ; cad
cea véche mat de demult o stApanea, i näcàja Caganul
Avarilor qicend : «In al (We-lea an al Imp6rAtiel lul Ma-
vrichie Caganul cerca, se i se tmultéscA haraciul, si imp6ratul
nu voia; drept acéta Caganul iarAst at inceput rAzboit,
pradand Singidonul, st-ati pornit tabAra asupra Syr-
miulut. bra Impèratul at poruncit lut Prisc pretorulut din

1 Author Miscellae Lib. 17. 3 Theophilactus Lib. 2, a Capita

2 Anastasius Bibliothecarius 10. usque 16.
pag. 74. 4 Author Miscellae Lib. 17.

www.dacoromanica.ro
 181

Evropa, sel iasä inainte, carele trimetend Inainte pre sub-

pretorul Silvian, ad pornit, si urzand razboiul, ad invins
Romanil. Despre carea biruinta insciintandu-se Caganul,
si-ad strans tOte puterile, si s'ad grabit la razboid ; iara
Silvian veclend multimea si Ingrozindu-se, s'ad Inturnat la
Prisc. Caganul Intelegend abaterea romanilor, s'ad tras spre
Marea-Négra, si ajungend la orasul S. Alexandru rad ars.
De aci ad trecut la Diripera, si vrend t e strice URA im-
peratia, ad facut unelte de stricat. kr& lacuitorii cetatii Di-
ripera macar ca era prea infricosati, mal indelung s'ad
iuptat cu Avarii, si stand pre langa porti sa lauda, ca vor
bate pre varvarl. Nici In zadar, fiind-ca Ore ce putére
Dumnecleiasca i-ad sprijinit pre el; pentru ca li s'ad parut
varvarilor, ca din cetate es mal multe puteri O. se bata
cu densii ; drept aceia spaimantandu-se cu nesaturata fuga
ad fugit pana la Perinc. Iara Prise nicl a privi n'ad in-
draznit spre multimile varvarilor, ci ad intrat in cetatea
Zurul, si ad Inceput a o intari ; Caganul ad Incungiurat
cetatea, si se silea se scOta pre Prise dintr'ensa, care lu-
cru auclindu'l Mavrichie, nu scia ce se fad.. Mai pre urma
bun sfat i-ad venit a minte, ca unuia dintra strajaril de
curte sel fagaduiasca, ce va pofti, numal se merga dintea-
dins la varvarl, si aceluia i-au dat o epistola scrisa lul
Prise, Intru acesta chip : cPrea maritului pretorulul Prise.
Nu te spaimanta de silinta varvarilor cea rea, pentru ca
spre perciarea lor se silesc : cad se scil, ca cu rusine se
va inturna Caganul in tera sa, carea i s'ail dat lul de Ro-
mani. Pentru aceia Marirea ta remae statornica, facend pre
varvarl, se alerge pre langa Zurul, ca, vom trimite cor Oil
pre mare, si vom robi farniliile lor, si se va inteti a se
inturna la ale sale incarcat de rusine, si cu paguba. Carea
epistola luandu-o, si cetinclu-o Caganul, s'ati infricosat, si
trimetend la Prise cu putine si nevrednice darurl s'au In-
pacat, si cu cea mal mare pip, s'ad tutors in Ora sa.)

www.dacoromanica.ro
 0,00,..e./.
182

Asisderea scrid S. Theofan 1, Theofylact 2, Chedren 3, Zo-

nara 4, i Anastasie 5.
Trel cetAt1 se numesc de avtoriI mai sus numitl : Diri-
pera, Perincpl i Zurulul, despre Diripera nu aflu scris,
unde ar fi fost, si cum s'ar chiema acuma ; despre Perinc
InsusI judec, ca. ar fi Eraclea Thrachiel; Zurulul iaste IntrA
Odrid i Infra Tarigrad, despre carele vail pre Baudrane.
Anal 592. IarAs1 acelasl avtor al Mischelle17 la anul a-
cesta asa scrie : tintru al unspr6-4ecelea an al imperatiel
luI Mavrichie, acelas imp6rat ad trimis pre Prisc cu tOte
puterile romanesci la Dunare, ca se Imp6dece pre nému-
rile Sclavinilor de la trécerea ei. Venind Prisc la DunAre,
ad 1nteles Caganul, i trimetend soli, s'ati jeluit, c5. roma-
nil Incep razboiul ; darA. Prise cjic.ea, cA n'ad venit asupra
lul, ci asupra sclavinilor. Déci augind Prisc, cä Ardagast
(S. Theofan 11 numésce Adragast) ad imprAstiat pre scla-
vin1 la pradare, a mécIA-nOpte ad trecut DunArea, i ne
asteptat aU ntipAdit preste Adragast, carea v6gênd Adragast
pre pèrul calulul aü scApat. RomaniI dupl ce aU omorAt
pre sclavini, i au jefuit tinutul lui Adragast, multA prada
ad trimis la Tarigrad prin Tatemer ; ci Tatemer pre cale
s'ad dat la bAutura, si la desmerdarI, drept acOia sclavini1
au nAvAlit preste dênsul, iara el spAimAntat ai fugit la
Tarigrad ci Romanil, cari1 era cu dênsul, fiind prea aprins1
asupra sclavinilor, ai blruit tocma slava pre varvarl, si
pre ceI prinsl intregi i-ad dus la impAratul. Prisc Inca In-
drAznind ad intrat mai In lAuntru In pArtile sclavinilor.
IarA Pipes, What crestin, fugind la Romani, si intrarea
o ad arAtat romanilor, si pre varvarl i-au contenit. Drept

' S. Theophanes in Chrono- 4 Zonaras Tom. 2. pagina 76

graph. ad an. 10. Mauricii Aug. 6 Anastasius bibliothecarius pag.
Theophanes Lib. 6. Cap. 3. 77.
4. et 5. 4 Baudrand in Geographia.

3 Cedrenus Tom. 1. Pag. 397. 7 Author Misce1la3 Lib. 17.

www.dacoromanica.ro
 183

acdia prin vInclarea lui Pipes trecand riul, Prise aa aflat

pre Musachie craiul varvarilor mort de bdt, pentru ca fa-
cea pornéna frate-s6a, pre carele Fat' prins via, i Mind
pre varvart aa dobandit rnultà prada, ci dupa acëia s'aa
dat la bautura §i la mancare, carea v64end varvarit s'aa
adunat, §i. navalind -asupra biruitorilor ar fi resplatit uci-
derea cea mat din nainte, de n'ar fi oprit Genzo cu pe-
destrimea romanilor nävala varvarilor, vitejésce luptandu-se
cu dên§il,
.40erea scritt S. Theofan in hronografie la al unsprëclé-
celea an al trnperatulut Mavrichie, i Theofylact in cartea
a 6, cap. 6. Dintru ale carora 4ise lesne pott culége : intaia,
ca Caganul avarilor In timpul de atunct cat de cat stapanea
pre Gepidzil, §i pre Sclavini; adoao, cä sclavinit lacuia in
Valachia, Moldova, i Bugtacul de acum, pentru ca Prise aa
trecut Dunarea pre la Dr4tor sag SiliStria, cand aa pur-
ces asupra lor ; a treia, ca sclavinil nu era supt un sta.-
pan, ci unit era supt Ardagast, altit supt Musachie. Pa-
guba, cä n'ati numit flub care Vet trecut Romanit, and
all prins pre Musachie, cad alt rill se véde a fi fost, nu
Dunarea.
Mull 593. Prise povatuitoriul Romanilor, in anul acesta
iar4 aa trecut Dunarea, §i invingénd de noh pre sclavint,
multa prada aCt trimis Impèratulut Mavrichie; iara Imp&
ratul prin Taterner aa poruncit lilt Prisc, ca sa ernéze cu
qtile in tinutul sclavinilor, care era o parte a Dachiet ceits
veche, precum s'aa 4is la anul trecut 1
Mull 594. Ce i-aa venit in cap Imp6ratulut Mavrichie, ce
nu? ca. In anul acesta pe Prisc pretorul Thrachiel, carele
era cu Ostea In Dachia veche, l'ati pus gIos din pretura,
in locul lilt aa pus pretor pre frate-sëa Petru, care lucru

phia, ad an. 12. Maurieii Augusti

1 S. Theophanes in Chronogra-
Author Miseellm Lib. 17.

www.dacoromanica.ro
 184

Intelegendu'l Prise, n'ail asteptat venirea lul Petru fratelul

WI Mavrichie, ci WI Ostea Romanilor o au trecut de-a
drepta DunareI. Carea trécere Irgelegend'o Caganul Avari-
lor, s'au mirat si au trimis la Prise, de nu Intrebat, pen-
tru ce ail facut acesta, cerend, si parte din prada, ce o
ducea Prisc de la sclavinI; Prise, pentru ca Fail läsat, de
au trecut In pace, si WA de primejdie, pre sclaviniI ceI
robitI i-ail dat Caganulul, iarä ceia-la1t1 prada o ati dus
cu sine 1.
Anal 595. S. Gligorie Dialogul sail cel mare, patriarhul
Rome!, in anul acesta all scris luI Felics mitropolituluI Sar-
dichel sail TriadieI, se asculfe de I6nn arhiereul AhrideT,
si. Vicariul Scaunulul Apostolicesc2.
Anal 596. Petru, fratele ImperatuluI Mavrichie de ancl ail
urmat luI Prisc, pa.na acuma all bolit3; iarà in anul acesta
dice S. Theofan 4, venind la Marchianopoiil sail Preslava, au
trimis o mie de ostasI Innaintea sa, cad! intalnindu-se cu
sclavinil, ce ducea multà. prada din tinutul Romanilor, at
fugarit pre varvarl. Ci varvaril omorând pre robI, cu céia-
l'alta pradl., carea erea fOrte mare, s'ail Inturnat din tinutul
Romanilor. v
Anal 597. La anul acesta asa scrie avtorul Mischellel5 :
In al cincl-spre-cjecelea an al ImperAtieI WI Mavrichie Pe-.
tru pretorul Thrachiel trimite o mie de ostasI inaintea sa,
call! af1a o mie de Bulgarl, ci Bulgaril incredintându-se pa-
ce!, carea o avea Caganul Avarilor cu Romanil, petrecea
Mt de grip., dar5. Romanil aa nävälit asupra lor; atuncia

1 S. Theophanes ad an. 13 3 Author Miscellm Lib. 17. Ca-

Mauricii Aug. Author Miscella3
Lib. 17.
2 Michael Lequien in Oriente
Christiano Tom. 2. pag. 303.
tona in Synop. Chronol.
4 S. Theophan. in Chronogra-
phia ad an. 14. Mauricii Aug.
6 Author Miscellm Lib. 17. in
Mauricium Augustum.

www.dacoromanica.ro
 186

Bulgaril aa trimis sépte barbati la Romani, se'l dojanésca,

se nu strice pacea. Auclind acesta cel ce mersése inainte
aa insciintat pe Petru pretorul, carele aa respuns : ca de ar
veni tocma Imperatul, Inca nu va erta pre Bulgari. Drept
acéia lovindu-se la o lalta, aa fugarit Bulgaril pre Romani,
ci nu i-aa gonit departe, temêndu-se ca nu cum-va se cada
In primesdie).
Asisderea scrie S. Theophan 1, carele mai adaoga la céle
de avtorul Mischellei cjise, care urméza, dicend «Déci Pe-
tru al) purces asupra lui Peregast prefectul sclavinilor, ,
ci varvaril intampinandu'l in termurele riului (paguba, ca nu
nurnésce riul, cad nu e Dunarea), vrea a'l impedeca de
Ia trécerea lul. Romanii din protiva din luntrile céle de
trecut sagetand aa alungat pre varvari. and fugea var-
varii, Peregast s'aa rand intr'o sprincéna, i aa murit. Drept
acéia trecênd Romanit fOrte mare prada all cules, ci vrênd
sà se intOrne la ale sale, povatuitoriT (calauzii) aa gresit
calea cea drépta, abatându-se la locuri secT, i fara de
apa, Ostea o aa pus in mare primesdie, déci naptea cala-
torind at agiuns la riul Ilvania, NEKCOIX6000C vq D13coup woutplp
(Ilvaniul aa nu iaste Ialonita, riul terei muntenesti?). Iara
varvaril din lésurile de preste rio, In care era ascunsi,
sageta pre Romanii cel ce mergea la apa, i omorând pre
multi dintra densii, mai pre urma. all biruit varvarii, si Ro-
manil aa prins a fugi. Intelegend acéstea Mavrichie, pe
Petru Part despoiat de deregatorie, i pe Prise iarast l'aa
facut pretor Trachiel".
Tot la anul acesta insemna Lecvien 2, din S. Theofan,
r a lacuitoril Novelor cetatei Dachiel ceil ripOse , cei naT
de frunte cu episcopul lor, a caruia nume nu se scie, aa
esit Inaintea pretorului Petru, când vrea sa treca Duna-
Tea, ca se mérga asupra Bulgarilor, si ca Petru pretorul

3 S. Theophan. in Chronol. ad 2 Lequien in Oriente Christiano

an. 15. Mauricii Aug. Tom. 1. pag. 1221.

www.dacoromanica.ro
 186

pentru aceia, pentru ca lacuitoril Novelor n'at voit sä se

numere Intl% ostasil lul Petru, pre episcopul lor rat oprit
la sine, pentru carea oprélisce cetaténil Novelor Inca at
Intarit pre Scribon solul lul Petru cu rusinea MI de la
Bine. Asa dara pretorul Petru pe la cetatea Novelor, sat
in vecinatatea eii at trecut Dunarea, cand at mers In Va-
lahia asupra Bulgarilor, si a Sclavinilor.
Mull 598. Care s'au ,Intamplat la anul acesta Intre Ro-
mani, si Intre AvarI, Bulgari, i Sclavini, avtorul Mischel-
leI1, le scrie cu cuvintele urmatOre : «In al s6se-spre-
celea an al ImperatieT lul Mavrichie, Prisc pretorul Trachiel
adunand tOte ostile, ati venit la Dunare tocma la cetatea
Novelor, ci auclinci Caganul avarilor, at trimis la Prisc, de
rat intrebat, pentru ce at venit? Tara Prise at respuns,
ca _at venit la vinat. La respunsul acesta, Caganul at 4is,
ca nu se cade a vina in locul altuia. Din protiva Prise
clicea, ca. locul iaste al set. Drept aceia varvarul at stri-
cat zidul SingidonuluT, si all intrat In tinutul Romanilor.
Intelegend acésta Prise, at venit la ostrovul Dunarel, si
luand calaril, at mer la Constantiola, unde era Caganul,
ca se vorbesca cu densul, si venind Caganul la termurele
riulul, Prisd cu Intristare vorb6sce cu el. Iara Caganul all
cps catra densul : aucli Prische! c al tu cu téra mea? at
deal vrel sa o ial din manile m6e ? judece Dumnecjeu In-
tre mine, si Intre Imperatul Marvichie, si cOra. sangele Ostel
Romanilor, si al OsteI méle din manile lul. Din protiva Prise
cjicea : da Innapol Romanilor cetatea Singidonul. La acésta
respunde Caganul : o cetate vréT sa ial de la no0 In
scud& vréme vel vedea cinci-cleci de cetati romanesci sup-
puse avarilor. Ci Prise trecend riul spre Si'ngidon, cetatea
acésta o at pradat, si pre BulgarI i-at gonit dinteensa. ,
Asisderea scrie si S. Theofan 2; dintru a carora cuvinte
I2 S. Theophan. ad an. 16 Ma-
' Author Miscelat Lib. 17.
I uricii Aug.

www.dacoromanica.ro
 18'7

,culége, ca Prisc pre la cetatea Novelor, carea cadea in Mes-

sia de glos, ci se tinea de Dachia cea riposa (precurn a-
rata tabla lui Peutingher 1) ail trecut preste Dunare in Va-
lahia de acum, carea atunci o stapanea Sclavinil, si Bul-
garil supt tutela Avarilor, si ca din Valahia ail trecut Du-
natTa, de att pradat SingidonuJ sail Sernendria de acum
carea era mal de sus cetate a Dachiei ceil ripOsa, precum
s'atl ar6tat -la anul 565.
Anal 599 si 600. Care s'ati Intarnplat la acesti dol ani
nu le veI inte16ge mai bine de cat din avtorul Mischellel,
si din alp, cari ti-I dati aci. Asa dara scrie avtorul Mis-
chellel 2, precurn urrnéza : gLa anul al opt-spr6-4ece al
Irnpèratiei lul Mavrichie, Prisc luand cu sine puterile (Thra-
chid), ail venit la Singidon. Iara Caganul culegêndu's1 pu-
térea indata at intrat in Mesia, si s'atl silit se cuprinda
cetatea Cornea. Drept acéia Prisc BA lasat Singidonul, si
a0 'mars se apere cetatea acésta. Iara. fiind serbbtorile
Pastilor, si neavend Romanil hrana, Caganul ail scris lul
Prisc,se'l trimita carre, ca se le duca bucate, se pdta
petr6ce pastile cu bucurie. Ad trimis Prisc 40 (sal cum
scrie S. Teofan 400) de carre, si le-au incarcat cu bucate
Caganul. Prise Inca au trimis Caganului spetiesuri din In-
dia, adeca: piperia, fru* din India, si Cost, si Casia, cu
mai multe feliue1 de acéstea, ce se cerca. Fiind Caganul
langa SyrmiD, si luand acéstea fOrte s'ail bucurat Intein-
sele, si pan& ce au trecut serbatorile Romanil au läcuit
impreuna cu varvarii. Dupa ce ail trecut serbatorile, var-
barii s'aa osebit de Romani, si rnergend la Dirizipera au
pradat cetatea acésta, si au aprins besérica S. Alexandru, des-
puindul si mormêntul de coperisul ce.1 de argint, ci si irupul
mucenicului Inca rad batglocorit, si dobandind multa prada

1 Peutinger in Tabula Ceogra- I 2 Author Historhe Miscellae Lib.

phica. 17. in Mauricium Augustume

www.dacoromanica.ro
 188 Me..Pva1de

din Thrachia se ospèta, fOrte sumeti fiind asupra Romanilor.*

bra dupa ce aü sosit Comentiol (pretorul Asiel) In Ta-
rigrad, fOrte mare spalmä s'aa facut In cetate, intru atata,
cat se sfatuia se lase Evropa, si se fug. in Asia, si in Calchi-
donia, Imp6ratul Inca cu o parte a strdjarilor de curte aa Inc
tarit zidul cel lung. Iara norodul pagea cetatea i senatul
sfatuia pre imp6ratul, sa trimita son de pace la Caganul.)
Iara Dumnecjett facend izbanda pentru mucenicul Ale-
xandru, aa trimis cium., intra varvarI, i lute() di pre
§epte feciorI al CaganuluI prin frigurI, i prin Ma din la-
untru i-aa omorit, cu pre mal multl spurcatl, intru atata,
cat dupa bucuria de biruinta jéle MIA de mangaiare aa
cuprius pre varvarim}
Atunci senatul iardsl aü rugat pre imp6ratul se trimita
solie de pace la Caganul. Drept acéia aa i trimis pre Ar-
mazan cu multe darurI la Caganul in Dirizipera, ca si cu
cuvinte se imblanclésca pre ostasl. Ci nu vrea Caganul, fiind
Orte supérat pentru mOrtea fiilor sl, ci clicea càtrà sol :
(Judece Dumnalea intre mine, si intre impèratul Mavrichie.
Jar& eü robil II intore 1u, sa-ml dea pentru fieste-care su-
flet o numisma). lard, Mavrichie n'aa vrut sa dea. lards att
cerut Caganul se i se dea numaY cate un num petru fieste-
care suflet. Ci imp6ratul n'aa vrut, ba nici patru silicve
n'aa ingaduit, sa se dea. Atuncl Caganul maniindu-se, pre
totl robiI i-aa omorat, si s'aa inturnat la ale sale, dupa ce
.aa fagaduit RomaniI, Cli vor plati in tot anul ate cincl-
clecI de mil de galblnl. Acésta Inca o aa fagaduit Caganul,
ca nu va mal tréce Dundrea. Dintru acOstea s'aa urzit ura
In protiva lul Mavrichie.}
Asisderea scria : S. Theofan 1, Theofylact 2; Anastasie Bi-
bliothecariul 3, Chedren 4.

I S. Theophanes in Chrono-
graphia ad ann. 18. MaUriCii. 8 Anastasius Bibliothec. p. 81.
2 Theophylactus Lib. 7. c. 13. Cedrenus Tom. 1. p. 399.
pag. 181.

www.dacoromanica.ro
 ------,-189

Despre cetatile : Syrmiul, si Singkionul am vorbit la a-

nil maI din nainte, despre Cornea clic Lecvien 1, si Bruzen 2,
ca atl fost in Dachia cea rip6sa ; Dirizipera ail fost cetatea
Thrachiel. Din care iaras culege, ca Caganul Avarilor, supt
acaruia tutela era Gepidzii, Bulgarri, si Sclavini1 stapanea
tOta Dachia véche.
Anal 601. Anul acesta ar fi fost fericit tuturor Romanilor,,
vréa a clice, si celor din Dachia cea véche, si celor din cea
noao, deca ar fi avut minte Avgustul Mavrichie, pentru ca av-
torul Mischellel asa 3 scrie : cLa anul al noao-spre-zece al
imperatuluI Mavrichie Commentiol (pretorul Asiel) iaras luand
pre eel intfarmati ail venit la Dunare, si .unindu-se cu Prisc
(pretorul Thachiel) la Singidon au stricat pacea cu Avaril.
Carea stricendu'o ati mers la cetatea Viminachiu, carea e mare
ostrov al Dunaret Care auclinuu-le Caganul, ail purees spre-
campurile Romanesci. Drept acéla pe patru feciod al sel,
dandu-le alte puterl, i-att randuit, se paclésca vadurile Du-
nareI. Ci Romanii, facendu-s1 luntri, s'ail batut cu fecioriI Caga-
nului. Pentru a Commentiol, bolnav fiind, sedea in ostrovul
Viminachiu, si tinend multa vréme bataia, omorandu-se si trel
sute de Roman! pana la apusul sOrelui, dintre varvari ab
caclut patru mit Asisderea batendu-se si a treia gi, Ro-
manii de la locurile cele mai inalte aft navalit in cOntra
varvarilor, si pre acestea intorcendu-I intr'un loc, si fuga-
rind pre avail, pre multi dintra dênsil i-ail inecat,, intre-
carii si fecioril Caganulul au perit, i Romanil s'ati irnbra-
cat cu vestita invingere.
Ian. Caganul adunand puted multe insusl purcede in
cOntra Rornanilor : ci tinend Tazboiul , Romanii inving
pre avail, si biruinta acesta aft fost cea mal insamnata de
cat t6te. Inteacéla Prisc au trimis patru mil se tree& Tisa,

1 Lequien in Oriente Chrisiano 3 Author Miscellae Lib. 17. in,

Tom. 1, P. 1226.
2 Bruzen in Dictionario. Mauricium Aug.

www.dacoromanica.ro
 190

poruncindu-le se cerceteze, ce fac varvaril ; ci nemica sci-

ind varvarii despre acela ce se intamplase, pnea sarbAt6re,
si se ospeta din preunä : la acestea agIungend Romanil, pre
ascuns mare frica aü fAcut ; pentru cà. trel-cleci de mil de
Gepidzil, §i de alp varvarl aü omorat, i capatand mare do-
banda, s'at inturnat la Prise.
Iara Caganul strangendull iaràI puterile aü venit la Du-
nAre, i batendu-se s'aU invins varvaril §i s'ati inecat in
apa Dunarei, 0. ail perit cu dênil fOrte mulp 0 din sclavini.
Iara vii aü prins : din avail 3000, din sclavini 800, din Ge-
pidzi 3200, afara de acetea Inca alte 2000 de varvarl. Caganul
vegend acesta, trimite la irnperatul Mavrichie soli rugandu-se,
se capete inapol pre eel priW, i impératul nesciind cum-
plita invingere a Romanilor, i perderea varvarilor, scrie
lul Prise, ca numal pre avail se-1 intOrca Caganului.,
A§isderea S. Theofan scrie 1, din carele se vede avtorul
Mischellel a fi scris istoria sa. Drept acela unde are avtorul
Mischellei Tyrsa, eti am pus din S. Theofan Tysa, mai var-
tos pentru aceia pentru ca Tyrsa la alp avtori nu se afla ;
p6te fi, ca in avtorul Mischellei Inca e gresala de typariti.
Din earele scrie avtorul Mischelei, i Santul Theo fan la
anul acesta, aa du& pop culege, ca Romanii trecend pre la
Viminachiii in lera Românesca, i ajungend pang la Tisa, ba
trecend §i Tisa cu escursia lor, s'ataare imputernicit in Dachia
cea veche. Drept acela a fost mantuit pre stramoOT nostti
de jugul varvarilor. Bater de ar fi lasat impératul Mavri-
chie dupa pretorul Prisc! varvaril, din carii s'aU prins céle
2000, mai pre urma insemnate, ni sä ved a fi fost bulgarl,
ca ace-stea Inca lacuia intr'o parte a Dachiel cel vechl
intre GepidzY, i intre Sclavini, precum s'aLl aratat la anil mai
din nainte.
Mull 602. Anul acesta iaste cel mai de pre urma al im-
pératiel lul Mavrichie Avgustul, d6ra i cel mai de pre urma
1 S. Theophanes in Chronographia ad an. 19. Mauricii Aug.

www.dacoromanica.ro
 191

de a mal putea Impèratil resäritului stapAni Dachia cea

véche, 0 pre colonil lui Traian cel intr'ênsa remast Epock
carea e de a se insemna I pentru di (dupa cum scrid S.
Theofan 1, 0 Avtorul MischelleT 2), Imp6ratul Mavrichie intru
al doao-clècilea an al imp6ratie1 sale in locul lui Prise celul
viteaz ad pus pretor pre Petru fratele s6ti, caruia i-ati po-
runcit se ernéze cu Ostea in tinutul sclavinilor, aded in
Moldova, si in Ora minitenOsc6. sat Valahia de acum,
cad acOstea le stapanea atunci sclavinii impreuna cu Bul-
gariT ; ArdOlul, 0 cat iaste pa.nä in Tysk Gepidzil, Bessa-
rabia, Hunnil , precum s'ati aratat la anii mal din 'nainte,
mal ales la anul 455. Porunca acésta n'au plAcut ostasilor,
0 pentru lipsa hranii cailor, si patru di avea cu sine
multa pradA., pre carea se temea a o tinea in mijlocul var-
varilor, cad stramosil nostri colonil Avgustului Traian era
fOrte ral storsi de varvarT, pentru carea stOrcere era slabl
de-a putea a ajuta ostasilor, de s'ar fi sculat iarna in con-
tra ostasilor, and acestea n'ar fi avut zähärOoa cea de
lipsa, drept acéia nicl ati primit porunca. Iarl pretorul
Petru 0 mai tare ail nebunit pre ostasT, pentru cà s'au
tras indarapt de la tabAra 20 de milurl, 0 intru acéia au
fost plol forte multe, 0 frig mare. Ci Imp6ratu1 nu inceta
a sem pretorului, numal se ernéze in Dachia cea véche,
0 se culega, zahArOoa de iarna de la sclavini. fail Preto-
rul chiemand la sine pre tin generariti a nume Gunduin,
i-all cps : Prea grea mi se véde mie porunca impèratulul,
carele poruncésce, se ernam in tinutul strein : ci gret iaste
a asculta, mai greu a nu asculta. Nici un bine nu face
scumpétea muma tuturor reutatilor, de carea stapanit fiind
impèratuL el iaste causa rélelor, ce vor urma, 0 chiemând
pre mal maril ostilor, le-au spus porunca. Acéstea auclin-

1 S. Theophanes in Chronogra- 2 Author Miscellm Lib. 17. in

phia ad an. 20. et ultirnum Mauri-
Mauricium.
eii August.

www.dacoromanica.ro
 192

du-le ostasil, aU Inceput a face galceva, carea veclendu-o

unil din ceI maI de frunte, at fugit la Petru pretorul, iara
Ostea aü rddicat Imperat pre Foca Sutasul. Ci auclind Pe-
tru pretorul, aü fugit la frate-set Mavrichie Imperatul de
i-at spus.
Am:find acesta Mavrichie Avgustul, at fugit In Calchido-
nia, unde princlendu'l Foca Tyrannul, at poruncit de rat
omorat, dupa ce at veclut de fa ta. mOrtea fiilor §6I, cart
era eine! cu numerul, Mavrichie Avgustul fu tdiat in anul
despre carele scrit acum, In 27 Noemvrie, In varstã de 63
de anI1, 'lard pre Imperatesa cu trel fete ale eiI mal tarcjit
le-au potopit acela§ tyrann, precum se va vedea la anul 605.
Foca carele era de vita din Cappadochia, dup a. ce aü
apucat imperatia, ca se si-o intdrescd, pre multI at omo-
nt, §i temendu-se ca nu cumva sel afurisesca Patriarhul
Tarigradulul pentru uciderea ImperatuluI Mavrichie, at scris
la Patriarhul Rome!, In carea epistold d. Patriarhulul Ro-
me! titul de Ecumenic, adecd preste tot! patriarciI, si ar-
hiereil; care titul, dup. aceia rat si tinut totl patriarciI
Rome! pând in qiva, in carea suit acestea. Batdr de nu
l'ar fi tinut, pentru c. titulul acesta at stricat dragostea
Intre resdriténI, si intre apuseni. Ci despre acesta ve4I pre
Fleuri 2.
Anul 603. Nu mult Im Org.' Foca, si Narses povatuito-
riul in anul acesta se sculd asupra lul; Hosroe al II, cra-
iul persilor, Inca at pornit rdzboit asupra, Romanilor, supt
pretest, ca cum ar vrea se izba.ndesc mOrtea luI Ma-
vrichie 3.

Anul 605. Foca Improtiva jurirnantului set omdra. pre

Narses, carele se inpacase cu densul. Pre imperatesa Con-

1 Catona in Synop. Chron. 8 Author Miscellm Lib. 18. Ca-

2 Fleuri in Histor. Eccles. ad
h. ann. tona in Synop. Chrouol.

www.dacoromanica.ro
 193
.......A.nes....................,,,,,,..

stantina muérea Imperatului Mavrichie, si pe trel fête ale

0 Inca le potopesce 1
Anul 610. De la m6rtea MI Maurichie nemica am despre
Romanii cel din Dachia, jail. despre Romanil in commun
acésta iaste de a se insemna, ca tocma rea le-aa curs lu-
crurile supt Foca Tyrannul, pentru ca. tOte se facea cu
mare silnicie. Drept acéia Prisc mal 'nainte pretorul, carele
avea muêre pre fala Tyrannului Foca, aa chiemat pre I-
raclie din Africa in cOntra socrulni s6a, carele venind la
Tarigrad aft invins pre Tyrannul in 5 (pie ale lui Octom-
vrie din anul acesta, si i-aa taiat capul, imbracand insus
porfyra, dupa a caria imbracare Iraclie s'aa cununat cu
Evdochia fata unui boêria din Africa 2.
Anal 611. Hosroe craiul persilor, macar ca perisa Foca
Tyrannul, asupra caruia U'aa fost sculat pentru uciderea
Irnperatului Mavrichie, precum s'aa Os mai nainte, totusl
n'aa lncetat a se osti in cOntra Romanilor, ci in anul a-
cesta fugarind pre Romani, aa cuprins Edessa, si Appamea 3.
Anal 614. Anul acesta aa curs spre ocara tuturor Cres-
tinilor; pentru ca persil aa luat Ierusalimul, si S. Cruce,
pre carea s'aa rastignit Mantuitoriul lumei Domnul Nostru
Iisus Hristos, o ad dus MIA. In Persida 4.
Anal 615. Avgustul Iraclie trimite soli de pace la Hos-
roe, pre carii Hosroe in cOntra cadintel némurilor il pune
la opreliste 5.
Anal 618. La anul acesta asa scrie S. Nichifor Patrjar-

1 Iidem Author MiscellEe, et Ca- clii Augusti. Catona in Synopsi

tona 11. cc. Chronologica.
4 S. Theophanes 1. c. Baron.
2 Baron. ad h. an. Catona in Sy-
ad hunc annum.
nop. Chronol. 5 Mem S. Theophan. 1. c. Ca-
8 S. Thephan. ad an. 2. Hera- tona I. C.
Cronica romdniior. Tom. I. 13

www.dacoromanica.ro
 194

hull: «Dupl acestea putinA vretne trecend, aü venit in Ta-

rigrad domnul Hunnilor, 6 Tay vOovvon TB 018c K6ptoc cu Boe-
ril sel, si multi ostasl, si ati poftit de la Imperatul (Irac lie)
ca sa'l boteza. Carea pofta a lor primindu-se, Boerii Hun-
nilor s'ail dus la botez prin BoeriT Romanescl, si Muerile
lor prin muerile acestora. Decl dupA ce s'ati botezat, pre
toti i-ati cinstit Avgustul cu darurl Imperatescl, si cu de-
regatoril. Pentru ca pre povatuitoriti l'ati facut patrichia,
si cu mare omenie i-au sloboclit in tinutul Hunnilor a*
Tec vOuvwxot 91*.
Hunnil acestea se ved a fi fost Secuil din Ardel, pre caril
cele-l'alte nemurI i-atil alungat din Bessarabia, unde'l inti-
rise Gepidzil dupa mOrtea lig Attila (precum s'aa aratat la
anul 455) si i-au straintorif intre muntil Ardelului, unde
lkuesc panA in clioa, in earea scria acestea.
Auld 619. Caganul Avarilor, carele de la mOrtea Avgus-
tului Mavrichie invaluit fiind cu slavil cel de WM Ve-
netia, n'aa trecut Dun Area in c6ntra Romanilor, in anul
acesta, aü trimis soli de pace la Iraclie Avgustul. De ca-
rea solie bucurandu-se Imperatul, pentru ca sA gata asu-
pra lul Hosroe, cu multe, si marl darurl all cinstit pre Ca-
ganul, si asisderea au trimis la densuL soli pre Anastasie
patrichiul, si pre Cozma cvestorul, ca sa spuna vointa sa
Caganulul. Ci era fatarnic, cad pre Gothl i-ail primit cu
cuvinte duld, si s'au aretat arnic Romanilor, intArind si a-
ceia, ca va merge se se intalnesca cu Imperatul, si sa. ..facA
legatura cu densul. Inturnandu-se solil, all spus acestea
Vote Impératulul, de care bucurAndu-se Iraclie Augustul,
s'au &it, sa. iasa innaintea Caganulul cu mare pompa la
Iraclea, carea cetate o aseciase solil cu Caganul loc de
IntAlnire, si trimetand innainte gatirile cele de comediA, del
vrea se'l primescA cu joc de calaretl, at% trimis si vasman-
turi scumpe, si multe) si pre sama Caganulul, si pre sama
1 S. Nicephorus Patriarcha in Brev. Hist. ad an. Christi 618.

www.dacoromanica.ro
 195

celor ce vor fi cu ansul. Venind Imp6ratul in Iraclea,

preste trei cjile ad sosit 0 Caganul cu fOrte multi osta0,
pre carii, luand cu sine pre cei mai buni, i-ad imparpt pre
padurile, care sant &supra zidurilor celor lungi, ca, oco-
lind pre Impdratul, 0 pre cel, ce era cu densul, sel pOta
prinde. Un lucru nea0eptat ca acesta intelegendul Iraclie
Avgustul, ad lepadat porfyra, s'ad imbracat in haine pr6ste,
0 legand corona cea_ Impératésca de cotul sal, in rmi-
n6sa fug ad dat, 0 de-abia ad scgpat in Tarigrad. kit
Avarii cu inima gonind pre cel ce fugea, ad venit pana la
campul ce se chiama al §ept61ea, 0 acolo s'ad aeclat cu
tabara. De acolo s'ad impra0iat 'Ana la puntea, ce era
preste riul Varnissulul, 0 tOte le-ad pradat, 0 robit far&
nici o bantuiala. Intru acOia vesmantul Impdratesc, §i ve-
manturile, care se gatise pre sama Caganulul, i pre sama
bo6rilor lul, cu tOte gatirile cOle-l'atte, i cu purtatoril lor
ad remas in manile varvarilor. Pre urma cu nespusa mul-
time de robi s'ad inturnat la locurile sale. Din spunerea u-
nor robi, cariT ad scapat, se socotesc a fl fost nurnèrul robi-
lor pre caril i-all dus atunci Avaril barbatl, si muerI ca la
270,000. Asa scria Intamplarea acésta : S. Nichifor 1, S
Theophan 2, §i avtorul Mischellei 3.
De ad facut Avarii acOstea in Thrachia, ce nu vor fi fd-
cut In Dachia cea noao? cad pre Dachia cea véche dupa
mOrtea lin Mavrichie indata o ad inghitit. Val ad fost de
bietil stramo0I no§trii; pana ce Dumnecled i-ad mantuit,
precum se va arata la anil viitorT.
Anul 620. In anul acesta i mai tare gatindu-se Av-
gustul Iraclie in cOntra persilor, ca se rescumpere Crucea
DornnuluT, cea robita de dênp, precum s'ad cps mai na-
inte, iarag ad trimis solie la Cnanul Avarilor, mustrân-
1 S. Nicephorus Patriarcha CP.
in Brevi. Hist. ad an. Chris. 619. 8 Author Miscellm Lib. 18. in
2 S Theophan. in Cron. ad an. Heraclium Aug.
9. Heraclii Aug.

www.dacoromanica.ro
 196

du'l pentru attentatul din anuI trecut, i dojenindu'l ca sa

tina pacea, cad nu vrea imperatul se aiba veun nemic dupa
spate, pan6. se va osti cu Hosroe. Solia acesta, dupa cum
scrie S. Theofan 1, avtorul Mischellel2, Mite cu cinste o
aü primit, i mtirturisind cum cal pare rea de acéla, ce
aü lucrat in anul trecut, s'atil fagaduit Caganul, c6. pacea o
va tinea, cum te cuvine.
Anal 622. Avgustul Iraclie find acuma gata se pornesc-a
In c6ntra persilor, aü trimis soli la Caganul avarilor, prin
caril s'ati rugat de Caganul, s alba grij . ca un amic de
trebile Romanilor, pana ce se va inturna densul de la Per-
sida, numindu-1 Tutor fiiulul sea. Carea cerere a lul Ira-
die Caganul o aü primit, i au fagaduit, ca o va plini,
macar nu s'aU tinut de fagadas, precum vom vedea la a-
nul 626. Drept aceIa Incredintat fiind avgustul Iraclie de
cdträ Caganuf all pornit, si pre cale cu tad sarguinta au
invetat, si deprins pre ostasl In lucrurile de räzboiti, apol
Inca in anul acesta au invins de odatä pre pers1
Anul acesta, pociu cpce, ca e dintre ceI ma1 insemnap
an! ; pentru ca In anul acesta Incepe Hegira, sati fuga lui
Mahumed proroculuI Turcilor, caril de aci numera aniI;
precum pre larg aratl Leunclavie 4, pre carele II potI afia
lätinesce, si turcesce.
Anul 623. Iraclie Avgustul nadajduind in Hs. pentru a
caruia cruce se ostea cu persil, In anul acesta at fugarit
pre Hosroe, i apringlend Gazeul cind-clecl de mit de robi
au sloboglit 6.

1 S. Theophan. in Chron. ad an. Leunclavius.

1.0. Heraclii Aug.
2 Author Miscellae Lib. 18. in
eundem.
8 Author Miscellae Lib. 18. in
Heraclium Aug. Catona in Synopsi
Chronologica.
5 S. Theophanes in Chrono-
graphia ad an. 13. Heraclii Aug.
Author Miscellae Lib. 18. in eun-
den Heraclium. Catona in Synopsi
Chronol.

www.dacoromanica.ro
 197

And 624. Irac lie Avgustul tot spordsee asupra persilor,

ea. bate pre dol povAtuitorl al lul Hosroe, pre Sarvar, si
pre Saravlanca; pre acesta 11 tae, pre eel dintAia ii fuga-
rdsce 1.

Anul 625. Irac lie Avgustul in anul acesta al trecut in

Chilichia, i t5,1)ArAnd lAngl riul Sarului, cu vartutea sa
f6rte aft infricat pre Sarvar povAtuitoriul lul Hosroe 2.
Anul 626. Inteal sese-spra-clecelea an al 1mpdrAtie1 lul I-
raclie, aded. in .anul acesta, precum scria SS. Nichifor 3,
§i Theofan4, si Paul DiaconuI5, Hosroe craiul persilor aa
strins Oste noao din streini, din terdni si din ser131, adecA din
tate nemurile i din tate Muffle; si luand din astea lul Sar-
var intredintatA cinci-ded de mil de ostas1, i-aa adAogat cu
6stea cea noao, si i-aa incredintat pretorulul sda Satin nu-
mind t6tA astea aodsta noao gramadz i. de aur. Si pre Satin
l'aa trimis asupra impdratulut iarA pre Sarvar cu céla-lalta
aste l'aa trimis asupra Tarigradulul, ca insotAndu-se cu A-
varit, cu Hunnii, carii era de MLA Apus, cii Bulgarii, cu Scla-
vinii, i cu GepidziY, caril era in Dachia cea véche supt tutela
Caganulul Avarilor, precum s'aa arAtat la anil mat din nainte,
din preunA se incunglure cetatea cea impérAtéscA. Cand au
Inteles acésta Iraclie Avgustul, el Inca aa imparlit astea sa
in Ire! parci; dintre care o parte o aa tinut cu sine ; alta
o aa trimis spre paza4Tarigradului ; a trela o aü dat frate-
sda Theodor in cOntra lul Satin, carele aa i invins pre
Satin cu gramadzile cele de aur.
Sarvar cu astea sa aa venit pAnA la Calindonia, iarA
Caganul cu nemurile mai sus numite aa incungiurat Tani-
gradul pre mare si pre pamént, atAtea luntri ducdnd din Du-

1 Iidem II. cc. 4 S. Theophan. in Chrono-

2 Iidem 11. cc. graphia ad ann 16. Heraclii Aug.
3 S. Nicephorus in ailreviario ad 5 Paulus Diaconus Lib. 18. Mem
an. Christi 626. IL cc. Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 198

nare, cate nu incapea in sanul marel de langa Tarigrad, §i

aü batut cetatea in dem dile numai in zedar; pentru ca
cu puterea lui Dumnedeu prin rugaciunile Make ceil pu-
rurea vergure s'aa biruit Caganul cu al sei §i pre mare, §i
pre pameht, i cu ru§ine noao i paguba ati cautat nemurilor
mai sus cjise a se infirm la ale sale. Ce n'aa patimit
romanil cel din Dachia cea noao 0 de astä data! Pentru çà
AvariT n'aa putut trece la Tarigrad färà 6umal prin Da-
chia cea noao.
Anal 627. Dupa ce s'aa insotit Iraclie Avgustul cu tur-
a, fOrte rea au pradat Persida ; ci turcil nu indelung ati
tinut sotietatea; drept aceia Iraclie singur s'aa batut cit
Razate puvatuitoriul persilor, pre care Pau §i invins, resipin-
tOtaL Ostea 1.

Anal 628. Siroe fliul lul Hosroe vedend perderea, ce se

intamplase, au potolit pre Tata-sea, §i facend pace cu
Avgustul Iraclie, i-aa dat indarapt crucea Domnului, pre
carea Avgustul pre umerele sale o aa purtat pana la locul
eil, chip& cum scrie Baronie21 pre carele ii poti vedea.
Anal 632. In anul acesta in 17 dile aft murit Mahumet,
intaiul califa al sarachinilor, §i prorocul celor, a carora
lege se numesce de pre numele luL intru al caruia loc sa-
rachinil aa ales pre Avuvecru 3
Anal 634. Avuvecru al doilea calif& al sarachinilor, dups.
ze aa invins pre Romani in anul atesta, m6re : iara Omar
urmatoriul lui multe cetati cuprinde de la Romani4.
Intru acela§ timp (scrie S. Nichifor 5, adeca in anul 634),
Cuvrat, verul lui Orgnata domnul Hunnogundurilor (al Bul-
garilor) se scOla asupra Caganului Avarilor lepadand ju-
1 lidem 11. cc. Baron. et Catona 11. cc.
2 Baron. in Annalibus Eccl. ad
h. an. 6 S. Nicephorus in Breviario,
3 Baron. I. c. Ca lona in Synop.
Chronol. Historico ad an. Christi 634.

www.dacoromanica.ro
 199

gul, i pre osta01, pre caril il tinea la dênsul Caganul, bat-

jocorindu'l il tipa din tinutul sea. Dupa aceia trimitend so-
lie la Irac lie, aa facut pace cu densul, carea o-aa 0 tinut
pana la sfar0tul vietel lor, pentru a Jrac.lie 0 darurl i-aa
trimis, 0 patrichit rat facut.
Din cuvintele acestea ale S. Nichifor culege, a Avarilor
de aci innainte tot ma le-aa mers, pana and i-aa stins
Carol cel mare, precum se va arata la anul 799.
Anal 635. Omar al treilea calla al sarachinilor invinge
pre Theodor fratele lui Irac lie, i pre Vahane, 0 ia de la
Roman! Damascul, Fenichia, 0 Eghyptul 1
Anal 637. Sarachinil dupa ce au tinut IncungIurat Ieru-
salimul in dol anl, mai pre urma l'aa luat in anul ace8ta:
de aci aa trecut in Persida. 0 invingend, §i fugarind pre
Ormi0a craiul persilor cel maI de pre urma, precum se
va arata la anul 651, Persida o suppun §ie 2.
Anal 640. Croatil unindu-se cu Sirbil alunga pre Avarl
din DalmaVa 3.
Anal 641. Iraclie Avgustul dupa atatea Intamplarl, ce se
facuse in imperatia resaritulul, carea de pe vremile ace-
stea da semne, cA, va imbla ca 0 impera Oa apusulul, adea :
a cu vréme se va stinge cu totul, s'ail bolnavit, 0 aa
murit in 11 Fevruarie, saa Martie (dice Catona 4), in versta
de 66 de anI. Iraclie cum aa fost vrednic de iauda intru
inceput pentru evlavia sa, asa aft fost vrednic de hula in
sfar0t pentru eresul Monothelitelor, pre caril aperandul pre
Dumnecjea l'aa maniat, §i pornit asupra sa 5.
Lul Iraclie i-aa urmat in imperatie dol feclorl al IA a-
1 S. Theophan. in Chronograph. 8 Catona in Synop. Chronol. A-
ad an. 25. Heraclii Aug. Baronius
ad h. an Catona 1. c. varorum.
2 S Theophan. ad an. 27. He- 4 Catona in Synop. Chronol.
radii Aug. Catona in Synopsi
Chronologica. 6 Baron. ad h. an.

www.dacoromanica.ro
 200
%/%0M.........0
decd.: Constantin al treile, carele era nascut din Evdochia
muérea cea dintait., si Iracliona, carele era ndscut din
Martina a doao muére. Pre Constantin al treilea rail otrd-
vit mastiM-sa Martina preste trei luni ale imperatiei, In
verstä de 29 ae ani ; pre Iracleona dup. sese luni l'aa m--
zilit Senatul, si insemnandu'l la nas, l'aa sargu nit impre-
und cu mumd-sa Martina, aria i-ati taiat limba, pentru o-
trdvirea lui Constantin al treilea. Acelas Senat BA pus im-
perat In locul lui Iracleona pre Constande al doilea, fecioruf
lui Constantin al treilea, carele n'aa semenat Wane-sea, ci
mosu-seti lui Iraclie, cd. el Inca ail prins partea Monothe-
litelor 1
Anul 647. Otman al patrulea califd al sarachinilor cu-
prinde Africa, si in anil viitori ia Chyprul, si Isavria de la
Romani 2 Asa curea acum norocul sarachinilor, si neno-
rocirea Romanilor !
Anul 651. Ormisda craiul persilor cel mai de pre .urmä
m6re in anul acesta, si cu densul se stinge WA biruinta
persescd, dup. ce ar fi stdtut In flOrea sa 425 de ani 8.
Anul 654. Sarachinil cuprind Armenia de la Romani, si
pre Constante al doilea II biruesc, si fugaresc pe Mare 4.
Anul 658. Mavia al cincilea cola al sarachinilor, pentru
räzboiul, ce se pornisd Intre sarachini, face pace cu Con-
stante, al doilea 5.
Anul 659. Avgustul Constante al doilea, carele pre Con
stantin IV, Elul sell cel mai mare mai nainte il Meuse Av-
gust, in anul acesta pre ceia-lalti fil ai s61, adecd. : pre Ti-

1 S. Theophanes ad an ult.
Heraclii Aug. Baronius et Catona 8 Catona 1. c.
11. cc. 6 Mem Catona 1. c.
2 Catona in Synop. Chronolo- 6 [dem Catona 1.41c.
gica.

www.dacoromanica.ro
 201

verie apol Ill, i pre Irac lie II numesce ChesarI; iarl pe

'Thedosie fratele sea II ormirl 1.
Anal 663. Avgustul Constante al doilea neputendii-se o-
dihni de in timpul cunoscintel sufletulul sea, si pentru u-
ciderea fratelul sea, i pentru alte reutell, In care innota,
aa mutat scaunul Impertitiel din Tarigrad in Syracuza ce-
tatea Sichiliel 2.
An neliotirAt. Care acum le voia aduce din avtorl vred-
nici de credint& despre m6rtea lul Cuvrat domnulul Bul-
garilor, despre carele s'at facut pomenire la unul 634, si
despre cincI feciorI al luI, de ce an se tin, nu pocia o-
Uri, cum ca, pe vrémea acesta s'aa intamplat mOrte lul
Cuvrat; pentru c scrie avtorul Mischellel 8 despre densa,
precum urmez&: tiarl in timpurile luI Constante (II. nu
Constantin), carele aa irnperatit la apus, murind Corvat
(sail Cruvat nu Orvat) domnul BulgarieT, despre carea
s'aa qis, saa al contratilor, si lasand dup& sine cincl fe-
ciorI le-aa lasat cu limb& de merte, ca sa nu se despar-
tesc& cu lacasul de la olaltd, i nimAnuI s& slujascd. Ci
In putin timp dup& mOrtea lul acer cincl feciorI s'aa des-
ptirtit de la olalt& dinpreun& cu norocul, pre carele ii a-
yea fieste carele supt sine.
Si cel intAia n&scut fill al sea anume Vutaia Wind po-
runca tatanti-sea, aa remas in Ora mai marilor sél pana
astacil, al doilea frate, anume Contarag aa trecut apa Ta-
naiduldf, i maI int&ia aü descalecat in tinutul, ce era din
protiva frateluI sea (Vutaia). Al patrulea si al dincilea tre-
-and Istrul saa Dunärea, unul s-aa aseqat in Pannonia cea
.avArescA, supunendu-se cu tOt. puterea sa Caganulul ava-
yrilor (in anul 666); iar& cela-lalt (adec& al cincilea) venind

1 Baron. in Annal. &el. ad. ad an. 22. Constantini IL Aug.

h. an. Catona in Synop. Chronol. Catong in Synop. Chronol.
2 S. Theophanes in Chrono- 8 Author Miscellaz Lib. 19. in

graph. Constantin. Pogonalum August.

www.dacoromanica.ro
 202

In Pentapoia (ce se dice acum Benevent), nu departe de

Ravena, acolo s'aa asedat supt crestini (In anul iards 666).
Apoi al treilea dintru acestea, care s'aa numit Harpa-
ruh trecend Danaprul si Danastrul (adecd. Nistrul) riurile
céle ce sunt intre Dundre, si infra méda-nOpte, ad venit
la locul ce se chiema Hong Ion, si ati lama intrA Dui-are,
si intra numitele rind, vedend locul a fi fArd de primejdie,
si de ambe pArtile greu de a se rdsbate ; pentru ca. fiind
1361tos, si de riurl incungiurat de tOte pärtile, multd odihni
facea némurilor cu asedarea sa de cdtrá protivnict
lard dupd. ce s'aa impartit acestea In cind laturi, si
s'ati impupnat, aa esit un nem mare al cazarilor, din
cea mai din Muntru parte a Berziliel din Sarmatia cea din-
WO, si ai1 cuprins tOte terile pand in marea Négra, care
nem pre fratele cel mai mare pre Vutaia printul Bulgariel
eel din taia, l'aü supus sie, impunendul tribut, care tri-
but pand astAdi II pAstreza.)
Asisderea scria SS. Theofan 1, si Nichiror 2. Smintesce
asa &it Sigebert 8, cand scrie, cd. Vutaia ail cuprins Mol-
dova, Bessarabia ,si Valahia cu lulgaril, si el all trecut in
Messia de gios, si In Dachia cea noao, adecd in Bulgaria
de acum ; pentru cä domnul bulgarilor, caril ail pästrat
acestea, n'ail fost Vutaia, ci Hasparuh.
Anal 666. Precum scrie Senleben 4, in anul acesta aa tre-
cut Alzeco al cincilea fecior al lin Cruvat domnului contra-
tilor, din Bulgaria cea bdtrand de MITA Volga, cu Bul-
garil sel in Italia, si luand slujba de la Grimoald craiul
Longobardilor, aa dobandit Beneventul spre lams.

' S. Thephan in Chronographia 3 Sigebertus in Chronico ad

ad an. U. eusdem Constantini
Aug.
2 S. Nicephorus CP. Patriarcha
in Breviario Historico ad ann.
Christi 679.
an. Christi 680.
4 loan Ludovic. Schonleben in
Historia Carniolice tom. I. part. 3.
seu ad an. 666.

www.dacoromanica.ro
 203
..,...-----_,.......
Al patrulea fecior al lul Cruvat, al caruia nume dupa
anonimul Be lei aii fost Rean, Inca Jn anul acesta ati trecut In
Pannonia la Avarl 1, Vedl si céle care le-am scris la anul
cel neotarat, cel Indata mal din nainte, si care le voitl
scrie la anul 889 din anonimul Be lei.
Anul 667. Inmarindu-se puterea Avarilor cu adaogerea
bulgarilor cea din anul trecut, AvariI in anul acesta s'a4
radicat in cOntra lui Lup povatuitoriuluI Foroiuliulul, pre
carele l'aU invins, si numai Inse latI de Grimoald craiul
Longobardilor, aU läsat Foroiuliul 2.
Anul 668. Constante al doilea pentru aperarea eresulul
Monothelitelor, si pentru alte fapte necuviOse intru atata
ura ail venits, cat nimenea 11 putea suferi. Drept aceia Ore-
care Andrei0, cand se scalda in Syracuza, cetatea Sichi-
HO, unde mutase tronul cel impöratesc, cum s'ati dis la
anul 663, rat tocat In cap cu o sacure, din carea lovire
au si murit in 16 Septemvrie, in versta de 38 de aril B.
Intru al caruia loc ati statut Imperat fiiul lui cel mal mare
Constantin al patrulea, carele s'au numit Pogonat, pentru
ca fOrte de tener i-aU crescut barba. Constantin Pogonat asa
dark cat att urmat tatana-seO, Indata au izbandit ucide-
rea lui, si pre Miziz tyrannul Fad sters de pre pament 4.
Anul 672. Sarachinil gata mulOme de corabii, si incun-
giurand pre mare Tarigradul, de-a sOptelea an in War
11 bat 5.
Anal 678. Sarachiuil in anul acesta, carele era al septe-
lea, de cand batea Tarigradul, dupa mare pérdere a lor,
s'au impacat cu Avgustul Constantin Pogonatul, si Ince-
1 Steph. Catona in Sinop. Chro- 4 S. Theophanes in Chronograph.
nol, Avarica. ad an. ultitn. Constantini 11. Aug.
1 Catona 1. c. Author Miscel1m Lib. 19.
s Catona in Synop. Cronolo- 6 Author Miscellae et Catona
gica. 11. cc.

www.dacoromanica.ro
 204

land a mai bate cetatea cea imperatesca, s'aa inturnat la

Jocurile sale I.
Anal 679. Vr'o cdtl-va avtorl scria despre lucrurile, care
le voiti pune innainte la anal acesta, ci nu se naravesc
intre sine, nici numerul anilor, nici numele povatuitoriu-
lui bulgarilor, caril aa venit in anul cel neotarit, ce le-am
pus dupd anul 663, inteo parte a Dachiei cdiI véchi, §i
unindu-se cu Bulgaril, caril i mal nainte era in Dachia,
cea veche supt tutela Caganulul Avarilor, nu numal pre
11'41 sel pre bulgarl, ci pre sclavini, si pre gepidzi Inca.
i-at scos de supt jugul Avarilor. Ea ca sa mérga lucrul
mal respicat, intaia it1 void areta, dupa obiceiul miet,
din avioril eel mai batrâni, ce s'aa intamplat in anul a-
.cesta cu bulgarii, romanil i imperatia resaritului; apol
void descurca qisele celora-laljl avtorT, ca sa se pita cu-
nOsce, si sci adeverul. Asa dara scrie avtorul Mischellel 2
precum urrnéza : tIara imperatul Constantin (IV Pogonat nu-
mit) intelegend, ca. un nem de trel orl ne.curat, i spurcat pe-
-ste Dunare la Honglon si-aa intins corturile, 6i ca apropiin-
-du-se de Dunare, jdfuesc tinutul , carele acuma se stapa.-
nésce de densii (adeca Messia de glos, i Dachia cea noao),
'eau intristat fOrte, i aa poruncit sa tréca ()stile in Thra-
chia, i facend flotta de mare, si pre pament, si pre mare
ad pornit asupra lor, vrend se'l bath. cu arme, i impro-
tiva (tarimel) Honglon, si a Dunarei prin Epir (Albania
-de acum) trimitend pedestrasil pre Dunare, aa poruncit,
se vina corabiile. De o graba si multime ca acesta spai-
mantdfidu-se bu1gari aü scapat la tarimea mai sus gisa,
s'aa intarit de tOte laturile, remânend in tarirnea acéia
trei saa patru cjile, si nici bulgaril cutezdnd a esi, nicT
Romanil indraznind a se bate cu densii; pentru lacurile ce
-era prin prejur, au priceput marsevitul ném, cä Romanil
1 S. Theophan. in Chronograph. 1 Pogonati Catona in Synop. Chron,
-ad an.10.Constanlini IV. Aug. dicti. 2 Author. Miscel. Lib. 19.

www.dacoromanica.ro
 205

sl-at perdut coragla, drept aceia s'aa bucurat, i mal su_

meti s'atl facut. Deci Imperatul avend Ma mare de pici6re,
0 silit fiind a merge In Mesemvria la scAldat6re, cu cinci
cordbii, i cu 6menii sei s'ag Inturnat, i lasdnd magistra-
tul, i poporul (adecd. 6stea) le-au poruncit, se stea In
protiva bulgarilor, de cum-va ar esi cu land sagetlitOre ;
iard de nu vor e0, se's pä inchil, i se'l ocoléscd cu
tdrimi. Ci calaretii stArnind, cd. aü fugit Imperatul, i spai-
mantandu-se, aU plecat fuga, de niminea fiind gonil. Ve-
clend acesta bulgaril, s'ati luat dupd. densii, si pre mai
multi i-8.0 tdiat, pre multi i-aa rAnit, alungdndul pana
la Dundre, carea trecendu-o i venind pand la cetatea ce se-
dice Varna, nu departe de Odis, i vegend locul de .
prin pregiur cd iaste de mare aperare , din dArdpt pentru Du-
näre, din nainte, i de pre laturi pentru muntele Hemului.
0 marea Negra, mai virtos, cd acum biruise, si stdpanea
0 némurile sclavinilor, céle de prin pregiur, care se
cea a fi septe : pre Severi i-at aseclat la strimbirea Hemu-
lui, ce era din nainte : pre Veregebori de catra resdrit,
iard de cdträ meda-di, si apus pand la Avaria (adeca Pan-
nonia si Iazigia), pre céle-lalte septe némuri, care era
suppuse lor. Deci dupä ce s'ad 1àit bulgaril In locurile a
cestea, s'au sumetit i aU inceput a strica, si a prada ce-
tatile, i orasele céle de supt Romani. Drept aceia impe-
ratulul i-aa cautat qace pace cu densil spre mai mare rusine-
carea Romanilor s'aft intamplat pentru multimea pécatelor
for, a le fagadui dare pre tot anul.)
Asisderea scria SS. Theophan 1, j Nichifor 2,tot la a-
cesta an. Asa dud gresasce Sigebert 3 , i dup. dense
Asemanl 4, cand scrie, ca rdzboiul acesta s'aa intamplat

I S. Theophan. in Chronograph. 3 Sigebertus in Chronico ad.

ad an. 11. Constantini IV. 1seu an. 680.
Pogonati Aug. a Assemani in Calendario Ec-
2 S. Nicephor. in Breviario Hist. c1esia3 universalis tom. 2. part. 2.
ad. an. Christi 679. cap. 2.

www.dacoromanica.ro
 206

In anul indata urmatorit 680, 0 a povatuitoriul bulga-

rilor s'at chemat Vutaia : vecli anul cel neotarit dupa a-
nul 663, pus. GreOsce 0 Calvisie.1, scriind acéstea la
anul 678 ; ci mai mult greOsce enleben 2, pentru ea tOte
le pune cu doi an! mar nainte, apoi pre povatuitorit Ina!
numésce Vutaia, macar ca Vutaia cu bulgaril sa nu s'at
m4cat din Bulgaria cea véche de MO Volga, precum s'at
arètat 0 mai nainte.
Tu cetitoriule! ia aminte, a de la anul acesta, panä la
venirea Ungurilor betii colonil lui Traian, 0 cei ce era in
Dachia cea véche, §i eel din Dachia cea noao, mai tot
supt jugul bulgarilor at gemut, cliseit mai tot, 0 nu pu-
rurea; pentru di voit ar6ta la anul 824, cum di colonil
eel din Dachia cea véche, adeca stramosii romanilor celor
ce sant de-a stanga Dunarel, pe vrémea acéia supt nume
de Abotriti at fost scuturat jugul bulgarilor.
Anal 680. Bulgaril dupa ce at cuprins Mesia de gios, 0
améndoao Dachiile, vrét a qice, 0 cea véche qi cea noao,
nu s'at indestulit cu tributul, cel ce avea de la impératul
Constantin Pogonatul, ci in anul acesta at pradat Thrachia,
drept acéia i-ad cautat impèratului a le adaoga la tributul
eel obicinuit 3.
FormOsa reflecsie face prea véstitul Ioann Cristian En-
gel 4 la anul acesta despre némurile acOlea, care din ince-
put pana la venirea bulgarilor at asuprit pre colonil lin
Traian, carea reflecsie iata o said aci din cuvint in cuvint :
(In catul despre némurile (cjice el), care prin. Valahia,
* Moldova de acum at /Ayala in terile imp6ratiel resarituluT,
iar4 m6 intorc la céle, ce am scris, 0 clic, ca nOmurile
acéstea pana la anul 680 at fost mai de multe vice, §i
1 Seth. Calvis. in Opere Chronol. 660. Seth. Calvis. in Opere Chronol.
2 Schönleben in Hist. Carnio- 4 Ioannes Christian. Engel in
Ike Tom. 1. Part. 3. Hi storia Antiqum Valachice Part. 1,
8 Sigibert. in Chronico ad an. pag. 139.

www.dacoromanica.ro
 207

nasceri; pentru ca aa fost nemti supt nume de Longobardi,

Ostrogothi, Visigothl s. c.l. ; aa fost Sloveni supt nume
,

de Venete, Ante, si clOra si Sarmate ; Mogoll supt nume

de Hunni ; Turd si 'Mari supt nume de Avail, si Bulgari.
Dintra &Ste némurile acéste céle mai dintaia aa fost numal
trec6tOre prin Valahia. Singurl bulgaril se afla in Istoria
cea véche a Dachiilor, sa fie fost stapani de statut intr'insele
a mai multi ani ; pentru a el aa impoporat Intaias-data Va-
lahia de acum, Ardélul, si Bänatul cu Vlahl saa Romani.)
Destul de formos scrie Engel, ci, cum ca bulgaril ar .fi
fost de vita cu Turcil si cu Tatarii, n'aa aratat, nici va
putea arata; pentru a limba bulgarilor arata, cum ca ei
sant de vita Sloveni. Acéia Inca n'ati aratat prea vestitul
Engel cum ca bulgaril aa impoporat Dachia MI Traian. cu
Romanii ; caci precum am ar6tat la anul 274, si voia mai
ar6ta la annii viitori, o parte a coloniel lui Traian, Inca
clOra cea mai mare pururea aa remas in Dachia cea vOche.
Drept acéia n'aa impoporat de noa bulgaril Dachia cea
véche, adeca Moldova, Valahia, Banatul, Ardélul, Bucovina,
Maramorasul, si cat iaste intre Ardél, si Intre Tysa, cu ro-
manii, ci aa mai adus Romani la cel mai din nainte la-
cuitori romanesci, nu numai din colonil lui Traian cel din
Dachia lui Avrelian, ci si din romanii aceia, pre carii i-aa
asacjat ,In Thrachia, si Machidonia Avgustul Constantin 'eel
Mare, precum s'ad cjis la .anul 329.
Intru acesta an s'aa tinut si al séselea sobor ecumenic
In Tarigrad, carele si Trullan se numésce de la Trulla, in
carea s'ati tinut. In soborul acesta, afara de alte asap.-
ménturi s'aa afurisit Monothenitele, adeca acéia, carii in-
veta, Ca numal o voe aa avut Donanul Hs, macar ca at
avut doao firi 1
Aiml 683. Senleben 2, §i la anul acesta asa scrie : cLa a-

' Calvis. I. c. Catona in Synop. 1 Schönleben in Historia Car-

Chronol. nioliffl Tom. 1. Part. 3

www.dacoromanica.ro
 208

nul 683, Insemna Antonie Uranex, cum ca preste bulgarl,

si sloven! domnea Terbelie, carele at inceput craimea ,
clOra. at urmat povatuitoriulut Vutaia.) Ci eü am aretat la
anil cel mat din nainte, curn ca. Hasparuh ati fost dom
nul bulgarilor, cand ail cuprins acestea Dachiile, i Messia
de Mos, Asa dara nu lilt Vutaia, ci lul Hasparuh at trebuit.
se urméze Tervellie, sati Tervel. Veclt anul 700.
Anal 685. Avgustul Constantin IV, Pogonatul, facend pace
cu bulgaril, i sarachinit Inca sfadindu-se Intre sine, Ir}
mat multi ant at trait In liniste, si in anul acesta la In-
ceputul lul Septemvrie at reposat 1, ea un Imperat, ce all
fost vrednic de WA lauda ; pentru ca. nu numat céle tur-
burate prin tatal set Constante II, le-ati indreptat, ci pre
Monothelite Inca i-aa Infrant, Intorcend pacea. Imperatulut
Constantin al patrulea i-aa urmat fitul sti Iustinian al doilea,
in vdrsta de 16 an12, carele multe at facut, i multe all
si petrecut, precum se va arata la anit urmatorl.
Anal 686. In al doiled an al Impératiel sale (cjice Avto-
rul Mischellel 3) Iustinian al doilea at stricat pacea cea cu
bulgaril facuta , turburdnd Mote , cate bine le orandui-se
tate:set, si at poruncit, sa. treca calaretit In Trachia, vrend
se pradeze pre bulgarl i sclavinl.) Asisderea suit SS.
Theofan 4, i Nichifor 5.
Aunt 687. Avgustul Iustinian al doilea dupa ce at adu-
nat In anul trecut tOte ostile sale in Thrachia, in anul a-
cesta at pornit asupra bulgarilor, si a sclavinilor, cant a-
cuma stapanea tôta. Dachia cea veche, tóta. Messia de Mos,
si tOta Dachia .cea noao, adeca stapanea tot pämentul cat
1 S. Theophan. in Chronograph. 685. Catona item in Synopsi
ad an. ult. Constantini IV. Pogo- Chronol.
nati. Baron. in Annalib. Eccl. ad 8 Author Miscellae Lib. 19.
4 S. Theophan. in Chronograph.
h. an. ad an. 2. Iustiniani II Aug.
2 lidem 11. cc. et S. Nicephor. 6 S. Nicephor. in Brev. Hist. ad
in Breviar. Hist. ad an. Christi an. Chris. 685.

www.dacoromanica.ro
 209
M. ..~../../WW.M.Ny*.
iaste intre Tysa, Nistru, Marea-Negra, r?i muntele Hemului,
drept ace% avea suppus1 sie si pre stramosil nostril. Ba,
cel mal mult, sclavinil muntele Hemulul !nal trecusa pana
2 Thessalonica ; pentru ca scrie S. Nichifor 1, precum ur-
meza : «Acesta (Iustinian II) dobandind imOratia, cate in-
tocmise tata-sea de pace, si de cele-lalte lucrurl de corn-
mun, tOte le-aa turburat, i pacea cu bulgaril facuta Inca
o aü stricat. Decl trimitend calaretil in Thrachia, aü purees
In cOntra sclavinilor, i venind pana la Thessalonica, acolo
pre prea multe nemurI ale sclavinilor le-aa suppus sie, pre
unele cu arme, pre cele-lalte suppunendu-se iale de buna
voia lor, pre care le-au trecut Marea, pre la Avid, 0 le-ad
asegat in tars. Opsichiel. Din slaviniI acestea at intr'armat
trel cleci de mil, si i-aa numit Oste osibita, preste carea
ati pus mal mare pre Gebul pre unul dintra cel mal de
bun nem ; in Ostea acesta mult nadajduind, aü rupt pacea,
carea o facusa tata-seil cu Sarachini1).
S. Nichidor aü mestecat aci lucrurl, ce se tin de mai
multi anl, prceum din cele qise, i din cele, ce se vor dice,
pot1 pricepe. Ea pentru mai mare intelegerea razboiuluI a-
cestuia adaog aci cuvintele avtoruluf Mischellel 2, carele asa
gralaste despre densul : «In al treilea an al imperatie1 sale
Iustinian (al doilea) aU trimis Ostea sa in c6ntra Sclaviniel,
si a Bulgariel, si pre bulgaril, cari1 Ii intarnpinasa de asta
data i-au impins indarapt. Iarä mergend la Thessalonica
aü thiat mare multime de sclavini, si pre cel ce i-aa sup-
pus lul, i-aa trecut Marea pre la Avid in Opsichia ; ci and
se intorna din Bulgaria, bulgaril i-aa stat in cale la rup-
turile Hemulul, i stramtorindu'l Ostea, pre mu1t1 ostas1 aI
lul, saft i-aa taiat, saa i-aa ränit, 0 el Inca debea s'aa
putut inturna.,

1 S. Nicephor. in Brev. Hist. ad

2 Author Miscellae Lib. 19.
an. Chris. 685.

Cronica rom4nilor. Tom. I. 14

www.dacoromanica.ro
 210

Ac4derea gcriti S. Theofan 1, Chedren 2, j Zonara a. Smin-

tesce aa dara Catona4, punénd razboiul cu bulgaril la a--
nul 689, adeca cu dot anl ma targliil.
Aunt 691. Avgustul Justinian al doilea maT Sara de vre-o
cauza in anul acesta aU stricat pacea ci cu serachinh, si
precum cu rucine au urzit razboiul, nadajduind in céle trei-
clècl de mii de sclavini, despre care am cuvintat la anul 687,
cumai mare rucine Fag sfarcit, pentru ca aü fost invins,
si Hasan Sarachinul aü luat cetatea Cartaginenilor, ale Ca-
ruia ziduri le-au scricat din pament5,
Miul 693. Avgustul Iustinian al doilea nu s'ail indestulit,
nici s'ag invètat cu acelea, carele patimisa pentru stricarea
pacii de tata-séti facute cu bulgaril, ci cu sarachinii , ci
in anul acesta aü mi adaogat réle kt rele ; pentru ca ati
pus edil (adeca preste céle ce se zidea) pre Stefan, ci vis-
baba pre Theodat prétinii sei, carh cu atata nendurare
s'au portat in deregatoriile sale, cat pre fOrte multi i-ag
maniat, spre perirea ci a sa, ci a imperatului 6.
Mutt 695. Ne maT putend senatul, i poporul din Tani-
grad suferi blastamatiile lul Stefan, ci ale lui Theodat, din
preuna ci ale impératulul Iustinian al doilea, s'ala sfatuit
la olalta, ci atl ales impérat pre Leontie, sail Leon pa-
trichiul, carele indata aft omorat pre Stefan, ci pre Theodot,
clespre carii am cuvintat la anul 693; iara. pre Iustinian al
doilea l'ag insemnat la nas, ci Fail sargunit in Chersona sati
Crimea de acum 7.

S. Theophanes in Chrono- 6 S. Theophan. in Chronogr. ad

graphia ad an 3. Iustiniani II. Aug.
ann. 9. Iustiniani Augusti. Ca,
2 Cedrenus Tom. 1. p. 441.
8 Zonaras Tom. II. p. 92.
tona I. c.
4 Catona in Synopsi Chrono- 7 S. Theophan. in Chropograp.
logica.
6 SS. Theophan., et Nicephor. ad an. 10 Iustiniani II. Augusti.
Catona item 11. cc. Catona in Synopsi Chonol.

www.dacoromanica.ro
 --........,--c...-
21 1

Annl 696. Avgustul Leontie in anul acesta aU trimis

pre IOnn cu mare flotta de mare in Africa asupra sarachi-
nilor, carele ail si invins pre sarachini , si at luat Ina.-
rapt cetatea Cartaginenilor de la densii; ci In anul urtna-
writi 697 IOnn ail perdut si bataia, si. Africa, si i-ati cautat
sa se traga in Creta sat' Candia de acum 1.
Anal 698. Ostea lui IOnn incredintata neindestulindu-se
cu purtarea Imperatului Leontie, all radicat imperat pre
,Apsimar, numindu'l Tiberie al treilea, carele mergend la
Tarigrad, a0 luat cetatea cu viclesug, si pre Leontielnsem-
naudu-1 la nas, rat inchis in Manastirea lul Dalmatie; dupa
aceta ail pus preste t6te ()stile maT mare povAuitorin pre
tradie tratele-se 2 .
And 699. Itaclie tratele kvgustului Tiverie Apsimar tre-
c'end in Syria, ati pradatu-o pana la Samosata, i ati täiat
200,000 de sarachini 3.
Anul 700, In anul acesta Avdela sarachinul, vrend se In-
tOrca paguba, si se respletesca uciderea sarachinilor cea in
anul trecut intamplata, et incunglurat cetatea Antaradului,
ci nimica ail ispravit; pentru ea cu rusine s'a0 inturnat
de la densa 4.
Am scris la anul 683, ct in anul lig Hasparuh la bul-
garil cel ce cuprinsése Dachiile, si Mesia de gios, ail urmat
domnitoriti Terbellie, despre carele atata scrie Sigebert 5
la anul de acum: t Terbel domnesce preste bulgarI.) Din
care cuvinte mil inchide Assemani 6, ca Terbellie in anul

1 Author Miscellae Lib. 20. Ca-
tona 1. C.
2 S. Theophan. ad an. 1. Ap-
simari Aug. Catona 1. c.
8 Iidem S. Theoph. in Chronogr.
ad an. 2. Apsimari Aug. et Ca-
tona 1. c.
4 Author Miscellae Lib. 20. He-
radium. Catona in Synopsi Chro-
nolog.
fi Sygebert. ad an. 2. Tiberii
III. Apsimari Augusti.
6 Joseph. Simonius Assemani in
Calend. Eccl. Univ. Tom. 2. Part. 2.
C. 2.

www.dacoromanica.ro
 212

acesta ag urmat lul Hasparuh. Alte fapte ale lul Terbellie

le voig insemna la anil viitorl.
Anul 702 704. In anul aci curgetorit domnitoril Ar-
meniel, lasand pre sarachini ag trecut supt spriginéla Av-
gustulul Tiverie Apsimar, pre caril pentru ace% fOrte greg
i-ati pedepsit Moamed 1
In catu'l pentru Iustinian al doilea, de carele am cu-
vintat la anil mal din nainte, iara mal ales la anul 695,
despre densul asa scrie avtorul Mischellel2 la anul de acum :
«Intru al seselea an al imperaid lul Apsimar Iustinian ai
doilea lacuind langa Chersona, si falindu-se, ca el Inca va
mat imperati lacuitoril locurilor acelora temendu-se, ca nu
cum-va sa dea de vre-o primejdie din imperatia MY, s'ati
sfatuit, ca sag sal omOra, sag se'l trimita vi'g Impera-
tulul.
Care sfat ic*legendu'l Iustinian aft fugit de acolo, si ve-
nind in Dara (cetatea Cazariel, ce era dincolo de Crimea)
ag poftit se OM intra la caganul cazarilor, carele cunoscend
starile din preglur ale lucrurilor lin Iustinian, cu prea mare
cinste l'at primit, si ag maritat pre soru-sa Theodora dupa
densul. brà dupa putinea vreme cu ingaduinta caganulul
Iustinian s'ag pogorat in Fanagoria (ostrovul, ce iaste in
cOstele Crimulul 3), si acolo ail lacuit cu Theodora. Auqind
acestea Apsimar, ag trimis la caganul, si i-ag fagaduit marl
darurl, de'l va trimite pre lustinian vig, sag barem capul
lul. Cererel (Avgustulul Apsimar) ingaduind caganul, ag
trimis paqitorl lul Iustinian supt pretest, ca nu cum-va se
i se intample vre o primejdie de catra lacuitoril loculul,
poruncind lul Fazin, carele era acolo pus in locul seil, si
lul Blaghizin printipulul Vosforulul, ca atuncl, cand le va
qice, se omOra pre Iustinian. Despre tOte acestea insciin-
1 S. Theophanes ad an. 6. Ti- 2 Author Miscellae Lib. 20. in
berii Apsimari. Catona in Synopsi Apsirnarum.
Chronol. 8 Stephanus in Geographia.

www.dacoromanica.ro
 213

tata fiind Theodora prin un erb al caganulul, 0 ia descope-

rindu-le bärbatulul, Iustinian pre mat sus numitil printl
Fazin. 0 Blaghizin i-at chemat la sine supt pretest, ca. are
de a vorbi cu den01 despre öre-care lucrurI de Mina, 0
venind ei aa poruncit, de i-aa sugrumat. Deci Iustinian pre
Theodora indata o at trimis in Cazaria, 0 el fugind din
Fanagoria, s'aa pogorat in Men (locul Sarmatiel cel din
Asia 1), i afland gata o corabie s'aa suit inteensa, 0 lun-
trind pre langa termure , at% sosit la locul ce se clicea
Symvol langa Chersona, in care atrimitend pre ascuns aa
luat dintr'ensa prg Varisvacurie, 0 pre fratele lui pre Saliva,
0 pre Stefan , §i pre Myropaul dinpreuna cu Theofil, cu
cull luntrind de la Chersona, aa trecut Farul, §i a§a lun-
trind aa trecut Necropola, adeca sbocaturele Danaprulul, (sail
al Boristenulul 2 de acum), i ale Nistrulul; in carea navigare
intamplandu-se grea fortuna, toti desnadajduindu-se despre
mantuirea sa. WA Maiache prétenul 1111 Iustinian, aa dis WO.
densul : Iola perim dOmne ! fagaduesce lui Dumneclea pentru
mantuirea ta, ca de-ti va intOrce Dumneclea imperatia, nici o
izbanda vet lua despre nemicil tel. Ci el in manie respun-
end, aa gis : de voia erta pe vr'unul dintra clen0l, in lo-
cul acesta me innéce Dumneclea, 0 e§ind din fortuna a-
céia, fara de primejdie aa venit in Dunare. Din Dunare
aa trimis pre Stefan la Terbellie domnitoriul Bulgariet, ca
sa-1 trimita ajutoria, se pal iara0 dobandi imperatia cea
parintesca, fagaduindul ca-1 va da prea mail darurl, 0
cal va lua fata muére §ie (S. Nichifor 3, (lice ca Iustinian
aa fagaduit ca va da fata sa lul Terbellie), 0 cal va fi
intru tOte suppus, carea fagaduinta cu juramint o aa intarit.
Pre carele primindu-1 Terbellie cu prea mare cinste, aa por-
nit tot norodul ,bulgaresc (pOte ca §i pre Romani), §i in
anul urmatoria s'aa dus la imperatesca cetate.,

1 Bruzen in Dictionario Geogr. $ S. Nicefor in Brevi his. ad

2 Idem Bruzen ibidem. I an. Christ. 702.

www.dacoromanica.ro
 -...--r----214

Asisderea scrie S. Theofan 1, din carele cum am mat

cps, ad luat istoria avtorul Mischellei.
Anal 705. La anul acesta Sigebert 2, asa scrie : dustinian
cu_ajutoriul lui Terbellie craiulul bulgarilor, iarti§ ad dobandit
imper4a, apoi pre Leontie II §i pre Tiverie, mil repis6
imperätia, in mijlocul cercului i-ad omorit, iarA. pre Cali-
nic patriarhul, scotendul mal nainte ochil, l'ad sargunit.z
Dark mai chiar scrie avtorul Mischellei 8, 0 aceia pre carit ii
void qice dupa densul, clicend: (In anul al qéptelea al irn-
peratului Apsimar Iustinian al doilea, venind la cetatea cea
Imperatesa cu Terbellie, §i bulgaril acestuia suppusi, s'ad
tabarat la Oda Carsiului, si pand la Vlahernt; si in trel
cjile vorbind cu cei ce era in cetate, ad fbst batjocorit de
den0T, neprimindu-i-se vre un cuvint. Ci Iustinian cu pa-
tintel dintru at sei ostindu-se prin apedusul ad intrat in ce-
tate, 0 facend galcévA. §i sapand, ad luat cetatea, apot
preste putin ad intins corturile in polata vlahernelor. Deci
in anal dintftiti al imperAtiei sale, adeca cand ad doban-
dit iaräs imperAtia Iustinian al doilea, make daruri, -i
vase imperAtesci (land ha Terbellie Fad sloboqit in pace,2.
Asisderea scrid S. Theofan4, Ioil5, Constantin Manassie 6_
Chedren 7, Zonara 8, Codin9; ci S. Nichifor 10, adaoga trel
lucruri caträ céle clise de avtorii maI sus numitj, adecá :
ca. Iustinian al doilea, dup. ce 0-ad dobândit iara§ irnpé-
atia, ad maritat pre fata sa dup. Terbellie, ad flicut pre
Terbellie chesarid, pre Theodora muérea sa, i pre Ti-
betie fiul sell i-ad chemat din Chezaria la Tarigrad.
1 S. Theophan 1. c. 5 Constantinus Manasses p. 81.
2 Sygebert. in Chronico ad 7 Cedrenus tom. 1 p. 445.
an. 705.
8 Author Miscellae Lib. 20. in 8 Zonaras tom. 1. P. 91.
Apsimar. 9 Codinus de Originib. CP. pag.
4 S. Theophan in Chronograph. 49.
ad an. 7. eiusdem Apsimari.
5 Joel in Chronogr. apud Acro. 19 Nicephorus in Breviar.
S.
politam p. 175. Hist. ad an. Christi 702.

www.dacoromanica.ro
 215

Anal 708. La al treilea an, dupd. ce iards ad imparätit

Justinian al doilea s1-ad ultat de facerea de bine a lul Ter-
bellie, craiulul bulgarilor, si al Romanilor, si adunandu'sl
tOte ostile in Trachia, ad pornit asupra luT Terbellie, stri-
cdnd pacea, carea o avea cu dausul. Au i venit pre mare
si pre pamant pand la o cetate bulgarilor suppusit (pagubd,
ed. avtoril, din cariI said acéstea n'ad numit cetatea !) si
cu corabiile ad tdbArdt langa cetate, iard pre calaret1 i-ad
slobodit sdsI adune fan, si alt-feliti de notret sad zahdrea.
Acésta veclandu-o bulgariT, s'ad slobodit, si ca pre nisce oI,
ce frungaresc, ad tdiat turma cea Romaicascd, land multd
pradd, cal i arme de la dansiT, omordnd pre fOrte multl
dintrd el. Dad imparatul Justinian cu acaia, call ad sea-
pat din manile bulgarilor, i third si ale colonilor lul Tra-
ian, adicd ale Românilor, pentru cd. acestea In timpul de-
spre carele scriii era suppus1 bulgarilor) ad fugit in Anhial
cetatea ThrachieI, si ad Inchis por0e, iard bulgaril au incun-
glurat Anhialul. Vaciand imparatul Justinian, cd bulgaril nu
se misca de land. Anhial, preste trel qile aü tdiat intdias-
data vinele calulta sad, apol ad poruncit, ca toV se lu-
craze asa, i asegand machinele ale de O.ste pre zidurile
AnhialuluI, nOptea s'ad suit intr'o scald, i cu rusine, si
mare pOrdere ad fugit in Tarigrad. AcOstea Vote le scrid :
avtorul Mischellel 1, S Theofan 2, §i Nichifor 3, Anastasie
bibliothecariul4, Zonara 5 Senleben 6.
Ea insemn aci, cd. dup. ce ad cuprins bulgaril Dachiile,
si Mesia de gios, pre impératil din Tarigrad mu41 avtorl
nu i-aft mal numit al Romanilor, ci aT Romaichilor, precum
se numesc pre sine Grecil de acum, cad Grecil fard aju-

1 Author Miseelae Lib. 20. 4 Anasfasius bibliothee. p. 121.

2 S. Theophan in Chronograph.
ad an. 3. lustiniani II. Aug.
3 S. Nicefor. in Breviar. Hist.
ad ann. Christi 708.
5 Zonaras Tom. 2. pag. 96.
" Sch6nleben in Histor. Carni-
ohm tom. I. part. 3.

www.dacoromanica.ro
 216

toriul Romknilor n'att putut mo0eni gloria, saü slava stra-

mo0lor nostri, dupä curn se va arkta ía anil viitori.
Anul 709. La anul acesta asa scrie Svidas 1: (Supt Justi-
nian cel cu nasul taint (adecä al doilea) Florea Terbellie
craiul bulgarilor, i Justinian, i Constantin feciorul lui
Iraclie, acestuia II da tribut (sag haraci). Pentru cà 10 in-
tindea gios scutul (sag pavAza), pre carele II purta cu sine
in r6.2boig, t flagellul (sag corbaciul), cu carele I batea
calul, i pang and se acoperea amkndoao, le cauta (im-
p6ratilor Constantin IV, i Justinian II) se Mime bani. Dud
IT implânta §i sulita in pämênt, trebuia, se o invalésca
pftnä sus cu v4menturi de matasä, i sa. dea ostasilor (WI
Terbellie) ladatuici pline de aur, i de argint, implandu'§i
drépta cu aur, iark stkriga cu argint.)
p'âni aci Svidas. Tu ia bine sama la ac6lea, care le-am
scris la anul in data mai din nainte.
Anil' 710, 711. Justinian al doilea, carele nici prin fericirY,
nici prin nenorociri sati indreptat; nici prin urä, nici prin
facerl de bine sag inblanc,lit 2, in anul 710 'a.g pornit a.
supra hicuitorilor Hersonului, sag al Crimului de acum,
pentru c. fiind el in sirgunire, i-au fost tins cursä de pe-
rire, 0 pre boiaril lor cel mai de frunte i-ag fript de vii,
iara dinta prunci ca la 87,000, i-ag inecat in apa a. Pen-
tru carea Tyrännie a lui Justinian Hersonitele aft nãzuit la
liazaril i cu ajutoriul lor, ag pus impërat pre Filippic
Pergameul, carele i Vardanes s'ag chiemat4. Filippic asa
dark,. dupl ce fu intärit i prin osta0, cam pe la Dechem-
vrie al anului 711, ag trecut la Tarigrad, §i prinOnd pre
Justinian al doilea, carele aft fost cel mai de pre urrnä din
1 Suidas Ecclog. Hist. de rebus S. Theophan. in Chronograph
Byzantinis pag. 37. ad an. 1. Philippici Aug. S. Nice-
2 Catona in Synop. Chronol.
8 Hofman. in Lexico Univers. phor. in Breviar. Hist. ad an.
Faulus Diacon. Lib. 20. Christi 711.

www.dacoromanica.ro
 217

vita ImperatuluI Iraclie In verstg. de 42 de any, i-au Mat

capul, 0 ap Mat l'a.4 trimis prin tOte cetatile, ca al Vada
cu totil, a ati perit 1,
Auld 112. Avgustul Filippic in§elat fiind de un monothe-
uit, carele i-ati fost ursit viiatl, si Imperatie indelungata,
numa1 de va strica soborul cel al sése-lea ecumenic, in
War s'ail nevoit spre aperarea monothelitilor, §i stricarea
orthodocxilor; pentru ca Dumnecied in anul acesta dol ne-
mid i-au rAdicat asupra, pre sarachinl, §i pre bulgad ;
dintra caril Sarachinil i-ati luat de supt imperAtia resari-
tulul Mysia cea din Asia 2; iara bulgari1 supt povaluitoriul
Fileia 8, trecend Hemul, all purces pAnA la pOrta cea de
aur a TarigraduluT, de unde cu atela prada, §i ucidere s'aA
intors la locurile sale, catA nu se 'Ate spune 4.
Ann! 713. Filippic Avgustul lezne au putut simti, ca im-
peratiile prin eresurl nu numal nu se intAresc, ci mal Val-
tos se slabesc; pentru ca in trel gile ale luT Iunie scoten-
du-i-se ochil imperatia o au apucat Artemie, carele ca im-
perat s'ati numit Anastasie al doilea 5.
Anil 714-715. Imperatul Anastasie al doilea, dup. ce au
intarit soborul al *éselea ecumenic, mare Oste de mare au
trimis in cOntra sarachinilor : ci Ostea in ostrovul Rodulul
pre povatuitoriul Ioann l'atl omorat, i pre Theodosie al
Ireilea, cel din Adramitul Troadd Ma de voia lul l'aa r6.-
.dicat imperat, apol ail incungIurat Tarigradul §i pre Ana-
stasie al doilea Nu inchis inteensul 6.
1 Catona, SS. Theophan. et Ni- ad an. Christi. 712. S. Theophanes
-cephor. 11. cc. in Chronographia ad an. 1. Philip-
2 Catona. in Synop. Chronol. pici Aug.
Author Misce1193. Lib. 20. in Philip-
6 Author Miscelke Lib. 20. Ca-
picum. Aug.
8 Cedrenus Tom. 1. p. 448. Zo- tona in Synop. Chronol.
tnaras Tom. 2. P. 98. 6 Author Miscellal Lib. 20. Ca-
4 S. Nicephorus in Breviar. Hist. tona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 218

Anul 716. Imp6ratu1 Anastasie al doilea dupa ce a5 per-

dut Tarigradul, s'at facut calugar, si pentru mai lina vial&
s'a0 mutht in Thesalonica eu lacasul, iara Theodosie al
treilea at statut imp6rat in locul lul 1, asupra caruia s'aa
sculat Leon al treilea, cel din Isavria, si sarachinil all in-
cungiurat Pergamul 2.
Tot la acesta an scria S. Th?.ofan 3, si Anastasie Biblio-
thecariul 4, ca Cormesie, sail (cum il numésce S. Theofan)
Comersie domnul sail craiul bulgarilor, a0 facut legatura
cu Avgustul Theodosie al treilea, ca pribégil sa se int6rne
de ambe partile, tocma de ar fi vinovati si improtiva Ma-
iestatului : a doaoa, ca negotatoria inträ ambe partile Se
cull, : a treia ca otarele intra amandoao stapaniile se fie
de la meleonol Tfirachiel ; a patra ca se i se dea lul Cor-
mesie in tot anul vasminturi, si pel rosii, dupa S. Theofan
de 30, iara dupa Anastasie de 50, de funti de aur. Asa
s'ail facut legatura intre Avgustul Theodosie, si intre Co-
mersie ; ci Sigebert scrie 5, cä legatura acésta nu s'aU fa-
cut cu Cbrtnesie, ci Terbellie, pentru ca Terbellie a6 trait,
si stapanit pana la anul 727, si atunci i-a0 urinal Cormesie.
Anul 717. Dupa ce ail batut Sarachinii, si luat cetatea
Pergamului in anul acesta supt povatuirea lui Mardasan aa.
incungiurat Tarigradul 6, carea v64endu-o Theodosie al trei-
lea s'aU lasat de imp6ratie, si impreuna cu feciorul s'aa
calugarit; apol all trecut in Efes, si acolo sl-ati savarsit
viata ; iara in locul lui ail statut imp6rat rivalul lul Leon
al treilea cel din Isavria, carele si Iconomah s'au numit,

1 A4thor Miscellm Lib. 20. Ca- 6 Sigebertus. in Chronico ad an.

tona in Synop. Chronol.
2 Catona. 1. c.
8 S. Theophan in Chronograph.
ad an. 1. Theodosii III.
4. Anastas. Bibliothec. p. 178.
727. Iosephus Simonius Assemani
in Kalendario ecclesiastico Uni-
versal tom. 2. par. 2. c. 2.
6 Author Miscelhe Lib. 21. Ca-
tona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 219

pentru gonirea SS. Ic One. Leon acesta cat s'ati facut im-
përat, multe corabil ale sarachinilor, -situ le-au ars sag
le-au innecat I.
Anal 718. 8arachiniT mult patimind, Fang Tarigrad si
dintra dênsil multi perind de Nue, de bataie, si de ciuma,
aü lasat incungiurarea cea de al treilea an a Tarigradulu12,
§i intorcendu-se in cOntra 1u Terbellie craiulul 13ulgari1or, si
al Romanilor (cacl Romanil, precum S'au cps la anul 679,
dupa venirea bulgarilor pana mai târii al fost supt sta-
panirea lor) de densul Inca. aU fost WO, Mind bulgaril
cti Romanil doao-decl i doao de mil de sarachinl 3, dupa
carea pOrdere a sa, -sarachinil aü fugit In corabiile sale,
si luntrind in altul maril, de viforul, ce s'aU starnit, fOrte
multi ita perit, innecandu-li-se, sau stricandu-li-se luntrile 4.
Anul 719. Avgustul Anastasie al doilea despre carele am
scris la anul 716, ca. s'aO fost calugarit, urand calugaria
iarä aü ravnit a. fi imp6rat; ci prin bulgarl, cu al ca.-
rora ajutoriti vrea a's1 dobandi pofta, fu vadit, i prin Av-
gustul Leon III omorat. 5
Anal 721. Iezid al sOse-sprë-clécelea calif& al sarachinilor
in anul acesta da grea porunca asupra sfintelor icOne 6.
Anal 726. Avgustul Leon III, bun mergaoriu inainte

1 Iidem 11. cc., item. S. Theo- 4 Paulus Diaconus, et Asseman.

phan. in Chronograph. ad an. 1.
Leonis lsauri Aug.
2 Paul. Diacon. Lib. 6. de Ge-,
stis Longobardor. Cap. 47. Joseph.
Simoni. Assemanus in Ka len. Eccl.
Univ. tom. 2. part. 2. cap. 2.
S S. Thoophan. in Chronograph.
ad an. 1.. Leonis Isauri. Author
Miscelaz, Lib. 21. Cedrenus tom. 1.
p. 451. Zonaras torn. H. p. 101.
11. cc. Sygebert. ad ann. 718. Volf-
gangus Drechslerus in Chron. Sa-
racenor. ad an. 718. Schonleben
in Hist. Carniolim tom. 1. part. B.
5 S. Theophan. in Chronogra-
phia ad an. 1. Leonis Isauri. Ca-
Lona in Synop. Chronol
6 Idern S. Theoph. ad an. 4.
Leonis Isauri. Catona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 220

luat pre Iezid califa sarachinilor ; pentru ca lul ur-

s1-att
mand aa inceput a goni sfintele icOne 1.
Anti! 727. Murind Terbellie craiul bulgarilor, si al Roma-
nilor, in anul de acurn i-aa urmat Cormesie, carele au
domnit pana la anul 760. 2.
Ann! 730. Avgustul Leon III, in anul acesta da grOz-
nica porunca, ca SS. IcOne sa nu se mai cinst6sca, si pre
neascultatoriI de densa, adeca pre crestinii ceI pravoslav-
nicl fOrte II gon6sce 3, si nacaiesce.
Anul 741. Leon III, cel din Isavria, carele i iconomah, s'au
poreclit, dupa ce pre multI all omorat, pre mai multI all
izgonit, pentru ca n'ati lepadat cinstea SS. IcOne, in anul
acesta sI-aa vOrsat sufletul in 18 Iunie ; cul i-aa urmat fiul
seu Constantin al cincilea, carele i Copronym s'aU poreclit,
pentru ca atund cand l'au botezat, all spurcat apa din S. Bo-
tez, gunoindu-se intr'Onsa, cu acésta Inca prognosticand, ce
cm va sa se alOga din d'Onsul4.
Anul 743. Constantin V. Copronym in anul acesta dupa ce au
invins de doao orI pre Armabasd tyrannul, i all cuprins Ta-
rigradul, aceluiasI Armabasd, i fecIorilor 1u1 le-aa scos ochil 5.
Anal 753. Imperatul Constantin V. Copronym in anul a-
cesta au adunat un sobor din 338 de episcopl, in care
sobor cinstea SS. icOne s'ati osandit ; ci soborul acesta
ca de critic! tinnt s'ati stricat prin soborul al septelea e-
cumenic, cel a doao Ora tinut in Nichea, precurn se va a-
rèta la anul viitoriu 787 6.
1 S Theophanes et Catona 11. cc. sauri. Catona in Synopsi Chronol.
Sigebert. Gemblacens. in Chro- 6 Catona in Synopsi Chronol.
snico. los. Simoni. Assemanus in S. Theophan. in Chvon. Author
Calend. &el. Univ. tom. 2. part. 2. Hist. Misc. Lib. 22.
cap. 2. 6 S. Nicephor. in Brev. Hist.
S. Theophan. in Chronogr. Ca ad an. Christ. 753. S. Theophanes
Iona in Synop. Chronol. in Chronogr. ad. an 13. Constan-
4 S. Nicephorus in Breviario tini Copronymi. Anastas. Bibliotec.
ed h. an. S. Theophanes in Chro- p. 146. Cedrenus ad. an. 13. Co-
snographia ad ult. an. Leonis I- pronymi.

www.dacoromanica.ro
 221

Amil 755. Imp6ratul Constantin Copronym dup. ce at

sAvArsit soborul asupra SS. Ic One de dêusul tinut, precurn-
scrie S. Nichifor 1, at zidit cetatuici prin Thrachia, in care-
at aseclat pre Syrii, si Arménii cei din cetatea Melitiné-
nilor, si din Theodosiopoit adusi, si acelora le-at dat de bit
tOte, ate le era de lipsA, cetatuicile acéstea, Inca. cAnd
sa zidea, veclindu-le bulgaril, ail cerut tribut (hAraci, dajde)
de la imp6ratul, carele nedAndu-le, el culegendu-si Ostea,
at prAdaf Thrachia 1 si mat pang, la zidul cel lung at strA-
bâtut, ci intimpinându-1 impëratul, si lovindu-se cu ei, i-atil
fugarit, si mai aspru gonindu-i, multi bulgari at omorat.
PAM aci S. Nichifor despre lucrurile in anul acesta intAm-
mai scrie tot la acest an, se tin de-
plate ; caci care le
alt an, dOra de anul in data viitorit, la care le voit si
scrie.
Almintrelea scrie S. Theofan la anul acesta despre bul-
gar'', ale cAruia cuvinte urrnéza. asa 2 : c Tot intru acelas an
bulgaril pentru zidirea cetatilor, celor noao, not tribut pof-
tesc, si nebagandu-se in sOrnA de impèratul solul lor, ei ca
se's1 izbandesca hula, si batjocura, s'au pornit cu Oste bine
gatità, si at strAbAtut pana la zidul lung spre cetate, si
fAcend multa mOrte, cu multi robi s'at inturnat nevAtA-
mati, si ne atinsi la casile Wed:.
Asisderea suit : Anastasie Bibliothcariul 3, si Chedren 4,
dintru a cArora mArturie poti culége, ca Imperatul Copro-
nym de asta data n'at fugArit pre Bulgarl, dup. cum scrie
S. Nichifor la locul mai sus adus.
Anal 756. IndatA dupa acOlea, care le-a m talcuit la a-

1 S. Nicephorus in Brev. Hist. 3 Anastasi. Bibliothecar. p. 146.

ad annum Christi 763.
2 S. Theophanes in Chronogra-
4 Cedren. ad an. 15. Copro-
phia ad annum 15. Copronymi. nymi.

www.dacoromanica.ro
 g22

nul maT din nainte, asa scrie S, Nichifor 1: «Dupä aceia

cu prea mare Oste pre pArnent, si pre mare s'at dus asur
pra lor (a bulgarilor) Imperatul. InsA flota find de 500
de corAbil pre Marea négra aa aghuns la Dunäre, si de a-
cob aU inceput a prAda tarinile bulgarllor, si pre muW din-
tra densil aü robl: Imperatul insus1 la Marchelle, carea ce-
tatuicA. e Fang& otarele bulgarilor, batendu-se aü fugArit pre
varvarI, i multj aa omorAt dintra densiI. Dup. atata per-
dere bulgaril aa trimis soll de pace, si pruncil i i-aa dat
zalog).
Anul 759. In anul acesta, precurn scrie S. Theofan «Im-
peratul (Copronym) pornind armele asupra l3ulgarid, ati ye-
nit la Beregaba : ci bulgaril intampinandu'l la curmAtura
Hemuliil, pre mult1 din ostasil luT i-at Mat, Intre canT aa
fost Leon patrichiul, i povAtuitoriul ostasilor celor din
Thrachia, iards alt Leon logofetul tabellarilor (al postelor)
si din cel de rAnd Inca =IV aa petit, ale cArora arme
le-aa luat bulgariI, i asa Romanil batjocorirl s'aa Inturnat
la ale sale.,
Asisderea scria Anastasie Bibliothecariul 3, Chedren
Zonara 5.
Ann! 760. In anul acesta aU murit Cormesie craiul bul-
garilor si al RomAnilor cel ce aU fost urmat lul Terbellie
In anul 727, intru al caruia loc aU stAtut craiul Telesis 6.
Anil 762, 763. Care le-am scris la anul 760 din Si-
gebert despre urmarea hil Telesis sal TeleVn avtoril gre-
ceStI almintrilea le-aa insemnat, eU drept aceia clisele

' S, Nicephor. in Brev. Hist. 4 Cedren. Tom. 1. p. 464.

ad an. Christi 753. 6 Zonar. Tom. 2. p. 109.
2 S. Theophan. in Chronograph. ° Sygebert in Chronico. los.
ad an. 19. Copronymi. Simoni. Asseman. in Calend. Eccl.
8 Anastas. Biblioth. p. 146. Univere Tom. 2. Part. 2. Cap. 2.

www.dacoromanica.ro
 223

acestora le pun la acesti doI anI, §i ale S. Theofan ciise 1

le pun din cuvint in cuvint, precum urmezd : (Bulgaril
radicandu-se asupra domnilor sAl, caril pând acuma tot,
dinteo vita ai stdpanit, i-aa omorat, si pre un Teletan
om de trel-cl6c1 de an!, si cu närav reg, l'atl facut ssiie po-
vdtuitorifl. Pentru acéia dinträ sclavl de bun& voia sa multt
sl-ab ldsat patria, si ai trecut la impèratul (Copronyrr)
pre caril el i-ati aeclat In Artana. lard in 17 Iunie imp&
ratul aU purees spre Thrachia, trimetend flotd de mare
de doao mil de helantil cu ale 12 cal pre Marea-negrd.
Teletin auclind, cä s'atl gatit asupra lul pre uscat, i apd,
a0 chiemat intru ajutoriti 20,000 din némurile vecine; si
impartindu'sl Ostea prin locurl tintdrite, el insu§ s'a6 inchis
intr'o tarime, iara imperatul 0-au asegat Ostea langa An-
hial. Décl Teletin in 30 de gile ale lul Iunie, in indictio-
nul din WO, intru a cincea cit a septamanel s'aa veclut a
porni cu mare multime de ajutdtorI, si lovindu-se o§tile,
prea multd mOrte s'aa facut de dmbe partile, pând and
s'ati fugarit Ostea lul Teletin, si el Ina au fugit. Tinufati
bdtaia de la cincl césurl pan& séra, si prea mulct bulgarl
aU picat inteensa, malt! s'aa prins, iard altil de bun& voia
lor aU trecut la Roman!. Imperatul mândrindu-se pentru
invingere, intrarmat cu tad Ostea, cu triumf aU intrat in
cetatea (impèratéscd), i cu bucurie find primit de tad
cetatea, pre bulgarl legatl i-aa dus intr'ênsa, si dupd acéia
i-aa scos dinnaintea portel, ce se numia Hrysin (de aur), 0
aU poruncit cetdténilor, ca acola se le tae capetele.
«lard bulgaril fdand Osceola in c6ntra lul Teletin (pre-
cum qice Sigebert2 in anul 762), Vail omorat cu top bo-
ail lul, si sl-aa rádicat povatuitoria pre Sabin ginerele
craiulul Cormesie. Sabin acesta indatd au trimis soll de
pace la Imp6ratu1; ci bulgaril adunându-se i-aa stat in

1 S. Theophanes in Chronogra- I
2 Sygebertus in Chronico.
phia ad an. 22. Copronymi.

www.dacoromanica.ro
 224

protiva clicendul: Bulgaria pentru tine trebue sa cada supt.

jugul Romanilor? ingrosindu-se maI pre urma rascOla, Sa-
bin at fugit In Mesemvria, 0 de acolo s'ati dus la fin*
ratul ; iara bulgaril at facut in locul luL craiii pre Pagan.)
Almintrilea scrit S. Nichifor 1, j avtorul Mischellei
Sigibert 8 clice, ca pre Pagan l'at radicat crait In anul 763,
si ea at dornnit pana la anul 770.
Anal 765. S. Nichifor 4, a*a. scrie : «In indictionul al trei-
lea Constantin (Copronym) pentru acéia pentru c bulgarii
lepadand pre Umar, pre carele Sabin II pusése povatuitorit
de Oste, In locul lul at pus pre Toct bulgarul fratele lul
Baian, s'at sculat cu Oste asupra bulgarilor, caril la veni-
rea Imperatului s'at tras la padurile de Ian& Dunare ; o-
tq multi s'at omorat, intre carii Toct cu frate-s6t Baian
Inca at perit, i mai multi Impreura. Ian& Compagan, u-
nul dintra povat,uitori fugind In Varna, i scapat tinendu-
se, fu omorat de §erbii sel, In care timp mare prada a Bul-
gariel fu arsa, stricata, i pradata de Romani).
Ci mai pre Inteles scrie avtorul Meschellel 5 la acesti dol
ani, clicend : «In anul 24, al impèratului Constantin Co-
pronym, Pagan domnul Bulgariei at poftit, ca se OM vorbi
de fata cu imperatul, i luAnd securitate, s'ati pogorAt cu
boéril set kit imperatul seclend Impreuna cu Sabin, i-au
priimit, i le-at imputat nerAnduiala, i pizma lor, carea
o at avut asupra lui Sabin, apol aa facut pace fatarnica.
Ci Impëratul trimetend pre ascuns in Bulgaria, at prins
pre Sever printul sclavinilor, carele multe réle facuse In
Thrachia. Prins'at 0 pre Hristin caruia la S. Thoma
i-at taiat manile, si picitrele, ape! at adus doftorI, se
arce alcatuirea omenésca, i aa rat ars dup. acéia. Pre-

' S. Nicephorus in Breviar. Hist. 4 S. Nicephorus in Breviaro Hi-

ad ann. Christi 763.
storico ad annum Christi 765.
2 Author Miscelhe Lib. 22.
Sygebert. I. c. 5 Author Miscellm Lib. 22.

www.dacoromanica.ro
 226
,.....,..1,W.O.M.
ste acéia tara de véste esind Impératul din Tarigrad, si a-
Mud Bulgaria WI de paza pentru pacea cea- fatarnicS,
prin curmatura Hemulut, ab Intrat Inte6nsa pana la Zite
(S. Theofan scrie Gunzas), si aprinclend curtile, s'a0 Intur-
nat fall vre un folos.). Asisderea scrie S. Theofan 1
Anal 766. Intru acesta an iaras ati pornit Copronym cu
mare este asupra bulgarilor, caril spaimantandu-se au in-
ceput a vorbi de pace, ci pan& a se face pacea, s'ati pornit un
vent despre mecla-n6pte, si tote corabiile lul Copronym,
care sa aseclasa la Mesemvria, si Anhial, le-aa stricat, pe..
rind mult1 ostasI, pentru care nenorocire Imperatul Inca
s'au Inturnat la Tarigrad fara nicI o isprava 2.
And 770. In anul acesta ati murit Pagan craiul bulga -
rilor, si al Roma.nilor, intru al caruia loc au statut craig
Telleric, carele ati doinnit pan& la anul 777 8.
Anul 771. La anul acesta scrie Asseman 4 din Sigebert,
precum urméza : «Imperatind preste bulgari Teleric, in a-
nul 7714 Constantin Imperatul vrend sa se bat& pe apa
cu bulgaril, dupa ce i-au stricat vêntul Borea mai doao
mil de corabil, maI WA &tea sI-o aft perdut).
And 774. La anul acesta asa scrie avtorul MischelleI 5 des-
pre lucrurile Intamplate intre Constantin Copronim Impe-
ratul resaritulul, si Intre Telleric craiul BulgarieI: tIn a-
nul 33 al ImOratieI sale, in Indictionul al doisprë-clecelea ,
in luna luI Martie Constantin Copronym ail pornit o flota
de mare de 2000 de corabil asupra Bulgariel, si suindu-

' S. Theophan. in Chronograph. 466. Zonaras Tom. 2. p. 111.

ad an. 24. Constantini Copron , mi.
2 S. Nicephor. in Brev. Hist.
ad an. Christ. 766. S. Theophan.
in Chronogr. ad an. 25. Constant.
Copronymi. Anastasius Bibliothe-
car. p. 150. Cedren. Tom. 1. p.
Cronica rorminilor. Tom. I.
3 Sigebert. in Chronico los .
Simon. Asseman. in Calend. Eccles.
Univ. Tom. 2. Part. 2. Cap. 2.
4 los. Simon. Asseman. I. c.
5 Author Miscelim Lib. 22.
15

www.dacoromanica.ro
 226

se el in corabia cea rosie ail pornit sa intre In Dunare,

lAsand pre pretoril calareplor afara de curmatura Hemulul,
ca de cum-va ar navali bulgaril In cOntra lin, el sa intre
In Bulgaria pre dindarapt. Tail venind Imperatul la Varna
se femea, si gandea sa se Int Orne, ci bulgaril asisderea te-
rnendu-se, 0 pizmuind Imperatulul, ati trimis de pace pre
Hoila, si pre Zigatan, pre caril veclendu'l Imperatul s'ail
bucurat, si ati fäcut pace, jurand unul altuia, ca nicl bul-
garil se iase asupra Romani lor, nicl Imperatul sa se silésca
a infra asupra Bulgariel : si Wend despre acesta zapisurl
de &rube partile, Impdratul s'atl Inturnat In Tarigrad, la-
sand calaretil In cetatuicile, care le facuse.
cIara 'In luna lul Octomvrie Intru al doispré-clecelea (nu
al unspre-zecelea precum scrie ultandu's1 mer0I), Indiction,
Imperatul at luat Insciintare din Bulgaria de la pretenil cel
ascun0 (caril p6te ca aU fost Romanil, fiind ei supt jugul
bulgarilor pe vremea acesta) cum ca domnnl bulgarilor
vrei se trimita 12 mil din norod cu un Boilad (genera-
rib) sa robesca Berzitia, si pre lacuitoril eil se'l aduca in
Bulgaria. Tocma atund venisa solil domnulul Bulgariel la
Imperatul, carele facendu-se a merge asupra Arabilor ati
trimis stegurile, sculele, si gatirile impératesel, si slobochnd
pre. soll, dupa ce s'ail Insciintat de esirea lor, Indata ati por-
nit, si adunand pre Trazite, si pre Thracesianl dinpreuna
cu ceid-laltl ostasl, aü strans la 80,000, si rnergend la lo-
cul, ce se chiama Litheoria, fara de surle, si bucin, ati
navalit asupra celor pe era trimisl In cOntra Berzitiel, si
fugArindu-I pre el, cu multd prada, si robl s'aa Inturnat ca
un biruitoria. ,
Asisderea scria S. Theophan 1, Chedrin 2, si Zonara 3.
Anal 775. «In anul 34 al ImpérAtiel sale scrie avtorul

1 S. Theophan. ad an. 33. Con- P Cedren Tom. I. p 467.

stantini Copronymi. 8 Zonaras Tom. 2. p. 112.

www.dacoromanica.ro
 227

Mischellel 1) Constantin (Copronym) srticand pacea cu bul-

garil, iara 4. aft facut mare flota de Mare; i bagand inteensa
12,000 de calaretl, pre toti pretorii i-aa avclat hi densa,
iara el temendu-se aa remas cu calarep ceia-laltl, ci venind
Rota pana la Mesemvria, i intrand inteensa aü Inceput
a sufla tare vêntul dea mecja-nOpte, §i stricand corabiile,
prea multi osta4 aa perit, drept aceia s'att inturnat Impera-
tul fara de nici un folos. ,
IDecI pricepend domnul Bulgariel, ca prin prétenil sel
I sa vadesc sfaturile, ati scris imperatulul clic-end : a0 vrea,
se fug, i yin ta tine, drept ace% da'rrei securitate, i me
insciintaza, pre cari1 ai -aice préteni, ca incredintandu-me
lor se vina cu mine. Iara Imperatul slab fiind la fire i-aa
scris pre toti, i sciindu-1 Telleric, pre tott i-aa taiat in doao
care lucru aucjindu-1 Constantin, pana la o *erne 0-aa smult
caruntétile sale.,
4§clerea scrie S. Theofan 2, Anastasie Bibliotecaria 3 ;
Chedren4, i Zonara5. Adaoga Catona8 nu scit din ce
avtor, clicend «Copronim, vrend se merga in centra bul-
garilor, aU inceput a se arde de foc neveclut, i strigand
ca de via iaste in flacara, aa murit in 13 Septemvrie, in
versta de 56 de ani, chruia i-al urmat fiiul sea Leon al
patrulea. carele s'aa numit Hazar de pre vita mane-sa
Tri nel 7.

Anal 777. «In-Um al doilea an al ImperatuluT Leon Nice

avtorul Mischellel8. Telleric dornnul Bulgariei ati fugit la
imperatul, carele l'a0 facut patrichia maritand pre vara
muerel sale a Iriniel dupa densul, §i dupa ce i-au lost lia-
nas in botez, mult l'aa cinstit si rag iubit.,

' Author Miscellae Lib. 22. $ Zonaras Tom. 2. p. 112.

2 S. Theophan. in Chronogr. Catona in Synopsi Ch ronol.
ad an. ult. Copronymi.
8 Anastas. Bibliotec. p. 155. 7 Idem Catona 1. c.
' Cedren. Tom. 1. P. 465. 8 Author Miscellae Lib. 23.

www.dacoromanica.ro
 -..------
228

Asisderea scrit : S. Theofan I, Senleben 2, Inhofer 3 , 0.

Sigebert 4, numai cat ca Sigebert fuga lul TeIlerh o pune
la anul 778, si (lice, ca intru acela§ an bulgarii sl-at pus
crait in locul lui Telleric pre Cardam, carele at trait pan&
la anul 807.
Ann! 780. Leon al patrulea filul lui Copronym, si barba-
tul Irinei in anul acesta at inceput a goni pre cinstitoril
sfintelor icene, si at rapit corona din Bisérica S. Sofiel,
cu carea ineununandu-se at caclut in lungore, si in 8 clile
ale lui Septemvrie at murit in verst& de 30 de ani, ca.-
ruia i-at urmat filul set Constantin al séselea, prune de
10 anl en muma-sa Irina, carea at desarmat pre unchil
fiiului set, si i-at pus la rand 5.
And 781. Theodor pre Elpidie, carele imbracasa porfyra
in Sichilia, il invinge, si'l alunga in Africa ; iara. Irina av-
gusta rescumpara pacea -cu aur de la sarachini 6.
Anal 787, Impel-Mesa Irina, dupa ce at desarmat pre pro-
tivnicil sei, in anul acesta at adunat al doilea sobor la,
Nichea, carele intre soberele ecumenice at fost al septelea.
In soborul acesta at afurisit iconoclastele, si s'at intariti
cinstea sfintelor icOne 7.
Despre soborul al séptelea vorbind Lecvien 8, asa scrie :
t Se cetesce, Ca in soborul al séptelea at *Out, si s'at
iscalit Urs episcopul Abaritiachilor ; numele Urs ins&inneza
om de limb& latinesca, si precum mi se pare, nu ail fun-
dament sä suppune a fi fost episcopul Abritulul din Mesia
' S. Theophanes in Chronogr. an. ult Leonis IV. dicti Chazari.
ad an. 2. Leonis IV. Chazari. Catona in Synop. Chronol.
2 Ioann Ludov. Schonleb. in B Calona 1. c.
Hist. Carniolim Tom 1. Part, 3. S. Theophan. in Chronogr. ad
2 Melchior Inchofer in Annalib. an. 7. Irenes Irnperantis cum filio
Eccles. Regni Hung. Tom. 1. p. 55. Constantino VI. Baron. ad h. an.
5 Sigebert. in Chronico. s Lequien in Oriente Christian-
5 S. Theophan in Chrongr. ad Tom. 1. p. 1221.

www.dacoromanica.ro
 229

de glos, mai ales aflandu-se iscalit i intru a séptea acta

a soborului intre episcopii Thrachiel.* Din care cuvinte ale
lul Lecvien poti doao cul6ge: intaiu, c. Urs at fost Ro-
man, a doao : ca bulgaril pre Romanii sie suppusi nu i-at
gonit pentru creditna crestinésca, almintrelea cum ar fi pu-
tut avea episcopi ?
Ann! 790. In anul scesta precum suit S. Theophan 1,
av-
torul Mischellel 2, si Anastasie bibliothecariul 3, Constantin VI,
at lapadat pre muma-sa Irina din imp6ratie si in luna lui
.Aprilie at pornit asupra lul Cardam craiului bulgarilor, cu
care lovindu-se de catra sera la cetatuica Pryvatului fang.
riul S. Gheorghie, Romanil, adeca resariténii s'ati spariat, si
de cu nOpte fugind, cu rusine s'at inturnat. Nu scit clara
cum at putut Chedren4 scrie acéstea : «In anul dintait
impèratul, (adeca aU lepadat pre muma-sa) porninci in c6n-
tra bulgarilor, biruitorit s'at inturnat*.
Aunt 791. Despre Constantin VI, asa scrie avtorul Mische-
leis la anul acesta : «In luna lul Julie aU pornit cu Oste
ia contra bulgarilor, i deregênd cetatuica Marchellilor in
12 calende ale lul Avgust i-at esit innainte Cardam, dom-
Lul Bulgariel cu tea putérea sa, i at stat in tarimi, Iara
imparatul incredintat fiind de proroci mincinosi, ca. va In-
vinu çe bagand de sama, si fara de rand s'at batut.
tire nvingendu-se, i fugarindu-se, s'at inturnat in cetatea
1mp6rat6sca, perdend pre multi nu numal din Omenii cel
de rind, ci si din cei de frunte; intre carii at fost magi-
strul Mihail, Lahanodracon, Barda patriciul, Stefan proto-
spatoriul, Nichita si Thepgnost facutl pretori, si din Omen!
cra co nu putini, Inca i Pancratie pi orocul cel mincinos,
ca e i-at fost prorocit ca va invinge. Iara bulgaril aU ra-

S. Th eophqn. in Chronogr. ad 8 Anastasius Bibliothecar. p.163.

an I. y ins Constanlini VI. Cedrenus Tom. 1. p. 472.
Authbr Misr-eke Lib. 23, 5 Author Miscellm Lib. 23.

www.dacoromanica.ro
 -t-----7.----
230

pit MIA bogagia, banil, cail, si sculele de curte cu tot ga-

titul imperatesc.) Asisderea scria S. Theofan 1, Chedren 2,
si Zonara 8.
And 796. «Intru al séselea an al imperatieI WI Constan-
tin al séselea singur (scrie avtorul Mischellel 4 la acesta
an) Cardam domnul Bulgariel aa poruncit ImperatuluI di-
cend : aa IrnI da céle fagaduite, ail voia veni pana la
pada de aur, si voia strica Trachia. Ci Impöratul ail pus
balega de cal intr'o straita, si i-o aa trimis qicend : ce
fagaduinte am socotit, ca se cuvin tier ti-am trimis, dara
fiind-ca estl batran, nil voia se te osteriesci pana. la locu-
rile acéstea, ci ea voia merge pana la Marchella, 0 tu Inca
esI, si oft-ce va judeca Dumnalea, fa ; si trimetend impe-
ratul dupa &tea cea de peste mare, si ati strans poporul,
si aa venit pana la Versichinia, Cardam Inca ail mers pana
la padurea Abroleva, si temendu-se, aa remas In padure.
Ci imperatul indemnand pre poporul sea, aa mers pana la
padurea Abroleva, chernand la lupta pre Cardam In 17 qile,
dara acesta n'aa cutezat a esi, ci s'aa intors fugind la
ale sale.)
Asisderea scrie S. Theophan. 5
Ann! 797. Imperatesa. Irina In anul acesta pre mal mult1
din boéril ceI de frunte i-aa tras spre partea sa, si prin
mijlocirea lor aa scos ochil fiiulut sea, aI lift Constantin
ill séselea, ca se pOta singura dorpni, precum aa si dom.
nit, ci nu In delung 6.
Annl 802. Craiul cel mare vrend, sa unesca Imperatia a-

' S. Theophan. in Chronogr. ad phia ad an. 6, Solius Coastan-

an 2. solius.Constantini VI.
2 Cedrenus Tom. 1.. p. 472.
3 Zonaras Tom. 2. p. 118.
4 Author Miscellm Lib. 23.
5 S. Theophan. in Chronogra-
tini VI.
A Author Miscellte Lib 23. Ba-
ron. in Annal. Ecel. ad h. ann.
Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 231

pusulul cu imperatia resaritului, se silea a se casatori cu

Impeeatêsa Irinat nici era mult fntre ambe partile; ci s'aa
impedecat lucrul prin Aetie, carele intru aceia se nevoia,
ca se tacit imperat pre frate-sea Leon; totusl Aetie nu -si-aa
dobandit pofta, pentru ca. partea cea mai mare a& ales
trnperat pre Nichifor cel d'intaia, carele ca se WA mai lesne
tyranni, pre Irina o aa sargunit in ostrovul Lesbului, unde
aa i murit biata imperatésa Irina dupa scurt timp pliña
de laude, de. vel lua afara., ca si-at orbit feciorul 1.
Anul 803. In anul acesta leghionele imperatiel resaritu-
lui aa radicat imperat pre Barda, pre carele invingendu-1
irnperatul Nichifor i-aa scos ochif, 0 pre fiiul sea Stavrichie
raa numit Avgust. 2
Anul 807. In anul acesta precum scrie Sigebert 3 au mu-
rit Cardam craiul Bulgariei, intru al caruia loc aa urmat
Crurnn saa Crum, improtriva caruia, precum marturisesce
S. Thofan 4, i avtorul Mischellei 0, intru al cinerlea an al
imperatiel sale aa pornit Avgustul Nichifor, ci numal pana
la Odria aa purees, pentru ca de acolo s'aa inturnat in
Turigrad, se aseqe pre cet ce vrea a se scula asupra lui.
Anul 809. Intru al septelea an al imperatiei lui Niohifor
(dice avtorul Mischelel6) cand se daruia poporul langa
riul Strimonului, navalind bulgaril, aa rapit darurile, i la
o mie i o suta de funtl de aur, si mult popor aa omo-
rit cu pretorul, i cel mai de frunte ; ca era acolo si din
alte thematuri de cei de frunte barbati bine multi, carif
tort aa perit acolo. lara bulgarit lua.nd tOta bogagia s'aa
inturnat.

4 Z. Theophan. in Chronogr.. Sigebert. in Chroniro.

ad an. 1.. Nicephor. Aug, Author 4- S. Theophan. in Chronogr. ad
Miseelke lib. 23. Baron. ad- h..an. an. 5. Nieephori Aug.
Catona in. Synop.. Chronologica. 6 Author Miseella. Lib. 24.
2 lidern Authores II. ed. 6 Author MiseellEe Lib. 24.

www.dacoromanica.ro
 232

Tot intru acelas an inaintea Pastilor Crumn craiul bulga-

rilor cu este mergend asupra Sardichel, cu itmlaciune ad
cuprins cetatea, si din ostasii Romancescl ai omorat 6000,
fara de multimea cetatenilor. Tara Nichifor (imperatul) esind
inprotiva lui Crumn miercuri inainte de Pasti, n'aa ispravit
ceva, ce s'ar putea povesti . . . Totus Nichifor, intorcendu-se,
cu juramenturI vrea se aduca pre tarigradeni, se creda cum
ca el aCt tinut pastile in curtea lul Crumn.
Asisderea scrie S. Theofan 1, cu Toann Ludovic Sen-
leben. 2
Anul 811. (Nichifor in anul cel mai de pre urtna iI im-
peratiei sale (di3e avtorul Mischeler, 3) culegendu-ji ostile
nu nurnal din Trachiat ci si din thematele cele de peste
mare, si cu acestea pre salad Inca manandu I, cariI 11 bla-
stama, al pornit in centra bulgarilor; iara Crumn temen-
du-se de multiml, cand era imperatul la Marchelle, se ruga
de pace. Ci imperatul Nichifor n'att voit pacea, si dupa
multe ocoltri pe cal neumblate fara de sfat indraznind, si
cu frica aa intrat in Bulgaria in 13 calende ale lul Av-
gust, tocma in canicula, mistuind t6te, i adese-orl asa
graind Cine va merge, si va insela pre Ahav ? pentru ca.
saa Dutnnedea saa protivnicul me trage fait de voia mea.
Inse mai nainte de a intra in Bulgaria, Vizantie serbul lul
cel mai iubit din Marchelle aa fugit la Crumn, ducend cu
sine vasmintul imperatesc, si o suta de funt1 de aur,
care fuga multi o talcuia spre perirea lul Nichifor, pentru
Ca dupa bataile de trei dile, dintaia gandind, ca iaste-norocos,
norocul nu-1 tinea de la Dumneded, carele ii da, ci la-
uda numal sfatul fiiulul Sea al lul Stavrachie, st ingrozind
cu rele pre boeriI, cari1 ii nprise a intra in Bulgaria, aa
poruncit se omerà farà de mila tete dobitecele, pruncil, si

S. Thophan. in Chronogr. ad Historia Carniolia3 torn. 1. part, 3.

an. 7 Nicephori Aug.
loan Ludov. SchOnleben in 3 Author Miscelke Lib. 24.

www.dacoromanica.ro
 233

iota varsta, lasand trupurile lerenilor nengropate, si numal

a strange prada sarguindu-se. lards inchidea cu chieT si
cu pececi camarile lui Crumn, acOlea ca si ale sale pazin-
du-le. Taia si urechile cu alte partj ale trupulul crestinilor,
earn nurnal se atingea. de ceva prada, mai pre urma aa a-
prins si curtea lul Crumn, find acesta Mee umilit, si qi-
têndu-1: Iata aT invins, ia orl ce't place, si te du in pace,
ci Nichifor ca om dulman al pdcel, pacea n'a0 primitu-o :
Drept acéla Crumn intartandu-se bite potecile prin care se
intra, si esea din terd, le-ail intarit cu lemne. si le-aa In-
boldorit cu surcéle, care lucru 1ntelegendu-1 Nichifor, de spal-
ma nu scia ce se facd, si celor de langa sine le prorocea
pérderea, dicendu-le: De am avea pene, 'Inca sä nu IA-
dajduiascd cine-va, ca va scapa de perire. Gatirile acestea
s'atl facut in doao dile, Jol, si VinerT, iara. Sambata nep-
tea pre land Nichifor, si cel, ce era cu densul, sail au-
4it sunet de multime intearmatd, care sunet Vote ()stile lul Ni-
chifor le-aa inmärmurit. Iara in reydrsatul dorilor venind var.--
yarn la cOrtul lin Nichifor, si ale celor, ce era cu densul,
pre Nichifor, si pre ceta-laltI cu amar i-au omorat ; intre
mil et fost patrichil Aetie, Petru, si Sisinie Tales. Pa-
trichiul Theodosie, Salivara, carele multe rele facuse im-
peratesel IrineT, iaras patrichiul si pretorul resdriteniloi-
Eparh cu maT multi protospdtarT, si spatarT, si strajati de
curte, si cdpetenia randurilor, sail drongariul strajet impe-
patescl, dinpreund cu pretorul Thrachiel, si multe capetenil
ale thematelor cu nenumäratt ostas1 intru atata, cat -cres-
tinil sl-aa pierdut tota nadejdea armele tuturor Inca ail
perit, si vasele imperakieT. Iara Crumn aft spanzurat capul
cel Mat a lin Nichifor pe lerun In mai multe dile, spre
aretarea nérnurilor, care venea la densul, si spre obida
nOstra a tuturor. Dup. acOla luand glos capul lul Nichifor,
NO curatit, si invdlindu-1 in argint pre din afard, de a fala
adapa dinteelisul pe printil sclavinilor).

www.dacoromanica.ro
 234

Asisderea scrid S. Theofan1, Anastasie Bibliothecariu121

Chedren 8, Zonara 4, Constantin Manasse 5, Ioel 6? Glica si
Sigebert 8, numal cat, ca acesta pune perirea lul Nichifor
la anul 810.
Anul 812. Perind Nichifor Avgustul, precum s'ad clis la a-
nul trecut In 25 lulie 9, pre ginecele sea Mihail cel dintAid,
carelQ s'ad poreclit Rancave, fara de voia liii Fad radicat im-
Oral. Acesta ad inclreptat multe, in care smintisa socru-s6d,.
ci Intru acéia aü smintit Insusi, ca. Intgrind pacea cu Carol
cel mare, pre Crumn craiul bulgarilor in anul de acum
mal tare rad intardtat asupra imparMiei resaritulul ; pentru
cd, dupa cum scrie S. Theofan10: gin 17 clile ale lul Iunie
(in Indictionul al cincilea) Michail mergénd in cOntra bul-
garilor, sotie de drum ad avut pre Procopia muérea sa
pftna la Turul. Intru acéla Crumn craiul bulgarilor Incun-
glut end Develtul, i luandu-1, pre cetacOnl cu episcopul lor
i-ad trecut intealta tOra (preste Dunare la colonil lul Tra-
ian)...Iara ostasil luY Mihail,, mai ales ceI din Opsichid, si
Thrachia indemnat,1 de sfétnicil cel reT al impératulul s'ad
Intors la lésurl, si la scArbe, pre caril Mihail cu darurl, si
cu vorbe imblan4indu-1, i-au adus la rand. Iara bulgariI, dupa
ce ad priceput, ca Romanil, pentru frica de a inea batae
snd in tabara, sad in cetacl, s'ad turburat, ad pradat Thra-
chia, si Machidonia mal in 1auntru3.
Déci ma1 in colo scrie tot acelas S. Theofan, ca Crumn
ad trimis soil la Imperatul Mihail pre Dragomer, prin care
ad poftit, ca sa se tina conditiile la anul 716 aduse, ce se

' S. Theophan. in Chronogr. Joel apud Acropolitam p. 1.78.

ad. an. 9. et ult. Nicephori Aug.
2 Anastas. Bibliotec. p. 174.
seqq.
8 Cedren. Tom. 2. p. 481. seqq.
e Zonar. Tom. 2. p. 124. seqq.
6 Constantin. Manassas p. 94.
7 Glycas p. 286.
3 Sigebert. ii Chronico.-.
3 Author Miscellae Lib. 24.
13 S. Theophanes in Chrono-
graphia ad. an. I. Michael Aug.

www.dacoromanica.ro
 235

facuse intre Cormesie, si Theodosie al treilea ; ci impèralul

n'at primit pofta. lu1 Crumn, drept acéla Crumn la rnij-
locul luneI lul Octomvrie at IncungIurat Mesemvria. si o at
luat 1a sfarsitul lunel, niminea standt improtiva.
Asisderea scrii Chedren 1, si Zonara 2, carele adaoga si
acéstea cuvinte : (Tara bulgariI land Mesemvria, multe
ale ail aflat Inteensa, Inca i foc grecesc nu putin. ,
Focul grecesc era un foc, cu carele aprindea corabiile
pre apa, ci mestesugul de a'l face in timpul de acum nu
se scie.
Anul 813. In Indictionul al séselea, adeca in anul 813, in
luna lul Iunie Crumn craiul bulgarilor, si al Romanilor,
ingamfat de biruintele, care le avusése in aniI trecup, ia-
ras s'at sculat asupra imperatieT resaritulul, Improtiva ca-
ruia a esit cu Oste bine intearmata avgustul Mihail cel
dintaia sat Rancave, si in 22 Iunie vrênd a se lovi cu
Ostea lul Crumn, nu departe de Odrid ostasi1 avgustulul
Mihail asa s'at spariat, cat tot1 at fugit, cares. fuga Crumn
intaias data at tinut leas, si drept acaa pre ostasiI s61
in puttna vréme i-an oprit de la gonirea nernicilor, ci a-
poI cunosand adevèrul, i-at gonit din darapt i mull& znOrte
at facut, luandu-le tOte, cate aU avut In tabara Catona4
dice, ca pérderea acesta s'at facut din vInclarea lui Leon
arménul, ci macar cum s'ail Intamplat, Mihail Rancave at
trebuit se dea porfyra lul Leon Arménul, carele ati fost al
cincilea avgust cu numele acesta, si el s'at calugarit5. A-
daoga enleben 0, ca Procopia muérea, i Theofllact cu Ig-
natie dol fiu al lul Mihail Rancave Inca s'at calugarit cu
dênsul.

I Cedrenus Tom. 2. pag. 489. A Catona in Synopsi Chronol.

seqq. 5 Idem S. Theophan. I. e. Si-.
2 Zonaras Tom. 2. p. 126. - gebert. in Chronic() ad h. an
8 S. Theophan. in Chronogra. 6 Schonleb. in Hist, Carniol. ad
ad. an. ult. Aug. Michaellis Raneave. h. an.

www.dacoromanica.ro
 236

Tara Crumn dupa invingerea acesta al) lasat pre crate-

sea, se incungiure Odriul, i dupa sése dile ale impera Viet
Jul Lyon Arménul ati mers asupra TarigraduluT 1, unde rate
.a0 patrat Crumn avtorul cel nesciut2 asa le scrie: «AU
venit asa dara bulgaril, nestandu-le cine-va inprotiva, pan&
Ia pOrta cetatil, i Crumn dupa obiceiti jertvind la !Arta cea
de aur Omeni, i fOrte multe dobit6ce, la termurele maril spa-
iandu-s1 piciOrele, s'au scardat cu totul, apol stropind po-
porul cu ap6, toti i-au strigat sa traiasca, si trecend prin
mijlocul tiitOrelor, de densele fu laudat, i cinstit, vedend
-acestea cetatenil, de pre zidurile cetatel, i nicl unul in-
draznind a arunca vre-o sageta asupra lul. Acestea pre
voia lul facendu-le, i dupa cum randuise ispravindu-le, aU
incungiurat cetatea, si de tOte partile o ati inchis, apol za-
bavind mai multe i1e, i pradand locurile, care era aprOpe
-de cetate, au cerul tribut pe an aur, si vesminturi bine
multe, afara de acéla, a0 poftit se i se dea o surnma mare
de vergure alése. Drept acéla Leon sfatuindu-se cu cel mai
de frunte al sel, aa insciintat pre Crumn, dicendu-l: cu pu-
inl ne intfarmati vino pana la termurile mareI, i nol ia-
ras fara de arme von] esi cu o luntrila, i vorbindu-ne,
il voiti da ce poftescl. Acestea asa facendu-se trel intear-
matl a scos din cetate, si la Vlaherne i-au pitulat in ca-
sile lallel dicendOle : Nol vorbind cu Crumn, vom da Ore-ce
semn, care vedendu-1, seritl dark i omorati pre Crumn.
A doaoa cji stand- bulgaril la bisérica SS. Cozma si Damian
afar& de pOrta cetatel, Crumn dupa tocinéla ati mers catra
mare cu trel a1iT, adeca cu logofetul sea, i cu Constantin
Iliul lul Patin, celul mal de multi anl fugit in Bulgaria, ca-
rele avea. de I* iaras fiit) din sora lul Crumn, asisderea
Constantin chemat nestiind lesurile sie puse. Esit'au pi

Leo Gramatieus in Chrono- graphia Narralione, quae exstat

graphia ad ann. 1. Leonis Armeni. ad caleern S. Theophanis ad an.
2 Ineer los Author hi Chrono- I. Leonis Armeni.

www.dacoromanica.ro
 237
...,--------,,,----..
din cetate cu luntrinta, caril vrea sa vorbesca cu Crumn,
si dobandind securitate, ad esit din luntritá. Crumn des-
calecand ad segut glos, tinendu-I calul cum era inselat,
tnfranat Constantin that lui Constantin, vorbind el la o-
lalta, Ore-carele din cetate ad dat semn, acela ad fost Exa-
veles, carele cu mana si-ad descoperit capul. Crumn at
priceput acesta, si spalmantendu-se, s'ati sculat, si incale-
and ad prins a fugi. Nend acesta poporul de pre zidurT
ad Inceput a striga : Crucea ad invins ! Fugind el ad esit
barbatii cel ascunst, si sagetand dupa densul, vrea sa-I ra-
nesca. (Leon Grammaticul 1 dice, ca l'a(i ranit, dara nu de
mOrte). Crumn numal sangur ad scapat in tabara sa, cel,
trel, caril remasese la luntrita fura tinut1 , si pre logofat
indata l'ad omorat, bd.& pre Constantin cu fecIorul WI i-ati,
tinut vil. Acestea asa intamplandu-se, si maniindu-se Crumn,
ad poruncit ca a doaoa.qi tot locul sa-1 arga, si se-I restOrne,
si and foc, at ars tOte bisericile, cate era dincolo de li-
manul cetatil, si erea dirése de Irina, Nichifor, si Mihail,
asisderea si manastirile , palutele , si casile cele din Os-
teze, apol mergend la S. Mamante palatele de acolo Inca
le-ad ars, columnele le-ad &ant , si plumbul cat ad a,
flat, l'ad rapit , statuele dobitOcelor cele din cerc le-ad,
dus cu sine : pre robi i-au omorat, si dobitOcelor Inca
n'ad partinit. Decl mergend la limanul Stenulul , si stra-
Wend tinutul cel de sus, ad aprins corabiile, si cu mutt&
prada s'ati intors. Dupa aceia pringend partea cea drepta
a cetatil de dill resarit , ad pus foc de la 'Arta de
aur, pana la curtea imperatesca. DecT mergend la Athora
cetatufica de acolo o ail stricat dippreuna cu puntea cea
prea tare. Mergend decl la Selivria ad stricat castelul, si
bisericile cu casile le-ad aprins. Dupa aceia ad stricat cas-
telul Daonulul, si ducendu-se la Iraclia, nici putend lua
cetatea, casile cele de dill termure, si t6te olatele cele.

1 Leo Gramatic 1. c

www.dacoromanica.ro
 238

de langa cetate le ad ars. Dupa ce ad patrat acestea, ad

venit la Redest, si stricand cet4tu1ca, poporul tot rad o-
morat, si neputend intra in cetate t6te le-au aprins. De-
colo caletorind catra Castrul, ce se numesce Apru, pre a-
cela inca rad ars, si sodomit. cu mai multe cetatuid im-
preuna. Apoi cale de pee. (lite Wend, ad sosit Ia muntii
GanuluT, unde afland fOrte mult 'popor, si. mai tOte dobitO-
cele ThrachieT, o parte din OmenT, si din dobitOce o ati
junghiat, iara ceia-lalta parte cu multime de prunci, si de
muerI o ad trecut in Bulgaria la robie. De acolo ad tre-
cut pana la Examilon, si Avod, si lugs spre resarit, si ti-
nutul cel de sus, intorcendu-se, tOte cetatile de la cea mal
mica, paná la cea mai mare le-ad., sodomit, pa.na. la Odrid.
bra Odriul fiind intarit, rad incunglurat, si neputendu'l lua,
mai multa vréme l'ad tinut incungiurat, si facend masine,
ad Mut Castrul. Iara cetatenil strinsi fiind fara de aju-
torid, .7i perind de fOrne, s'ad dat pre sine, pre cariT bul-
garii, fiind fOrte multi cu t6te sculele lor i-ad trecut in
Bulgaria preste Dunare , Pan' aid avtorul cel nesciut.
Iara Gheorghie monacul 1 asa scrie despre robirea celor
din Odrid : «Mergend Crumn si la Odrid, ad luat cetdea,
si ad dus robi 10,000 de birbati afar& de mueri, carora
le-ad dat aseclamint peste Dunare.)
S Theofan 2 despre odriani asa scrie , ca si avtorul
cel nesciut, ci asisderea scrie si Simeon magistrul, si lo-
golétul 8; ci Chedren4 asa scrie : (In vrémea acéia, cand
Crumn , . . I ad luat Odriul, si pre toti, eel din cetate, in-
tre cariT ad fost si Emanuil episcopul, i-ati dus in Bul-
garia, parintil lul Vasilie (Machedonénul) Inca ad trecut, fi-
ind Vasilie la tite. Acolo si prea Iaudatul episcop 5i pa-

' Georgius Monachus pag. 530. in Annalib. de Leone Armeno nu-

2 S. Theophanes ad ann. 1.
meris 8=12.
'Anis Armeni.
8 Simeon magister et Logotheta 4 Cedrenus tom. 2. p. 558.

www.dacoromanica.ro
 239

rinta lul Vasilie, i ceia-laltd multime pnend credin(a in

Hs. nevätärnatd, pre mulp bulgad ce nu se intamplase
mai inainte, tall aclus la legea cea adeveratd, i prin Bul-
garia ad saindnat. invqatura cea crestinescd.) Lul Chedren
urmeza Constanstin porfyrogenetull_
Auld $14. In anul acesta iard scrie avtorul cel nestiut2
precum urmezd.: gnind serin preste tad iarna, i scaclend
apele riurilor, bulgaril cu totul in ferr imbracap, ca la 30,000
aü esit, trecend riul RegIana ,numit, at venit pand la
i
Arcadiopoid, i Mae mult popor ad robit. lard mai nainte
do a tréce robil in 18 (pie aa ploat atftta, cat riul s'ad
versat ca marea. Bulgaril aü pdclit robiL neputend tréce,
si In 15 dile aü remas land termure. Leon (imperatul)
rugat fiind sa. trimità ajutorid, n'ad bagat sama, i nicl el
aU esit din Tarigrad, nici alt ajutorig ad trimis ; intru a-
céia inserindu-se i sacjend riul , bulgaril ad silit pre
robI, sh tae padurea si se fad, pod, si asa cu top robil,
cull era impreund cu fAmeile, i cu pruncil, la 50,000, ad
trecut riul, luand tOte. averile robilor pand. la straiurile ar-
menesci, i tapeturile céle cu acul cusute, si tot feliul de
vesminte, si uneltele de casà céle de aramd, care tOte le-
ad incArcat pre carre : luat'ad si ciurdzI de bol, cu turme
de 01, si asa ad intrat in Bulgaria. ,
Asisderea scrie si Simeon magistrul i logofetu12. Tot
a acesta an pune avtorul cel nesciut4 mOrtea lul Crumn,
clicend : «Nesosind primavara, precum ad spus unit, cari!
ad scapat din robia bulgaresca, pe la vinerea din septe-
mana cea mare, Crumn printul Bulgariel, cel vestit, carele
vrea sä ia Tarigradul, s1-ad savirsit viata junghiat fiind de

Constantin. Porphirog in vita calcem S. Theophanis ad an. 1.

avi sui Basilii I Macedon. p. 136. Leonis Armeni.
136 3 Simeon Magister et Logotheta
Incertus Author in Chronogra- p. 409. 410.
phica narratione, quEe exstat ad 4 Idem Incertus Author 1. c.

www.dacoromanica.ro
 240

putere nevecluta, din carea rani de sange aU versat pe

gura, nart §i pe urechi, i ap tn reutap 0-a1 dat sufle-
tul. Ci Sigebert1., si Stritter 2 clic, ea Crumn aa trait pani
la anul 820.
Grevsc asa &al enleben 8, Inhofer4 and intaresc,.
ca Crumn aa orbit, i asa orb urandu'l a s1 l'aa sugru-
mat cu o fune. Gre§esc §i intru aceia, ca cjic, ca pre E-
mapuil episcopul Odriulul rat omorat Crumn, sciindu-se
din Chedre0, 0 din Constantin porfyroghenetul 6, a nu
Crumn, ci Critagon saa Mutragon l'aa omorat.
Mud 820. Uutnand lul Sigebert, i lul Stritter, pre mil
i-aa adus la anul 814, mOrtea lui Crumn o pun la anul
acesta, §i nu prezoc, dupa cum scrie Melhior Inhofer 7 ; ci
pre Crytagon Ii pun urmatoria, cum face §i Chedren 8 cjicend :
«Lin Crumn i-aa urmat Crytagon, carele mat tyran aa
fost de cat Crumn. Acesta vëcjind, ca bulgaril prencet
se fad creltint, fOrte s'aa maniat, i pre Emanuil (episco-
pul Odriulut) cu soiiIe lul chiemandul la sine, intaia cu
blaride(e i-ad sfatuit, sa se lasa de credinta cea cre0inesca,
dupa aceia simtind, ca nu se pleca nict cu fagaduince, nict
cu ingrozirl, amar chinuindul i-aa omorat,.
Constantin Porfyrogheneta 9 ala scrie, ca §i Chedren, nurnal
cat in loc de Crytagon scrie Mutragon, ci nu e de a te mira,
pentru ca insust Chedren pe Crytagon, dupa aceia il nu.
mesce Myrtagon, precum vet vedea de aci Inainte.
Tot intru acesta an in 25 Dechemvrie aü perit i Leon
1 Sigebertus in Chronico. in vita avi sui Basilii Macedonis
2 Stritier. Bulgaricor. cap 7. p. 136.
8 Schönleb. in Histor. Carniol. I Melchior Inchofer in Ann alib.
ad an. 813. act. Regni Hung. ad an. 813.
4 Inchofer in Annalib. Eccl.
Regni Hungar. Tom. 1. p. 57. a Cedren. ad an. 1. Basilii Ma-
5 Cedrenus ad an. 1. Basilii Ma- cedonis.
cedonis. 9 Constantin. Porphyrogenet. in
Constantinus Porphyrogenetta vita avi sui Basilii Macedon. p. 136.

www.dacoromanica.ro
 241

al cincilea Arrnenul, Mat fiind de cei conjurati tocma In

Biserica, intru al caruia loc tot aceiasi conjuraq ail pus
imperat pre Mihail al doilea cel gangav, carele si, Amoret
s'at poreclit de la patria sa 1.
Anul 822, Wend Mihail al doilea WO faca preteni si pre
orthodozi si pre Iconomacl, Ore-care Thoma s'at radicat
cu 6ste asupra WI, si rat inchis in Tarigrad, despre ca-
rea inchidere asa scrie Gheorghie Chedren 2 : 4 Sosind vestea,
carea WA lumea o patrunsése, 0 la Myrtagon craiul bulgari-
lor, cum ca pre imperatul romanilor il tin inchis intre zi-
dull, at trimis pre ascuns la Mihail si i-at fagaduit, cal
va da ajutorit. Ci imperatul sat -pentru cal era mill de
popor, sat pentru ca partinea banilor,.... laudAnd bun& vo-
inta bulgarului, ajutoriul nu l'at prima. Myrtagon totusi,
ca unul carele se desfata in batal, si in pradzile prin JAM
castigate, si impreuna poftea sa tint. legatura cea de pe trei
ani facuta cu Leon Arménul, s'at sculat in centra Thomel,
si intrand in putul Romanilor, tabara si-o at asedat la
locul, ce se numésce Acviduct. Thoma carele scia venirea
bulgarilor, precum sti. cadea, tare s'at spaimantat, apol ve-
nindu's1 in or!, at poroncit la a! sei, sa prinda armele. i
vegendu-se pre sine slab, si ca lezne pote pérde bataia,
pentru ca is! impartise Ostea in doao parV ... at gandit,
cä mai bine va fi se'si traga Ostea de la cetate, si se o
ducä asupra bulgarilor, socotind, ca va fi lor in tocma la
putere : si asa la Alviduct s'att lovit cu bulgarii. Ci in ba-
taia aceia s'at invins cu Mae mare pérdere : stringendu-se
acéia, carii cu fuga si-ail cercat mantuirea, la un loc ne-
strabatut, si de acolo uitandu-se, ce va se fie. MA. Bulga-
rul fOrte muW robi, si prada ducend cu sine, s'at inturnat
inflat, si Mos pentru biruinta).
1 Cedrenus ad an. 1. Michaelis 2 Georg. Cedren. in Compendio
IL dicti Balbi seu Amoriensis Ca- Hist. ad an. 3. Michaelis Amorii
tona in Synop. Chronol. Aug.
Cronica ronatnilor. Tom. I. 16

www.dacoromanica.ro
 242

Asisderea scriti: Zonaral, Scriitoriul dupa Constantin 2,

si Gheorghie Monacul3.
Annl 823. Pre Thoma tyrannul dandu'l cetatenil din Odrit,
imp6ratul Mihail al doilea 11 onArd4.
Anal 824. La anul acesta Eginhard 5, si din cronica de
la Fulda6 asa scrie Senleben 7 : t Bill g a ril lacuitoril Mesiel
de gios, preste caril domnea dupa cronica de la Fulda 0-
myrmag (altii II numesc Ortomag mai virtos apusénit, cad
resariténil il chiama Crytagon, Mutragon, dart mai cu sama
Myrtagon), la caril Inca nu ajunsése- arrnele FrAncilor,
macar din ce pricina at trimis soli la Ludovic (eel cu t-
vlavie), carele zabavea in Fracofurt, ca se poftesca pace-
de pretensug. Solia intait s'ati veclut vrednica de a se baga
in samA, totusi era prepus despre densa, pentru ca de la
némul acela pana acuma nu fusese obicinuita, si lezne
se putea gandi, ca numal pentru acéia s'at trimis, ca se
iscodesca terile, si putérea Francilor, totusl imperatul
pre soli cu cinste prirnitl i-ad trimis indarapt, si ca mai
pre afund se pOta strabate sfaturile lul Ortomag, at dal
sot de cale solilor pre Ore-care Maheiin sat Mahelm din
Bavaria. carele alta facend de rata, se cerce sfaturile, si
puterea némului Nici s'at 1 nsalat en cercarea, pentru
ca bulgaril cu Mahelin at vorbit incalcit, si nici otarate
conditil de legatura i-ati pus, nici céle de dénsul puse
le-at priirnit; de unde s'at cunoscut, cA ei numal prilej
cerca, de a'si lati tinutul. Inca nu trecuse anal acesta, cand
iarasl alti soli at venit in Bavaria pe la Craciun de la a-
ceiasi Bulgari, carora le-at poruncit Imperatul se remana
acolo bit& iarna, si inaintea lul a veni nu i-at lAsat.
1 Zonaras Tom. 2. p. 138. 5 Eginhardus in Annalib. ad
2 Constant. Continuator. p. 41. 42. an. 824.
8 Georg. Monachus p. 513. 5 Annales Fuldenses ad an. 824.
4 Cedren. in Compend. Hist. Ca- 7 Ioan. Ludov. Schonleben in
tona in Synop. Chronol. Hist. Carniol. Tom. 1. Part. 3.

www.dacoromanica.ro
 243

«Intru aceia at chiernat pre solil Abotritilor, cull se nu-

mea mat cu serna Predenechentl, i fiind vecint cu bulga-
nit lacuia in Dachia Fang Dunare. Cara se jeluia, ca. de
bulgart nu at odihna, si cerea ajutorit asupra lor, acestora
li eat poruncit, sa se intOrne acasa, si se %Tina la vrémea
bulgarilor pusa.).
.Aisderea scrit Melhior Inhofer 1, Luchie Dalmata 2, si Seth
Calvisie din Aimonie8.
Nu farä pricina am fost scris in dialoguL pre carele vo-
iam a'l typari cu Grammatica cea Românesca : (ci nu m'ad
ingaduit tensura cartel cet imperatescI de la Vienna), cum
cä supt numele Abotritilor aci vin Colonil luT Traian cel
in Dachia cea véche remast, precum eat aratat la anul
74 pentru ca. de at avut Odrianit cet la anul 813 ro-
bitt de Crumn craiul bulgarilor povatuitoril sM in Dachia,
cu mult mat tare at trebuit colonit lul Traian, cariT nu
era robt, ci numat cuprinst de bulgart, se aiba povatuirea
sa, carea at trimis soft la imperatul apusulut Ludovic I.
De te indoesct despre cate le diseit acuma, cetésce pre Leon
Grammaticul 4, ale caruia cuvinte le voit aduce la anul 837.
Gresesce asa &rä prea vestitul Enghel, cand vrea se a-
réte8, ca. pre roman! bulgaril i-aa trecut in Dachia cea ye-
che, pentru ca Romani! cet in Dachia veche lasatt de Av-
relian numal cat s'at sporit cu reducerea prin Bulgaria a-
celor de densit trecutt in Dachia cea noao.
Ann! 825. Trecend iarna (dice Senleben8) in anul urma-
torit imperatul Ludovic pre solil bulgarilor, carit se oprise
in Bavaria mat mult de patru lunt, in luna hit Mail) i-ah

' Melchior Inchofer in Annal. 4 Leo Grammatic. in Chrono-

Eccl. Regni Hung. Tom. I. p. 33.
2 Lucius Dalmata Lib. I. Cap. 15.
8 Calvisius in Opere Chron. ad
h. an.
graphia.
5 Lin. Christian. Engel in anti-
quiore Historia Valachife Part. 1.
p. 139..
6 km. Ludovicus SchOnleben I. c

www.dacoromanica.ro
 244

dhiemat la sine In Acvisgran, si le-at ascultat poftele, vor-

bitu-s'ad iara despre otarele tailor, si Imperatul scriind
luI Ortomag (sad Myrtagon), despre acelea, care i s'at pa-
rut, l'ad Insciintat,.
Anal 826. Avgustul Mihail al doilea, a doaoa Ora casato-
rindu-se, fara de lege ad luat sie muére pre Evfrosina, ca-
rea era calugarita; pentru carea fapta pana ce ad trait, tot
nenorocos ad fost 1.
Anal 827. La anul acesla asa scrie Sen1eben2: «Anul a-
cesta ad descoperit sfaturile bulgarilor, cariI fara de véste
trecênd riul Dravulul, s'ad sculat asupra slavilor, caril la-
cuia In Pannonia, si cu sabie, si cu foc sodomind VA& té ra,
In locul povatuitorilor, caril avusese slavil, le-ad dat po-
vatuitorl bulgarescl, gandind, a asa vor atata la arrne pre
Impératul (Ludovic I.), cu carele nu se putuse naravi pentru
punerea otarelor ..
Asisderea scrie si Inhofer 3, dart, mie mi se véde, a nu
In Pannonia, ci in Dalmatia ad navalit bulgariI 'in anul de
acum, precum Si din anul viitori ti. potl culege.
Anal 828. BulgariI in anul trecut, (qice Calvisie4 din Ai-
monie) pradase Dalmatia cea de catra resarit ; drept aceia
s'ad tinut adunare in luna lin Fevruarie in Acvisgran si
Duzuc Baldrev, pentru a caruia nebagare de sama Intrase
bulgariI, sad mazalit, si Dalmatia s'ad impartit In patru pre-
fecturl. Povatuitorii cel spaniolesci, caril in anul trecut za-
bavise cu ajutoriul, Inca s'att mazalit).
Irnperatului Mihail al doilea Inca nu bine I-au umblat In
anul de acum, pentru ca ad perdut Sichilia, Calabria, si
Dalmatia 5.

1 Baron. in Anna lib. Eccl. ad En!. Regni Hungar. Tom. 1. p. 40.

h. an. Catona in Synop Chronol. 4 Sethus Calvisius in Opera
2 loan. Ludov. SchOnleben in
Hist. Carniol. Tom. 1. Part. 3. Chronologico ad ann. 828.
3 Melchior Inchofer in Anna lib. 6 Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 - 245

Milli 829. Avgustul Mihail al doilea dupa multe nenoro-

cirl, care i s'ati intamplat dupa casatoria cu calugarita Ev-
frosina, precum s'ati cjis la anal 826, in anul de acurn in
iuna luT Octomvrie a0 rnurit de durerea maruntarilor, ca-
nna i-ad urmat fiiul sea Tilton Acesta vrend a se arata
iubitoritl de dreptate, au ucis pre cei ce facuse pre tata-
sett imperat, totusl pre cinstitoril icOnelor tare i-au nacajit
Anal 834. Imperatul Constantin Porfyroghenetul 2, vrend
se arête urzirea ungurilor, asa. scrie : diernul turcilor mai
de demult lacuia langa Hazaria in locul, care se numea
Levedia, de la voivodul lor cel dintãiU, carele pe nume se
chiema Levedia, ci de pe deregatorie se dicea voivod, ca i cel
alalti urmatori ai Int In likul acesta, adeca in Levedia,
era un rm, ce se chiarna Higimas sa0 Hinghilus. Si atunci
nu se chiema Turd, ci Savarmiasfall pentru Ore-carea pri-
cina : si era némurile lor sépte, care n'ati avut stapanito-
riO despre sine, nici dintru al sel nici strein, fara numal
voivodzi, intre call! cel d'intaiO aii fost numitul Levedia.
Acestea 8.0 lacuit in Hazarii trel an!, fiindu-le sop in t6te
razb6ele ; i Caganul domnitoriul Hazariei voivodulul
turcilor celui dintaiu lul Levedia, pentru virtutea, i sotie-
tatea lor, i-an dat muére pre o Hazara de buna vita, stra-
murat find de vestea tariel, si a vit.ei lul ceil luminate, ca
se aiba prune! de la densul, ci s'ati intamplat, de Levedia
n'aU avut prune! din Hazara aceia.
«Iara Patinachitele, carii se poreclea Cangar mai de de-
mult (cad numele acesta Cangar la densil insemnéza de
buna vita, i tarie), sculandu-se hi cOntra Hazarilor, fura
Invinl, si silip a's1 lasa tera, aU trebuit a cuprinde ti-
nutul turcilor. Asa dara stirnindu-se razboiti intre turd,
intre patinachite, caril se numea in timpul de atunci

1 Cedren. in Compendio Hist. ad I 2 Constantin. Porphyrogenn. de

ann. 1. Theophili Aug. Catona in
Synop. Chronol. administratione imperii cap. 38.

www.dacoromanica.ro
 246

Cangar, s'a0 invins 6stea turcilor, impartindu-se in doao

partl, dintra care una aü apucat cdtrd resdrit, L s'an a-
sedat inteo parte a Persiel, call! pana In dioa de asta-dr
de pe porecla cea véche a turcilor se numesc Savartia-
stall ; iara céid-laltä parte cu voivodul, i povatuitoriul sëü
Levedia s'ati asedat In locurile, ce se numesc Atdlcuzu,
unde acuesc in timpul de acum patinachitele.)
PAnd aci avgustul Constantin Porfyroghenetul, carele fOrte
améstecà numele, i faptele némurilor, mai ales a calor
de citrä medd-nOpte, si hronologia Inca nu o tine cu de-
adinsul. Drept acéla cetitoriule ! gandesc, cd-ti va fi spre
folos, de voia addoga fiscal talcuri, prin care se se mai
usur6ze intelesul avtorulul acestuia. Asa &It sa mil, cum
cä prin turd intelege pre stramosii ungurilor de acum,
precum fac mat multi dintra avtorii cel vechi, carea la
anii viitori mat chiar se va arti(a. Numele cel mai bdtran
al ungurilor adecd Savartiasfalii, cd l'aa contras Constan-
tin Porfyroghenetul din numele Sabirilor, si al Eftalitelor,
dice Gheorghie Prat 1
Despre hazari asa scrie Hofman2: «Cazarii, Cazanu e
cetatea tatarilor, carea o al cuprins Ioann Vasilie, marele
povatuitoriU al muscalilor, zace rang& riul Cazan, carele se
varsd in Volga ; iaste cea mat de frunte cetate a impèrAtiel
Cazan cpse, Intre Bulgaria (cea véche) i intre Cheremisi.
Imp6rdtia acésta s'a0 urzit de odata cu a Astracanului, si
cu a Nogoiului din inmicsorarea impèrdtiei tatarilor din
Zavolha, célea-lalte hurde 'Inca s'ati desdinat, si fieste-carea
0-8.0 rèclicat craiii, Infra carh aU fost si CO din Cazan, carii
destul de lat aS impèratit; pentru ca supt imperdtia acésta
s'a0 prins Morava, Cheremisil, Nagornii, Logovii, si Siberia.
Ci dupa acéia in anul 1518 , marele povd tuitoriU al rusi-
lor Ioann Vasilie i-a0 fäcut tributarl, ddndule craia pre Scheale.

'Pray in Annalib. Veterum 2 Hofmannus in Lexieo Uni-

Hunnor, Avar. et Hung. p. 806. I versali.

www.dacoromanica.ro
 247

bra dupa ce s'aU desdinat Cazanil de la rus1 catra Mend-

1i-Chirai0, In anul 1521, si acesta le-ad dat craiti pe
frate-sal Sap-craiU, Ioann Vasilid In anul 1551, iaras1 s'aft
pus supt jug, si de atund sant supt stapanirea rusilor). Din
euvintele lul Hofman aci aduse lesne pop pric6pe, eine ati
fost hazaril.
Patinachitele cine aü fost maI pre larg vel Invèta la anil
viitorI, aci numaI atata insémna, ea mai pre urma pe Ro-
manI Inca i-an numit Patinachiter si Inca si ComanI, in
loc de Romani, precum i acésta se va arata la aRil vii-
tort, mai ales la anul 1160, si 1284. Ve4I i Luchie Dal-
mata, carele Intarésce acésta in cartea 6. cap. 5. Leve-
dia dupa Enghel 1 au fost in Ucrainia de acum, i martu-
risésce i Constantin Porfyroghenetul 2 clicend : tLocul pap-
nachitelor, in care ad lama turcil se numésee de la flu-
rile, ce sant acolo ; iara riurile sant acéstea : Out eel din-
taia se chiama Vartih al doilea Cuv, al treilea Trul, al
patrulea Vrut (adeca Prut) si al cincilea Seret. ,
Céle dintaiu trel riurl, gandesc e0, ca sant in Podolia,
pi Pocutia, iara Prutul, si Serétiul sant In Moldova, precum
scrie i Stritter8, carele se indoésee despre anul, in carele
s'ad alungat unguril din Levedia. Ci nu era, cad se indoi,
pentru ea Constantin Porfyroghenetul4 mat nainte chiar
scrisése, ea papnachidele ai lama 55 de anY in Levedia, pi
apol at% alungat si din Atelcuzu pre ungurI in anul 889,
dupa cum scrie Porfyroghenetul5.
Gresesce asa du& prea vestitul Enghel 6, cand scrie, ca
unguril. aü fost alungap din Levedia In anul 883, pentru
ca in anul 884 s'aU alungat de acolo, si in anul 889 din
Atelcuzu_

I loan. Christ. Engel in antiqu. 4 Constantin. Porphyrogeneta

Hist. Va1achiaa Part. 1. pag. 140. Cap. 37.
5 Constantin Porphyr. ibidem
2 Constantinus Porphyrogen. I. c. Cap. 40.
3 Stritter. Ungricorum Tom. 1. 4 Engel 1. c.

www.dacoromanica.ro
 '248

Anul 837. Crurnn craiul bulgarilor, si al Romanilor Inca

In anul 813 de la incungiurarea Tarigradului, scrie Leon
grammaticul «Abatendu-se n cOntra Odriulift, rat That
cu arme. si robind 12,000 de barbati afar& de mucri, i-aa
trecuta peste Duna-1.e, si acolo i-aa aseqat. Dupa acéla pe vré-
mea imperatulul Theofil era magistru milithresc in Machido-
nia Cordules. Acesta avea feclor pre Barda atunci in varsta
barbatesca, pre carele rat lasat in locul sea, se domnésca
preste machidonenil cel dincolo de Dunare. Iara el cu meste-
sug s'au dus la imperatul Theofil, pro carele imperatul cu bu-
curie Vat) primit, i incelegendu-I pofta, aU poruncit se i se
dea corabil, ca sa se pita rnachidonénil intorna in Tarigrad.
Era 0.tunci stapanitoria BulgarieT Baldemir (ea clic Bogarie,
ca acesta s'at numit Mihail, dupa ce s'aa facut crestin),
nepotul lul Crumn, i tatal lul Simeon. Iara multimea ro-
bilor cu muerile, si cu pruncil s'aa sfatuit impreuna despre
IntOrcerea in Romania, si mergend Mihail bulgarul spre
Thessalonica cu averile sale aa Inceput a tréce. Care M-
eru inte1egendu-1 comitul aü trecut Dunarea, sa se bata cu
defied. Machidonénil in premejdie fiind, si-aa pus povatu-
itorl pre Tantas, si pre Cordeles, i batendu-se cu bulga-
rii, pre unil i-at omorat, pre altil i-aa robit. Bulgarii, carii
n'ati putut trece inapol Dunarea, ca sa spun& ce al lucrat
Machidonenii, s'aa abatut la unguri (in Moldova). Intea-
céia A sosit i corabiile céle de imperatul trimise, se duct
robii Inapol; ci Unnil inca s'aa ivit nenumératI. Machido-
nénil veclind pre Unni, cu lacrarnI se vaera qicênd Dum-
ne4eule al santulul Adrian adjuta-ne! i dinpreuna s'aa ga-
tit la batae. Tara turcil gicea: dati-ne averile v6stre, i pa-
sat], unde voiI. N'aa vrut machidonenil, ci trel 4ile dupa
o lalta A stat gata la razboia, iara a patra 4i s'aa suit
In corabil. Acesta vedendu-o turcil de la al cincilea cias
al i1e1 pana sera s'aft batut, i multimea br gonita find

Leo Gramm. in Chron. ad ann. quo Mich. TIt uxorem duxit.

www.dacoromanica.ro
 249-

de machidonéni at dat dosul. In clioa ce at urmat, ga-

tindu-se la drum machidonenii Unnii iar d. s'at ivit gata la
bittae ; ci dintra machidonéni Ore-care Leon din vita Ghe-
mostilor, carele dupa acéia at fost beteriarh, cu inima le-
aa stat improtiva. ; si Impreunendu-sa cu densul si alp ma-
chidonéni din eel mai de frunte, all frant pre nemici, si fa-
garinclueT, machidonenii s'at suit in corabil, si rnergend la
imperatul, cu dragoste s'at prirnit de densul, apol s'a0 in-
turnat in Machidonia patria sa.
Era Vasilie (carele 8.0 imperatit la anul 867), and s'at
inturnat din robie (in carea at fost supt tea imperatia lui
Leon, si a lui Mihail celui din Amorit) supt Theofil in varsta
tineretelor, adecd. de 25 de anb. Pand aci Leon grammaticul,
carele supt numele Unnilor si al Turcilor tot pe Ungurl
Intelege. In loc de BaXay.ep a au trebuit sa, scrie Borptc,
pop pricepe din contest, cd apol II numesce Mihail. Gheor-
ghie Chedren lasa scrie despre sloboclirea machidonénilor din
robie: (Celora-lalp robi mai pre urma Dumneclea le-ati fa-
cut prilej de a se inturna in patria sa ; pentru a printul
bulgarilor mai a dése-ori fiind Invins, nici putend mai mult
a sta in contra armelor Romanilor, al) mai voit pacea, de cat
razboiul, si pre robi i-at slobocpt, la aril and era adunap,
si gata de a pleca, uitandu-se at veclut pre Vasilie, carele
atunci trecuse din pruncie la varsta tineretelor.... si chieman-
du-I la sine l'all prins de mana, si sarutandu-1, NO ddruit cu
un mar fOrte mare,. Asa Chedren1 ci pie mi se véde,
ca mai adeverat scrie Leon grammaticul de cat dênsul ,
pentru -ca Chedren si cu povestea merului Inca vrea se
inalte pre imperatul VaSilie machidonenul.
Anal 842. Imperatul Theofil dupa multa pérdere, carea o
8.0 avut de la sarachini, in anul de acum mancat de in-
tristare, si de 13615., at% murit in 20 de cple ale lui Ianu-

i Cedren. in Compendio Hisior. ad an. 1. Basilii I. Macedonis.

www.dacoromanica.ro
 250

arie, Intru al caruia loc ail statut imperat fiiul sell Mi-
hail al treilea, prunc de patru ani, ci supt tutela mane-sa
Theodorel , carea iaras at pus in loc cinstea sfintelor
icOne 1.
Iara despre inceputul imperatiei lui Mihail al treilea supt
tutela mane-sa asa scrie Simeon magistrul si logofetul2:
tImperatind Theodora, Bogore craiul bulgarilor intelegend,
a schiptrul imperatiei romanilor il tine o muére, at tri-
mia soli la densa cliandu'l : a va rumpe pacea, 'si se va
osti cu densa. Caruia densa i-at respuns qicend : se scil
ca. et Inca voitz radica Oste asupra ta; si am nadéjde, cä
te voift dobandi ... de cum-va nu va fi asa, totusi te voiti
dobandi, remaindu'ml invingerea, pentru ca vel invinge pre
o muére, iara nu pre un barbat. Cu respunsul acela inblin-
cjindu-se varvarul, aU tinut pacea, si a0 Innoit legaturile,.
Asisderea suit continuatorul lul Constantin 3, Chedren 4,
si Zonara 5.
Anul 845. Despre anul, in carele s'aU facut crestinl Bo-
gore craiul bulgarilor, si al romanilor, cel ce s'at numit
Mihail dupa S. Botez, avtorii nu se naravesc intre sine.
Cad unit pun increstinarea liii la anul 859 sail 860, pre-
cum face Simeon magistrul si logofetul 6 cu Leon gram-
maticul 7; altil o pun la anul 865, precum Bertinian8 cu .

Analista din Fulda'', si cu Sigebert 13; altii qic si cu mult

mal bine, cum ca Bogore s'at botezat la anul 845; asa

1 Gatona in Synop. Chronol. 7 Leo Grammaticus in Chro-

2 Symeon Magister et Logo !h.
in Anna lib. de Michaele III. Nro 21.
3 Constanlini Continuator p. 101.
4 Cedren. Tom. 2. P. 539.
6 Zonaras Tom. 2. p. 155.
6 Symeon Magister et Logotheta
in Anna lib. Nro 25. in Mich lad. III.
nogr. ad ann. quo Bardas CEesar
full creatus.
8 Bertinianus ad an. 866.
9 Annalista Fuldensis ad an.
866.
'° Sygeber. in Chronico ad an.
865.

www.dacoromanica.ro
 251

fac Inhofer 1, enleben 2,

i Lecvien3, pre caril Insuml Il un-
mez in hronologhie. Ci istoria intOccerel luI Bogore o pun
din Chedren4, carele pOte ca am6steca intr'ênsa intamplart
de mai multi anI clicend: (Dupd. acéia (adeca dupa pacea
din anul 842), iards s'ail trimis soli de ambe partile, ce-
rend imperatesa Theodora pre Theodosie Cufara, barbatul
cel prea zdravan, si de folos imperatiel; carele era rob in
Bulgaria; iard Bogore pre sora sa, carea printr'o navälire
se robise, si de mult se tinea in curtea imperatesca. Ace-
sta deprinsa fiind in Invètatura cea crestinésca, si in alte-
sciinte, dupa ce s'ati trimis acasa, n'aU incetat a propove-
dui frateluI séti credinta cea crestinesca, si a semana lu-
crud de evlavie In inima luY, carele si ma! nainte fusése
deprins Intru acélea prin Cufara. Ci Bogore dupa ce s'aü
facut schimbul, si Inttrcênd pre Cufara Impèratésel, ail prii-
mit pre soru-sa, mdcar ca era deprins Intru céle sfinte,
totusl, legea sa cea InselatOre nu o ati lepadat. Ci dupa ce
s'att starnit ciurna forte mare In Bulgaria, nicl s'aq aflat
vre-un Mc Improtiva eiT, atuncI Bogore ail chiemat intru a-
jutoriO pre Dumnecleul crestinilor, intru a cdruia credinta
fusése deprins prin Cufara, soru-sa, si mantuindu-se de
ciuma, ati priimit credinta cea adevarata, si s'aU botezat
cu ma! multi al se; patriarhul, carele ail fostO trimis acolo
sel botéze, ail numit pe craiul Mihail, de pe numele im-
peratulut
Alta Inca s'a0 intamplat. carea Pau adus la evlavie, si-
l'ati inrädAcinat Inteensa. Desmerdandu-se el fdrã samd In
vénaturI, -poftea, ca nu numal cand esea la v'enat, ci, si
acasä sä se WA desmerda : drept acéIa 0-au facut casa
noao, -si ail poruncit calugaruluI Mothodie, carele era prä-
sit din Roma (cad era déos roman din colonil lul Traian),
' Inchofer in Annal. Ecel.. Regni 8 Lequien in Oriente Christiana
Hang. Tom. I.. p. 54. Tom. 2. p. 288.
2 SChonleben in Hisior. Car- 4 Cedren in Compendio Hist.
uioli. Tom. 1. Part. 3. de Michaele III.

www.dacoromanica.ro
 252

si mester in zugravire, se o impodobesca cu féli0 de fêM

de istorii, si din pronia Dumnegeiasa n'ad numit, ce Fail
de fére vrea sa se zugravésca, ci l'aft lasat dupa cum va
vrea, nutnal sa fie grOznica Intypuirea. Calugarul aa zu-
gravit a doao venire a Domnulul Hs. sciind, ca nu iaste
ceva mai grOznic, de cat aceia. Craiul vèclend de o parte
pe drepti, de alta pe eel osanditi zugravitl, si talcuindul
zugravul, ce insemnéza acéstea, 0 indata ail lepadat bos-
cOnele, si invëtand dumnaleescele taine de la dumnecjees-
cul arhiereUp precum am clis, de cu nOpte s'a0 botezat).
In catu'l despre Cufara, si despre sora lul Bogore asis-
derea scrie si Simeon magistrul si logofetul 1, numal cat
clice, ca Cufara ati fost calugar, si s'au chiemat Theodor
nu Theodosie.
Anul 846. Care scrie Chedren indata dupa céle ce le-am
scris din dénsul la anul mai din nainte, pentni acéia le
pun aci, pentru ca rëscOla asupra lul Bogore acum dupa
botez Mihail nurpit, dupa cum scrie Simeon logofkul 2,
s'ag intamplat pentru pictura de monahul Methodie lAcuta,
carea r6scOla nu se pole pune la anul 859, sa0 860, pen-
tru ca atuncl nu imp6ratea Theodora, pre carea o lepadase
filul s6a inca in anul 857, precum arata Stefan Catona 8
Iark Chedren 4 asa scrie : «in protiva lul Bogore s'aq ra-
dicat bodril bulgarilor, si poporul, si ail vrut se'l ornOra,
pre caril el cu putini ostasi, purtand innaintea sa semnul
crucei, i-ail invins, si spariindul i-ail adus la credinta luI Hs..
Mal pre larg scrie Bertinian 8 despre rèscOla bulgarilor,
cliand : ecraiul bulgarilor, carele' in anul mai din nainte
pornit find de duhul slant, si prin sérnne, si miselatatile

' Symeon Magister et Logo- theta in Annalib. Nro 25. in Mi-

theta in Anna lib. Nro 22. in Mi- chaelem III.
3 Gatona in Synop. Chronol.
chaelem III. * Cedrenus 1. c.
2 Symeon Magister et Logo- 5 Bertinian. ad an. 866.

www.dacoromanica.ro
 253

poporului sed stramurat, gandea, sa se fad, crestin, s'ad

botezat. Carea fapta nesuferindu-o cel mal de frunte din
Ora lul, ad invitat poporul, ca se'l ornOra. Drept aceia catl
ad fost in gece tinuturI, s'ad adunat impreglurul polatel lul.
Wà el chemand numele lul Hs. intru ajutorid, numal cu
48 de Omenl s'ad dus asupra atatel multima, i esind prin
porta cetatei, i s'ad aratat lul, i celor, ce era cu dênsul
septe clirid, caril purta facla de cell in manile sale, si
asa mergea inaintea craiulul, i inaintea celor ce era cu
densul. Iarä acelora, caril se sculase asupra craiuluI, li se
'Area, ca un sat mare arclend cade preste eI , si cä cail
acelora, caril era cu craiul, dupa cum li se parea !Amu-
rilor, radicatl pe doao piciOre merg, i cu piclOrele cele
din nainte II lovesc pre el. Din carea Were atata frica ad
cuprins pre nemicl, cat nici putea fugi, nicl a se apara,
ci cacluV la !Anent nict a se misca putea. lara craiul ta-
ind pre 52 din cel mal de frunte, caril aWse poporul, pre
ceIa-laal i-an lasat nevatamatt Apol trimetend la Ludovic
craiul Germaniel, cu carele avea legatura de pace, ad ce-
rut episcop, i preoti, si pre cel trimii cu cinste i-ad pri-
ma.) Din cuvintele BertinianuluI po(l culege, ea rescOla
bulgarilor nu s'ad intamplat in anul, in care s'at botezat
Bogore, ci mal tarchd, adeca la anul de acum.
Anal 852. Cate scrie Leon grammaticul 1 la anul al unspre-
clicelea al imperatésel Theodorel, carele cade in anul de
acum, despre bataia bulgarilor cu ostasil Theodorel, mi se
ved a fi fost preste voia lul Bogore celul botezat, numal
pentru fOmetea, ce era in Bulgaria, despre carea asa scrie
Simeon logofetul 2: cCi fOrnete find in Wt . térea lul Bo-
gore, au trebuit, se treca preste otarele rOmanilor).
Anal 857. Care le void aduce aci din Chedren 3, peniru

1 Leon Gramatic. in Chronogr. 2 Symeon Magister et Logotheta

Nro 22.
ad an. 11. Theodora3 Augusta3. 3 Cedren. in Compendio Histor.

www.dacoromanica.ro
 264

Acéia le pun la anur acesta, pentru cd. Theodora, dupa cum

aratd Catona mal indelung n'atl impèrAtit, i drept acéia
n'ad potut aa Zagora bulgarilor, precum scrie Chedren di-
cend Dupa ce s'aq intors to0 bulgaril la creAndtate
Bogore prin cártl s'an rugat Avgustel ca la al sël. cel ce
nu avea loc de agluns, se le dea cat-va pament, pentru
c. va uni popOrele, i pacea o va face véclnicd. Carea cé-
Tere prea cu bucurie o au primit Theodora. 0 al dat bal-
garilor tot parnEntul, cat iaste de la Siam. otarul Roma-
niel, 0 al Bulgariel de atuncI, pana. la Develt, carele atund
era desert, care pament bulgaril Vat) numit Zagora. Asa
s'an intors tad Bulgaria la evlavie, i spre apus aO fost
adanca pace, i at inflorit pacea cea adevèratd,. Misderea
scrie si Simeon logofetul 2 despre Zagora, ci numal cat in-
Adrésce, ca. Mihail al treilea aü datu-o bulgarilor in al pa-
trulea an al impèrMiel sale ceil WA de murnd-sa Theodora,
pre carea 1x anul 857, o an lipsit de impèrdtie. Drept a-
céia botezul Jul Bogote inca ii pune la al patrulea an al
lul Mihail, adeca la anul 859 sail 860, precum lace i Leon
grarnmaticul in, hronografia sa3.
Ann! 861. La anul acesta a4a scrie Lecvien turtnéza
insemnarea cea grecésca (carea o ad capatat Lecvien did
cartea craiulul Galiel cea de supt numérul 1004). Metho-
die fratele S. Chyril filosofulul, carele s'an sfintit in Roma
arhiepiscdp Moraviel ceil din Pannonia, Mopaf365v tç flavvoviac
de papa Nicolae dupd Adrian. Bulgaril tocma de la S.
Chyril filosoful ati primit inceperea cre§tindtatel, ba incd
§i de la trate-sea S. Methodie, caril lasand pre bulgarl
(in anul 861), dupa caril se batea Fotie, aS trecul se
Inv* pre moravl). Acéstea Lecvien, nici e de a te mirp,

Catona in Synop. Chronol. phia ad ann. quo Bardaz, CRsar

2 Symeon Magister et Logotheta fuit creatus.
in Annalibus Nro 25. ' Michael L Kin ien in Oriente
8 Leo Grammatic. ia Chronogra- Christian. Torn. 2. p, 289.

www.dacoromanica.ro
 255

Ca SS. Chyril, si Methodie nu s'ag suppus patriarhulul

Fotie ; pentru ca acesta era grec, iara el diaos romanl
(Buhl colonil lul Traian, cum s'ati aratat la anul 845, caril
fiind unitl cu bulgaril, pre GrecI mal intaiu nu'l putea su-
feri stapanl. Pentru acesta aü inceput i Bogore acuma Mi-
hail a trimite soli acusl in Germania acusl la Roma veche,
pentru invatatorl dupa cum se va arata la anil viitorl.
Aci insémna, Ca Moravia, la carea aa trecut SS. Chyril, §i
Methodie, n'aft fost Moravia de acum, ci Slavonia de acum
s'a0 numit atuncl Moravia cea mare t EcD Mopapia ; pentru
ca qice Constantin Porfyroghenetul 1 Turcilor (Ungurilor) le
iaste vecina despre amecia-cli Moravia cea mare, tera lul Sfen-
doploc}. Apol iaras 2: «In anul acela (unde lacuia atuncl
unguril) sant niscare remasite vechl, intre care sant podul
lul Traian ía inceputul Turchiel, si Balgradul, care e de-
parte cale de trel Ole de la pod, uncle iaste turnul sfantu-
lul i marelul imperatulul Constantin , i iaras pe cursul
Dunarel in sus iaste Syrmiul, carele e departe de Balgrad,
cale de doao clile : de aeolo Moravia cea mare , cea ne-
botezata , pre carea, o art robit turcil si al caria print au
fost mal de demult Sfendoploc).
Greesc asa dara totl, caril tin, ca fintil Chyril si Me-
thodie art trecut in Moravia de acum, si in Boemia.
Anal 866. In anul acesta imperatul resaritulul Mihail al
treilea au omorat pre chesariul Barda, carele era frate cu
muma-sa Theodora, i in locul lul ati facut chesariu pre
Vasilie Machidonenul 8.
bed Mihail bulgarul nenaravindu-se cu Grecil, art trimis
soli si la Ludovic al doilea imperatul apusulul, si la Ni-
colae patriarhul Romel, de la amandol cerend episcopI,

' Constantin. Porphyrogeneta 8 Constantin. Porphyrog. in vita

de administratione Imperii Cap. 13.
Basilii Macedon. avi sui. Catona in
2 Mem Constantin. ibidem Cap.
40. Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 256

preoa, pentru ca se Invae pre bulgarI legea, cea cresti-

néscd.1. Despre amandoao soliile Bertinian la anul 866, a§a
scrie : tsi trimetend_ (Bogore) la Ludovic craiul Germaniel,
cu carele avea legaturd de pace, at cerut episcop, i pre.
otl, si pre ceI trimi1 cu cinste i-ad primit. lard Ludovic
trimetênd la Carol fratele sèt, de la dênsul at cerut pe
sarna cliricilor vase sfintite, i vesminturl beserecéscl. Drept
acéla Carol multe culegênd de la episcopil din téra sa, le-at
trimis, se le Indrépte la craiul bulgarilor.
Craiul (bulgarilor) aü trimis pre fiiul sèü cu mal multi
boal de al sél In Roma, si armele, cu care aft fost un
cins. cand In numele lul Hs._. at invins pre nemiciI sél, cu
alte darurl le-at trimis S. Petru, i maI multe intrebäri
despre céle ascunse ale credintel indreptand la papa Nico-
lae, at cerut de la dênsul episcopl, i preoV, ce aa si do,
bandit).
Asisderea 9crie Anastasie bibliotecariul 2, carele atuncea
trdia, Inhofer 3, si enleben 4, Intre caril acestl dol mal de
pre urrna, visaze, cd. nu Bogore, carele s'at nurnit Mihail
in S. Botez, ci alt Mihail aU trimis solfile acéstea.
Ann! 867. Chesariul Vasilie cel dintdiU, carele s'aa poreclit
Machidonén, vèclend purtareze'cea rea a avgustulul Mihail
al treilea, carele i potor, adecd be(dt s'atl poreclit, dupa
ce ai impèratit acesta clece anl fara de muma-sa Theodora,
in anul acesta In 24 Septemvrie, in varsta de 30 de anI
rat omordt, i insus at stAtut imp6rat la resdrit 5. Nici aü
trecut mult timp, si pre Fotie l'aa lepadat din scaunul To-

Sigeberti in Chonico ad an. 4 Shonleben in Histor. Carniol.

865. Annalist a Fuldensis ad an.
Tom. 1. Part. 3.
866.
2 Anastasius Bibliothecar. in 5 Cedrenus. in Compendio His-
vita S. Nicolai I.
torico ad an. 1. Basilii Macedonis.
3 Inchofer in Annalib. Eccl.
Regni Hung. Tom. 1. p. 72. Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 257

rigradului , intorcend iaras in scaunul acela pre S. Ignatie

patriarhul cel mai din nainte 1
Iara despre Ludovic al doilea imperatul apusulul acestea
scrie Annalista din Fulda2 : «Craiul Ludovic ascultand ce-
rerea bulgarilor pre episcopul Ermenric cu preoti si diaconi
Fat trimis in Bulgaria se propoveduiasc a. credinta cea
catholicesca, ci pana ce at ajuns ei acolo, episcopii de la
patriarhul Romei trimil impluse tot pamentul acela, pro-
poveduind, si botezand : drept ace% Ermenric cu al sei
luandu-sl diva bun& de la crait s'at inturnat la ale sale. ,
Despre episcopii de patriarhul Romel Nicolae cel dintait
trimisi in Bulgaria- cu epistola cea respundetOre la 1 06
de intrebari ale craiului Mihail, asa scrie Anastasie bibli-
othecariul in viata patriarhului Nicolae : «in data at ince-
put a inveta pre popor, si a boteza pre toti, de la cel mai
mic pana la cel mai mare, invetandu-1 legea, i obiceiurile,
dupä cum le poruncise prea osfintitul patriarh.
bra craiul cu asa de mare rivna spre credinta cresti-
nesca s'at aprins, cat pre totl streinii i-ati fugarit din téra
sa, adeca pre Greci, si pre Armeni si pre alti inselatori,
canT inveta almintrilea, de cum invata bisérica Romel,
at poruncit ca numai de acea se asculte , care era tri-
misl de la scaunul apostolicesc).
VeqI cata ravna avea apusénii asupra resariténilor ! im-
protiva carora totusi nemic at ispravit, pentru ca impera-
tul resaritulul Vasilie cel dintait machidonénul, dupa cum
suit Constantin Porfyroghenetu13, i Chedren4, atata s'at
nevoit inteun typ, si in altul, pana ce at suppus pre bul-
garl scaunului patriarcesc din Tarigrad.
Anal 869. In anul acesta s'at tinut al optulea sobor e-
cumenic in Tarigrad, carele all fost al patrulea dintra. so-

' Baron. ad h. an. Basilii Macedon. avi sui p. 210.

2 Annalista Fulden. ad. an. 867.
8 Constantin Porphyrog. in vita Cedrenus tom. 2. p. 689.
Cronica romdnilor. Tom. 1. 17

www.dacoromanica.ro
 258

bdrele ecumenice, ce s'ad tinut in cetatea acésta. In so-

borul acesta Fotie s'ad afurisit, pentru ca rapise scaunul
patriarcesc, pana cand traia S. Ignatie , iara nu pentru
alt-ceva ; cad Fotie almintrilea era bunk crestin , si mare
pravoslavnic, numal cat era si prea inv64at, i pricepea
tOte mat mult, si mai bine de cat toti, caril ad trait pe
vrémea lul : drept acéia s'ad si pornit a apara cadinta re-
saritenilor improtiva apusénilor, caril tota ocarmuirea bisO-
recei lu Hs. o tragea la sine, carea nu o ad putut dobandi
vre-o data, precum tOta theologhia cea curata, Inca i cea
din Roma véche, unth- am invètat acéstea, arata. VecI i
actele soborulul al optulea ecumenic , din care veT invëta
ca Bulgaria Inca s'ad luat de supt patriarcia Romel , ai
s'ad dat patriarciei din Tarigrad. Barem de nu s'ar fi in-
tamplat acésta, ca Romanil mai fericiti ar fi fost, de s'ar
fi suppus patriarciel din Roma, precum s'ad fericit alte né-
muri, care insusl le vedem.
Inhofer 1 pre larg arata, cum at sAclut solii bulgarilor
in sobor, si cum s'att certat apusénii cu resaritenil pentru
Bulgaria, despre carea Lecvien 2 aa scrie : 4De cand ad
cuprins bulgaril mat multe WO ale Illyriculul, nu se afla
a fi lost episcopi intr'ensele, find némul acesta prea pa-
gan, ci dupa ce cu vrérea Tatalui ceresc bulgaril s'ad in-
tors, si aft primit credinta crestinOsca, mat intailea, al lor
arhiered i arhiepiscop ad fost Silvestru, pre carele rag
pus papa Adrian al doilea in locul lul Marin Diaconul celui
ce-1 poftisa ma nainte se li-1 sfintésca arhiered , precum
scrie Guillelm bibliothecariul in viata lui Adrian al doilea ;
adeca pentru ca pre Marin scaunul apostolesc vrea se-I tri-
mita la al optulea sobor, ce era sa se tina in Tarigrad,
papa ad trimis la bulgarl pre un Silvestru cu episcopil
Leopard din Anconia, si Dominic din Tarvis se-1 aléga,.

1 Melchior Inchofer in Anna lib. 2 Michael Lequien in Oriente

Eccl. Rengi Hung. tom. 1. p. 83. Christiano tom. 2. p. 288.

www.dacoromanica.ro
 259

Dart lul Silvestru dupa scurtt vreme i s'ad poruncit se

iase din Bulgaria pentru ca craiul bulgarilor ad socotit a fi
mal bin; se primesca episcopl de la Grecl, ca de la nisce
Tecint, pentru otararea, carea o dobandise bizantineniI de la
soborul al optulea prin mislocirea imperatului Vasilie Ma-
chiclonenul. Otarirea acesta tinendu-se, patriarhul Tarigra-
dulul S. Ignatie bulgarilor le-aft dat , si sflntit insusl epis-
cop, in zadar impotrivindu-se Adrian papa Roma)
Pang aci Lecvien, carele despre o parte bine (lice, cä dupa
ce ad cuprins bulgaril, Dachiile, si Mesia de glos in anul 679,
nu se afla a fi fost episcopI friteensele, pana a se IntOrce
bulgaril , pentru ca cad! au si fost, nu putea a se insoti
cu ceia-laltl crestinl pentru frica stapanitorilor sel ; pentru
aceia nici numele lor se pine afla in sob6re ; dara cum
ca. Romanil, sad colonil lui Traian cei din Dachiile tutetrele,
pre caril i-ad supus bulgaril cu venirea lor, s'ar fi lasat
de crestinatate, Inca nu se afld , mill de ad rem as cre-
stinI, episcopl, si preoV Inca ad trebuit se alba, precuLn
ad si avut ; cacl in soborul al septelea Inca ad sequt Urs
episcopul Abritulul. carele ad lost Roman , precum s'au a-
Mat la anul 787. Ba ce e mal mult bulgaril prin Ro-
manl s'ad intors la crestinatate. VeclI anil 845 si 861, si
pre Enghel. 1
Ann! 870. In anul acesta in 6 clile ale lul Ianuarie I'm-
peratul Vasilie cel dintaid Machidonenul ad incoronat pre
flial sal cel mai mare pre Leon al seselea, ce s'ad numjt
intelept 2
Ann! 877. Reposand S. Ignatie patriarhul TarigraduluT Imp&
ratul Vasilie Machidonenul in anul acesta 8 ad strins sobor in
Tarigrad, si pre Fotie dirnpreund cu soborul l'ad asaclat In sca-

' loan Christian. Engel in An- 2 Catona in.Synopsi Chronolog.

tigua Histor. Valachim part. 1.
pag. 140. 8 Catona in Synopsi Chronol.

www.dacoromanica.ro
 260

unul patriarhicesc, in War improtivindu-se apusenii intaias-

data, pentru cà in anul 879. 1 loann al optulea papa de Ia
Roma Inca aq intarit oranduiala soborulul despre Fotie. In
soborul acesta intre a1t1 arhierei au saqut, qice Lecvien : 2
g Gavriil Ava6v, ci nu s'ail socotit intre Mitropoliti, pen-
tru ca in Ahrida, Inca nu sedea arhiepiscopul bulgarilor,.
And 878. La a nul acesta asa scrie Lecvien ay precum ur-
méza : «Al treilea arhiepiscop al bulgarilor ail fost Gheor-
ghie, improtiva caruia Papa IOnn al optulea in epistola 75,
carea o aa trimis lui Mihail craiulul Bulgariel, se jeluiasce,
ca au oranduit episcop Balgradului pre un Evnuh. asa scri-
ind craiuluI: Deci se scie Marirea Ta, a Serghie calugarul
carele fiind el de vita sclav, si in multe rele cufunclat, preo-
tia pre afuris o ati capatat, si apol intr'alte reutatI Inca a-
flat, de episcopul atunci al sell despreotit, iara dupa aceia
cu destula nevrednicie prin Gheorghie, carele cu strambul ail
rabstit nume de episcop, s'ati inaltat la episcopia Balgra-
duluI, cu puterea Verhovnicilor Apostolilor si a SS. CanOne
Inca si cu a nOstra judecata s'au pus gIos. Data in 16 ale
lunei lul Aprilie, in al unsprëzècelea Indiction).
De la anul acesta innainte nu maI aflu pomenirea WI Mi-
hail, ca a unul craiti, ci numal ca a unulul, -carele lasan-
du-se de cilia Inca at mai trait : drept aceia, care Si-
gebert la anul 865 , despre densul, le pun aci. Sigebert
asa dara 4 scrie: «Craiul bulgarilor facendu-se crestini cu
totl bulgariI, dupa ce i s'ail trimis de la scaunul Aposto-
licesc pre0, si ati priimit, si de la craiul Ludovic ajuto-
rinta, asa s'au intarit in credinta, cat curand dupa aceia
au dat craimea fiului sea celui mai mare, si el lepadan-
du-se de lume s'ail facut calugar. Ci veclind, ca fiiul seil

1 Baronius ad h. an. Ca- 3 Lequien in Oriente Christiano

tona I. c. Tom. 2. p. 288.
2 Lequien in Oriente Christian. 4 Sygebert in Chronico ad
Tom. 2. p. 288. an. 865.

www.dacoromanica.ro
 261

nebunésce lucra, si vrea a se intOrce la paganatate, iarasi

DA incins braul militaresc , si au imbracat vesmentul cel
craesc, si gonind pre fiiul sea NO prins, si scoVendu'l o-
chil, ran bagat in temn4a ; apol dand craimea fiiului sea
celui mai mic , iarasi aft imbracat vesmentul cel caluga-
resc, si intru acela at remas pana la sfarAul viete1).
Asa scrie Sigebert, ci ail smintit intru aceia , ca n'ag
Insemnat anul In carele s'ail intamplat istoria acésta. cad
In anul 865 nu s'aü putut intampla. Intru acesta Inca nu
bine ail lucrat, ca nu s'at pus aiavea numele feciorilor
Jul. Bogore saa Mihail, ci despre cel mai mic se scie din
Leon Grammaticul, ca. s'at numit Simeon. Vecil anul 837.
Anal 885. Imperatul Vasilie Machidonénul inselat fiind de
Santabaréuul, in anul de acum aa bagat in temnita pre
fiiul sea cel mai mare Leon al séselea, carele fusése inco-
ronat cu 15 ani mai nainte 1
Anal 886. Avgustul Vasilie cel dintaill Machidonenul dupa
ce d6 slobogit din temnita pre fiiul sea -Leon al séselea,
ail murit intaia cji a lui Martie din anul acesta, caruia in-
data. i-aU urmat Leon al séselea, carele s'aU poreclit cel
Intelept. Acesta cat at statut singur impérat, indata at sa i-
gunit pre Santabarenul in Athina, iara pre Fotie Fat le-
pedat din patriarcie, si in locul lui all pus pe frate-set
Stefan 2.
Anal 887. Leon Grammaticul a, Simeon Logofetul4, Gheorghie
Chedren 5, si Constantin Porfyroghenetul 5 scriind razbbele
Jul Symeon craiulul bulgarilor, si al romanilor cu grecii, si

' Catona in Synop. Chronol. in Annalib. Nro. 3. in Leonem

2 Baron. ad h. an. Catona 1. c.
8 Leo Grammaticus in Chronog.
ad ann. quo obiit Stephanus Pa-
triarcha CP.
4 Symeon Magisler et Logotheta
Philosophum.
6 Cedrenus in Compendio His-
tor. ad an. 3. Leonis Philosophi.
6 Constantin. Porphyrogen. de
.Administratione Imperii Cap. 40.
p. 109.

www.dacoromanica.ro
 262

cu unguril , asa amesteca hronologia, cat cu anevoe hut

iaste a otara, carea batae in ce an s'aa intamplat , totus
asa iaste, ca confruntandul pre densil intre sine, si. Inca
si cu scriitoril de la apus, se cerc adeverul. Pentru aceia
mai naihte de a scrie bathe cea dintaiii, carea s'ati Wrath-
plat intru al treilea an al lul Leon al §éselea, care cade
in anul 888.1. Pricina , din carea s'aU pornit bataTa. , o
pun la anul de acum 887. Iara pricina cum scrie Leon
Grammaticul 2 acesta au fost : «Zautas socrul imperatului a-
yea un serb Evnuh anume Music. Acesta s'a insotit cu Sta-
vrachie, si Cosma, call! era negntatori grecesci prea bogati
acestea dedati fiind spre castigul cel fara de cale, si spri-
ginitl de Music, negutatoria bulgarilor din Tarigrad o au
mutat in Thessalonica, si inctircand Pre bulgari cu. yam!,
prea gre0 i-all nacajit. Despre aceste insciintandu-se Simeon
de la bulgari, el inca au insciintat pre imperatul Leon des-
pre densele : ci imperatul impedecat find de socru-sea, ca-
rele prea iubia pre Music, nu le-a11 bagat in séma. Drept
acéia mSniindu-se bulgariul, 'airi gatit Ostea asupra roma-
nilor.
Antil 888. In anul al treilea al lul Leon filosoful au 0
trecut Symeon in Romania 3, si. precurn scrie Leon gramma-
ticul4 : tImperatul ati trimis pre Crinite magistrul militiel
cu arme, si mai multi de ceI de frunte boéri in cOntra
bulgarilor, si batendu-se mai adése-orl prin Romania, s'aq
fagarit romanil, cagend Crinite, Chyrtite Armeniul, si toti
ceia-l'alti. Dintra hazari, cad! venise intru ajutoriul Imp--
ratulul, pre catI ati prins Simeon , intru batjocura roma-
nilor le-aa taiat narile, si asa i-aa trimis la Tarigrad, pre
calif veclendul Imperatul, s'au aprins de manic, si pe Scler
povatuitoriul l'aa trimis cu corabil mai usOre la Dunare,

I Catona in Syndp. Chron. 6 Symeon Magister et Logoth.

1. c, Cedren. 1. c.
2 Leo Grammaticus 1. c. 4 Leo Grammaticus I. c.

www.dacoromanica.ro
 263

se duca dame turcilor, si se'l atate in cOntra lul Simeon.

kr& el s'ati dus, si dup. ce atl dobandit ajutoriU, si aU fa-
cut legatura cu povatuitoriul turcilor cu Arpad, si cu Cu-
san, s'au intors la Imperatul.,
Ann] 889. In anul acesta iaras ati trimis Imperatul Leon
filosoful Oste asupra lut Simeon pre apa, si pre uscat : pre
mare at trimis pe Evstathie patrichiul si drungariul, iara
pre parnent pe Nichifor Foca, cariI ail agluns pana la Bul-
garia. Dara imperatul poftind pacea, aU trimis pre Constan-
tinache vistiariul la Simeon, se vorbesca despre densa; ci
Simeon vecjendu-se IncongIurat de ostl, pre Constantina-
che l'all tinut Insalatoriq, si l'au pus supt paza, si el s'ail
dus Improtiva lul Foca, cu ale caruI ostI cuprins find,
unguril, precum scrie Constantin Porfyroghenetul 1, all trecut
Dunarea, si batendu-se cu Simeon, dupa. ce l'ail Invins,
si fugarit pre el, pana. la Preslava at venit, apol Inchigend
pre Simeon In cetatea, ce se chiama Mundagra, s'att In-
turnat acasa. In carea vréme ati avut povatuitoria pre Leun-
tica feciorul lin Arpad". Nici e de a nu se créde, ca. Le-
untica ati povatuit pre ungurI in razboiul acesta, pentru
ea Leon grammaticul2, din carele am scris céle mal din na-
inte, numaT atata scrie la --anul trecut despre Arpad, si Cu-
san, a Scler cu densiI ati facut legatura, bra nu, ct el
a0 povatuit pre ungurl asupra luI Simeon.
Biruinta, carea o ab avut unguriI de pe Simeon, asa o
scrie Leon gramaticul la anul mal sus adus : (Simeon cu-
prins fiind cu ostile lul Foca, turcil ail trecut Dunarea, si
aft robit Bulgaria. Acestea Intelegendu-le Simeon, aa por-
nit asupra turcilor, cariI trecend iarasI Dunarea, s'ati lovit
cu bulgaril, si fugarindu-se Simeon de abia aa scapat In-
treg in Drastior. Iara turciI aft cerut de la imperatul se

1 Constantin. Porphyrogen. de 2 Leo Granunaticus in Chrono-

Administratione Imperil Cap. 40 graphia ad annum, quo obiit Ste-
p. 109. phanus Patriarcha CP.

www.dacoromanica.ro
 264

cumpere pre bulgaril eel robitI, carea pofta a lor o at si

plinit, trimetend cetaténil din Tarigrad, caril se dea pretul
robilor. Dupa acestea Simeon Kin Evstatie Drungariul au
facut vorba de pace, carea imperatul lezne o at primit, si
ca se o i fad., at trimis pre Leon Herosfactul. Drept a-
céia Nichifor vrea sa sa intOrca cu Ostea, asisderea si Ev-
statie Drungariul. Ci pre Leon Herosfactul nici la vorOva
nu rat lasat Simeon, ba ce e mai mult, l'at pus supt paza.
DUO acéia Simeon s'at gatit asupra turcilor, i ne avend
acestea ajutorit de la romani, ba Inca nici gatiti fiind de
batae, i lipsindu-le armele, pre WV i-aa omorat). Aei in-
telege, ca pre toti aceia, pre caril i-aa gash acasa, i-aa o-
moral; pentru ca Constantin Porfiroghenetul la anul mai sus
adus 84a scrie despre Vote acéstea : «Simeon dupa ce ia-
110 au facut pace cu imperatul romanilor, i at dobandit
prilej, a trimis soli la patinachl, si at facut legatura cu
densii, sa se scOle improtiva turcilor, i se'l sterga de pre
fata pamentului. i cand s'at dus turcii la Oste, patinachi-
tele cu Simeon at mers asupra lor, si aft omorat tOte fa-
miliile, lngarind pre eel ce era lasati spre paza erei de a-
colo. Asa dara turcii intorcendu-se, i aflendu'O Ora pus-
tie, si jafuita, s'at mutat cu asedamentul in téra aceia, in
carea pana astadi lacuesc; adeca in tera acéia despre ca-
rea am dis, ca se numesce de la riuri. Iara locul, care if
tinea mai nainte turcil , de la riul ce cur& printeensul se
numesce Etel si Cuzu, in car* acuma lacuese patinachitele,
de caril fugarindu-se turcii, s'at asedat acolo unde lacuesc
&coma. Vedi i acélea, care s'at scris la anul 834.
Fugarindu-se ungurii prin patinachite din Etel si Cuzu, a-
deca din Moldova, au trecut in Gallitia, povatuiti find de Alm,
carele Inca traia. unde at fost priimitl de sila bucurosi, pentru
ca scrie anonymul Betel 1 precum urmeza: «lara povatuitorii

Anonymus Balae Regis Notarius in Historia septem Ducum Cap.

9. seqq.

www.dacoromanica.ro
 265

rutenilor, macar ca WA de voia lor, tOte le-au dat lul Alm,

Cate aü poftit, numal cat 1-a0 rugat, ca lasand Gallitia, se
tréca peste padurea Hovos spre apus in Pannonia, carea
mal dinainte aU fost téra luI Attila in carea teri ar
lacui sc1avi1, bulgaril i vlahiI, i pastoril Romanilor, Apol
in capul al un-spre-cjecelea asa scrie : «Dupà ce s'an odih-
nit povatuitoriul Alm o luna in Gallitia, povatuitoriul Gal-
1itie1 i ce1a-lalp sop ai lul aI carora prunci era zalog, ai
rugat pre Alm, si pre boèriI lul, ca se tréca peste padurea
Hovos spre apus in Pannonia; cad clicea ca tera acéla
ar fi prea bunk si curä intfensa prea véstite riur1, care
s'ar chema precum am ciis mal in .sus Dunare, Tysa, Vag,
Muras, Cris, Timis, si altele, carea i ma nainte ar fi lost
tera lift Attila, si murind el o ar fi cuprins Roman% aye-
cjand pre pastoril se1 pana in Dunare, iara téra, carea zace
intre Dunare i intre Tysa, o ar fi cuprins Rean marele po-
vatuitoria al Bulgariet, (veclI anul 666) mopl (mosu1u1)
povatuitoriu1u1 Salan, pana la otarul rutenilor si al polo-
nilor, i at) aseqat acolo lacuitorl sclav1, i bulgart
Iara Ora, carea iaste intre Tysa, i intre padurea Igfon,
ce zace spre Ardél, de la Muras pan& la Some§ o ar fi
cuprins povatuitoriul Morot, al caruia nepot s'att chiemat
de ungurl Menumorout, pentru acéia pentru ca. ar avea
mal multe VitOre si in téra acéia ar lacui némurile, care se
numesc Cozar.
«Tara tera, carea iaste de la Muras pana la cetatea Urs-
ia (Orsova saa Rusava) ar fi cuprins povatuitoriul Gaad,
(altA Ii chiama Glad) carele aü esit din Vidin cu ajuto-
r1 Comanilor, dintru a caruia samint.a s'aii nascut Othum,
pre carele maI tarcliu pre vrérnea S. Stefan l'aa omorat
Sunad fiiul Dobucel, i nepotul craiulul in cetatea lub langa
Mutts pentru acéia, pentru Ca pururea s'aU improtivit nu-
mituluI craiü, drept acéia craiul aU cinstit luI Sunad muérea
luI Othum, cu tOte averile luI pentru slujba cea buna).
Merge ma1 incolo Anonymul Belel, i scrie in capul 12. (A-

www.dacoromanica.ro
 266

hand céle mai de frunte pers6ne, care se numesc Hetuma-

giar (septe Ungurl) i ceI septe povatuitorl al Comanilor, a
caroga nume 1-am cps mai sus cu rudeniile, slujile, si slugIni-
cele sale, din sfatul, i cu ajutoriul rutenilor aC esit din Ga-
litia in téra Pannoniel, i asa trecend prin padurea Hovos
s'aU pogorat in partile Hungulul (ale Ungvarulul), i locul,
care Fat cuprins dintiU Fat numit Muncas, pentru cä cu
mare munca aU sosit la téra, carea o poftea Iara scla-
vii läcuitoril terel auclind venirea ungurilor s'aU prea infri-
cosat, si de bun& voia sa s'a0 supus 1111 Alm*.
Care find asa, precum s'ati scris aci, gresesc top calif
pun venirea ungurilor in Ungaria de acum la alt ar, ore-
sésce i Anonymul Be lel intru acéia, ca amésteca partea
Ungariel cea de a stanga Dunarel cu Pannonia, carea aU fost
de-a drépta Dunarel, cum s'ail aratat in istoria Romanilor § &
Ann! 890. Dupa ce aU invins Simeon craiul pre UngurI,
cum s'ail aratat la anul trecut, s'ail intors din Moldova in
Bulgaria, esi afland ((lice Leon Grammaticul la locul mai sus
adus) pre Leon Herosfactul In Muldagra, aü clis catra densul:
nu voiil face pace. de nu mi se vor IntOrce top cel prinsl,
imperatul Inca at voit se'l intorca, si aü venit cu Leon He-
rosfactul Theodor Bulgarul domesticul lui Simeon , carele
I-au si primit,. Dupa acesta 6re cata vreme afl fost pace
Intre Romani, si intre bulgarI, ci nu prea indelungata cum
se va vedea la anul 893.
Annl 892. irtntru acêia, scrie Asseman 2 Arnulf craiul Ger-
maniei in luna lui Septemvrie 892, au trimis soli la a-
celas Simeon craiul Bulgariel,.... ca se inoiasca pacea , si
se nu dea moravilor nemicilor liii ajutoriU, caril soli is.
pravindu-sl lucrul, s'au Inturnat in anul urmatorift in luna
lul Maiu la acelas Arnulf. Despre Moravia veqi anul 861
1 Joseph Simonius Asseman. in Calend. Ecclesire Univ. Tom. 3
Part. 2. Cap. 2.
2 Asseman. I. c.

www.dacoromanica.ro
 267

Anul 893. Dupa ce aU murit Nichifor Foca (qice Leon

grammaticul1) Simeon cerca prilej de a strica pacea, i pof-
tind mai mul prinT, aü pornit asupra Romani lor. Jar&
imperatul Leon aU facut domestic preste scOle pre Catacal,
carele amea casile sale de rabd, si impreuna cu el a0 trimis
pre Theodosie patrichiul i protovestiariul, carii impreunan-
du-se, tOte leghi6nele, si ostile le-aU trecut, i and Mtn
la Bulgarofog la grOznica fuga s'aft dat toti, si totI aü pe-
rit : intre caril aa fost si patrichiul Theodosie pentru carele
fOrte s'ati intristat imperatul. ,
Asisderea s'criti Simeon magistrul i logofetul 2, si Ghe-
orghie Chedren 3.
Anul 902. Avgustul Leon al seselea sa filosoful, in anul
acesta s'au insurat a patra Ora , i aU luat sie rnuére pre
Zoe, despre carea si dupa mOrtea imperatuluI Leon filo-
soful se va face pomenire mat adese or-14.
Anul 903. Dupa ce air trecut -unguril in anul 889, in
partea terel, ce se chiama acum cea de sus, iara mai de
demult s'aU numit Iazighia, nu Pannonia (precum scrie Pto-
lomat 3) Alm povatuitoriul cel mai de frunte, intre cei sépte
povatuitori ai lor, i-aU descalecat in Hung, si impreglurul
Hungului, cum s'ati aratat la numitul an 889. Si intaiU nu
prea departe s'aa latit. Iara dupa mOrtea lui Alm, Arpad
fiiul lul, carele i-aa urmat in deregatorie, fOrte at% latit ti-
nutul ungurilor. Pentru ca, cum scrie anonimul Belei 6 :
g in anul de la intruparea Domnului Hs. 903 povat,uitoriul
Arpad trimetend ostile sale, ail cuprins Wtä tera, cata iaste
intre Tysa, i Bodrog pana la Ugocea cu totl lacuitoril 61,

1 Leo Grammatic. in Chronogr. 5 Cedren. in Compendio Histor.

ad an. quo obiit Stephan. Patri-
archa CP.
2 Syrneon magist. et Logoth. in
Annal. Nr. 3. in Leonem philosoph.
ad an. 3. Leonis Philosophi.
4 Catona in Synop. Chronol.
5 Ptolomreus in Geographia.
8 Anonym. Bela, Regis Nota-
rius ad h. ann. seu 903.

www.dacoromanica.ro
 268

si incungIurand cetatea Borsel a treia cli o ail luat, si i-atl

stricat zidurile, iara pre ostasil lul Salan, catl ag aflat in-
teensa in lanturI 1egat,1 i-ag trimis in cetatea Hungulul....
intelegend acélea, ce se facuse povatuitoriuI Salan, din os-
tasil sa carl scapase cu fuga ONpä obic6iu1 bulgaresc, ag
inceput a se lauda cu réle, si pre Arpad din batjocura Fag
numit povat,uitorig HungarieT (pentru a sedea in Hung), si
pre al luI hungarl iaras din batjocura, si laudandu-li-se cu
mg i-ag intrebat, cine sant, si de unde ati venit, de cu-
teza a face unele ca ac6stea? apol le-ag poruncit sell in-
drépte greselele, si riul Bodrogulul se nu-I mal tréca, ca nu
cum-va venind el cu ajutoriul grecilor, si al bulgarilor se
le intOrca reg pentru ret, si nici pre unul se lasa, carele
se ducä véste la al sa
Iara solil lul Salan venind la cetatea Zemplinul al, si tre-
and Bodrogul, a doao qi ag ajuns la Arpad, si a treia qi
spunendu-I sanatate de la dornnul lor, i-ag spus si porunca.
Iara Arpad au4ind solia povatuitoriulul Salan celul falos,
nu cu mandrie , ci cu umilinta ag respuns clicend : Ma-
car ca stramosul meg Attila, craiul cel prea putérnic, ail
avut tera, carea iaste intre Dunare, si Tysa pana la otarul
bulgarilor, si carea acum o biruiaste Salan, ci eg nu pen-
tru frica grecilor sag a bulgarilor, ca cum nu le-as putea
sta irnprotiva, ci pentru pretensugul lul Salan al povatuito-
riulul vostru ceiti din cadinta mea o particea pentru vitele
méle, adeca pamentul pana la riul SieuluI, si preste a-
céstea ceig de la povatuitoriul vostru, se'mI trimita din
gratia lul doao lagene pline de apa din Dunare, si o sarcina
de iarba din fenatul Olpar, se cerc, mai duld sunt erbile
din Olpar de cal, erbile din Schythia, si din Dentumogiar,
si apa DunareI de iaste mai buna de cat a Tanaidulul ?
Si formos daruindu-I, ca se dobandesca buna vointa lor,
ag poruncit se se intOrne in patria sa. Dup. acéia Arpad
tinend sfat, el inca aft trimis solil sel la Salan, trimeten-
du-I 12 cal albI, 12 camile, si 12 pruncl de Comanl. Mu-

www.dacoromanica.ro
 269

érea lui Arpad Inca ad trimis lui Salan, 12 prunce de

ruteni fOrte intelepte , 12 pei de Ermelin , 12 soboli , si
12 lepingéle intraurite. i s'aii trimis de cei mai de frunte
bo6r1.»
Nici s'ad inselat Arpad, pentru ca Salan, dup6 cum scrie
anorlimul in capul 16, t6te i le-ad dat, cate aü cerut.
Anal 904. Arpad, dupa ce ad capaat parnentul pana
in riul Sieului de la Salan , nu mult ad zabavit, ci ad
trimis soli si la Menumorout povatuitoriul Biharei, trime-
têndu-i si lui daruri ca lul Salan, i ad cerut pamentul
de la Somes pana in Nor, si pana la pOrta Meseului :
dara Menumorout n'ad vrut sa plinesca cérerea lui Arpad.
Drept aceia Arpad, aü trimis Oste, i cu putOrea aft luat
pamentul cat ceruse , i generalii lui, intre care era si
Tuhutum, aft facut din piatra sernn de otar in pOrta Mese-
sului. 1
Acolo zabovind generalii lui Arpad, Tuhutum s'aa soco-
tit, cum ar putea lua Ardélul, sa fie al sèd de urio Drept
acéia aft trimis pre Ogmand tatal lul OpaforcN, de aft cer-
cat pe ascuns t,4ra, carele cercandu-o, fOrte placut, pen-
tru acéia dupa ce s'ad inturnat Ogmand la Tuhutum, forte ad
laudat Ardélul, si au hulit pre Romanil lacoitorii dinteensul,
qicend : ,Ca sunt Blahi, si Sclavi carii nu ati alte arme, fara
numai arc, si sagq, i povatiutoriul lor Gelou nu e stran-
gatorid, si nu are buni ostasi langa sine, nici vor indrazni
a sta improtiva ungurilor, OLT de la Comani, si de la pa-
tinachi Inca multe réle sufere». Auclind acOstea Tuhutum, in-
data aft trimis la Arpad, de si-att cerut slobodeirie, se OM
tréce preste Meses, sa se bata cu Gelou povatuitoriul
romanilor, i dobandind sloboclenie, «s'ad gatit cu ostasil
seTi lasand in /Arta Mesesului pre sotii sei, ad esit preste
paduri spre resarit improtiva lui Gelou povatuitoriul bla-
Anonim. Belm Regis Notari. in Hist. de septem Ducilus Hunga-
rim cap 19-22.

www.dacoromanica.ro
 270

chilor. kr& Gelou povatuitoriul Ardélulul auclind venirea

lul Tuhutum, sl-ad strans Ostea, si ad inceput a grabi spre
intimpinarea lui, ca se'l imp6clece in portile Mesesului, ci
Tuhutum intr'o 4i trecend padurea, ad agluns Ia riul Al-
rnasulul, acolo amendoao ostile s'ad intalnit, despArtindu-le
numal riul.
Iart povatuitoriul Gelou vrea se'l oprésca acolo cu sa-
getatoril sël, ci dimineta in revarsalul gorilor Tuhutum aü
impartit Ostea sa in doao 0111, i o parte o aü trimis o
tira mai in sus, ca trecend riul fail de scirea ostailor lul
Gelou, se inc6pa bataia, carea asa s'ad facui. Si pentru ca
lezne le-ad lost a tréce, amendoao partile de odata ad so-
sit la batae s'ad si batut vitezésce. &tribe ostile, ci s'ad in-
vins ostasiI lul Gelou, i dintra densil multl s'ad taiat, dara
mal multi s'ad prins. Wciend acésta Gelou povatuitorial
lor pentru crutarea vietil sale cu putintei ail prins fuga,
pre carele cand fugea la cetatea sa cea de langa Soines,
gonindu'l nestamparat ostasil lul Tuhutum, l'at omorat Lang
riul Copusulul. Atunci lacuitoril terel veclind rthirtea dom-
nulul sed, de buna voia sa dand maim, sl-ad ales sie domn
pre Tuhutum tatal lul Horca, si in locul acela ce se chiama
Astileu, credinta o ad intarit cu jurarnint, si din dioa a-
céia locul acela s'ati numit Astileu (Esculed), pentru ca a-
colo ad jurat : Iara Tuhutum din clioa acéia au stapanit
Ardélul cu pace, si cu noroc, ci seminta lul numal pana
la timpul craiului S. Stefan l'ad avut.11
Din cuvintele acéstea ale Anonymulul Be lel poti culége,
ca pre romanii din Arddl unguril nu i-ad suppus cu arinele
sale, ci el din buna vointa lor s'ad supus si unit cu un-
guril, ca sa fie asémeni lor, precum all i fost, pana cand
s'at *Milli approbata Ardéluliff cacl unirea, carea o ad
facut nobilil (boéri) cu sash, si cu secuil in anul 1437, nu
e improtiva a tot némulul romauesc, precum nu iaste nicl

1 Idem ibidem Cap. 44-46.

www.dacoromanica.ro
 271

Improtiva némului unguresc, carele a0sderea nu se numésce

In unirea acéia, ci numal in pro tiva protilor iaste. Despre
carea unire mai pe larg se va vorbi la anul, in carele s'at
lacut.
Ioann Hristian Enghel in istoria cea mai véche a terel
muntenesci partea I, pagina 140 scrie, cä in anul cel de
acum 904, at cuprins ungurii tOtã éra bulgarilor, celor
de la Tysd. , ci Stefan Catona in synotul s60 urmand an-
nalistului din Fulda , stricarea cea deplin a tinutului bul-
garilor celor de la Tysd, si de la Murds o pune la anul 897,
adecd cu sépte an! mai nainte : ci nu 'Ate fi adevërat,
pentru cd. annonimul Bele! chiar scrie, cum cd unguril carii
se aseclase in anul 889 in pdrtile Hungului, in anul 903
at inceput 11101as-data a cuprinde cute o parte din tinutul
lui Salan. Despre carele iards scrie in capetele 38-42, ca
vèdend, cumul cuprind unguril pre'ncet tinutul, i temen-
du-se, se nu'i cuprinda cu totul, aU chiemat pre Greci,
pre Simeon Bulgarul intru ajutori61, ci ungurii i-au invins
pre toti, si incungiurand Balgradul, pre Simeon rat pus
supt tribut. Care lucru de iasie adevërat, nu ITO at scris
Sigebert la anul 907 cd ungurii at pus supt tribut pre
bulgari, numal in hronologie au gresit Sigebert cu trei ant
Vecli i acélea, care scrie Asseman 1.
Tot la acesta an pune Enghel in cartea mai sus numità,
stricarea tinutului lui Glad, carele asa scrie : «Armada
lul Glad stapanitoriului Banatului de acum , la anul 904
at fost dupa cum scrie Constantin porfyroghenetul, din pa-
tinachi, bulgari, i romanil. Maia ungurilor cu Glad a*a
o scrie Stefan Catona in cartea mai sus numita : «Arpad
au trimis pre Zuard Cadusa, §i pre Boita cu ostl noao
de ajutorii1 de la cabari improtiva MI Glad povdtuitoriul
bulgarilor de preste Mulls. Glad pre bulgari, pre comani,
si pre vlahi i-au scos in cOntra lor la riul Temisului : in..

.Asseman. in Calend. Ecclesim Univ. Tom. 3. Part. 2. Cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 272

vins find at scapat in cetatea Cheve disa, acolo incunglu-

rat fiind, safe dat pre sine ungurilor, carit trecend Dunarea,
aü latit grOzea armelor sale,.
Dupa ce aü luat ungurit Banatul, si aU trecut Dunarea,
dupa aceia aü trebuit se ia Sclavonia, carea s'ati numit
mat nainte Moravia cea mare, cum s'at aretat la anul 861:
Iara despre luarea Moraviet vedt pre Constantin porfyro-
ghenetul 1.
Anal 905. Cate scrie Anonimul Belel 2 depre luarea Bihd-
ret de la Menumorout prin ungurt, despre venirea secuilor
la Ostea cea unguresca, i despre maritisul fete lut Me-
numorout dupa Zoltan fiiul lul Arpad, tOte mi se ved a se
tinea de anul acesta, dica, ce va dice Catona, 3 carele Inca
traia in anul 1 808, in luna ml MaiU, cand am vorbit cu
el in Buda, ca cu un Canonic din Calocea.
Mull 907. Tot acelas Catona scria 4 ca Arpad povatuito-
riul ungurilor, dela carele s'aa prasit craft unguresd de la
S. Sefan cel dintaiu pana la Frantisc cel dintAiü, supt a ca-
ruia obladuire scriti acestea, aU murit in anul de acum 907,
punend mat nainte urmatorit sie pre Zoltan fliul sea.
Ann! 911. Minunat an at fost acesta, pentru ca amandol
imperatit ai murit intr'insul , adeca i Ludovic al treilea
imperatul apusulut atil murit in 21 Ianuarie , si Leon al
séselea saü filosoful impératul resaritulut aü reposat in
11 Mai6. In Ludovic s'at stins vita lin Carol celut Mare,
lut Leon i-a0 urmat frate-seti Alexandru al doilea feciorul lul
Vasilie celut dintaiil 5. La Alexandru, cum scrie Chedren 6 :
Simeon craiul Bulgariel aü trimis soil, de rail intrebat, vrea

' Constantin. Porphyrog. de Ad- Catona in Synopsi Chronolog.

ministratione Imperii , C. 41. p.
110. 111.
2 Annonymus Beim Regis No-
tar. Cap. 50. et 51.
8 Catona in Synop. Chronol.
fi Baron. ad h. an. Catona in
Synop. Chronol.
6 Georgius Cedren. in Compen-
dio Hist. ad an. 1. Alexandri Aug.

www.dacoromanica.ro
 273

sa tin& pacea , inélva $i pre densul in cinstea, in care

i
Fat tinut Leon imperatul? ci Alexandru aO batjocorit pre
soli, i aspru vorbind cu ei , aU gandit ca va sparia pre
Symeon. Drept acéia Symeon baitjocura , i lauda cea cu
manie a lui Alexandru nu o ati suferit, ci rumpend pacea,
s'aft radicat cu arme asupra Romanilor.
AsivIerea scria Symeon Logofetul 1, nesciutul Continuator
a lul Constantin,2 Georgie Monahu1,8 i Leon Grammaticul 4.
Mud 912. Avgustul Alexandru in anul acesta in 6 cjile
ale lui Iunie in versta de 40 de ani air perit ca un fara-
de-Idge, versand sange pe gura, intru al caruia loc aü statut
imperat Constantin al septelea Porfiroghenetul fiiul luI Leon
al séselea, carele mal intaitt aU fost supt tutori pentru ti-
nerete, apol pentru blestematiele socru-sed ale lul Roman
Lacapenul, precurn se va arata la anii viitorl.
In anul acesta aü vrut Constantin Duca, sa rapesca por-
tyra, ci sl-at perdut capul, I cu acéia s'att intors linistea -in
cetate 5 ci nu din afara ; pentru ea, cum scrie Leon Gram-
maticul 6 : (in luna luI Avgust Simeon craiul BulgarieI, ra-
dicand Oste asupra Romanilor, cu mare multime aü agluns
la Tarigrad i facend $ant de la Vlaherne, 'Ana la 'Arta cea
de aur gisa, aU incongturat Cetatea : i zburand cu nadéjdea,
gandea cä lesne o va lua. Dara cercand intaririle ziduri-
lor, i veclend securitatea cetalif, pentru multimea poporului,
a unéltelor de bataie, si a pazitorilor, , in.jelat de nadejde
s'at intors la locul ce se dice Evdom, ca sa faca legatura
de pace. Priimind tutorii impératului cu bucurie pacea, Si-
rneon aU trimis mislocitod pre Theodor magistrul. bra pa-

1 Symeon Magister et Logotheta 4 Leo Grammaticus p. 488.

in Annalib. Nro. 3. de Alexandro
Aug.
2 Ineertus Continuator Constan-
tini p. 234.
8 Georg. Monach. p. 664.
Cronica ronvinilor. Torn. I.
^ Cedrenus in Compendio His-
tor. ad ann. 1. Conftantini VII.
Porphyrog.
6 Leo Grammaticus in Chro-
nogr. ad ann. 1. Constantini VII.
18

www.dacoromanica.ro
 274

triarhul Nicolae cu magistril Stefan, si Ioann luand pe im-

peratul cu sine, si mergend pana la Vlaherne, pre doi feciori
a! lui Simeon i-au dus in cetate, care in palate s'a0 ospa-
tat impreuna cu imperatul. Iara lui Nicolae patriarhul,
cand aq .mers la Simeon, insusl Simeon si-ail plecat capul.
Pentru acéia patriarhul, cand vrea sal bine cuvinteze, in
loc de Omofor,, i-ail pus Titia sa pre cap. Mai pre urma
cu prea multe si prea mad darud incarcatl Simeon, si fe-
cioril lui, s'aft inturnat in patria sa, nenaravindu-se intre
sine pentru conditfile supt care au facut pacea.
Asisderea scria Chedren, 1 Simeon Logofetul 2, si Avtorul
cel nesciut 3.
Aiml 914. Simeon craiul bulgarilor si al romanilor celor,
ce era dea drepta Dunarei,, stricand pacea, cea in anul 912
facuta cu imperatia resaritului, in anul de acum dupa cum
scrie Leon Grammaticul 4: (bras aii jefuit Thrachia : iara
Avgusta Zoe , cu cei mai de frunte se grijea cum ar im-
pedica, si imblandi fata lul. Acésta ii-4e1egendu-o Ioann Boga,
all cerut se'l faca patrichiii, si ati fagaduit, ca de'sl va do-
bandi pofta, va aduce pre patinachi intru ajutoria, si lu-
and darud cu sine, s'atl dus in tinutul patinachilor. De
unde luand cuzési, cu acéia s'ag intornat in Tarigrad,
dupa ce i-aa fagaduit pacinachii, ca vor tréce, si se vor
osti cu Simeon,.
Ci cu acestea nu mult ail gandit Simeon, cad ail in-
cungiurat, si at luat Odriul dupa scurta vréme, despre a
carui luare asa scrie acelas Leon Grammaticul indata mai in
jos: tin luna hit Septemvrie al Indictionului al treilea Pan-
crutuca Armenul ail vindut Odriul lul Simeon. Nu inde-
lung dupa aceia trimisl fiind la Simeon Vasilie patrichiul,
1 Cedrenus I. c. 4 Leo Grammaticus in Chro-
2 Symeon Magister et Logotheta
Nro. 5. nographia ad annum 3. Constan-
3 Incertus Continuator Constan-
tini p. 238. tini VII. Porphyrog.

www.dacoromanica.ro
 Anul
- 276

Canicle, si Nichita protovestiariul Helladiul cu multe da-

rurl, iaras ail capatat cetatea.0
Asisderea scriii Chedren 1 si Simeon logofetul 2,
915. La anul indata mal din nainte pentru acéia
am scris, ca Simeon ail fost craiiI numai preste cel dea
drepta Dunarei bulgarI, si Romani, pentru ca unguril mai
nainte, adeca in anul 903 si 905, cuprinsése pre bulgaril
.si romaniI, caril ati stapanit, ci supt clientela bulgarilor,
si a romauilor, celor dea drépta Dunärel, tot pamentul, cat
cuprinde intre mut-1W Carpatulul, si riurile Vag, Dunare si Olt,
cum scrie anonimul Belel 3, i Constantin Porfyroghenetu14.
Iara patinachiI, caril Inca in anul 889, ail cuprins Mol-
dova, si pre romanil de acolo, de Ja ungurI in anul a-
cesta 915, cum scrie Enghel5 ail cuprins si téra Munte-
nesca cu romaniI lacuitorii el, si Simeon craiul n'aft maI
stapanit de-a stinga DunareI, vreail a qice : Romanil ceI
de-a stinga Dunarel n'ail mal fost supt clientela bulgarilor,
ci ceI din Ardél, din Banat, din Maramoras, si din tOta
téra unguresca cea de acum ail rémas supt ungurl pana
acum in anul 1808, in carele scriil acestea : iara romang
din Moldova, din Bucovina, si din téra Mnntenesca aa
fost supt patinachl, sail patinachite, si supt comani, pana
cand s'ail stins acéstea doao némurl, si Romanil le-aa mos-
tenit numele in mal multa vréme, cum se va arata la anil
viitorl.
Anil* 916. 917. Avgusta Zoe, clice Simeon logofetul 6, dupa

' Cedren. in Compendio Hist. 4 Constantinus Porphyrogen. de

ad eundenn ann. ejusdem Con-
stantini.
2 Symeon Magist. et Logoth.
Nris 7. et 9
3 Anonym . Belw Regis Notar.
in Ilistor, de septem Ducib. Hun-
garikv.
Adminisltratione Imperii cap. 40.
5 Ioann. Christ. Engel in veteri
Hist. Valachize Part. 1, p. 140.
6 Symeon Magister et. Logotheta
in annalib. Nris 10 et 11. de
Constantino VII. Aug.

www.dacoromanica.ro
 276

ce i-all veclut mandria, :-ji sumetia lui Simeon asupra cre-

stinilor, s'atl sfatuit cu ai sël, se faca pace cu Sarachinil,
si tOte ()stile céle din Asia, se le tréca in Evropa, ca se
bata pre Simeon. Drept acéia trimetêndu-se in Syria pa-
triarhul Ioann Radenul, si Mihail Tozara, ca se faca pacea
acéia, Zoe daruind bite ostile, le-ati trecut iu Thrachia,
fiind domestic sc6lelor Leon Foca, carele mai mult era v6-
clut pentru marimea, si tarimea trupului, de cat peniru sci-
inta militarésca. Asa dara toti povatuitoril, si tribunii ag
jurat pe sfanta cruce, ca vor tinea una, apoi ail pornit a-
supra nemicilor. lard peste WO. Ostea acestea era mai
marl. Peste mergëtoril inainte era Ioann Graspon, si Hica-
nati, fiiul lui Marul, preste Oste mai marl pavatuitori era
Roman Arghyr, si frate-s6a Leon, si Barda Foca. De fata
era si Me lias cu Armdnii. Ci Constantin Afrul cu Leon pova-
tuitoriul Inca era gata Be dea sfat. Asa dara in 20 de gile ale
lui Avgust in indictionul al cincilea (adeca in anul 917), la riul
Aheloului balêndu-se romanii cu bulgarit, minunate sunt ju-
decatile lui Damneder] I s'ati facut mOrte ; ca carea n'aa
fost din véc. Leon povatuitoriul cu fuga ail scapat in Me-
semvria In locul bataei intre altii ail perit Constantin A-
frul, Ioann Graspon si mai multi povatuitorl si tribuni.
Iara Roman patrichiul si. drungariul cu tOte corabiile fu-
sés trimis la Duna re, ca se mOrga intru 2jutoria lul Leon
Foca, asisderea s'ail trimis si Ioann Boga, ca se aduca pre
patinachT, precum ,s'ail clis mai nainte, pre caril Roman
drungariul trebuia se'l tréca; ci vëclend patinachil, ca Ro-
man drungariul, si Ioann Boga nu se naravesc intre sine,
s'aa inturnat la ale sale. Dupa batae inturnandu-se Ro-
man, si Boga in Tarigrad. tota cetatea s'a a sculat asupra
lor, si pre Roman drungariul In primejdie ca acéia Pail
adus, cat s'ail judecat sa-i scOta ochil, ca unuia, carele din
lenevire, sati din cuget mil, n'a0 vrut se tree& pre pa-
tinachil; si pre Romanii, caril fugise, inca nu i-at primit
in corabii. Nici ar fi scapat de pedépsa acdia, de nu s'ar

www.dacoromanica.ro
 277

fi rugat pentru densul patrichiul Constantin Gongulul cu

magistrul Stefan, caril prea mult putea face la Avgusta Zoe.
lard bulgaril âü navdlit dupa invingerea (de la Ahe-
lou) pdna la Tarigrad, in protiva cdrora at esit Leon po-
vatuitoriul sc6lelor, cu Nicolae feciorul set, i Heterearha
Ioann cu WO. Ostea (cdta ma! remdsése) pand la Catasorte,
§i de nOpte nävälind preste el bulgaril, tot! at perit.)
Asisderea suit Leon Grammaticul 1, si Chedren 2, numal
cd. Chedren scrie, cd la Cattorte bulgaril aU fost invin§1
de grecl, call! pre sine parra astd-dl se numesc roman!
pentru acéia, pentru ca imperatia resdritulul a fost a ro-
manilor, iard TM a grecilor.
Ann! 919. Roman cel dintdia Lacapenul carele at fost
ndscui in Armenia din mic nem, in anul acesta s'at chie-
mat la curtea imperatesca , si mdritand pre Dina fata sa
dupd Constantin al septelea, mai intaW s'at numit socru
imperätesc, apol chesarit, i mai pre urmã avgust, nefo-
losind ceva starea in cOntra a imperatesel Zoe, a luI Foca,
§i altora. La atata 'Ate aduce o muere lucrul la bArbatul set 3.
Anul 920. Roman Lacapenul imperatul cel not in anul
acesta au nurnit pre Theodora muOrea sa avgustd, si pre
Hristofor filul sèri cel mal mare avgust ; iard avgustul Con-
stantin al septelea porfyroghenetul s'aa dat cu totul la scris 4,
de atuncI aft inceput el a scrie cArtile, cu care §i et m'am
folosit in multe Canduri scriind hronica romanilor.
Annl 921. La anul acesta asa scrie Chedren 5 : «Murind
Adrelast domOsticul shOlelor, i-at urmat in deregatorie Pyth
Arghir. Acesta pentru ct bulgaril ndvalise pana la Cata-
1 Leo Grammat. in Chronogra- Iidem Cedrenus, et Catona
phia, et. 11. cc.
2 Cedren. in Compendio Histo-
rico, uterque ad ann. 5. Constan- 5Georgius Cedrenus in Corn-
tini VII. Aug. pend. Hist. ad ann. 9. Constan-
8Cedren. in Cornpendio Historico.
Catona in Synop. Chronol. tini VII.

www.dacoromanica.ro
 278

syrte t6te pradand, ostile le scOte asupra lor, 5i asegand

tabara lane. Thermopoiti, pre Mihail cel preste cohorte pus
filul patrichiului Moroleon, il trimite inainte, carele pe ne-
sciut cacjend in lésul nemicilor, find ca nu era We de a
fugi, se gata la lupta, si prapadind pre multi bulgarl sail
fugarindul, insus capata rank din carea inturnandu-se in
Tarigrad, si more.
Simeon dupa acesta iaras trimite asupra romanilor mare
Oste supt povatuitoriul Cagan, unul dintra boOril set, si
supt Minic printtil calarasilor, si poroncesce ca de-auna
se merga la Tarigrad. Roman avgustul intelegend venirea
lor, .... rectorului Ioann, si arghyrilor Leon si Pyth le po-
roncesce, se le iase inainte intru a cincea septamana
a paresimel, tabarindu-se in sesul Pegilor aft statut. AcolG
indata resarind bulgariT, si cu mare strigare. si iutime na-
valind, rectorul Joann aU dat fuga, si patrichiul Fotin fin!
lui Latipod batendu-se in locul lui cu altii mai multi cad
de sabie, .... unii se prind. Bulgaril dupe acésta nimenea
impedecandul, aprind polata din Pega, si tot Stenul.)
Asisderea scrie Simeon magistrul si logofetul 1.
Mull 922. (In luna lui Iunie (al anului de acum dupe
Catona 2) dice Simeon logofetul3, venind iaras bulgaril
pana la polatele S. Theodorel, pre acelea le-au ars , si
céle-lalte le-ail jefuit,... si betendu-se iar4, pre romanT i-ati
fugarit). DOci bulgarii s'ail dus spre Odria, despre carea
cetate asa scrie Leon Grammaticul4: «Fiind povatuitoriu
Odriului patrichiul Moroleon Simeon bulgariul ail in-
cungIurat clisa cetate cu tOta Ostea sa, si facend sant im-
preglurul 61, o ati asuprit cu tarl arme : iara sfarsindu-se

I Symeon Magister et Logotheta in Annalib. Nro 25. de Constan-

ill Chronograph. Nris 21. et 23. tino VII.
de eodem Conslantino. 4 Leo Grammalieus in Chrono-
2 Catona in Synopsi Chronolog. graphia ad ann. 10. ejusdem Con-
8 Symeon Magister et Logoth. stantini.

www.dacoromanica.ro
 2.79

bucatele intr'ensa, s'ati facut mare fOmete drept aceia

cetatenit s'ail dat pre sine, si pre povatuitoriul Ostel bul-
garilor, pre carele prindendu'l Simeon, Fail ferecat in terr,
si cu amara mOrte NA omorat, si lasand bulgarl pentru
paza cetatei s'aü inturnat in patria sa).
Acestea asa dara nu s'ail intamplat in anul cel viitoria
923, precum dice Asseman 1, ci in anul de acum.
Anul 923. Nu mult aa zabavit Simeon in patria sa, ci in
anul acesta lards s'ari radicat asupra imperatiei resaritului ;
cad scrie Leon Grammaticul 2, precum urtneza : dn luna lui
Septemvrie a indictionului 12, (nu 2, cum arata Pagie 3),
Simeon craiul Bulgariel cu t6te ostile sale se gata asupra
Tarigradulul. Déci jafuesce Thrachia, si Machidonia, ...._
apoi mergend la Vlahe One, ail poftit, se trimita la el pre
Nicolae patriarhul cu vre-o catl va din cel mai de frunte,
ca sa se sfatuiasca de pace. Pentru acela dandu-le chi-
zés de ambe partile , s'a0 strans la olalta , intaig patri-
arhul Nicolae, apoi patrichiul Mihail Stepion, si Ioann My-
stic,carele era al doilea dupa imperatul si acetea
Cu Simeon se sfatuia despre pace ; iara Simeon pre a-
cestea i-ail trimis in darapt, si ad poftit se vada pre im-
peratul Roman Lacapenul, din multi audind despre intelep-
ciunea, taria, sr vartutile lui. Imperatul de acésta fOrte bu-
curandu-se, ail primit, cererea ...... drept aceia la termu-
rele Cosmidului aU facut o mahina Mae tare in mare : la
carea corabia cea impérateca cu vasle lezne s'ar putea mana,
si ingradindu-o prea tare, mislocul eil a.a l'a4 intocmit,
ca intr'ensa se pOta impreuna vorbi despre pace A
cincea qi dupa ce s'au facut acestea in 9 dile ale lui No-
emvrie , intr'al patrulea ces al clilel, Simeon ail mers cu
nenumerate osti incunourat, A:ja daft mai nainte ve-
1 Assemanus in Calendaris Ec- 2 Leo Grammatic. in Chronogr.
clessiae Universae Tom. 3. part. ad an. 11. Constantini VII.
2. Cap. 6 a Pagius ad an. 927. Nro 6.

www.dacoromanica.ro
 280

nind impèratul la mahina acéia, astepta pre Simeon : cat

s'aU dat chizést de ambe partile, si bulgaril all cercat ma-
hina cu dea dinsul, ca se nu fie vre o inselaciune sat
leas ; Simeon aft descalecat, si mergênd la imperatul, ,s1-all
dat binéte, apol ail inceput a vorbi despre pace Acéstea
graind impèratul, aa tacut. Symeon mirandu-se de cuvin-
tele lut céle blande, at voit se fie pace. Dupa acéia lu-
Andu-st cliva buna de la o-lalta, s'ag despartit, dand im-
pêratul hit Simeon fOrte marl si formOse darurt.,
Asisderea scriO Gheorghie Chedren 1, si Simeon logofétul 2.
Anal 924. Imperatul Roman Lacapenul, dap ce ail fa-
cut pace cu Simeon craiul Bulgaria, pre dot feciorl at sa
mal mid de cat Hristofor, Wt.§ i-au numit impèratt, ne-
bagand in vre-o sama pre ginere-sal impèratul Constantin
al séptelea Porfyroghenetul, ci asa s'ail si folosit prin feciort,
dupa cum el lucrat drept, cum se va arata la anul 9443.
Anal 927. Despre Simeon craiul bulgarilor si al roma-
nilor celor ce ad fost atunci, 0 pana astadl sant de-a drOpta
DunareT, scrie Luitprand 4, si Sigebert5, ca aa fost mat
intaitt filosof, adeca aU invëtat filosofia Int Aristotel in Ta-
rigrad, apol s'a0 facut monah, iara mat pre urma lasand O.-
lugaria, s'ail facut craitil, ci grecil nu pomen.esc de acéstea,
numal cat scrifl ca ail fost feciorul lut Bogore sail Mihail;
si lul i-ail si urmat in craime. Asseman 6 arata, cum ca
Simeon au avut doao muert, din cea dintahl aq avut pre
feciorul Mihail, pre carele l'aO facut calugar; iara dintru a
doao mudre carea ati fost sort. lut Gheorghie Sursubul, pre

1 Cedren. in compendio Histor. torico. Catona in Synopsi Chro-

ad, an. 11. ejusdem Constantini
VIT.
2 Symeon Magist, et Legoth. in
Atmal. Nris. 27 30. de epdeni
Constantinn.
3 Cedrenus in Compendio His-
nol.
4 Luitprandus Lib. 3. Cap. 8.
6 Sygeber. in Chronico ad. an.
926.
6 Asseman. in Calend. Ecclesiae
Univ. Tom. 3. Part. 2. Cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 ----,------A-
281

earele l'ati lasat Simeon tutor fiilor set, aa avut trel fediort :
pre Petru, carele i-ail urmat in craime, pre Ioann, si pre
Mihail, pre carele Anonymul lut Combefisie 1 il numesce
Veniamin, iara Alberichie 2 Boian, despre carele rnal multe
la. anul 967.
Simeon Bulgarul cu putin mat nainte de a muri s'at
batut si cu croatii, saa horvatit, despre carea batae asa
scrie Chedren 3 : «In luna lilt Malt' in indictionul al cinct-spre-
clece Simeon craiul bulgarilor s'au pornit cu Oste in cOntra
Crovatilor, de carit intre muntt stramtorit s'ati invins si
Vita Ostea o ail perdut. Asisderea scrie si Calvisie4, numal
cat pérderea acésta a lut Simeon o pune la anul 931.
Ce nu !Ate se fie adeverat, pentru ca scrie Leon Gramma-
ticul5: dn luna lin Maia in indictionul al cincl-spre-cle-
celea Simeon craiul Bulgariet au murit, lasand in locul sett
spre Petru fiiul sea cel de a doao muére, adeca pre sora
hit Gheorghie Sursubul, pre carele l'ail dat purtatoriii de grije
fiilor set. Déct Wile de prin pregtur auclind mOrtea lut Si-
meon, gandea sa se radice cu arme asupra bulgarilor. Si
find fOrnete, si lacuste in Bulgaria, se temea de navalirea
Romanilor. Drept acéia tinend sfat, el insu§ se intearrnara
in cOntra Romanilor, si ostea o varsa prin Machidonia.
Iara auclind ca imperatul Roman Lacapenul gata Oste a-
supra hit Petru, si asupra lor, pre ascuns ti imite pre un
monah de vita armén, anume Gheorghie Colochyr, se duca
o carte scrisa cu slove de aur, care carte acestea cuprindea
in sine : cum cd bulgarit nu numat pacea o voesc, ci aceia
Inca o doresc, ca sa se Med casatoril intre den§i1. Pre calu-
garul acesta bucuros- l'at priimit imperatul si indata at trimis
cu o piota (corabie lung si ingusta) pre calugarul Theodor
1 Incert. Continuator sive Ano- 4 Calvisius in Opere Chrono-
nym. Combefisian. p. 255.
2 Albericius in Chronico Ms. ad logico.
an. 967. 5 Leo Grammatic. in Chrono-
8 Cedren. in Compendio Hist.
ad an. 15. Constantini VII. graph. ad an. 15 Constantini VII.

www.dacoromanica.ro
 282

Avuche, si pre Rodonat imperatescul cliric in Mesemvria.

ca se vorbesca de pace cu bulgaril. Mergend el i vorbind
acélea, care se cuvinea, s'aa inturnat pre uscat cu Stefan
Bulgarul. Dupa dpiI aa venit Gheorghie Sursubul, i in-
talnindu-se cu totit in Tarigrad,, a facut legaturile de pace
Era vecjend pre Maria fata Imperatulul Hristofor, le-aa prea
placut, si aa scris lul Petru, cã cat mal curand, sa vina.
Venind Petru, Imperatul Roman i-aa esit inainte cu cora-
biile la Vlaherne, si vedend pre Petru i-aa dat binete, si
cat s'aa naravit despre greutat,l, aa legat pace, apol aa facut
contracturile céle de casatorie. Dupa acéia in 8 dile ale
lul Octomvrie mergend patriarhul Stefan cu Thecrfan pro-
tovestiariul, cu Maria fata.. imperatulul Hristofor, i cu tot
senatul la bisérica Sf. NascetOrel de .Dumneclea cea de la
Pega, pre Petru si pre Maria i-aa cununat intfansa, apol
ospatandu-se imparatesce, Theofan protovestiariul cu Maria
fata imperatulul, s'aa inturnat in cetate. larã a treia qi dup.
cununie imperatul Roman at dat prea minunat ospat in
Mahina de la Pega, in care ospat mare vrajba s'aa facut
de bulgarl, ca la paharul inchinarel sa se numesca Intãiü
Hristofor. apol Constantin, ce Ii S'ati i ingaduit de imperatul
Roman. (Pentru ca dupa cum scrie Zonara 1, el ail fost
invitat pre bulgarl la acea cérere). Iara i ipravindu-se nunta
si Maria gata fiind se piece in Bulgaria, parintil el o aa
petrecut pana la Evdom, acolo plangend preste dénsa, tare
s'aa intristat, cad se desparte de densa, mal pre urma
pre ginei e-sea Fad sarutat, si dandu'l fata pre mana, s'aa
inturnat in cetate. kja s'at dat Maria pre manele bulga-
rulul, i aa mers in Bulgaria!»
Alisderea scria despre tine acéstea Chedren 2, 0 Simeon
logofetul 3, ci anonimul lul Cornbefisie saU avtorul cel ne-

' Zonaras Tom 2. p. 190. in Annalib. Nris 33, et 34, de,

2 Cedren. I c.
8 Symeon Magister et Logoth. Constantino VII.

www.dacoromanica.ro
 283

sciut I, asa scrie despre mOrtea lul Simeon : tIOnn astrono--

mul vëclind pre imperatul Roman Lacapenul aü gis catra den-
sul : DOmne! Statua, care iaste in bolta de la Xerolof, i cauta
spre apus e semnul lat Simeon. Capul acestia de'l vet lua,
intru acela cés va muri Simeon. Drept acéia trimi(end im-
peratul, nOptea ati luat capul Statuel, si Simeon inteacelas
cés aa murit in Bulgaria, . . . lasand cu testament (diata)
pre Petru Crai. . . . pre Mihail fiu-s66 cel dintaia muére
l'aU tuns monah ; iara Ioann, i Veniamin, fratii lui Petru se
imbraca inca in stola bulgar6sca.». Asisderea scrie despre
statua mai nainte gisa si Gheorghie monahul 2
Anal 928. Nu indelung a domnit cu pace Petru craiul
Bulgariei, pentru ea unil dintre cei mai de frunte bulgarl
aü gilat pre Ioann frate-s611 asupra lui, despre care lucru
asa scrie Chedren 3, tin timpul acela (cand at] reposat pa-
triarhul Stefau) lui Petru craiului bulgarilor, Ioann frate-seil ca
unil dintre cei putérnici bulgari i-ad pus cursa, carea des-
coperinduso, pre Ioann rad batut, i l'aO bagat in temnita,
iara celora-laltj le-au taiat capetele. Despre care lucru find
insciintat prin Petru imperatul Roman Lacapenul, acesta au
trimis pre IOnn monahul, carele lusése maT nainte rector,
ca supt pretext de a face noao legatura, se cérce pre Joann.
in tot timpul, si sal dud. in Tarigrad, i cu adevérat rec-
torul aU furat pre Ioann, i punendul in corabie din Me-
semvria Fan dus cu sine in Tarigrad). Asisderea scriti Leon
Grammaticul 4, Simeon logofetul 5, i Gheorghie Monahul 6.
Ba anonimul lui Combefisie 7, scrie, ca si Mihail mo-
nahul feciorul lui Simeon din intaia muére, Inca s'aU ra-
dicat asupra lul Petru. Ale anonimulai cuvinte sant acéstea

' Ineert. Conlinuator p. 255. Leo Grammalie. p. 505.

2 Georgius Monachus p. 255. 5 Symon Logoateta p. 488.
seqq.
8 Cedren. in Compend. Hist, ad 6 Georgius Monachus p. 585.
an. 16. Constanlini VII. 7 Ineerlus Continuator p. 260t

www.dacoromanica.ro
 284

(13a si Mihail monahul fratele lilt Petru poftind craimea

Iulgaresca, Inc a. s'ad sculat deosebt inteo cetate a Bulgariel
asupra hil Petru, si pre mulct schithe, carit lasase pre
Petru, i-au tras la sine. Acestea murind Mihail att navalit
in otarele Rornanilor, asa cat de la Machetida prin Strymon
pana la Attica tOte le-au jafuit,. Asisderea scrie Chedren Is
Anul 931. In anul de acum all murit impératul Hristofor
socru lin Retru craiulul Bulgariel 2; iara lin Zoltan pova-
tuitoriu1u1 ungurilor i se nasce un fiiil anume Tok, carele
i-att si urmat in povAluire 3.
Anul 933. Imperatul Roman Lacapenul dupa mOrtea im-
pèratulut Ilfistofor, lepadase pe Trifon patriarhul din scau-
nul Tarigradu1u1, intru al caruia loc in anul acesta au pus
pre Theofylact Mill s6i14.
Anul 934. La anul acesta asa scrie Chedren 6 : (in Aprilie
al indictionultil al séptelea, turcit (ungurit) facênd navalire,
céle de catre anus t6te le prada pana in Tarigrad. Trimis
find patrichiul Theofan protovestiiariul, face pace cu densiT,
si impëratul Roman Lacapenul n'ati gandit cu tOta cheltuiala,
numat sa OM r6scumpara pre cel robil,1 de turd (ungurt).
Asisderea scriO Leon Grammaticul, 6 anonymul hit Combe-
fisie, 7 Simeon Logofkul, 8 Gheorghie monahu19.
Anul 943. Iaras Chedren 10 asa scrie la anul de acum :
(In indictionul dintaig navalind iaras tuwit in otarele Ro-
manilor,, all esit Theofan Cubiculariul, si facênd pace cu

i Cedrenus Tom. 2. p. 627. 628. 6 Leo Grammaticus p. 506.

2 Cedrenus in Compend. His-
torico.
° Catona in Synop. Chrono-
logica.
4 Baronius ad h. an. Catona 1. c.
fi Cedren. in Compend, Hist. ad.
-an. 22. Conslantini VII.
7 Incertus Continuator in Ro-
manum Lacapenum p. 262.
8 Symeon Logotheta p. 489 490.
° Georgius Monachus pag. 588.
'° Cedren. in Compend. Hist. ad.
an. 31. Constantini VII.

www.dacoromanica.ro
 286

d'ensii, ati luat chizesi de la el, apol s'aa Inturnat.) Catona t

dice. ca pacea acesta cu unguril s'a4 fost facut pe cinci ani.
Auld 944. Doao sunt la anul acesta de a se insemna, una
iaste despre Maria, alta despre impèratul Roman cel dintait
Lacapenul, despre Maria a-;a, scrie AnonymuLlui Combefisie 2:
t Ma ri a nepOta imperatului Roman, si muérea lui Petru craiu-
lui Bulgariel mal adésea ori venea In Tarigrad din Bulga-
ria, se vada pre tata-sea , si p .e moTii-s60. lara mai pre
urma ail venit , dupa ce 8.0 murit tata-seil Hristofor, adu-
and cu sine trei prunci. DécI daruita cu multe avutii de
mosu-seb , cu cinste s'all inturnat acasd. Asisderea scrie-
Gheorghie monahul B. Dora acesta Inca al1 lost una dintre pri-
cinile , pentru care imperatul Stefan ati surgunit pre tata-
se0 imperatul Roman Lacapenul in ostrovul Tryten. Vecli pre
Chedren, 4 si pre Catona 5 .
Anul 945. Veclênd Constantin al séptelea Porfyroghenetul,
ca pentru sfedzile, ce era intre Imperatul Roman Lacapenul
cel mazalit si sargunit , si Intre fiiu luI ail sosit timpul,
sa'si ia izbdnda de Vote, cate fugarise pdna acuma, in a-
nul de acum el Inca ail ras pre fill fat Roman Lacapenul,
Carl! fusése imperatl facuV de tatal lor ; adeca pre Stefan
si pre Constantin , si i-au facut clirici; 6 iara pre Vasilie
cel mai mic feciur,, pre carele il facuse acelas Roman cu
o bulgara, l'all juganit ; 7 S i asa all statut singur impërat.
Anul 946. Improtiva lui Constantin al séptelea s'atl sculat
unii, dintre parténil Lacapenilor, pre care in anul de acum
fOrte greu i-ati pedepsit imperatul8.

' Catona in Synopsi Chrono- 5 Catona in Synop. Chronol.

logica.
2 Incertus Continuator p . 261,
262.
8 Georg. Monachus p. 588.
6 Cedren. in Compend. Hist.
6 Stritter. Bulgaricorum. p. 132.
7 Ioel in Chrogograph. Corn
pendiarla apud Acropolitam p. 183.
8 Cedren. ad an. 33. Constan
tini VII. Catona in synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 286

Anal 947. La anul acesta asa scrie Chedren Gheorghie : 1

«Tamil (unguril) nail inceput a jefui tinutul Rotnanilor pana

atunci, pana ce ai venit in Tarigrad Bulosud printul lor,
carele fatarnicésce s'ad facut crestin, i botezandu-se aU avut
nanas pre imperatul Constantin, de la carele Bulosud s'ati fa-
cut patrichiu, apol forrnos daruit, i imbogatit s'ad inturnat
acasa.
Nu dupa mult timp Ghyla alt print turcesc Inca aü mers
in Tarigrad sa se botéze : carele botezandu-se i asa pri-
mindu-se, ca i cel dintaitt, aü dus cu sine pre un monah
anume Ierotheitl, carele era vestit pentru evlavie, si pre ca-
rele fat ierotonisit Theofylact patri.trhul episcop Turchiei
(Ard6lului) : i acela mergend in Turchia, pre multi ail in-
tors de la inselaciunea varvar6sca la légea crestindsca.
Ghila aft remas in credinta. Nici ati facut vre-o navalire a-
supra Romanilor, ba pe crestinil cei robiti Inca i-a0 cum-
_prat, si bine grijindu'i, i-au slobocjit.
Iara Bolosud stricand legatura cea cu Dumnecleu facuta,
mai adése-ori afi navalit cu aT sei asupra Romanilor, carea
-cercând'o si cu francii, s'ad prins, i din porunca lui Ioann
craiului francilor s'aU tras in tapa.
Asisderea scrie Ioann Zonara 2.
Din cuvintele hal Chedren, céle mai SUS acluse, sa nu in-
ca dOra romanil din Ardel mai nainte de Ierotheil
n'au avut episcopi, pentru ca s'aU aratat la anil trecuti, in-
cepend de la anul 325, si mai din nainte, cum ca roma-
nil el lost crestini, i aft avut episcopi, precum ati fost
Theofil din soborul cel dintaiu ecumenic de la Nichea si
altil dupa densul: ci dOra s'ad intarnplat, de tocrna atunci
au rnurit episcopul romanilor din Ard Ol, cand s'ad botezat
Ghiula nepotul lui Tuhutum. i in locul aceluia s'aft iero-
tonit lerotheft episcopul Ardélulut :
Ceorg. Cedren. in Compendio 2 Ioannes Zonaras in Annalib.
Historico ad an. 35. Constantini
Septimi. Lib. 16. Nro. 21.

www.dacoromanica.ro
 287

Tot intru acesta an ab incoronat avgustul Constantin al

éptelea Porfyroghenetul pre fiiul sea Roman al doilea '.
Anul 948. Zoltan povatuitoriul ungurilor in anul de acum
ail facut pre Elul Toes urmatoritil sie 2.
Anal 949. In anul acesta ari murit Zoltan povatuitoriul
ungurilor, caruia i-aii si urmat Toes fiiul lui, pre carele mai
nainte il numise urmatoriU sie 3.
Ann! 958. Unguril in anul de acum tocma la PastI aft-
pradat Thrachia pana in Tarigrad, i fOrte multi crestinl
ail robit, improtiva carora, cum scrie anonymul lui Com-
befisie4 si Simeon logofatul 5, irnperatul Constantin al sep-
telea ail trimis pre Pyth Arghyrul cu bunk Oste, carele a-
jungendul cand vrea sa se intOrne, miptea a0 navalit preste
el, si pre multi ta.ind, pre ceia-l'alti i-aU fugarit, si a0 luat
tOta prada, si robil de la el.
Anul 959. In anul acesta precum scrie Anonymul lui Corn-
befisie 6: gturcil (sail ungurii) iarasi navalind asupra Thra-
chiei, fiiul lui Arghyr Marian patrichiul, carele avea supt
sine leghionul Machidonénilor, si era pus preste apus, mer-
gend in contra lor i-ati invins, si pre multi prindend, pre
ceia-l'alti i-au intetit a se inturna cu rusine la ale sale).
Tot intru acest an in 9 Noemvrie, in versta de 54 de anl,
au murit si avgustul Constantin al septelea Porfyrogene-
tul fiiul avgustului Leon al séselea de bOla sau de venin,
caruia i-all urmat fiiu-sea Roman al doilea 7 ; ci invingerea
ungurilor s'aa intamplat dupa mOrtea lui Constantin, cad
Anonymul o pune supt Roman.

' Baronius ad h. an. Catona in stantinum Porphyrogennetam p.

Synop. Chronol.
2 Catona in Synop. Chronol.
8 Idern Catona I. c.
Incert. Continuator in Con-
288 289.
5 Symeon Logotheta p. 496.
5 Incert. Continuator in Romano
juniore p. 300.
7 Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 288

Anal 960. Roman al doilea, dupd ce at urmat tdtand-sat

tad ocarmuirea impèrtitie1 o at incredintat lul Iosif Bringa,
si el s'at dat desmerdärilor si bauturel ; totus in anul de
acum in dioa de Pasti at incoronat pre fiiul s6t Vasi-
lie, carele apol s'at poreclit Bulgarocton, si pre Nichifor
Foca l'at trimis in Creta sat Candia asupra lul Amira Sa-
rachinul 1.
Anal 961. Nichifor Foca ail luat Candia de la sarachinl,
si pre Arnira l'at prins, frate-sn Leon Foea Inca at bd.-
tut pre Habdan sarachinul in Asia 2.
Anal 963. La anul acesta asa scrie Georgie Chedren 3 :
(In vrémea acéia Petru craiul Bulgariel, murindu'l muO-
rea, ca sa inoiasca pacea, at fãcut legaturd cu imp6rati1,
si at dat chizés1 pre fiil sèl pre Borise si pre Roman, a-
p01 dupd scurt timp ail murit Petru, si fiil lul s'at trimis
in Bulgaria, sä cuprinda crdimea cea pdrintesca, si sa stea
improtiva Comitopulilor. Pentru ca. David, Moysi, Aaron, si
Samoil fecioril unul Comit prea putOrnic din Bulgaria in-
cepuse lucrurl noao, si atita pre bulgart,
Aci forte bine insémnä, ca comitul acela din Bulgaria,
despre al cdruia patru feclorl se vorbésce acj, si mal multe
se vor vorbi la anil viitorI, n'at fost bulgarl de ném, el
diaos roman din colonil lul Traian cel prin Avrelian tra-
dus1 In Dachia cea noao. Pentru cii. IOnnichie imperatul
romanilor, si al bulgarilor scriind la Innochentie al treilea
papa de la Roma in anul 1202 chiar (lice, cd el iaste din se-
minta lul Samoil, si iaste prasit din romanil ceI vech1; carea
Inriochentie papa Inca nu o at tdgaduit, cand asa at respuns
WI IOnnichie 4 : «MI mal binell iaste si spre märirea cea
vremélnicd, si spre mantuirea cea véelnicd, ca precum estI
' Baron. ad h. an. Calm la I. c. pendio Hist. ad an. 4. et ult. Ro-
mani junioris.
2 Iidem H. cc.
4 Gesta Innocentii III. Nume-
$ Georgius Cedrenus in Corn- ro 68.

www.dacoromanica.ro
 289

de ném roman, asa sa. fi i cu urmarea ; i poporul t6ril

tale, caril 4ic, ca. sant din sgngele romanilor (celor vecM),
sa urméze obicéiurile biséricel Romel, ca i in serbirea Dum-
necleiasca sa se vada a tinea naravurile parintescl.) Iata c. ro-
manil aa fost uniti cu bulgaril de la venirea acestora pana la
venirea ungurilor : drept acéia nu numal bulgaril aft batut pe
greci, ci dOra mal mult, i mai adése-orl i-au batut romanil
supt numele bulgarilor, al comanilor, si al patinachilor,
cum se va vedea la anil viitorl.
Vecll i anul 1187.
Tot intr'acesta an in 15 Martie, in versta de 24 de ani
ai) murit si impératul Roman al doilea, a caruia véduva
Theofanyne aa chiemat in Tarigrad pre Nichifor Foca, si
din indemnul patriarhulul Plievct, in zadar improtivindu-
se Iosif Bringa, l'aa numit povatuitoria resaritulul. Nichifor
Foca dupa acéia din indemnul lul Ioann Zemisca al v6-
ruluT s6a fu numit de Oste impérat in 2 June, si in 16 clile
ale lul August s'aa i incoronat, ne bagand in séma pre
Vasilie filul WY Roman al doilea pentru pruncia la Pre
Theofanyne Inca mal intaia o aa lepadat Nichifor Foca, ci
dupa acéia o aft luat sie muére. Joann Zemisca Inca aa
batut in Chilichia pre sarachinl 1.
Anul 964. Nichifor al doilea in anul de acum aa luat
Mopsuiastia de la sarachini 2
Amid 965. Acelas Nichifor al doilea in anul acesta ati luat
Tarsul, i Chiprul de la sarachini, si aft trimis asupra Si-
chiliel pre Emanoil, prin a caruia ne bagare de sama tOtà
Ostea s'aft taiat de sarachinl 3.
Annl 967. Imp6ratul Nichifor al doilea, cum scrie Ch e-
dren 4: (in anul imp6ra4iel sale al patrulea, in indictionul
Idem Cedrenus, 1. c. Catona in 8 Iidem 11. cc.
Synopsi Chronol. 4 Georg. Cedren. in Compendio
2 Idem Cedrenus. et Catona Historico ad an. 4. Nicephori II.
11. cc. Aug.
Cronica rometnilor. Tom. I 19

www.dacoromanica.ro
 ugo

al clecelea, In luna liii Iunie ad esit si vadi cetatile Thra-

chieT, si venind !Ana la Suda, tare ad dojenit prin carti
pre Borise (nu Petru) craiul BulgarieT, se nu Iasi pre turd
(unguril) se tréci Duntirea, si se jefuiasca tinutul romani-
lor, ne ascultand Bulgarul, ci in tot typul mantuindu-se,
Nichifor pre patrichiul Calochyr fecTorul printului Hersonu-
lul rad trimis la Sfendosthlav povituitoriul RossieT, si pre
acela figaduindul daring l'ad indemnat sa se radice Cu
arme asupra bulgarilor.
Asisderea scrie Zonara 1.
Tot la anul 967, scrie Alberichie2, cä traia Inca Baian
filul craiulul Simeon, carele intru atata invitase magia, cat
putea face din om lup, sad ori ce félid de fiari.
Anal 968. cRusiT primind Indemnul (imperatului Nichifor)
(lice mai incolo Chedren 3, in al cincilea an al irriperitieT
lul Nichifor in indictionul al unspre-Vcilea, in luna lul
Avgust ad navalit in Bulgaria, si stricand multe cetätT, si
targurl pani In piment cu prea mare pradà incircati s'ad
Inturnat acasi. Asisderea scrie i Zonara 4.
Anul 969. RusiT indulcindu-se cu pradzile din Bulgaria In
anul acesta nu numat o ad pradat iaris, ci o a i cuprins
cu totul, pringend si pre craiul Borise Impreuni cu Roman
fratele lul. Iara pre imperatul Nichifor al doilea l'ad omorat
in 11 Dechemvrie In verstä de 57 de anT din porunca
veru-sed a luT Ioann Zemisca, carele ad 0 rapit impèrätia
resaritulul; ci Polievct patriarhul nu l'at slobogit in bisé-
rick pana ce ad surgunit pre cel, ce omorase pre Nichifor
al doilea, iari dupa acéia rad incoronat tocma in glioa de
Criciun 5.

1 loan. Zonaras Tom. 2. p. 205. 4 Zonaras 1. c.

2 Albericius in Chronico Ms. ad 5 Cedren in Compendio Histo-
an. 967. rico ad an. ult. Nicephori II. Aug.
3 Cedren ibidem ad an. 5. Ni- Ioan. Zonaras Tom. 2. p. 206.
cephori Aug. Catona in Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 291
.e.rNeteWsr,ew.
AIM 970. Decl rusilor (dice Chedren 1), dupa ce at cu-
prins Bulgaria, precurn am clis, princlend si pre dol feclorl
al lul Petru pre Borise, si pre Roman, nu le-at placut a
se inturna acasa ; ci mirandu-se de indamanarea locurilor,
s'at lasat de legaturile cu imperatul Nichifor facute, si at
ales se remana acolo, si se stapanesca Vita Bulgaria. In
sfatul acesta i mal tare i-at intaratat Calochir, carele le-at
fagaduit, ca del vor agluta sa se fad. imp6rat resaritulul,
le va da Bulgaria de uric ; va face cu el legatura vecInica ,
le va inmuli tributul cel fagaduit; si in WA viata luI II
va avea amicl (préten1). Rusil inflandu-se de cuvintele a-
céstea, Bulgaria o at tinut sie luata cu arme, si pre solil
impèratulul Ioann Zemisca, carele fagaduia, ca tOte le va
da, la cate se legase impèratul Nichifor al doilea, i-at le-
padat de la sine cu respunsurl pline de varvaricesca tru-
fie. Drept acéia impèratul intetit fiind a cerca cadinta cu
arme, de graba aü scris, sa tréca tOte ()stile de la resarit
la apus, carora le-at dat povguitorit pre Barda Scler....
si at otarit, ca el insus1 Inca se iase la batae cu ince-
putul prima-verel. Ci rusil i povatuitoriul Sfendosthlav,
dupa ce- at inteles, Ca ostile Romanilor at trecut, unin-
du-I sie pre bulgarl, pre caril II avea supusl, chiemand
intru ajutoriti si pre patinachl si pre turcil, caril lacuia
in Pannonia spre apus, at strins Oste ca de 308,000 de
barbatl, i trecénd Hemul, WU. Thrachia o at pradat,
si ars : i tabarandu-se langa Odrit, astepta prilej de a se
bate . . . . Era varvaril in trel part1 desparlitl, in cea d'in-
tait era rusil cu bulgri1, in a doao turcil, In a treia pa-
tinachil), panà aci din cuvint in cuvint ; iara mal incolo
scrie acelas Chedren, c. Barda Scler at trimis inainte pe pa-
trichiul Ioann Alacasanul, carele mal intait aü nimerit
unde era patinachiI, si pre acestia tragendu-1 in cursa, cu
totul i-ati stins, Barda Scler, apol apriat batendu-se cu

1 Cedrenns in Compendio Hist. ad an, 1 . Ioannes Zenniscx Aug.

www.dacoromanica.ro
 292

ri0I, si cu unguril, pre acestea inca i-at invins si i-ar fi

taiat deplin, de nu l'ar fi chiemat imperatul Ioann Zemisca,
se merga asupra lul Barda fiiul lul Leon Foca, carele vrea
se rapésca imperatia.
Asisderea scrie Zonara 1 : iara Ioann Hristian Enghel 2
acestea insemna despre patinach1 : «Nu e indoiala, cum
cà un emir de al patinachilor, s'at aseclat aprOpe de Ba-
nat la pOrta de ferr Fang riul Bitena, de unde suppusil
lul s'at numit Bisseni, din caril unif pe la anul 970, s'at
aseqat supt -craimea ungur4sca.)
Mull 972. In anul acesta at murit Toes povatuitoriul un-
gurilor, intru al caruia loc at urmat Gheisa tatal S. Ste-
fan, carele ati fnceput a trage pre ungurl de la batal, si
al inveta la negutatorie 3; Iara Ioann Zemisca, cum scrie
Chedren 4 : «intru al doilea an al imperatieI sale vrend sa se
bata cu rusil . . . . cu In ceputul prim6vereI au esit
din Tarigrad . . . . el Insusl cu 5000 de pedestras1, si cu
4000 de calarasl trecend Hemul, fara de véste at navalit
preste-nemici, si at tabarit Fang Preslava cetatea cea mare
(Marchianopoiul cel vechit), unde era scaunul crailor Bul-
gariel, poruncind maI nainte celor-alaltI ostasl, ca supt
povatuirea lul Vasilie Cubiculariul fara de zabava sal ur-
méze . . . Ma luand cetatea pre Schythe, call! lugea, i-at
omorit; muerile, si pruncil i-at dus rob!, prinsus'a cu mu-
érea, si cu pruncil si Borise craiul bulgarilor carele Inca
purta stemmele crdescI, si s'at adus la imperatul. Lul Borise
prea mare omenie i-at dat imperatul, chiemandv-1 si atuncl
crait bulgarilor, BacaMa BouX76paw iara pre bulgaril cel prins1

1 Ioann. Zonar. Tom. 2. p. 209. 3 Catona in Synopsi Chronolo-

210. gica.
4 Georgius Cedrenus In Corn-
2 Ioann Christian. Engel in an-
pendio Historico ad annum se-
tiquiore Historia Valachim p. 1. cundum Imp eratoris Ioannis Ze-
p. 140. miscw.

www.dacoromanica.ro
 293

i-an sloboclit, se merga, care uncle vrea, clicend cà n'ati

venit se supue pre bulgari, ci sa-1 slobOda, i ea. el numaI
pre rusl II numera intre nemici . . intru acesta typ luand
Preslava, numaI In doao (tile o an dires pe unde fusese
stricata, i dupa numele sea o an numit Ioannopoiu, apol
asecjand Inteensa buna paza, le-au dat tOte, cate era de
lips a. spre traiul vieel, i al ostasilor, si al cetaténilor din
teensa. Déci serband o 4i sfintele PastI, a doao qi an por-
nit la Dorostor, carea cetate se numesce si Dristra
Ajungend la Drastior, aLl venit la densul soll de la Con-
stantia, si de la alte cetall de preste Dunare, cerendu's1
ertaciune, i supunendu-se pre sine impreuna cu cetatile
sale, pre caril cu bland* primindu-1 imperatul, aü trimis
Omeni, caril se ia cetatile, si de o data an trimis pazitorI
prin cariI sa se pita tinea . . .
Dupa ce a(i Mut imperatul cetatea Drastiorulul in 65 de
qile dupa olalta, si nu o aU putut lua, s'at sfatuit sa o
tin& Incungiurata, si se ia cu fOrnea . . . bra Sfendosthlav
vegend, ca nu p6te avea vre o nadejde de a se mantui.
cu aI se1, s'an plecat la pace, si prin soll an poftit de la im-
peratul, ca sa se primesca intre prétenil, i sotiI Impera-
tieI Romanilor : lul, i alor sel, sa le fie slobod fara de
primejdie a se inturna In patria lor; i schythilor se li se
ingadue sloboda negutatorie in tinutul Romanilor. Cérerile
acestea tOte le-an primit imperatul . . . facéndu-se legatu-
rile, acéia Inca o an poftit Sfendosthlav, ca sa pOta vorbi
cu Imperatul gura cu gura, carea Inca i s'an ingaduit,
dupa ce tu vorbit, cate an vrut, s'ati inturnat.
Din rugarea luI Sfendosthlav la patinachI Inca an tri-
mis imperatul, indernnandu-I, sa fie sotl, si amid Roma-
nilor, nici sa tréca Dunarea spre jefuirea BulgarieT, i Ru-
silor sa le ingadue slobocla IntOrcere in patria lor prin ti-
nutul sen : carea solie o an plinit arhiereul Evhaitelor The-
ofil. PatinachiI la tOte sal) legat, numal trécerea rusilor
prin Vinutul sea nu o an ingaduit.

www.dacoromanica.ro
 294

Dana ce s'ad incarcat rusil in corabiile sale, si pornind

catra cask imperatul Inca ail intarit Wise ceta(uicile, si ce-
tAtile, Cate sunt In termuril Dunarel, i apol s'att inturnat
in Tarigrad . . . unde sosind, cat ail venit in piat . . In-
naintea poporulul aa desbracat pre Borise din stemmele
crainleI bulgarescl (acélea era corona de aur, canacl de I-
birsan, i caltudf mohoratl): De acolo mergend la bise-
rica cea mare, corOna bulgarilor o att daruit lul Dumne-
(lea, acatandu-o in biserica; apol facend pre Borise magistru,
s'aa inturnat in polata.
Deci Sfendosthlav, cand sa inturna in patria sa, ati caqut
In lésul patinachilor, si cu ai sel impreuna de tot s'aU tä-
iat: pentru ca se maniase pre densal patinachil, cad ail
facut legatura de pace cu romanil).
Asisderea scrie Zonara 1, si Catona 2, tOte acéstea Cate
le scrie Chedren i Zonara Ia an an, le desparte In trel
anl; si dor& nu mil face.
Aci insemna i acesta, ca ce scrie Chedren la anul de
acum despre Constantia, t céle-l'alte cetatl, care ail fost
de-a stanga Dunarel, nu e improtiva aceia ce eü am ail-
tat la anul 915. Pentru ca patinachiT 'Ana au batut im-
peratul Ioann Zemisca Drastiorul, s'au tras Indarapt la locu-
rife sale céle mal tarl, temendu-se, sa nu petrécä si el cu
ai cu romanil cel din Constanta, si din cele-l'alte ce-
tatl, remanend numal de sine, lesne au putut trimite soil
la imperatul.
Anul 976. Imperatul TOnn Zemisca dupa indelungata bola,
carea o aü capatat din veninul, cel, ce i s'ai1 fost dat in
anal trecut, in anal de acum in 10 Ianuarie, in varsta de
50 de anl aü murit, ai i-ad urmat Vasilie al doilea Bulga-
roctonul cu frate-seti Constantin al optulea fecioril lul Ro-
man al doilea, nepotil lul Constantin Porfyroghenetul, i stil-
t loan. Zonar. Tom. 2. pag. 211. I 2 Catona 1. c.
scqq.

www.dacoromanica.ro
 295

nepotil lul Leon Filosoful, supt carif Vasilie Cubiculariul pre

vr'o catl-va povituitorl 11 pune jos 1.
lard despre bulgarl Chedren 2 asa scrie: (Cat ail murit
imperatul Ioann Zemisca, bulgaril s'at iddicat, si stapanirea
preste sine o atil incredintat la patru fratl, lul David, Moisi,
Aaron, si Samoil feciorilor until comit prea putérnic intre
bulgarl, de la carele s'aa si numit comitopuli. Pentru ca
pre ceia-l'altl din némul lul Petru, era dusl, curn am scris
mal nainte, in Tarigrad, si acolo sedea : Borise magistra
facut de Zemisca, iard Roman jugdnit de Iosif Cubiculariul.
Murind Zemisca aa fugit din Tarigrad, si ail vrut stt mérg
in Bulgaria, si pre Borise, imbracat fiind in haine grecesci,
si grec socotindu'l a fi un bulgaria, cdnd trecea prin o pd-
dure, l'a0 omordt ; Roman aa remas citov, si dupd acéia
s'au inturnat in Tarigrad, cum se va ardta la locul sëa.
Dintru acestl patru fratl David indatd aa murit, Moysi
Wend cetatea Serra, at perit lovit cu o piatra de pe zid;
pre Aaron cu pruncil lul l'aa omordt Samoil, suppuind, cd.
tine cu românil: numal Vladosthlav fiiul lul Aaron; carele
si IOnn s'aft numit, scdpehd mântuit prin Radomir fiiul lul
Samoil, carele si Roman s'aa chiemat.
Samoil acesta fiind hdrtagas, si neodihnit barbat, cand
era ostile romanilor cuprinse cu Barda Scler (unul dinträ
cel mazalitl prin Vasilie Cubiculariul), tot apusul l'aa nä-
cajit cu navalirile sale, jdfuind nu numal Thrachia, Machi-
donia, si vecindtatea Thessalonicel, ci si Thessalia, Grecia,
si Peloponnesul, si cupringênd multe cetatl, dintre care cea
mai de frunte aa fost Larissa, pre al cdruia läcuitorl cu
We familtile lor i-aa trecut in Bulgaria cea mal din laun-
tru si numèrându'l intre ostasil sèl, cu vitejia lor s'aa fo-
losit asupra romanilor. Dus'aa si mOstele Sfantulul Ahilea,

1 Georg. Cedren in Corn pendio I roctoni. Catona in Synopsi Chro-

nologica.
Hist. ad ann. 1. Basilii II. Bulga- 2 Idern Cedrenus 1. c.

www.dacoromanica.ro
 296
..../............,,....,,.,..,,,,,,,.....

carele fusése episcop Larissel, si le-att asedat in Prespa,

unde avea scaunul s611). Asisderea scrie si Zonara 1
Anal 977. Barda Scler, carele se sculasa asupra impèra-
tulul Vasilie Bulgaroctonulul pentru mazalirea sa, cum s'at
ilis la anul mal din nainte, in anul de acum aft invins pre
Leon povatuitoriul imp6ratulu1 2
Anal 978. Acelasl Barda Scler in anul de acum invinge
si pre Barda Foca de doao or13.
Anal 979. Barda Foca in anul acesta invinge pre Barda
Sdler, carele au fugit la Hosroe 4.
Anal 981. Pan& ce au t,inut tyrAnnia lul Barda Scler, im-
peratul Vasilie al doilea Bulgaroctonul nu mult au putut
lucra in cOntra lul Samoil craiui bulgarilor, si al romani-
lor, celor de-a drépta Dunarel, ci dup. ce au fugit la Hos-
roe Barda Scler, el Inca air mal resufetit, si in anul de acum
ati lucrat asa cum scrie Chedren 5 carele dice : « drept acdia
imp6ratul Vasilie cat s'ati mantuit de Scler, indata ati vrut
sl izbadOscA faptele cOle rOle ale lul Samoil si culegend tOte
ostile Romanilor au trecut in bulgaria, nicl lul Barda Foca, ca.-
rele Inca era domestic preste scOle, spuindu-1 sfatul, nicl ce-
1ora-lalt1 pOvAtuitorl de la resArit. Asa dara intrand in Bul-
garia prin tinutul muntelul Rodope, si albia riulul Evro, pre
magistrul Leon Melissenul l'au lasat din darapt, ca se pazOsca
stramtorile : el trecênd prin curmAturile, si padurile, ce sant
de cAtrA Triadita, carea cetate mal de demnit se qicea
Sardica, in locul ce se numOsce Stuponia, si de acolo vrea
sl batA Sardica. Se audea, a Samoil temêndu-se a esi la
ses, ati cuprins muntil de prin preglur, si cerca, cum ar

' Ioan. Zonaras. Tom. 2. p. 219. 8 Idem Cedrenus ad an. 4. Bul -

220. garoctoni. Catona 1. c.
2 Cedren. in Cnmpendio Histo- 4 Hem Cedren. ad an. 4. Bul-
rico ad an. 2. Bulgaroctoni. Ca- garoctoni. Catona 1. c.
tona in Synop. Chronol. ^ Cedren. Tom. 2. p. 698.

www.dacoromanica.ro
 297

putea strica nemicilor. Cu acéstea fiind cuprins impèratul,

Stefan domesticul scOlelor, celora de la apus, carele pentru
micimea lul se poreclea Conto-Stefan, si era prea mare ne-
mic lul Leon Melissenulul, nOptea ati mers la impëratul, si
Pei indemnat, ca lasând telte, se pornesc a. tabara, si sa. se
intOrne in Tarigrad ; peutru a Melissenul rIvnind se ra.-
'Asa. porfyra, se grabesce la Tarigrad. De cuvintele acéstea
turburandu-se imperatul, indatä ail poruncit, sa. pornesca
tabara. Ci Samoil miscarea cea Ma de rand a nemicilor
socotindu-o, precum se si cuvinea, a fi fuga, indata aa na-
välit preste dênsii cu mare larma, si spariindu-1, i-ail fu-
Ora, luandii-se tabara, si tOte ate avea cu sine, pana si
stemmele imperatescl. Impe'ratul de abiea at scapat prin cur-
maturi in Filippopoia.)
Asisderea scria Zonara 1, si Constantin Manasse 2.
Anul 987. Barda Foca in anul de acum ail imbracat por-
fyra in protiva impëratului Vasilie al doilea, si pre Barda
Scler 11 pune supt pacla 3.
Anul 988. Imp6ratul Vasilie al doilea bate pre Calochyr po-
v atuitoriul lul Barda Foca4.
Anul 989. Imperatul Vasilie Bulgaroctonul, dupa ce au
murit in anul acesta cu mOrte grabnica Barda Foca, Ostea
lul o ail imprastiat, si pre Barda Scler l'at primit in gra-
tia 5: apoi dupa cum scrie Chedren 6 : «Mantuit fiind imp&
ratul de razbOele din launtru, s'at sfatuit, sa. se izbandésca
de pe Samoil, si de pe alti crai§ori, caril pana a fi el cu
bataile céle din launtru cuprins, multa. paguba Meuse irn-
pèraVel Romanilor. Drept acéia au esit in Thrachia si Ma-

' loan. Zonar. T. 2. p. 220. 4 Iidem 11. cc.

sew'. 6 Cedren. in Compend. His-
2 Constantinus Manasses p. 121. torico. Catona in Synopsi Chro-
2 Cedren. in Compend. Hist. nologica.
Catona in Synopsi Chronol. 6 Idem Cedrenus Tom. 2. p. 701.

www.dacoromanica.ro
 298

chidonia, si de acolo s'ati pogorat In Thessalonica, se mul-

tamesca marelul mucenic Dimitrie. Acolo at lasat cu multa,
si tare Oste pre magistrul Grigorie Taronitul, ca sa Impedice
navalirile lul Samoil; iara el inturnandu-se in Tarigrad, at)
purees in Iveria, carea o ail si cuprins In anul urmaroria
990. Asisderea seri& si Zonara 1, si Constantin Manasse2.
Anul 995. La anuI acesta despre Samoa craiul bulgarilor,
si aI romanilor asa scrie Chedren3: «In timpuI acesta cu
deadinsul ostindu-se Samoil asupra Thessalonicel, si-aa In-
/Arta ostile in lésuri, si aa poruncit, ca unil mal putinI
se navalescca la numita cetate. Carea simtindu-o prefec-
tul Grigorie Taronitul, ail trimis pre .Asot fiiul sea, ca cer-
and multim ea nemicilor, se villa, si se'l spuna. Asot mer-
gend s'all intalnit cu eel, ce mergea inainte, si luandu-1 In
fuga, el insusl ati caqut in mijlocul lésurilor. Grigorie In-
telegend intamplarea, indata au curs intru ajutoria, ca se
scOta pre fiiul sea din manile protivnicilor, ci si el s'ail
Incunglurat de bulgarl, si vitejésee ostindu-se, s'aa taiat.
Irnperatul intelegend perirea povatuitoriului, au trimis alt
povatuitoria pre Nichifor Uranul prefectul Apusulul A-
cesta cat aa venit in Thessalonica, Indata s'ati insciintat,
ea Samoil mandrindu-se,.... aff trecut preste Tempele Thes-
salonicel, si preste riul Penea, si jefuiasce Thessalia, Beo-
tia, si Attica, si trecend prin Isthmul Corinthulul Pelopon-
nesul (Morea de acum) inal jafuesce. Drept aceia el Inca
trecend pre la polele Olympulul, au venit in Larissa, si la-
sand acolo bogatia ; tota Thessalia o at umblat cu rand, si
trecend campul Fersaliel, si apa Apidanului, s'aa tabarat
In termurile Spercheiulul , Intru al caruia cel din colo
termure se tabarase si Samoil. De multe ploi, ce cacluse
tocma atunci, riul Spercheia fOrte crescuse, p .ntru acéia
1 Zonaras Tom. 2. p. 223. 3 Cedren. in Compend. Hist, ad
2 Constatinus Minasses, p. 221, an. 19. Imperatoris Basilii II. Bul-
222. garoctoni.

www.dacoromanica.ro
 299

in timpul acela nu se rittdajduia aid o batae. Ci Uranui

in sus, si in jos cercand riul, at gasit vad, prin carele
n6ptea sl-at trecut Ostea ; i cand dormea fara de grije
bulgaril, ad dat pfeste el, si nenumaratl ad taiat dintra densil
nicI unul cutezand a se apara. Samoil cu Roman fiu-s6d
Inca s'ad ranit; i s'ar fi prins, de n'ar fi zacut intre cel
Hiatt, si In ndptea ce a urmat flu ar fi fugit pre ascuns
in manta EtolieI, prin ale carora varfurI ad venit dun&
acéia la muntele Pind, i d'aci in Bulgaria.
Dupa ce s'ad inturnat acasa Samoil, ad sIoboclit pre
Asot fliul Taronitulul din robia, In carea caguse in bataia
de la Thessalonica, i l-ad maritat fata dupa el ; pentru Ca
intru atata II indragisa rata, cat clicea, ca se va otnora, de
nu o vor da dupa densul. Sfarsindu-se nunta pre gineresëd
rad tritnis in Dyrrachid, ca sa poruncesca preste tinutul
acela; ci Asot mergend acolo aü tras si pre muére In cu-
getul s, i ad fugit in corabiile, care pazia marginile
imparaciel, i cu acélea s'ail dus in Tarigrad la imp6ratul,
de la care el s'ad facut Magistru, iara muérea lul Zosta.)
Asisderea scrie Zonara 1.
Tot intru acesta an ad logodit Gheza povatuitoriul ungu-
rilorcel maI de pe urma pre Gizela sora S. Henric dupa
fiiul sea S. Stefan, ci nunta o ad intardiat, pana vor maI
cresce 2.

And 979. Gheza, cel mal de pe urrna povatuitorid al

ungurilor, carele indemnat fiind de Sarolta muérea sa (lath.
lul Giula povatuitoriulul Ardélulul, carele Inca in anul 948
priimisa credit* in Hs.) maI nainte se Meuse crestin, dupa
ce au intors pre mulct ungurI la crestinatate, acuma vechid
de (pie, i apropiindu-se de m6rte, ad strans pre mal
maril poporulul sëd, si in anal acesta pre Stefan fiiul sett
cel din Sarolta muérea cea din tam fan asegat in local

' Zonar. Tow. 2. p. 223. 224. I Catona In Synop. Chronol.

www.dacoromanica.ro
 300

860 povuitoril 1, ci nu craid, cum scrie Bonfinie 2; cac1

craid dupa acéia s'ad Malt.
Anul 998. S. Stefan apol Intailea craid al uagurilor, Inca
nu se aseclasa bine in scaunul parintesc, i Cupa prefectul
Simigiei, intolegendu-se cu Adelaida a doua mu6re a luI
Geza, pre carea vrea sa o ia sie muérea, s'ad radicat asupra ;
pentru ca era Inca tinar 8. Drept acéia in anul de acum 4,
Mlle mare razboid s'ad pornit intre Stefan, si intre Cupa
in care r5zboit ad invins Stefan, si pre Cupa in anul ce
urméza, Fat Mat in patru, §i laS impar(it in patru cornurl
ale terii 5.
Aim] 999. In timpul acesta rü mergea lucrurile craiulul
Samoil pentru ca asa scrie Chedren 6: «In anul de la zi-
direa lumei 6508, In indictiunul 13, imp6ratn1 Vasilie mare
6ste al trimis preste Hem asupra cetatilor bulgaresci supt
povatuitoril patrichiul Theodorocan, i protospatariul Ni-
chifor Csifia; s'ad cuprins de acestea Preslava cea mare,
"si cea mica, si Pliscova, si 6stea Romanilor s'ad inturnat
cu biruinta. ,
Anal 1000. Imperatul Vasilie al doilea Bulgaroctonul in
anul de acum iaras, s'ad radicat asupra bulgarilor si a ro-
manilor, pentru ca asa scrie Chedren 7 : (In anul ce ur-
mOza (dupa 999), irnp6ratul iara merge in Bulgaria prin
Thessalonica : acolo Dobromer prefectul Berreei, s'ad dat pre

1 Anonym. Balm Regis Notari. Timon in Epitome Chronolo-

in Historia de septem Ducib. Hun-
gariEe. Chartuitius in Legenda de
S. Stephano p. 179. Thuroczius
folio 94. Ranzanus fol. 354. seqq.
Reva in Centur. folio 2.
2 Bonfinius folio 170.
3 Thuroczius et Ranzanus IL cc.
Georg. Ieremias Haner in Periodo
1. §. 7.
gica fol. 1.
5 Turoczius f. 95. Bonfinius
f. 173.
6 Cedrenus in Compend. Histor.
ad. an. 24. Basilii Bulgaroctoni.
7 G. Cedrenus in Compendio His-
torico ad an, 24 Imp. Basilii II.
Bulgaroctoni.

www.dacoromanica.ro
 301

sine si cetatea imperatulul , pentru carea fapta rat daruit

cu cinste de proconsul. Ci Nicolae, carele pentru scurtimea
lul, Niculita, Inca s'at numit , si era mal mare preste ce-
tatea Serbia gisa, n'at dat cetatea cand o batea impèratul,
ci se apara tare, si vartos , pana a lua imperatul cetatea ,
cu carea si el at venit in manl. Cetatea acéia Imperatul o
at golit de bulgarl, si o at umplut de ostasl de al sèl: si de
acolo inturnandu-se in Tarigrad, pre Niculita Inca rat dus
cu sine si Pat facut patrichit.)
Ci Niculita, dupa cum scrie Chedren mal in glos, nu mult
at zabavit in Tarigrad, si iaras1 s'at intors la Samoil, cu
carele fugind de la incunglurarea cetatel Serbia iarasl s'at
prins si apol s'at bagat in temnita.
Unguril Inca vègênd vitejia Sfantulul Stefan, carea o a-
ratase asupra lul Cupa , In anul acesta Vat radicat crait
preste sine, 1 apol rat si incoronat tot intru acest an, in 15
Avgust, 2 cu corona, cu carea si acuma se incoronéza crai
ungurescl 3. Trimisu-s'at corona acésta de la Silvestrul al
doilea papa de la Roma, sag de la impèratul resaritulul Va-
silie Bulgaroctonul, nu iaste a mea a cerca ; destul iaste
ca aceia cral ungurescl, caril nu s'at incoronat cu corona
acésta, nu se tin cral adeverati, nicl li se tin poruncile,
precum potl vedea din legile terel 4.
Anal 1001. La anul acesta acelasl Chedren 5 asa scrie :-
«In indictionul 15 imperatul Vasilie at incunglurat Vidinul,
si batendu'l opt lunl, rat luat cu puterea. Pana ce at za-
bavit la Vidin impératul, Samoil at nAvalit preste Odrienl
In clioa de Santa Maria-Mare, tocma cand serba serbatOrea
' Ranzanus f. 355. Bonifinius Author de Natal. Archi-Episcop.
f. 170. Ritius f. 840. Coloc. p. 7
2 Privilegium datum abbati Mon- 2 UM S.
tis Pannoniae anno Christi 1000. 4 Corpus Jurius Hungarici.
Stephani jam Regis. Timon in E- 6 Georgius Cedrenus in Comp.
pitome Chron. f. 1. Faschingius Historico ad an. 26 Imperatoris
in Nova Dacia Part. 5. p. 99. et Basilii II. Bulgaroctoni.

www.dacoromanica.ro
 302

dupd obiceig, i dobandind mare pradd, s'at inturnat. Im-

peratul intdrind Vidinul, s'at gdtit sa. se IntOrne in Tarigrad,
pi cdletorind, tOte cetAtile bulgA resci le bdtea, si le suppunea
pie. Ci venind la cetatea Scopia at aflat, cd Samoil preste
riul Acsit, ce se numésce acuma Vardarit, ma de grije ta-
barésce : cad increcjendu-se riulul, i gandind, cd pentru
versarea ape! nu se va putea tréce, se tinea a fi fall de pri-
mejdie. Darã Imperatul at treeut 6stea prin vadul de Ore-ca-
rele lul arAtat. De un lucru nici cu gandul gandit ca acesta
spdimantandu-se Samoil, asa at fugit cu aI sel, cat nicT u
nul, dintre eT aü dat pept cu nemicii. Cortul lui Inca s'at
prins, i tOta tabdra. Ci i cetatea Scopia Inca o at dat im-
peratului cel de Samoil pus prefect preste densa Roman fliul
lul Petru craiuluT bulgarilor, fratele lul Borise, carele si Si-
meon Inca s'at numit de pe numele mosu-set ; pentru carea
faptd, imperatul Inca rat fAcut patrichit si rat pus mai
mare preste Avod.
Ann! 1002. Istoricil ungurescI Turotie 1 pi Bonfinie, 2 Inca
si eel mai targil de cat densiT, se ndrAvesc In pricinile pentru
care Santul Stefan at luat Ardélul de la Giula cel maT ti-
ndr, si rat unit Ungariel, cu Anonimul Bele!, carele asa
scrie3 : cTuhuturn aü ndscut pre Horca ; Horca at ndscut
pre Giula si pre Zubor. Giula at ndscut doao fete, dintre
care una s'at chiemat Sarold, i céia-laltd Sarolt, i Sa-
rolt afi fost mama craiuluT S. Stefan. lard Zubor at ndscut
pre Giula cel mai mic, tatal lul Bue si a lul Bucne, pre
al cdruia timp craiul S. Stefan at subjugat sie Ardélul, pi
pre Giula rat dus legat In Ungaria, i in tot timpul vietiT
lul rat tinut In temnitd pentru aceia, pentru ci in credintli
era derrt, i n'azi vrut sd fie creein, i mult se improtivea
craiului S. Stefan, mdcar cd era din némul mdne-sa.)
Joannes Thuroczius in Chro- S
Anonymus Belae Regis No-
nic. Hungar. Part. 2, cap. 29. tarius de septem Ducibus Hung.
2 Antonius Bonfinius Rerum
Hung. Decadis 2 Lib. 1. Cap. 27.

www.dacoromanica.ro
 303

Insemna bine cuvintele céle trase ale Anonimului, &lea :

,teo quod in fide esset vacuus, et noluit esse Christianus, et tnulta,
contraria faciebat S. Regi Stephano; , care cuvinte nu le in-
telége dupa talcuirea MI Turotie, si a lui Bonfinie, pre caril
i-at urmat céig-lalti istorici unguresci, adeca : (ea Giula cel
mai tinar ar fi fost ASA ci ca at fost de legea resari-
tului,, de carea ati fost si S. Stefan mai nainte de a se
incorona ; pentru ca Giula cel mai batran cu unguril din
Ardél Inca In anul 948 se Meuse crestin, prin a caruia fat&
Sarolta s'at intors si Geza tatal Santului Stefan. Asisderea
S. Stefan nu pentru paganatatea lui Giula celul mai finar
s'at sculat asupra lin, ci pentru ca nu rat putut trage dela
légea resaritului, sel faca de Idgea appusulul. Adeverul a-
cesta si mai chiar 11 vel cunOsce, de ye! ceti si socoti de a-
maruntul legile terei unguresci, céle de SS. Stefan si Ladislav
Acute, din care vel culége, Ca Sfintil acestea n'at putut
lepada cu totul obiceiurile de la bisérica resaritului primite,
macar ca se incoronase cu corona de la Silvestru al doilea
papa de la Roma trimisa.
Anal 1003. La anul 995 s'aa aratat ca. Inca atuncea at lo-
godit Gheza pre Gizela sora S. Henric, dupa fiiul set Santul
Stefan, ci nunta o at intargiat 'Ana vor mai cresce ambe
Atele. In anul acesta drept aceia S. Stefan 0-at adus lo-
godnica , si s'ad cununat cu densa, din carea s'at nascut
S. Emeric 1
Ann! 1004. La anul acesta asa scrie Turotie 2: eclupa ce
at invins S. Stefan pre Giula, si-at pornit Ostea asu-
pra lul Chean povatuitoriului bulgarilor si sclavilor, care
némuri lacuesc in locurl din firea sa tar! ; pentru ca-
rea pre numitul povatuitoriu, dupa multe ostenéle si su-
doll de Oste, de abea rat invins, si omorat, dobandind
1G. Jemmies Haner Periodi 2 Thuroczius in Chronic. Hung.
1-mae §. 10. Adelboldus apud
Salting= f. 72. parte 2. Cap. 30.

www.dacoromanica.ro
 504

nespuse vistieril, mai ales in aur, i petri scumpe; i at

aseclat acolo pre un stramos al set, a nume Zoltan, (mai
bine ar fi dis : pre unuF din nemul set), carele dup a-
dia at rnostenit Ardélul, i drept aceia se dice de obste
Erdéli Zoltan, pentru ca el era cel mai de dernult, carele
at trait Onä la timpul S. Crait.,
Asisderea suit Bonfinie 1, Melhior Inhofer 2, i Timon
ci istoria acesta sat nu e adevarata, sat Chean aU fost
povatuitorit romanilor i sclavilor. Cad sciut lucru iaste
din Anonyrnul Betel ca. Inca Mai nainte de a lua Tuhu-
turn Ardélul, inteensul n'at fost bulgarl, fara numal Ro-
mani si putini sclavl, carii biruidu-se, si princlendu-se Giula
eel mai tiner in anul 1002, in anul acesta lezne s'ati pu-
tut radica asupra S. Stefan, mai virtos ca Inca nu le da-
duse povatuitorit not. Afara de acéstea, cine ar putea erecte-
d. Zoltan at fost stramo, proavus. S. Stefan, si atata aü
grail dupa mei-tea stranepotului set, cat at mostenit Ardélul ?
Amid 1013. tImperatul Vasilie, 4ice Chedren5 la anul de
acum, in toti anii navalea In Bulgaria__ Drept aceia
Samoil aü facut santuri pre unde intra, i pentru ca
scia ca at obicinuit a intra prin Chimba, Longul si Clen-
diul, strimturile acélea le-at ingradit , i asa aU astep-
tat pre impératul. Dupa ce at so.sit impératul acolo, i at
vrut sa intre, vitezésce rag irnpedecat pazitoril, si pre eel
ce se silea se tree& cu putérea, II batea, i ranea din lo-
cul eel mai de sus. Acolo desnadajduind despre trécere
imperatul, Nichifor Csifia prefectul Filippopoiului ii indemna
se remana acolo, si se batä santul, ca el se va duce airea,

I3onfinius Rerum Hung. Deca- 4 Anonymus Belae Regis No-

dis 11 Lib. 1.
2 Melchior Inchofer in Annal.
Eccl. Regni Hung. Tom. 2. p. 270.
3 Timon in Epitome Chronolo-
gica 1. 2.
tarius in Hist. de Septem Duci-
bus Hungariae cap. 25.
5 Georgius Cedrenus in Comp.
Historico ad an. 38. Imperatoris
Basilii II. Bulgaroctoni.

www.dacoromanica.ro
 306

§i sa va stradui se facd ceva de folos. Asedandu-se intru

acesta el cu al sei atil incungiurat pre amecl de la curmä-
turile acéle muntele cel mai inalt, ce se numesce Bala-
thista, si in 29 de dile ale lui Iu lie in indictionul 12, din
loc mai de sus, de la spate, cu mare larma ad navalit
preste bulgarl fail de véste, carii infricosindu-se ail fugit,
si imperatul stricand gardul, ,s'aü luat dupa densii, MuIV
bulgari s'ati tdiat atunci, dal% mai mul(T s'au prins: Samoa
na. cu anevoe ail scapat prin ajutorinta fiiului sea, ca-
rele gonitorilor le-ag stat improtivd. ; si puind pre tatd-seft
pre cal, Pail dus in cetMuica Prilapului. Bulgarilor celor
prinsi, carii se clic a fi fost ca la 15,000, imperatul le-ail
scos ochil, lasand din fieste-carea suta unul cu tin ochitt, ca sä
povatuiasca pre ceia-la1V, si asa i-att trimis la Samoil. Pre
caril vedendu-1 Samoil a veni cu acesta rind, de necaz aft
ametit, si a.ü picat jos, iard dupa ce 1-ag udat si pre cel
ce era de fatd, venindu-si in ori, ail cerut apa réce, carea
bendu-o ag capetat cardiagm, si dupd doao dile ail murit.,
«LuT Samoil i-ag urmat fiiul sea Gavril, carele si Ro-
man sag numit. Acesta era mai tare de cat tatd-sen, dard
cu mai putind intelepciune, ca unul carele ati fost näscut
dinteo rob& din Larissa. AO incepur a domni in 15 Septem-
vrie al indictionului 13, si neplinind un an in craime,, la vinat
s'ag omorat de Ioann, almintrelea Vladislav, fiiul lui Aaron,
pre carele el insus l'ag fost mantuit Ore-cand de mOrte.
Asisderea scriu : Zonara 1 si Glica 2.
Anal 1014. «Cu inceputul primaverei, scrie Chedren 3 la
anul de acum, impöratul Vasilie iaras ail mers in Bulgaria,
si batend Vidinul, pre pazitorii dinteensul, carii frangen-
dull credinta, sag radicat asupra Romanilor, i-au purtat
in Voler, apoi ail mers in Thessalonica, unde ag trimis la el
Gavriil, almintrelea Roman, pre un roman Heirommetul,
' Joannes Zonaras tom. 2. p. 225. 8 Georgius Cedrenus in Comp.
226.
2 Glyeas p. 310. Hist. ad an. 40 Basilii Bulgaroctoni.
Oronica romdnilor. Tom. I. 20

www.dacoromanica.ro
 306

sag fagacluiasca in numele sea, cä i se va suppune; ci irn-

peratul judecand a fi numal ingelaciune fagaduinta, aü tri-
mis pre Csifia, gi pre Constantin Diogen cu 6ste in tinu-
tul Moglenilor, carii aü pradat tinutul acela, i batea ce-
tatea Notia, aü sosit i imperatul , i au luat cetatea,
princlend pre Domitian Caucanul, carele era om puternic,
gi consiliarid liii Gavriil, gi pre Elite printul moglenilor cu
mai multi hoer! i ostagl, dintra call! pre CO harnici de a
path arme, i-ad purtat in Aspracania, iara pre ceialalti
i-ad jefuit, i cetatea Notia o aü ars.)
«A cincea qi dupa ce s'ad intamplat acestea, aa venit
Roman Heirotmetul aducend cu sine pre unil dintre gerbil
Jul Ioann Vladisthlav fiiuluI lul Aaron cu epistola (ravagal),
prin carea insciinta Ioan Vladisthlav pre imperatul, cum
cl.el ai stins viata liii Gkvriil Roman, gi acum s'ail in-
tors la densul imperatia bulgarilor, i fagaduia in epistola
ca va fi supus i erb imperatului. Cetind epistola impe-
ratul, sl-ad trimis sententia sa pecetluita cu hula de aur,
gi dupa putine jiIe s'ad inturnat Roman Heirotmetul, adu-
and scrisorile lui Ioann Vladisthlav, gi a printilor Bulga-
riel, prin carii ei marturisea, ca sant suptigi imperatului.
Caucan fratele lui Domitian celui prins la Mogleni, Inca s'ail
Impreunat cu imperatul, i s'ad tinut in cinste de dénsul
«Ci insciintandu-se imperatul, cum ca Ioann Vladisthlav
imbla cu viclegng, i alta qice, alta face, s'ad inturnat in
Bulgaria, gi pradand tOte, ate stint impregiurul ostrovulul
-al Sosculul, i campil PelagonieT, bulgarilor,, pe cati i-ad
:prins, le-ad scos ochil, i mergend pana la Axrida, unde
era scaunul crailor bulgaresci, o aa luat.)
«Apol s'ad socotit se mérga la DyrrahiO, ca gi acolo era
-de lips& se fie de fatl.. Pentru c. pana cand au fost Try-
malia, gi céle mai vecine Orli ale Serviei supt Vladimer,
.carele att fost ginere liii Samoil, dara aü fost om drept si
iubitoriil de pace, Dyrrahiul aü rernas in pace, ci dupa
.ce aü omorat Ioann Vladisthlav pre Gavriil Roman gi pi e

www.dacoromanica.ro
 307

Vladimer, pre carele cu juraminturi strambe l'ad Inselat

prin David arhiepiscopul Bulgarie!, de s'ad dat lucrurile
Dyrrahiulul, Mile s'ad turburat, pentru ca Ioann Vladisthlav
batea Dyrrahiul acus acus el insus, sad prin povatuitori! se!. )
(Ci fu impedecat imperatul de la mergerea la Dyrrahid,
pentru ca. mergend In Ahrida, ad lasat inapoia sa pre
Gheorghie Gonitiat si pre Orest protospatariul cu ostI, sa
prade sesul Pelagonie!, pre cara bulgariI supt povatuirea
lui Ibata, celui de vestit si puternic nem, i-ail tras in cursa,
§i i-ati taiat de tot. Suparat fiind pentru pérderea acésta
Imperatul, s'ad inturnat in Pelagonia, si gonind pre Ibata,
ad venit in Thessalonica, si de acolo in Mosonopoid, tri .
metend pre David _Arionitul cu este se bata Strumpita, ca-
rele navalind fara de véste, ad luat Thermita. Trimis'ad si
alta 6ste asupra cetatuicilor de langa Triadita supt pova-
tuitoriul Csifia, carele cuprinclend tete, ate era pre ses, ad
luat cetatuica ce se numesce Boion. ,
Asisderea scrie Zonara 1.
La anul 963 s'ad aratat ca Samoil craiul bulgarilor si
al romanilor celor de-a drepta Dunarel, cari1 in timpul de
acum se numesc Coto-vlah! sad TintarI, ad fost diaos ro-
man cu WA vita si seminta luI. Aci insémna, ca pre Do-
mitian Caucanul si pre Ibata, caril se pomenesc aci, nu-
mele incal arata a fi fost roman!, cad nu sant nume
slovenesci, ci latinesci.
Anil 1015-1017. (Tot intru acela an, (lice Chedren 2, in in-
dictionul 14, imperatul esind din Tarigrad, ad venit in
Triadita, si incungiurand cetatuica Pernicon clisä, o ad ba-
tut in 88 de (Jae, si neputendu-o lua, s'ad dus in Moso-
nopoid. Acolo odihnindu's1 Ostea, prima-vara ad intrat in
Bulgaria, si incungiurand cetatuica cea lunga, o-ad luat,
apol trimetend in campil Pelagoniel pre David Arionitul,
1 Zonaras Tom. 2. p. 226. rico ad an. 39. Imperatoris Basilii
2 0. Cedrenus in Comp. Histo- Bulgaroctoni.

www.dacoromanica.ro
 808

si pre Constantin Diogen, de acolo at adus multe dobitOce,

multl Omeni Deci mergend pan& la Castoria, at cer-
catu-o, i aflandu-o asa de tare, cat nu se putea bate, eat
inturnat pentru ca luase aril de la Titichie prefectul Dray-
tiorulul, fliul patrichiulul Theudat lverulul, prin care se
insciinta, ca Cracra at strins fOrte mare 6ste, i unindu-
se cu Ioann Vladisthlav, pre patinacht Inca i-at tras la
sine, si vreat sa navalesca In tinutul romanilor. Turburan-
du-se prin cartile acéstea, indatã si-at mutat calea, i tre-
cend ai luat cetatuica Bosograda, i o-at si ars, Berrea,
o-at dires, si stricand cetatulcile din preglurul ostrovulul
si al Molisculul, at statut, insciintandu-se Ca navalirea lul
Cracra si a luI Ioann Vladisthlav, carea voise a o face, s'at
impedecat, necapAtand ajutorit de la patinachl, inturnandu-se
at batut Setena, unde avusese cetate Samoil.)
«Dupa acestea aü trimis asupra lul Ioann Vladisthlav,
carele nu era departe de el, pre Constantin Diogen cu sc6-
lele apusulul si ale Thessalonicénilor. Ace lora, dupa ce s'at
dus, Ioann Vladisthlav le-at pus lesurl. Acesta vegendu-o
imperatul, el insus at mers calarit inainte ostilor, si nu-
mal atata qicend «Cine e ostas, vie dupa mine!, at
strins calul in pinteni. Vecjend cel inainte trimisl indrazni-
rea imperatului, s'at spaimantat, i inturnandu-se la tabara
lor, alta 'fad strigat, fara numal : «BeCeme 6 TCthaccp Ve-
!

detl pre imperatul !) si totl at prins fuga din preuna cu

Ioann Vladisthlav. Diogen cu al sel capatand [curagit] i-ad
gonit, si multi at taiat, prins'at si 200 de calareti imbra-
cati in ferr, i cail i bogagia lul Ioann Vladisthlav, si pre
varu-set. Imperatul savarsind acestea, s'at inturnat la Bo-
dena, si de acolo, dupa ce at intocmit tOte, in Tarigrad
in 9 Ianuarie al indictionulul 15, in anul de la zidirea lu-
mel 6526, (iara de la nascerea lul Hristos 1077).1
Aci inca insemna, ca ostasil lul Ioann Vladisthlav aü
fost maI cu sama romanl de vita, precum si el, altmin-
trelea cum ar fi strigat (Vedetl pre imperatul !, chiar ro-

www.dacoromanica.ro
 nos

manesce, macar c. Chedren ca grec 1.614 aa scris cuvin-

tele [acélea].
Anil 1018, 1019. (Ioann Vladisthlav, iards Chedren 1 clice :
scapand de primesdie maI sus clisa, s'aa dus, se bata Dyr-
rahiul, i Incepend rdzboiul, s'aa omorit, nu se scie de eine,
-dupd ce aa domnit dol ant si cincI WM; despre a cdruia
merle insciintandu-se imperatul prin prefectul Dyrrahiulul,
patrichiul Nichifor Pegonitul, indata, aa pornit, i dupa ce
aa venit la Odria, l'aa Intimpinat fratele i feciorul lul
Cracra celuI vestit, aducendul bund véste, cä. sä supune
imperatulul Pernicul cel mare, si alte cetMuIc1 pan& In 35 ;
cdrora dupa vrednicia lor multemindu-le, pre Cracra Fag
facut palrichia, si el aa venit in Mosonopoia. Acolo aa
venit la densul soft de le Pelagonia, din Morovisd, si din
Lipschia, supunendu-se cu cetätile lor imperatulul. De a-
cob aD mers la Serra Imperatul, i aa venit la densul
Cracra, aducend cu sine pre aceia, canT fusese preste cele
35 de cetatuIc1, ce se supusese, i tot,1 s'aa primit cu cinste.
Venit'aa i Dragomuz dand Strumpita, i aducend cu sine
pre patrichiul Ioann prefectul Haldiel, carele prins find de
Samoa craiul, 22 de an1 robise, i pentru aceia pre Dna-
gomuz Inca raa facut patrichia imperatul. Cat s'aa apro-
piat de Strum pita imperatul, aa venit la densnl David ar-
hiepiscopul Bulganie1 cu dill de la Maria veduva luI Ioann
Vladisthlav, carea fagaduia , ca va da teta Bulgaria, numaI
de va dobandi niscarl cérerl.)
(Venit'aa si Bogdan domnul cold.pcilor célor dirt Iduntru
"COW avaoTipp tharpons, Toripnc, *i el Inca s'aa facut patrichia ;
pentru cd de mult tinea cu imperatul, i omorase pe socru-sea.
(De acolo aD mers la cetatea Scopia cjisa, si ldsand ma1
mare preste ,densa pre patrichiul David Arionitul, s'aa in-
turnat prin cetatulcile Stupeia si Prosac De acolo ple-
pendio Historico ad annum 41. Im-
° Georgius Cedrenus in Com-
perttoris Basilii II, Bulgaroctoni.

www.dacoromanica.ro
 310

and spre drepta, ad intrat in Ahrida carea cetate era

cea capetenesca in tOta Bulgaria, si scaunul crailor era In-
teensa, i acolo se tinea vistieriile, pre care deschigendu-le,
multi banl, corone alcatuite din petri scumpe, vesminte
intraurite, i o KIM de map de aur [ad gasit], care tOte
le-ad cheltuit in ostast in loc de congiarid. Preste Ahrida
ad pus mai mare pre patrichiul Evstatie Dafnomel, dandu'r
bunt pacjitort. Apol ai esit in tabara de ad primit pre va-
duva 1u Ioann Vladisthlav cu trel feciorI, si sese fête. A-
ducea densa cu sine si pre un fecior de capatat a WI Sa-
moil, si doao fête ale lul Radomer (almintrelea Gavriil Ro-
man) feclorulut lut Samoil, i cinci fectorl tot al aceluia, dintre
carit unul fusese orbit de Ioann Vladisthlav atuncI, cand ad
omorat acesta pre Radomer,, si pre muérea WY, i pe
Vladimer ginerele lul Samoil. Mal avea Maria din Ioann Vla-
disthlav si alti tret feclorI, i acestea fusese in muntele Tmorr
carele e unul din varfurile muntilor Cheraunicett, Imperatul.
pre Maria o ad priimit cu bland*, si aü poruncit se o
tina cu cela-laltt.
(Afara de acestea i altl bulgarI din cel mai de frunte
s'ad impreunat cu imperatul, precum Nestorit, Zarit si Bo-
bromer cel mai linâr, fieste-care cu ostasil, si pre tott i-ad
primit imperatul cu blandéte, si i-ad cinstit cum i se cu-
vinea luI.
«Ba ce e mal mult, i Grusian feclorul luI Ioann Vla-
disthlav cu fratil sel, despre mit am clis maI in sus, ca.
fugise in muntele Tmor, indelungata incungiurare nu mat
putendu-o rabda ad poftit de la imperatul securitate, si
aü fagaduit, a se vor supune, carora omenesce le-ad its-
puns Din Prespa s'ad dus imperatul in Diaboid, si a-
colo segend in thron, ad primit pre Prusian cu fratit
pre cdrit mangaindu-1 cu cuvinte dulcI i pline de omenie,
pe Prusian l'ad facut magistru, iara pe cei doI frati at
lul, i-ad facut patrichl. ,
Dupa acestea scrie acelas Chedren, ca pre Maria muma

www.dacoromanica.ro
 311

lul Prusin Inca o aü facut imperatul Zosta , carea cinste

era Intre mulerI, ca si a fi patrichil intre barbatl.
Bogdan Domnul cetatulcilor celor din launtru, despre
carele scrie Chedren la anil acestea, mi se véde a fi lost
Toparh preste Constantia i célé-lalte cetati, ce sant de-a
stanga DunareI, adeca In Valahia de acum, despre care s'ad
facut cuvint la anul 972. Carea parere a mea, caci are fun-
dament, me face a créde, ca Bogdan Inca ad fost Roman,
ca i Cracra si totl (TT -ce sant din seminta Comitopulilor.
VegI i acélea, care am scris la anul 963.
Asa ad cuprins de odata Vasilie IL Bulgaroctonul tOta
Bulgaria, si precum scrie Nichita Honiat 1 ad facut Testa-
ment (diata), ca de cum-va se vor scula Ore-cand i ro-
maniI, asa se lucreze cu densil, cum ad lucrat el cu bul-
garil, carea diata o ad pus in manastirea lul Sosthenie In Ta-
rigrad, precurn maI pre larg se va arata la anal 1187.
Anal 1021. BessiI sad BisseniI, despre cariI s'ati facut po-
menire la anul 970, in anul de acum fara véste ad IA-
valit in Ardél, i multa paguba Wend, iara s'ad Inturnat
la ale sale 2. Gheogrhie Ieremie Haner 3 se indoiasce, de
n'ad omorat in anul de acum Sunad pre Othum, despre
caril am cuvintat la anul 889.
Anal 1024. Murind in anul acesta fara de inotenI im-
peratul apusuluI S. Henric II, fratele Giseld , si cumnatul
S. Stefan craiulul unguresc, acesta ad cercat Win ta, carea
o avea fiiul sed S. Emeric in Bavaria despre muma-sa
Gisela, si drept aceia s'at i certat cu imperatul apusuluI
Conrad II, urmatoriul S. Henric pentru Bavaria 4.

1 Nicetas Choniates L.1. cap. 6.

3 Georgius Jeremias Hailer Pe-.
de Imp. Isaacio Angelo.
riodi 1-ae § 14.
2 Bonfinius f. 181. Chartuitius
4 Cortholt pag. 396. Stiltingus
f. 187. Timon in Epitome Chro- p. 136. seq.
nologica f. 3.

www.dacoromanica.ro
. 312

Anal 1026. Murind Vasilie II. Bulgaroctonul, i-au urmat

Constantin VIII, supt a caruia lmpëraVe precum scrie Ch-
dren 1: gPatinachil aa navalit In Bulgaria, si prea mul(1 O-
men!, povatuitorl si ostI 1-au omorat si prins. Drept acéia
Imp6ratul Constantin VIII, ail facut povatuitoriu Bulgariel
pre Constantin Diogen prefectul Syrmiulul, carele mal add-
se-or! lovindu-se cu Patinachil, mai pre urma i-aq batut,
si intirindu-I preste Dunare, i-ati silit se remana acolo.)
Asisderea scrie Zonara 2.
Anal 1029. Despre Prusian lul Ioann Vladisthlav
fliul
craiul Bulgariel, despre carele am cuvintat la anul 101 9,
.. scrie Chedren 3 la anul de acum : «In vrémea acéia
asa
parat fiind Prusian Bulgarul (ma! bine ar fi scris Romanul)
si magistrul, ca intelegendu-se cu Theodora sora Avgustel
Zoe, vrea sa rapésca impèratia, s'a.0 pus supt pada in ma-
nastirea lul Manoil, si Ingrosindu-se prepusul, i-au scos o-
chil, si pre muma-sa Maria zosta o aa lepadat din Ta-
rigrad.}
Asisderea scrie Zonara 4.
Anal 1030. Certarea, carea o avea S. Stefan craiul ungurilor
cu Impëratul apusuluI Conrad II, pentru Bavaria, cum s'aq
lis la anul 1024, atata at' crescut, cat in anul acesta s'att
venit la arme, ci nu Indelung aq tinut razboiul, cad mu-
rind S. Emeric, pentru a caruia cadinta se pornise, in grab&
earl aseclat 5.
Anul 1031. Despre Prusian mai pre urma asa scrie Che-

1 Georgius Cedrenus in Com- 4 Joannes Zonaras Tom. 2.

pendio His;orico ad an. 1. Imp. pag. 230.
Constantini VIII.
2 Ioanbes Zonaras Tom. 2. 6 Chartuitius in vita S. Ste-
pag. 228. phani f. 190. Thuroczius f. 97.
3 Georgius Cedrenus in Comp.
Hist. ad an. 1. Imp. Romani III. Ranzanus f. 356. Timon in Epitome
.Argyri. Chronologicae.

www.dacoromanica.ro
 313

dren 1: (In anul de la zidirea lumil 6539, in indictionul

14, pe Prusian l'ail tuns calugar,_ iara pre muma-sa de la
manastirea Vuchellariulul din Manticheii o ai) trecut in
Thrachia:t .
Tot intru acesta an ail murit si S. Emeric fiiul santului
Stefan craiului unguresc 2, Si dupa densul au murit si mu-
ma-sa Gisela, cad scrie Ens 3: t Muma lul Emeric Inca nu
mult au trait dupa friul sell, dupa a caruia mOrte Stefan
si-ail luat alta muére iaras Gisela numita din familia Bur-
gundilor». Gisela acésta, nu cea dintaiii, ail indemnat pre
Sebus se scOta ochii WI Bezul, pre carele vrea S. Stefan,
dupa ce i-ati murit feciorul Erneric, se'l lase craiti in lo-
cul seil 4. De o intamplare ca acesta s'aU temut si Andreiti,
Bela si Leventa rudeniile S. Stefan, si drept aceia au fu-
git intahl in Bohemia, apoi in Polonia5
Anal 1032. La anul acesta asa scrie Chedren 6 : *In anul
de la zidirea lumil 6540, in 28 Julie, sambata la doao ce-
suri ale noptei, ail trecut o stea de la amecla-cli spre me-
qa-nOpte, carea ati luminat tot pamentul cu raclele sale. i
putin dupa atéia, trista véste ail venit despre lucrurile ro-
manilor, adeca : cum Ca avaril jetuesc Mesopotamia, pati-
riachii trecend Dunarea, Mesia de gios, sarachinii margi-
nile Illiricului si ceia-l'alti s'ail inturnat acasa nevata-
matT, numal sarachinii s'ail batuts.
Asisderea scrie Zonara 7 Si Calvisie 8.
Anal 1035. In anul de acum, dupa cum scrie Chedren 9
si Zonara", patinachiT trecend Dunarea, air pradat tOta Bul-

1 Cedrenus Tom. 2. p. 729. 6 Cedrenus Tom. 2. p. 730.

2 Chartuitius, Thuroczius, Ran-
zanua et Timon II. cc.
8 Ens p. 41.
6 Thuroczius f. 97. 98 Bonfi-
nius f. 185.
6 Thuroczius f. 98. et 103. Bon-
finius f. 185 et 194.
7 Zonaras Tom. 2. p. 232.
8 Calvisius in Opera Chronol.
ad h. an.
9 Cedrenus ad an. 1. Michae-
lis IV. Paphlagonis Augusti.
10 Zonaras Tom. 2. pag. 236.

www.dacoromanica.ro
 314

garia, Thrachia si Machidonia, In carea prada ce Wail tre-

buit sa patimésca si bietil Romani ?
Mud 1036. «La anul de la urzirea lumeI 6544, In indic-
tionul 4, primavara, qice Chedren ': patinacht de trel orl
s'at sloboclit In tinutul rornanilor, stricand tOte, cate le-at
fost fnainte, si pre cfitI at prins, pre totI i-at omorat cu
nespuse chinurI, nepartinind la vreo v&sta, vil Inca at
prins pe 5 povatuitori : pre IOnn Dermocaitul, pre Barda
Pet, pre Leon Calcotuba , pre Constantin Pretorul si pre
Mihail Strabotricarit ,.
Asisderea scrie Zonara 2.
Ann] 1038. Anul acesta e vestit Ode nu numaI la isto-
rici1 eel unguresci, ci si la ceI streini pentru mOrtea S. Ste-
fan, celni dintait crait al ungurilor, ci nu totI istoricil se
naravesc in anul acesta. Et am urmat celor maI vrédnicl
de credinta, luI Turotie 3 si lift Ranzan4, si pentru acéia
pun mOrtea Santulul Stefan la anul acesta. Tu cetésce pre
Haner 5, si maI multe veI afla Inteensul.
Auld 1039. Dap mOrtea santuluT Stefan prin ajutoriul Gi-
selei vtduveI craiaseI ceil din familia burgundilor, s'at fa-
cut crait UngarieT Petru Alemanul 6, pre carele fall si in-
coronat unguriI In anul acesta 7.
«tntru acest an qice Chedren 2 : s'at radicat si bulgariI
asupra romanilor, cu acest prilej, Ore-care bulgar, anume
Petra poreclit Delean, serbul unuI tarigraden, at fugit din
Tarigrad, si umbland prin Bulgaria, el venit pana la Mo-
' Cedrenus in Comp.. Historico 6 Thuroczius f. 98. 99. Ran-
ad an. 2 Michaelis IV. Paphlago- . zanus f. 357.
nig Aug. 7 Petrus de Reva Centur. 1, 3.
2 Zonaras 1. C.
in margine.
3 Thuroczius f. 9.
5 Ranzanus f. 356. 8 Georgius Cedrenus in Comp.
5 Georg. Jeremias Haner Pe- Hist. ad an. 6. Michaelis IV. Pa-
riod. 1. § 18. phlagonis Augusti.

www.dacoromanica.ro
 315

rava si Balgrad, care sant cetgile Pannoniel de-a drepta

Dundrel, vecine cu tinutul unguresc, si clicend : cd el iaste
fiiul lul Roman si nepot lul Samoil (craiulul Bulgariel), ag
pornit pre bulgarl de Fail crequt si l'aa facut craiti Bul-
garia DécI rad dus in Nais si Scopia, céle mai de frunte
cetät,l ale Bulgariel, pretutindenea craia bine-vestindu'l si a-
mar omordnd pe grecil, pe caril afla. Acesta intelegendu-o
Vasilie Synadem prefectul Dyrrahiulul, in grabd ati strans
oOle de acolo, si le-aq dus in cOntra lul Delean, Tara
dupa ce art sosit la locul ce se chiama Debra, s'aü sfddit
cu tribunul Mihail Dermocaitul, carele Fag parat, ca, vrea
se rapescd. Imperacia, pentru aceia impératul Pau mdzalit,
si trimiVendu'l in Thessalonica, Vet pus supt pazd. Dermo-
cait, cad acesta aa urmat lul Synalem, nebunesce purtand
diregatoria, in scurt timp tOte le-att rescolit. Pentru ca a-
ceia, pre mill i-aa jdfuit fail dreptate, s'aU sculat asu-
pra WY, si el simOnd lésurile, aa fugit nOptea. El aa darä
temendu-se de imperatul, aiavea s'ail desbinat de catrã impéra-
tul, si pre unul dintre ostasT, carele era sciut de intelept si de
tare, anume Teihomer, l'aU redicat irnperat Bulgariel. Des-
partindu-se in doao bulgaril, si cunoscend craia unil pre
Delean, alp pre Teihomer : Delean ail chiemat prin cart't
.

pre Teihomer sit se unesca la o laltd, apol dupa ce sl-ati

unit ostile, pre tocl i-ab chiemat si le-all cuvintat, ca de'l
cred pre densul a fi din sange craiesc, precum si iaste din
Salmi( präsit, si poftesc sä le fie craiü, sa lepede pre Tei-
homer ; almintrelea el linsusl se va Idsa, si craimea o va
da lul Teihomer : Dupa ce au clis acestea, s'au fdcut mare
larmd, si strigand cd numal pre Delean 11 voesc craiO, pre
Teihomer indatd l'aa ucis cu pietri. Delean remaind craill
singur, ostile sale le-au pov4uit la Thessalonica improtiva
imperatulul. Ci imperatul fail vre-un rand si-au tras os-
tile spre Tarigrad, ldsand WA bogagia, aurul, argintul si
scukle, se le clued dupa densul domesticul Manuil Ibala,

www.dacoromanica.ro
 316

carele luand tOte la sine, cu Ore-care Evnuh i Cubicula-

via, anume Cheonit, aü trecut la De lean
«Almintrelea De lean bine s'aa purtat ; cad trimetend cu
45ste pre Caucan, aa luat Dyrrahiul; Anthim Inca trimis find
cu alta Oste in Grecia, aü batut pre Allacasea la Theba, omo-
rand multi thebani. Atund s'aa plecat bulgarilor i cinutul
Nicopoiului, luand afara Naupactul. Pentru c1 trimis find
in tinutul acela un tarigraden a nume Ioann C*myt, se
scOta tributul, mai aspru i nedrept purtAndu-se cu lacui-
torii, sie insusl si-aa castigat osAnda, i lor le-aa dat pri-
Iej de a se pleca de la imper4e. Cad taiat tot daraburi
pentru scumpetea luT, i blastamand pre imperalul roma-
nilor, scuturand jugul, s'aa unit cu bulgaril, nu atata pen-
tru dragostea lul Delean, cat pentru ura Orfanotrofului.
Pentru cA imperatul Vasilie (Bulgaroctonul), cand aa supus
pre bulgari, nemica aa mutat din céle obicinuite, nic.1 aü
stors mai mare dare, de cum aa fost supt Samoil, adeca
ca fieste-care bulgar (si roman) carele avea un jug sati o
pareche de boi, se dea in commun un modia saa galeta
-de bucate, i altul de meia saa malaia marunt, i o vadra
-de vin. Orfanotroful acestea le mutase in bani, care lucru
nesuferindu'l nicopolitanii, s'aa inturnat la cei de un ném
cu densiT. ,
Adeca la Romani, pentru cA incepend de la Samoil, toki
craii Bulgariei aa fost Romani pana. atunci, pAna ce aU
cuprins Turcii de acum Bulgaria, precum siaa aratat la
anii mai din nainte, incepend de la anul, 963, si se va
arata la cei viitorl. Despre Ibga si Caucan vecji care am
-scris la anul 1014. DOra i Anthim aci fost roman, cad
cam asa ii suna numele.
Anul 1040. In anul acesta scrie Chedren 1 dicend : «In
.anul de la facerea lumil 6519, indictionul 9, luna Jui Septem-
-vrie, patrichiul Alusian prefectul Theodosiopoiulul, fliul al

Georgius Cedrenns ad an. 7. Imp. Michaelis IV. Paphlagonis.

www.dacoromanica.ro
 817

doilea al lui Aaron (fratelui lui Samoil), fugind fara de véste

din Tarigrad, aa trecut la De lean. Pentru ca parit flind de
nedreptate, mai nainte de a i se lua si cerca causa, Ioann
fratele imperatului aa stors 50 de funtI de aur de la den-
sul, si i-aa luat i o muerusca frumusica, pre carea o ti-
nea In Harsian : si dupa ce mult s'ar fi rugat imperatuluI
si n'ar f dobandit sa i se Lea dreptate, deznadajduind
despre lucrurile sale, s'aa imbracat in vesmint armenesc,
si facendu-se a fi serbul lui Vasilie Theodorocanul, si cä
merge in Thessalonica la imperatul, pre ascuns aü fugit si
aa mers in ostrov, unde se tabarisa Delean cu toita Ostea.
Cu mare bucurie aa prima Delean pre Alusian, temendu-se
ca nu cumva sd se inchine bulgaril luT Alusian, ca unuia
ce era nascut din sange craiesc. Drept aceia l'aa primit
(precurn se vedea) sot, si l'aa trimis cu 40,000 de ostasi
sa bata Thessalonica, preste carea atunci era mal mare
patrichiul Constantin verul imperatuldi. Ajungend acolo A-
lusian, cetatea o aa inchis cu sant, si ducend masine, cu
tot deadinsul o aft batut, ci dupa ce In zadar o ar fi ba-
tut in sése qile, de pretutindenea fiind alungat, i desna-
dajduind de a o putea lua, s'aa sfatuit sa o cuprinda cu in-
delunga incungiurare. Ci cetatenil in Ore-care qi att esit
la rnormintul muceniculul Dimitrie, si -WA nOptea rugan-
du-se, s'ati uns cu mirul, cu care isvoresce din mormint, apol
deschicjend portile, cu o inima s'aa sloboclit asupra bulga-
rilor, avend si leghionul celor inimo1 cu sine, si spariincl
pre nemid cu navalirea lor cea fall de veste, s'aa fugarit,
neindraznind cineva a sta saa a se al:16ra. Au caqut dintre
bulgari ca la 15,000, si s'aa prins nu mai putinI, ceia-laltt
cu rusinOsa fuga aa scapat la Delean, dimpreuna cu A-
lusian.)
Asisderea scrie Zonaral.
Anul 1041. «Dupa ce s'aa intamplat perderea la anul tre-
I Joannes Zonaras tom. 2. p. 241.

www.dacoromanica.ro
 318

cut spusd, dice Chedren 1 impreunandu-se De lean cu Alu

sian, an inceput a gandi ren unul de altul ; acesta rusi-
nat fiind pentru pérdere, acela -judecand cd an lost vin-
dare : pentru aceia unul altuia tindea lat si cerca prilej de
a se perde. Mal pre urmd Alusian sfdtuindu-se cu unil
din prétenil sei, an chiemat pre Delean la ospdt, si a-
colo dupd ce s'an imbAtat Delean, nesciind vre unul din-
tre bulgari i-an scos ochil, apol el an fugit in Mosonopoin
la imperatul. Pre Alusian imperatul Fan fdcut magistru si
ran trimis In Tarigrad la Orfanotrof, iard el an trecut prin
Thessalonica in Bulgaria, si prindend pre Delean, Fan tri-
mis In Thessalonica. De acolo mergend maT inlauntru, im-
pldtura cea din lémne facutd de Manoil lbata, ca sd im-
pedice ostile imperatuluT, si el se tind céle din Iduntru,
In grabd o aü stricat,_ si rdsipind adunarea bulgarilor, an
prins pre Iba4a. Dupd aceia rAnduind lucrurile BulgarieT,
si eine se fie mai mare preste densa, s'ati inturnat in Ta-
rigrad, ducend cu sine pre Delean si pre Ibata. ,
Asisderea scrie Zonara 2.
Petru Alemanul, al doilea crain al Ungariel, nebAgand
In vre-o samd pre unguri, al cdrora crain era, deregAtoriile
céle mai marl le-an dat nemtilor i tälianilor, pentru Ca-
rea faptd a lui, unguril s'an bucurat si ran lepadat din
crdime3, punend in .locul lul crain pre palatinul Aba ca-
rele fost'an ungur san coman, adecd roman, lards fosran
cumnat sari nepot santului Stefan? vegli pre Haner 5.
Anal 1042. Petru al doilea crain al ungurilor dupd ce
s'an mdzAlit, an fugit in Bavaria la impératul apusulul
Henric al treilea, de carele s'ati primit cu dragoste: pentru

I Georgius Cedrenus ad an. 7. 4 Idem Ranzanus et Bonfinius

Imp. Michaelis IV. Paphlagonis. 11. cc.
2 Zonaras Tom. 2 p. 242.
8 Thuroczius f. 99. Ranzanus 5 Gorg. Jeremias. Haner. peri-
1. 357. Bonfinius f. 189. odo 2. § 23 nota. h.

www.dacoromanica.ro
 319

acdia craiul Aba s'aii maniat fOrte, si in anul acesta ad

prädat Austria si Bavaria, apol cu mare dobanda intur-
nandu-se ca se imblanclosed pre Henrie, se nu's1 faca de-
stub multe i-ad däruit si mal multe i-ad fagaduit. 1
And 1044. Aba al treilea craiti unguresc, aseclandu-se
In scaun WA de vre o fricd, pre supusiT sël maT tare
i-ad näcdjit de cat Petru : drept acOia unil dintre un-
gurl ad fugit la Impèratul Henric, si s'att rugat WI man-
tue de tyrAnnia luT Aba. lard imperatul in anul de acum
land pe Petru (despre carele gandea cd se va omeni de
aci inainte) cu sine, cu mare Oste ad Intrat in Ungaria,
si batendu-se cu Aba la Iaurin, rad Invins si fugarit, pre
carele In fuga Fad si omorat unguril sO, iard pe Petru Pei
dus In Alba cea, craiasca si Fad incoronat a doua Ord, fi-
ind de faca si imperatu12.
Anul 1047. Petru Alemannul intru a doao crdime, ma!
Maid s'atl purtat bine, iard dupä acéia maT red ad fost
de cat In craimea cea dintaiti3. Pentru acCia Visca, Bua
si Bucnav, (dintre caril acestI do1 de pre urma, ad fost fe-
doll! luT Giula celuT maT tindr, despre carele am scris la
anul 1002), s'ad sfAtuit sà aduca pre Andreid, despre ca-
rele am cuvintat la anul 1031, din Polonia si se'l pund
craid, ci v6dindu-1i-se sfatul, cu amard mOrte s'ad omorat
de Petru4. Intamplarea acOsta v6ciêndu-o tam., s'ad strans,
si in anul de acum ad trimis soliT sèl, se aducl pre An-
dreid5 si pre Leventa, cad Bela s'ad lost casatorit in Po-
Ionia 6 ; apol ail omorat pre tot! streiniT, cariI fusOse de
Petru ind4atI la deregatori17. De una ca acésta ternêndu-se
1 Thuroczius f. 100. Bonfinius. 6 Thurocz. f. 107. Bonfinius f.
f. 190. 196.
2 Thuroczius f. 102. Bonfinius 6 Thurocz. f. 104. Bonfinius f.
f. 191. Timon f. 4.
3 Thurocz. f. 104. Ranzanus 194.
f. 357. 7 Thurocz. f. 104. seqq. Bon-
i Thurocz. 1. c Bonfmius f. 193. finius f. 195. Ranzanus f. 357. seq.

www.dacoromanica.ro
 320

si Petru, aü vrut sd fuga in Austria, ci l'au tras din cale

cel ce päzia, si l'au istovit, dard cum ? vecji pre Haner 1
Dupa mOrtea lul Petru asa dud unguril sl-aa incoronat
(trait' tot intru acesta an pre Andrei(' cel dintail1 2, carele
fiind blitrdn i neavend mostenl, cad Leventa murise, a4
chemat pre frate-seri Bela din Polonia, si i-au dat a treia
parte din Ungaria se o staptinesca3. Fasing4 cjice, ca par-
tea a treia aü fost Ardélul.
Anal 1048. Andrei(' intdilea uitându's1 fdgaduinta, carea o
Meuse fratelul seü lig Bela celui dintdip, ca el sel urméze
in crdimea ungurescd, in anul de acum s'ati cdsatorit, Ju-
and pre Ore-care Agmunda, fata de rus, din carea ati nds-
cut dol feclori, pre Solomon si pre David5.
Anil 1049 si 1050. One vrea a sci tot nemul patinachilor,
caril almintrelea s'ati numit patinachite i peucenegI, cet&
sea pre Constantin Porfyroghenetul5, pre Chedren 7 si pre
Zonara 5, caril destul de larg suit' nu numal urzirea si
impértirea nOmulul acestuia, ci i ldcasurile lul. E numal
acélea le voitt insemna la anil acestea, care se tin de cro-
nica rornanilor. Asa dud sciut sä fie, cd patinachil pe vré-
mea acasta tinea tot pamentul cat iaste inträ o parte a
muntilor CarpatuluT, inträ Boristen, intrti marea nOgra si
inträ Dunare, adeca : tinea si Moldova cu Bessarabia, si o
parte a ereI muntenesci; cad URA Valahia nu o aü stä-
panit, precum sail arätat la anul 9 72. Preste patinachl la

1 Georgius Jeremias Haner Pe- 6 Constantinus Porphyrog. de

riod. 2. § 31. Administratione Imperii Cap. 37.
2 Thurocz. f. 108. pag. 105.
8 Thurocz. f. 108. Bonfinius f. 7 Georg. Cedrenus in Comp.
199.
Hist, ad an. 7. Imperatoris Con-
4 Faschingius Novae Daciae
Part. 3. pag. 108. stantini IX. Monomachi.
5 Thurocz. f. 108. Bonfinius f. 6 Joannes Zonaras Tom. 2. pag.

199 Ranzanus f. 358. 257. seq.

www.dacoromanica.ro
 321
s.,edPS'NeWM.e.W,/,".I\M

anil de acum stapanea ca un mai mare voivod Tyrah, om

de luminata nascere, dara nici o virtute. Era intre densiI
alt barbat, anume Cheghen de prost ném, dara Mlle bun
ostas. Tyrah ne putend suferi virtutea lul Cheghen, vrea se'l
potOpa: ci princiend de véste Cheghen, In anul 1049 aa tras
la sine doao némuri din céle trei-spre-déce ale patinachilor,
si s'aa aparat. totusi l'aa invins Tyrah, avend unspre-clece
némuri in partea sa: drept aceia Cheghen cu doao-OcI de
miT de patinachl aa scapat preste Dunare la romani, M
facendu-se crestin cu toti al seI, aa dobandit deadrepta Du-
narel trel cetall de la imperatul Constantin al IX, Monoma-
hul, din care adése-orI se slobocjia, i jefuia pre patinachil
lul Tyrah. Pentru aceia Tyrah aO trimis la imperatul, i s'aa
certat cu el pentru ce ingadue unele ca acestea; ci imperatul
l'a0 ris, si pre soli i-ati sloboclit fara nici o isprava. Tyrah
Inca dupa ce aft Inghe(at Dunarea, aü trecut cu 800,000
de patinachl in tinutul romanilor, si in anul 1050 fOrte
mare prada aa facut, ci nu indelung le-aa slujit norocul ;
pentru ca afland mult med in Bulgaria, a caruia dulcep.
si putere Inca nu o scia, s'aft imMtat de med, carea in-
telegendu-o Cheghen de la unul, carele fugise la el, cu ma-
gistrul Constantin Arionitul povtquitoriul Odriului, cu Va-
silie Monahul povatuitoriul Bulgariel, i cu Mihail fiiul hal
Anastasie prefectul Drastiorului aft dat preste dênil, earl!
spaimantandu-se aü lepadat armele i s'att dat romanilor.
Cheghen vrea ca pre tolj se'l taie, ci Vasilie Monahul pre
acéia caril scapase de manile lui Cheghen, luandu-le armele,
i-aa aseclat in sesurile Sardicei, ale NaissuluI si ale Ev-
tapelulut Pre Tyrah cu 140 de barbatl langa sine l'aa dus
la imperatul in Tarigrad, unde tot! I-aa botezat, i forte
cinstindu-se, acolo aü trait in odihna. Asa le scria tOte a-
cestea Chedren si Zonara la locurile mai sus aduse.
Tot In anul 1050 s'aft radicat cu Oste asupra lul An-
dreia craiului UngariPI, Henric al treilea imperatul apusulul,
pentru uciderea craiului Petru, si a a incungiurat Pozonul,
Cronica romeinilor. Tom. I. 21

www.dacoromanica.ro
 S22

ci fara de folos , pentru ca. s'ail IntOt a se trage indarapt 1.

Anal 1051. De anul acesta sa ved a se tinea, care le scrie
Zonara 2 clicend : (Avend romanil razboit cu Turcil de la
resarit, imperatul (Constantin Monomahul) at ales 1 5,000
de patinachl, si dandu-le arme, cal si povatuitorl din némul
lor, i-an trecut in Hrisopoit, si le-at poruncit sa mérga
in Iveria, dandu-le si calauz. Cadl mergend pana la Da-
matrin at stat, nicI at vrut se merga mal incolo, ci in-
turnandu-se pang la stramtOrea marel, langa manastirea
sfântulul Tarasie at trecut marea innotand cu cail, nicl
s'at oprit, pana n'aa ajuns la nemul lor. Impreunandu-se
cu ceia-la1t1 patinachI, si intinclendu's1 corturile langa ter-
muril DunareI, ati navalit in Thrachia, si de veo cate-va
orI at invins Ntile imperatescl céle asupra lor trimise,
intru atata sumetindu-se, cat prin tot& Thrachia si Machi-
donia alerga fara de vre o bantuiala , si prada Mote , nu
numaI céle mal de departe, ci si céle mal aprOpe de Ta-
rigrad. Mal pre urmä at facut pace cu romanil pe 30 de
anI: asa s'at sfarsit razboiul cu Patinachil.,
Asisderea Krill Chedren 3 i Glica 4.
Henric al III, Inca gandind ca. in anul acesta va fi mal
norocos asupra ungurilor, s'at sculat cu 6ste in cOntra
craiulul Andreit celul dintait, ci tare s'at InseIat cu nä-
dejdea ; pentru ca iarasl s'at invins si at trebuit se faca
pace cu Andreit, 1ogodindu-s1 si fata, pre Sofia, dupa So-
lomon fiiul luI Andrein, carele era numaI de 5 ara in
varsta 5.
Anal 1053 Andreit cel dintait, craiul upgurilor, fiind
mal nainte logodit Solomon fiiul sett cu Sofia fata lul Hen-
ric al treilea, in anul acesta preste fagaduinta carea o fa-
1 Thurocz. f. 109. Bonfinius f. * Glycas p. 321.
199, Csatari p. 147.
5 Thurocz. f. 110. seq. Bonf. f.
2 J Zonaras T. 2. p. 258. 259.
3 Cedrenus T. 2. p. 378. seqq. 200. seq. Ranzanus f. 358.

www.dacoromanica.ro
 323

cusa frate-sAO Belel, l'aa incoronat craiO Ungariel; pentru

care lucrti suparandu-se Bela, s'aCi dus la socru-sed In Po-
Ionia 1.
Jara despre PatinachI asa scrie Enghel 2: (In Moldova si
Bessarabia, care mai cu Barna le lasase Pqinachii, pre la
anul 1053 s'ati aseqat Uzil, Polovtil si Cumanil, carii era
pras41 dinteun nérn cu Patinachil, drept acéia lezne s'aQ
amestecat cu remasicele patinachilor, caril s'aft stramtorit
in Valahia de acum. In cat iaste, ca patinachil sant pra-
sici dinteun ném cu Comanil, Anna Comnena3 Inca mar-
turisésc IntArind ca tot o limba aO.
Tot pre acest timp traia Leon arhiepiscopul Ahridel, ea-
rele multe aQ scris asupra latinilor pentru azime si sam
bete supt impAratul Constantin Monomthul i patriarhul
Cherularie, precum arata Lecvien 4. Ba Inca si alt Leon ar-
hiereul Preslavel, carele iarAI aU scris irnprotiva latinilor,
precurn iarAl Lecvien arata5.
Anul 1057. La anul acesta asa scrie Ioann Schylite 6:
Dupa ce ungurii a stricat pacea cu romanii si pa(ina-
chit aQ esit din gaurile in care se ascuns6se, i vatama te-
rile din vecini : impAratul (Isaachie Comnen) Oland acélea
care sant de lipsa ostilor la razboia, cu t6te puterile aü
trecut in Triad4a, i acolo priimind solie de la ungurl, dupa
ce a facut pace cu acestea, i dupa putére o al intarit, aU
pornit in c6ntra patinachilor, al carora povA(uitorl (cad
era imparti(1 dupa némurI) toti s'ati plec.at imperatuluT, pi
att priimit pacea i pretensugul: singur Selte n'aO vrut sa
dea mana cu imperatul, bizuindu-se locurilor de langa Du-
nare unde fugise, i stanulul de pOtra ce era acolo, in care

' Thurocz. f. 111. Bonfinius f. 4 Michael Lequien in Oriente

201. Ranzanus f. 358.
2 J Christianus Engel in atiq.
Hist. Valachiae Part. 1. p. 140.
3 Anna Comnena p. 235.
Christ. T. 2. p. 292.
Idem Lequien T. 1. p. 1220.
" J. Scyliezes p. 809. 810.

www.dacoromanica.ro
 324

punendu-sI nadejdea, pre ses Inca at esit, gata fiind a se

bate cu imperatul. Ci in scurfa vréme at luat plata ne-
bunieT sale. Pentru ca numal putin1 ostas1 mergend asupra
lul, at fugit si locul cel de scapat al lul cuprinclendu-se,
din fundament s'at stricat. Iarä imperatul, dupa ce Fat stricat
pre el de tot, s'at dus la Lov4, i acolo s1-at intins cortul.)-
Asisderea suit : Zonara 1, Glyca 2 si Anna Coinnena 3:
iara Stritter 4 asa scrie : tin anul acesta, adeca de la fa-
cerea lumil 6566, in indictionul 2, intae cji a 1u Septem-
vrie, s'at facut imperat Isaachie Comnen, i lucrurile aci
spuse curand dupa acêia s'at intamplat.) Ci i Zonara la
locul mal sus adus cjice, ca s'at intemplat catra sfarsitul
lul Septemvrie din anul acesta.
Anil 1059, 1060. Bela cel dintait, carele in anul 1053
fugise in Polonia, in anul acesta at venit cu ajutorit le-
sesc in Ungaria, caruia esindu-1 inainte frate-sea Andreit
cel dintait la Tysa, fu lasat de aI sél i invins de Bela,
apol i prins la Moson, din sus de Iaurin, (dOra fugea la
cuscrul set pruncul Henric al patrulea, la carele trimisése
mal nainte si pre Solomon fiiul set), din carea prinsore de
at si scapat And reit, dara dupa aceia tot ail fost ucis in
padurea ce sa chiama Bocon , intru al 12-lea an al cra-
imeI sale. Dupa a caruia mOrte, ungura n'at luat in sama
incoronarea luI Solomon, ci in anul 1060, at incoronat
lorus crait pre Bela cel dintait) 5.
Anal 1063. Craiul unguresc Bela cel dintait in anul acesta
mergend in Demes, iara nu in Temis6ra, cum amesteca.
Ceatarl6 TemisOra cu Demesul, carele nu e departe de Vi-

' Joannes Zonaras in Annal. 5 Thorocz. f. 111. seq. BonL

Lib. 18. num. 6. f. 202. Ranzanus f. 359. Na dany
2 Glycas p. 323.
p. 76. Parschitius p. 15. Timon E-
3 Anna Comnena p. 89. 90.
4 Stritterus Paczinacicor. §. 54. pitome Chronol. f. 6.
ad a. Tsatdri p. 151.

www.dacoromanica.ro
 325

segrad 1, s1-aq facut un thron sail scaun crdese Mite inalt,

din carele *lend, asa s'ail zdrobit, cat in scurt timp ail
murit, Intru al patrulea an al crdimel sale; dupa a cdruia
nuirte prin mislocirea luI Henric al patrulea, s'ati al mi-
nistrilor lin, cad Henric era prune de 1 3 anl, Solomon
fiiul lui Andreitl cel dintaiii, iark,1 s'at facut craia ungu-
rese, si s'au incoronat a doaoa Or5.2.
Anal 1064. Gheza si Ladislav eel dintdiU apol numit1 fiil
Belel celul dintaio, cari1 fugise in anul trecut dupa mOrtea
tatane-seu in Polonia, in anul de acum all adus Oste le-
sascd asupra lui Solomon, dua nu s'aa batut ; cad s'aU
impaciuit se li se dea a treia parte din Ungaria, si Solo-
mon fu incoronat a treia Ora, ce nu s'ai1 maI pomenit 3.
Anal 1065. Despre descalecarea Uzilor in Moldova si Bes-
sarabia am vorbit la anul 1 0 53, iara la anul de acum
asa scrie despre dOnsif Ioann Schilite4: el\Témul uzilor tre-
cend Dunarea pre ostasi1 cari1 i1 opria de la trOcere, pre
bulgarl clic si pre roman1, si eel ce era cu densi1, in-
data i-at batut. Imperatul (Constantin Duca) trimetênd soli
la mai mar11 némulul, cerca li-va cu putintd se'l impace si
se'l traga la sine cu darur1? ci fiind némul prea mare,
drept acéia nävdlea in pailile BulgarieT, ca se aibd lad., si
acuma asuprea si Thrachia si Machidonia. Decl gdtindu-se
imp6ratul asupra lor, ail venit véste, ca dupd ce s'at suit
in luntri, si ail trecut Dundrea povdtuitoriT lor eel remas1
de Mine, de ciuma si de bulgaril si paOnachil cel din ve-
cindtate bdtu(1, cu totul s'ail stins.)
AsiOerea scrirt: Zonara 5, i Calvisieo; iard Enghel7 clice :
I Anonymus in Decretis et vitis 5 Ioannes Zonaras tom. 2.
Regum Ung. Part. 2. p. 45. p. 274.
2 Thurocz. f. 113 seq. Ran- ° Sethus Calvisius in Opere
.zanus f. 359. Bont. f. 204 et 206. Chronol.
8 Thurocz. f. 114. Bonf. f. 207.
seq. Reva in Centur. f. 6. Timon 7 Ioannes Christ. EtIgel in An-
Epit. Chronol. f. 6. tiq. Historia Valachiae par. 1.
4 Ioannes Schylitzes p. 815. seq p. 141.

www.dacoromanica.ro
 326

«Atunci prin multe perderi s'aa fost imputinat uzii, ci dup .

aceia aft chiemat pre mai multi de la muntele Caucazului,

de la riul Cuma la sine, si acestea s'a0 numit apoi CumanI.)
Anul 1066. La anul de acum asa scrie Schilite 1: IDio-
gen povatuitoriul Sardicei, fiind el patrichià, atl cerut de
la imperatul Constantin Duca sel faca vestarh, iara imp&
ratul i-aft respuns: Aratanduli lucrul, poftesce plata, si
l'aU slobocjit desert. Drept acéia esind Diogen si mergend
la Sardica, aü dat preste nisce patinachi, call! esise se
pradeze tinutul acela, i i-aa Mut, prindend pre multi.
vii, pre carii cu capetele celor rnortl i-aa trimis la impe-
ratul; pentru acdia imperatul l'au facut vestarh scriindul :
«Nu e darul meti o Diogene ! ci e al virtutel, si tariei tale.4
Asisderea scrie i Zonara 2.
Tot in anul 106 6, ba si in cel urmatoriO, s'at tinut de
patriarhul TarigraduluI Ioann Csifilin, sobor despre crisato-
ria cliricilor, in care sobor aii fost de fata arhiepiscopul
Gothiei hfic Iworatac, dOra al Ardélului. Vecli anul 325 si
pre Lecvien 3.
Auld 1067. Solomon craiul ungurilor Intru atala dragoste
au trait noao ani cu yeti! se! Gheza i Ladislav eel d'in-
tali, cat §i in anul de acum la olalta s'aU sculat asupra
bohemilor, call! navalise in Hungaria4.
Auld 1070. In anul acesta iaras la olalta aii batut ace!
trel yen pre Osul generariul lui Giula povatuitoriului Cu-
nilor, carii navalise prin Meses in Ungaria, pre caril Ran-
zan 6 il numésce Comani, iara Cheméni6 i Clatari7 Vlahl
sau roman!. i pOte fi, ca Giula aii fost urmatoriul lui Zol-

Toannes Scyliczes p. 820. Thurocz. f. 115. Bonf. f. 208.

Ranzanus f. 359.
2 Joannes Zonaras Tdm. 2 p. 276.
5 Ranzauus f. 359.
8 Lequien in Oriente Christ.
° Kemeny p. 39.
tom. 1. p. 1244. 7 Tsateri p. 153.

www.dacoromanica.ro
 827

tan povatuitoriuluI ArdeluluI, precum scrie Haner 1; ci Ens 2

dice, ca Cunil sant rema§itele Gothilor, dart ea maI dicea§
rema§itele romanilor calor veclil, din colonil luI Traian; cad
ai Reva 3 nu'l chiama CunI, ci Comani, cum s'ail chiemat
Romanil dupã stingerea cumanilor calor adevaratt
VecjI §i pre Turotie 4, cu Bonfinie 5.
Mud 1072. Pe vrémea acesta traia Nichifor episcopul ce-
tate Belesbugdulul din Bulgaria, cum scrie Lecvien 8.
Ann! 1073 Bissenil, despre caril am cuvintat la anul 970,
In anul de acum aa navalit In Hugaria supt povatuitoriul
Cazar, dara farä de noroc; pentru ca fura Invin§I de So-
lomon §i Gheza, §i Invingendu-se i ajutatori1 lor grecil, ai
bulgaril ; unguril at luat Balgradul din Servia de acum 7.
Cu prilejul acesta at Inceput Solomon a se mania cu Gheza8.
Ann! 1074. Sfada din a nul trecut la atata at venit Intre
Solomon, Gheza §i Ladislav cal dintal, cat In anul de a-
cum s' aa mers la arme, dara cu nefericirea luI Solomon ;
pentru ca acesta hi invins la Vat de Gheza i Ladislav, cu
ajutoriul din Bohemia, de la Oton cumnatul Jul Gheza, §i
silit se fuga in Stiria cu mama 0 muérea sa, dupa a ca-
ruia fuga tot In anul de acum Gheza eel. dintaia In Inco-
ronat craia Ungariel 8.
lard§ la anul acesta scrie Zonara 10 precum urmeza : Tn
al treilea an al imperatiel MI Mihail Parapinan, némul
Crovatilor, pre caril unil IT chiama Servil, vrend se cu-
prinda Bulgaria, at luat vr'o cate-va locurl, ci invinl fi-
' Haner periodi 3. § 55. 7 Thurocz. f. 119. Bonf. f. 210.
2 Ens p. 50. Reva Centur. f. 6.
3 Reva Centur. f. 7. 8 Timon. in epit. Chronol. f. 7.
Thuroezius f. 116.
9 Thurocz. 1. 121. seqq. Bonf.
f. 115. seqq. Banzanus f. 360.
fi Bonfinius f. 208. Timon in Epit. Chronologiea f. 7.
Lequien in Oriente Christ.
6 '° Zonaras in Annal. Lib. 18.
Tom. 1. P. 1239. Nro. 17.

www.dacoromanica.ro
 0,,M04/..,
328

ind, si multl perind dintra dênsii, aU perdut i ce luase, si

at) fost siliV a se inturna la ale sale.
(Deci si un serb parintesc al linpèratului a nume Ni-
stor, carele era vestarh si povatuitoria termurelul Dunarel
at% strins arme asupra 1mp6ratulu1, si irgelegendu-se cu

un povatuitori4 al pa(inachilor a nume Tatu, s'ag tabarit

tocma inaintea Tarigradulur, i dojen'indu-se de imperatul
se puna armele, ag respuns ca va face, del va da impè-
ratul in mana, sag va istovi pre logofaul Nichifor, carele
e ciuma impèratiel, i perirea poporului. Nedobandind acésta
de la impèratul, aU lasat Tarigradul, si aU pradat Thrachia,
Macbidonia si céle mai de aprOpe ale Bulgariei, apol ag
trecut la paAinachT. ,
Asisderea scrie Schylite 1, ci Stritter 2 acéstea le pune
la anul 1070.
Anal 1075. Henric IV imperatul apusului in anul acesta
alt venit in Ungaria cu mare Oste asupra lul Gheza, ca se'l
lépede din thron, si se'l intOrca pre Solomon, ci, nebatên-
du-se cu ungurii, s'a0 inturuat innapol 3.
Anal 1077. La anul acesta, precum mi se pare, dice Zo-
nara 4 scriind : «Intru acéia multime de patinachi ail in-
cunglurat Odriul, si tabarandu-se ati pradat ostézele, pre
call! cu bani i-ag rnulcumit Bryennie, de s'ail tras de la
cetate.,
Asisderea scrie si Ioann Schilite 5.
Pre acesta timp traia i Theofylact arhiepiscopul Bulga-
riel, cel vestit pentru invetatura 6.
Intru acesta an ail murit i Gheza cel dintatO craiul
' Joannes Scyliczes p. 813.. 5 Joannei Scyliczes p. 860.
2 Stritterus Paczinacicor. § 57.
3 Turocz. f. 127. Bonfinius. 6 Michael Lequien in Oriente
f. 221. seqq. Timon in Epit. Chro- Christ. tom. 1. p. 1224. Guiliel-
nol. f. 7. mus Cave in Historia Litteraria
Joannes Zonaras in Annal.
Lib. 18. Nr. 18. tom. 2. p. 153.

www.dacoromanica.ro
 329

ungurilor in 25 Aprilie , caruia i-aa urmat Ladislav cel din-

mill frate-s60 , carele totusl nu s'att incoronat , pana ce nu
s'att Impacat cu Solomon in anul 1080, ci numal ca un
povatuitoritt a ocarmuit Ungaria 1
And 1079. La anul acesta au urmat lin Theofilact ar-
hiepiscopuluI AhrideI din Bulgagia Leon Mungul, carele au
hirotonit pre diaconul Ioann cel trunchitt de o maria in-
ter:, Sambata preot, apoI in Dumineca ce a.0 urmat episcop
Grebenulul din Bulgaria 2.
Anut 1080. Solomon craiul ungurilor dupa m6rtea lin
Gheza celul dintaia destul all arnblat sa se puna iaras in
scaun, ci unguril nu rat' voit: drept acéia in anul de a-
cum at facut tocméla, ca Ladislav se remana craia, si
luI se-I dea atata venit, cu cat se pOta trai ca un craia. 3
Asa intorcendu-se, Ladislav cel dintaia Inca s'ail incoronat 4,
ba Inca s'ail -si insurat tot iritru acesta an. Pentru ca scrie
Schilite 6: «Leon Diabatenul trimis fiind in Mesemvria, a-
colo ocarrnuia lucrurile, si s'ad impaciuit cu patinachil,
si cu comanii ; craiulul Ungariel Tii) xpd0,71 Oiniccp(mc inca ail
liat muére pre Sinadena fata soru-sa, cea nascuta din The-
odul Synaden, carea murindu'i barbatul, iaras s'aa intors
in Tarigrad., Gresésce asa dara Haner 6 scriind ca numele
muerel santului Ladisalv nu se afla scris; dara mai' reil gre-
sesc Ranzan 7 i Deserichie 8, and scrig ca Ladislav cel din-
taia in vi6a luI n'ail fost insurat; cad TuroVre2, Bonfinie 10,
' Thuroczius f. 129, Bonf. f. 224 4 G. Jeremias Haner periodi 3.
seq. Ranzanus f. 360. Reva Cen- § 65. nota p.
tur. f. 6. 5 Ioannes Scyliczes p. 867.
2 Dositheus Hierosolimitanus
Lib. 3. de patriarchis Hierosol. 6 Haner periodi 3. § 33. nota h.h.
cap. 2. § 4. Michael Lequien in 7 Ranzanus f. 363.
Oriente Christ. tom. 2. p. 294. 8 Desericius tom. 2. f 124.
8 Thurocz. f. 130. Bonf. f. 225.
Ranzanus f. 361. Timon in Epit. 9 Thurocz. f. 140.
Chronol. f. 8. 1 0 Bonf. f. 232.

www.dacoromanica.ro
 830

si Petra de Reva 1 chiar arata, culla ca Pirisca, carea s'aa

maritat dupa Ioann cel intaia nascut flia al avgustulul A-
lexie Comnen in anul 1109, aa lost fata s. Ladislav.
Pre Mihail episcopul Sardicel Inbracat In vesminturile
arhierieresci Inca intro acesta an l'ati omorat un manihea
a nume Leca, pentru c. aa rinut cetatea sa supt asculta-
rea de Imperatul Nichifor III Botoniat, carele s'ati mazalit
In anul viitoria 1081 prin Alexie Comnen.2
Anul 1081. Precurn mi se véde, de anal acesta se tin, care
le clice Anna Comnena3 scriind : Ore-care nem schythi-
cesc prasit din Sauromate, lasandu'sI locurile sale, aft ve-
nit la Dunare. i pentru avea ap de a se Intocmi cu lacuitoril
eel de langa Dunare de ambe parrile s'at trimis, cariI sa se
sfatuiasca : din cel noi coloni s'aa trirnis 5 barbgl, iara din
s'al trimis Tatu. si Hale, si Sesthlav i Satao
ceia-1a1t1
Dintre caril cel dintait poruneea in Drastior, al doilea In
Bidina, ceia-lalrt in alte cetart, saa locurl de langa Dunare.
Acestea vorbindu-se indestul, aa facut legatura, dupa ca-
rea Schythele fail de primejdie aa putut tréce Dunarea se
pfuiasce tinuturile de prin prejur, Wend, i cuprinclend
Inea i targurile din marginea aceia. Dupa aceia totusi fa-
cendu-se pace cu dêni1, s'aa dat spre lucrarea pamentu-
lui, sernanand bucate si meia.
Anal 1083. Schythele, despre caril vorbi mal nainte Anna
Comnena, aa fost comanil si patinachil, despre cariI asa
scrie Enghel4: (Strimtorandu-se patinachil prin uzi saa
comani, la atata aa agiuns, cat in anul 1083 BA golit Vala-
chia, si s'aa asecjat In Bulgaria.,
Solomon craiul unguresc inca neindestulindu-se cu tocrnéla
carea o facuse cu S. Ladislav i cu unguril, in anul 1080,
aa inceput a tinde curs& Santului Ladislav pentru carea
Petrus de Reva Centur. f. 9. " Anna Comnena p. 181.
2 Michael Lequien in Oriente ' J. Christ. Engel in antiq.
Christ. t. 2. p. 303. Historia Valachiae part. 1. p. 141.

www.dacoromanica.ro
 331
................y................*,

neodihna In anul de acum, saü cum scrie Han 1 In anul 1081,

fu prins, 0 tinut in Visegrad, pana ce all fagaduit, ea nu
se va mat scula In c6ntra craiului Ladislav ; aa s'ail slo-
boclit in anul 1084 2.
Anal 1085. Solomon n'ail tinut fagaduinta facuta craiulul
Ladislav celul dintalU, el ad fugit in anul de acum la Cu-
tesc povatuitoriul cunilor, caruia i-au jurat, cal va da de
uric Ardélul, de'l va ajuta WO capete Indarapt scaunul
cel craiese 3. La care cuvinte ale lui Turotie acéstea in-
semna Haner 4: 4 Cuvintele MI Turotie juravit, quod Tran-
sdvaniam Provinciarn proprietario jure ipsi tradertt =aa jurat
ca Ardélul 1-1 va da se-I stapanesca cu propria sa cadinta,
sant de a se lua bine In séma, pentru ca, de se dice chiar de
acela Turotie, ca. Cutesc ad fost povatuitoritl cunilor, 0
acesta aü fost Ardelén, cuvintele : Dux Cunorum atata pot
Insemna cat .Dux Transilvanorum; drept acéia Cutesc, caruia
i-at fagaduit Solomon Ardélul de uric, ma! nainte l'aU
stapanit numal jure alieno, cu altuia cadinta, ca un oar-
muitoria supus craiulul unguresc. EU tin, ca Cutesc ail
fost indata urmatoria !III Giula., Pang. aci Haner. WA tu
socotésee acélea, care am scris la anil 1004 i 1070, 0
insup vei judeca, ca pre vrémea acésta Romanil din Ar-
del se numia cuni, sail comani in loc de roman!.
Anal 1086. Cutesc, priimind cérerea 0 fagaduinta craiulul
Solomon, In anul de acum cu mare Oste at' intrat in Un-
garia ; ci fu fugarit impreuna cu Solomon, prin craiul un-
gurilor Ladislav cel 4intait12.
Awal 1087. Solomon, fiind batut de Ladislav cel dintaiti
in anul trecut, in anul de acum aU cercat norocul sUl in
I Ran. p. 114. '
Haner Periodo 3-ae Regum
2 Thurocz. f. 130. Ranzanus Hung. § 67. nota u.
f. 361. Boni. f. 225. Timon in Epit.
(hron. f. 8. 5 Thurocz. f. 130. Bonf. 1. 227.
$ Turocz. f. 130. Timon in Epit. Chron. f. 8.

www.dacoromanica.ro
 332

c6ntra Bulgarkei si a Thrachiei, mergend cu ajutoriul cunilor,

dara asa Inca nu s'aU folosit; pentru ca imperatul resari-
tului Alexie cel dintaia Comnen, supt carele era atuncT
Bulgaria, pre cuni mat cu sama i-ati taiat, si Solomon Inca
anevoie ail scapat din perire, carele dupa aceia s'ail facut
sahastru, si ca sahastru au si murit 1.
Anal 1088. Dupa ce au batut In anul trecut Alexie Corn-
nen imperatul resaritului prin genararii sei .Nicolae Mavto-
cal si Rempegio tot pre cunil craiului Solomon, carii se
insotise cu comanii si cu patinachii, cu ma mai de mul(i
an! se batea imperatul Alexie Comnen; patinachii n'ati tre-
cut Dunarea, ci s'atl asedat in Bulgaria. Acesta irAelegen-
du-o imperatul, si temendu-se ca nu cumva iarasi sa treca
curmaturile Hemului patinachii, el insus atl pornit asupra
lor cu Oste bine gatita, si venind pana la locul ce se dice
Lardea, intre Diampoia si Goloe, nu departe de Odriü, de
acolo au trimis pre Gheorghie Euforben cu o sama de o-
stasi ca sa mérga pre mare la Drastior, mergend, el pre
uscat. Agiungend la Drastior imperatul si Euforben s'atl
batut cu patinachii, dara fala de folos; pentru ca s'ail in-
vins de patinacki, carii all trecut apol Dunarea, cu fOrte
mare dobanda 2.
Dupa ce au trecut paAinachii Dunarea, ail sosit si Tatu
Patinacul cu ajutoriu mare de la comani, earl! vedend prada
si robil de pOnachI adusi, ati poftit sa se imparta cu densii
tOte. Acésta ne vrênd a o face patinachii, comanirs'au scu-
lat asupra lor, si vedendu't i-all strimtorit la Ozolimna, de
unde neputendul so:Ste, si starsindu'si zahar6oa, cornanii
s'at inturnat a casa 8.

' Thurocz. f. 131. Ranzanus f. ordinis Cist erciensis, Anna Com-

361. Bonf. f. 227. Peterfius Con- nena.
2 Anna Comnena in Alexiade
cilior. Hungariae T. 1. f. 14. seq. p. 188. seqq.
Jongelinus in Notitia Abbatiarurn 8 Eadem Anna pag. 202.

www.dacoromanica.ro
 333

Despre Ozolirnna asa scrie Du-Cangie 1: gAti fost lacul

acela preste Dunare in Valahia de acum. Iara Strabon doao
lacuri insémna in cartea a 7, dintre care lacuri unul iaste
langa mare (ddra. Tiagola lui Ptolomea) altul nu cura. A-
devërat se scie, ca riul Ierasului, carele nu departe de Dra-
stior cura in Dunare, unde s'aa tinut razboiul acesta, prea
mare lac face, carele &Sit e Ozolimna. ,
Tot intru acesta an s'aa sculat cunil iarasi asupra Unga-
riei, si venind pan& in Tysa, malt aa pradat, si pre multi
aa robit, mai ales dintre muerile si faele bo6ri1or, dupa caril
luându-se S. Ladislav la apa Teme§ului i-ati agiuns, si nu
numal prada si robil i-aa luat inapol, ci pre Cotulc pova-
tuitoriul lor Inca l'aa taiat 2.
Anal 1089. Dupa ce s'aa inturnat comanil de la Ozolimna
se'sl gate zaharea, patinachil 8.0 trecut Dunarea si curma-
turile muntilor, caril sA.nt intra Goloe si Diampoia, si s'aa
tabarit la Marchella. Auqind acésta imperatul Alexie Corn-
nen, ati trimis pre Synesie, de aa facut pace cu patinachii,
cum ati putut.
Intru acéia Comanil s'aa inturnat la Ozolimna gata de
a se bate cu patinachii, si ne aflandul, aa trimis soli la
impératul, se le fie slobod a tréce curmaturile Hemului si
a se bate cu patinachil; ci imperatul ne ingaduindu-le ce
cerea, aa daruit si pre soli si pre ceia-lalti comani, si mul-
temindu-le de ajutorffi i-ail trimis a casa.
Asa mantuindu-se patinachii de frica comanilor, n'a ti t-
nut legatura cu Synesie facuta, ci iarasi aa inceput a prada
cetatfie si terile prin pregiur 3.
Anal 1090. De anul acesta mi se v6d a se tinea céle ce

1 Du-Cangius in Notis ad Alexi- tur. f. 7. Timon in Epit. Chronol.

adem Annae Comnenae. 1. 9.
2 Thuroczius f. 132. Ranzanus 3 Anna Comnena in Alexiade
f. 362. Bonfinius f. 228. Reva Cen- pag. 203.

www.dacoromanica.ro
 334
..,......,,,,M.WS
dice Anna Comnena 1 scriind: (Alexie avgusttil, audind, ca
Taca Turcul vrea se navalescd in erile de la apus, an po-
runcit chesariului Nichifor, se merga in targul En) cu le-
ghiOnele de curand alcatuite; pentru ca. IT poruncise maT
nainte sa se strangd cat mai multi ostasi, nu din ceT bd.-
trani, ci noT si ne'nvätap la rdzboin, spunéndu le féliul
din cara ar vrea sa se string& acestea, adecd din bulgarl
si din tinëril eel clacT spre pastorie, cariT nu an statornice
la.casurl si de obste se chiama Vlata.)
De ce Min de ném ati fost Taca Turcul, nu pod dice,
cad pre ungurt Anna Comnena 2 IT numésce dachL dard
acésta odic, ca vestitul Iosif Carol Eder al men ore-cand-
va slA In directia scOlelor, forte ma s'ati inselat, judecand
din cuvintele Annel Comnenel céle mai sus aduse, cd pe
vrémea eil, Romana an fost numal pastor! si neavénd std.-
tornice IdcasurT, se muta din loc in loc, ca si tiganiT ; pen-
tru cd. insa Anna Cornnena 4 scrie, cd orasul Exeban de
Lang& Andronia, an fost oras romanesc, si asa romanil in
commun an avut lacasurl si orase cu mult maT vestite, de
cat sasil din Ardél; macar cd pentru mdrimea, si littimea
némului romanesc, carea nici Eder o pOte tdgadui, mulV
dintre roman! ambla -razna si atunci, ca si acuma.
Anul 1091. Precum aratd Enghel 5, in anul acesta s'ail
Intamplat perirea cea mare a patinachilor, cea de la Cos-
ren, carea perire Anna Comnena 6 ao o scrie : eA patra qi
dupa ce an venit imp6ratul Alexie in tabdra de la Cosren,
s'an v6dut venind Ostea comanilor, ca de 40 de miT spre
tabdra romanilor ; de cariT teméndu-se impératul, ca se nu
se undscd cu pginachiT, an trimis se chéme pre povaluitoriT
I Anna Comnena in Alexiade 5 Eadem Anna Comnena p. 138.
p. 226. 5 Ioannes Christ. Engel in an-
2 Eadem Anna pag. 455. seq. lig. Histotia Valachiae Part. 1.
8 Iosephus Carolus Eder in Crisi p. 141.
ad Instantiam Valachorum e Tran - 6 Anna Cemnena in Alexiade
silvania. p. 228-234.

www.dacoromanica.ro
 335

lor la vorba. Aa mers multi a1il cu Tagortac si Maniac, cel

mal de frunte povatuitori, petrecutl de multi viteji dintre co-
man!. Apropiindu-se comanil, i nesciindg-se amid vin (aa
nemicl), imperatul pentru mdcar carea intamplare poruncise,
ca al sel se tréca iaras riul, i tn loc fara de primejdie sa
se tabaresca. In tabara cea noao chiemandu-se povatuitoril
comanilor, au venit Inca si Maniac, macar ca.dintaiu se cam
tragea. Poruncise mai nainte Alexie se li se gatesca pranz
imperatesc, i imperatésce priimindu-I, la slujba i dragostea,
carea le-aa aratat, aa adaogat tot féliul de darurl, poftind
si de la densii jurarnint, i chezésl. 'Me le-an plinit
bucurosi, i ca sesl arete inima, aa cerut, ca dupa trel
aile sa se Ole bate cu patinachil, fagaduind, ca de le va
ajuta Dumnedea se invingd, vor da prada de giumatate irn-
peratuluI. Laudand imperatul pre comani, in loc de trel
le-ad dat dece dile, de vor vrea sa se gate de razboiti, si
giumatatoa pradzel, carea o fagaduise irnperatulul, Inca o aa
Ingaduit lor. Decl stand comaniI improtiva patinachilor,
pana atund Inca se scarmana uniI pre alp (pana ce ba-
tendu-se comanil cu patinachil, pre ace4ea i-aa mal stins).
Cadut'au dioa cea de perire a patinachilor in 29 Aprilie,
inteo Mercur1.4 Dupa acestea scrie Anna Comnena in pa-
gina 235: cum aa fugit comanii in nOptea cea de dupa
bdtae catra casa, temendu-se se nu-I omOra grecil si pre
el, cum aa omorat Synesie, ci fart scirea imperatului, pre
patinachil ceI prinsl tot intru aceia nOpte; si cum ati tri-
mis imperatul Alexie Comnen darurile céle fagaduite dupa
comanil eel fugitl; adaugand i acesta ; ca patinachil aa
fost de acéias limba cu comanil.
Tot intru acela an ail taiat S. Ladislav cu mama sa pre
] romanul, carele venise, se isbandésca mOrtea
lul Cotulc povatuitoriul cunilor saa romanilor (vedI
nil 1070, 108'5 si 1088), si au cuprins Croatia, in carea
at pus craia pre Alm 1
Thuroczius f. 130. Bonfinius f. 229. Timon in Epit. Chronol. f. 8. 9.

www.dacoromanica.ro
 336

Ann! 1092. loann Zonara 1 dupd ce aQ adus inainte peri-

rea patinachilor mai almintrelea, de cat cum o aft scris Anna
Comnena la anul trecut, asa scrie: c Asa dara mare mul-
time de pactinachl a perit, ce1a-1a1t1 s'aü tinut in obedzi,
si s'ag vindut. lard impèratul alegend pre ceI mai tart dintre
d8n$ii, mare numer a asedat in Moglena cu muerile si
prunci lor impreuna, facend un prea sdravdn leghion din-
tr'ensii, care paha astacil custa din n6m in n6m, poreclin-
du-se de la locul in care s'at asedat patinachiI, sa se dick
MogLenite. ,
Mull 1093. Cate scrie Anna Comnena 2 prea prelarg dupa
obicéiul eu despre Pseudo-Diogen, neputendu-le sci de ce
an se tin, le pun la anul de acurn din Ioann Zonara 3, ca-
rele mai pre scurt asa scrie: eSi altá räscOld s'ad facut
improtiva imp6ratului (Alexie Comnen) prin unul, carele cji-
cendu-se pre sine a fi feciorul Imp6ratu1ui Diogen, i trAgênd
la sine comanil, prada i jefuia Thrachia, poftind sa se jpri-
méscä in cetatl, i sd se cun6sca imperat. Dupa ac6ia in-
trdnd intr'o cetate a Thrachiel, i cu inselaciunea cetdténi-
lor rädicendu-se imperat, aU intrat intfensa, si princlendu-
se, i s'at scos ochit Asa s'ad sfdrsit tyrannia lui, si co-
manii, call! scapase viI, s'at inturnat la locurile sale.,
Anna Comnena la locul mai sus adus dice, ca 6re Pudil
din eel mai de frunte vlahi sat roman! at spus mai intait.
imp6ratuluT. cd at trecut Targota cu Cornanrain Dundrea,
si ca. pre comanI românii i-at povatuit preste curmaturile
Hemulul.
Craiul ungurilor Ladislav cel dintain, carele
Anal 1095.
dup. acdia s'ag numerat intre sfintii bisérecii apusulul, in
ce an au murit, mare intrebare iaste, cdcl Sent-Ivani4 pune
' Ioannes Zonaras in Annalibus 3 Ioannes Zonaras in Annalibus
Lib. 18. Nro. 23. Lib. 18. Nro. 23.
2 Anna Comnena in Alexiade 4 Szent-Ivanyi Dissert. Par.
p. 272. seqq. pag. 2.

www.dacoromanica.ro
 337

anul 1096, Fasing anul 1093, Tur0e2 si Ranzan 3 cu

ceia-1alt1 istorici unguresci anul 1095, pre acest1 mal de
pre urma II urmez si ea, pentru firul istoriel, macar ca Anna
Comnena4 sora lul Ioann Comnen, ginerelul Jul Ladislav
celal dintga (vedl anuT 1080), apriat scrie, ca in anul de
la facerea lumil 6617, de la Hristos 1109, in indictionul 2,
cand aft facut pace imperatul Alexie cel dintaia, tatal eil,
cu Balmund in luna lul Septemvrie, aft fost de fata si solil
craiulul unguresc, al cuscruluI rop.o=svaLoc] impêratulul, adeca
a lul Ladislav, i s'at iscalit pace!, carea povéste de e adeva-
rata, Ladislav in anul de acum Inca trae, ci e0 cum am dis,
urmez avtoril maT sus numitl, si ic cu deno, ca in locul
S. Ladislav celul dintaitt, unguri1 inca in anul de acum au
ales craia pre &loman ficiorul lul Geza celul dintait.
Anul 1096. In anul acesta s'aa incoronat Colman craiti
Ungariel, dand frate-s6il Alm, pentru ca i-aa ingaduit cra-
imea, ducatul Ungarie15.
Anal 1097. In anul de acum s'aU casatorit intaiasl data
Coloman craiul ungurilor, Wand pre Adelhaida din Sichilia6.
Anul 1102. Croatil din ce pricina nu se scie scuturase
jugul ungurilor : pre croatl drept acéia in anul de acum
iaras i-aa supus craiul Coloman, i aft cuprins de odata
si o parte din Dalm atia7, ci ca s'ar fi incoronat craiti
Croatiel i Dalmatiel in Balgradul din Serbia, anevoe se
p6te créde, macar ca unil qic acésta 8 ca Balgradul in
timpul acesta era supt impèratul resaritulul.

Fasching Novae Daciae Partea Centur. f. 8. Timon in Epit. Chro-

3. p. 111.
2 Thurocz. f. 134.
" Ranzanus f. 362.
4 Anna Comnena in Alexiade
p. 415. seqq.
Thuroczius f. 135. Ranzanus
f. 363. Bonfinius f. 234. Reva
Cronica romdnilor. Tom. 1.
nologica f. 10.
" Timon in Epitome Chronol.
f. 11. Lucius f. 178.
7 Thuroczius f. 138. Ranzanus,
Lucius f. 179. seqq. Timon in Epit.
Chronologica f. 11.
8 Haner Period. 4. §. 183
22

www.dacoromanica.ro
 338

Anal 1109. Timon ' dice, cd in anul acesta 8.0 impacat

Henric V, impèratuf Apusulul pre Coloman craiul cu fra-
tele sèti Alm; si Turotie 2, Ranzan3 si Bonfinie4, impaca-
rea acésta o pun la anul 1113 ; dud mdcar când s'atl in-
tdmplat, nu indelung ail tinut pacea.
Anal 1113. Am dis la anul 1109 ca nu indelung at ti-
nut pacea intre Coloman si Alm facuta; pentru cd Colo-
man temêndu-se, ca nu cum-va se vie crdimea unguresca
la Alm, sati la Bela apoi al doilea fiiul lul, pre amAndol
i-atl prins in anul de acum si cu hoheriul le-ail scos o-
chil, dimprotiva pre fiiul séti Stefan II, rail incoronat craill
Ungariel in vdrstd. de 12 ani5; ci tot nu i s'a0 implinit
voia, cad in Stefan II i s'ati stans sdminta, precum se va
ardta la annl 1131.
Anal 1114. Du-Cangie6 scrie: «Imperatul Alexie Comnén
gatindu-sa asupra comanior, ati esit din Tarigrad in No-
eltivrie al IndictionuluI 8, adec a. in anul de la Hristos 1114).
bra Anna Comnena7 asa scrie despre rdzboiul cu coma-
nil : «Nu trecuse un an dupa rdzboiul cu turcil, cand iatä
vine véste la inceputul tOmnel in Indictionul 8, cd. coma-
nil se gatä se treca Dundrea, se gatä si indatä drept a-
céia avgustul, si in luna luI Noemvrie pornirftl din Tani-
grad, ail strAns de pretutindenea ostile romanilor, si le-aa
oranduit prin marginea acéia (el apoI s'ail deprins in
intOrcerea bogomililor, si a Paulinianilor), când WA. vine
unul cu o ama de la Dundre, si spune ca ail trecut co-
manil la craiul ; ail rupt zdbava imp6ratul, si indatä all por-
nit spre Dundre, luand cu sine ostasiI ceI de prin pregiur.

t Timon in Epit. Chronol. f. 13. f. 917. Reva Centur, f. 8. Timon

2 Thuroczius f. 137.
3 Ranzanus 1. 364.
* Bonfinius f. 246.
5 Thuroczius f. 137. Ranzanus
f. 364. Bonfinius f. 246. Boksay
in Epit. Chronol. f. 14.
6 Du-Cangius in Notis ad An-
nae Comnenae Alexiade p. 412.
7 Anna Comnena in Alexiade
p. 412.

www.dacoromanica.ro
 339

Cu acestea aü venit cat mal curand la Bidena (clOra Vidin),

ci pre varvari, cum nadAjduise, nu i-ati aflat acolo, adecit
aucjind ei venirea imperatului aü trecut Dundrea, i s'au
tras inapol. Aci imperatul alegend din WA &tea voinia,
i-au trimis dupa cei ce fugea. Trecend acestea Dundrea, aü
curs cat at putut mai tare trel cjile, i trel nopti dupa ne-
mid, si mal pre urmä i-at vMut la un riu dincolo (de-a
stanga) de Dundre, cã trec apa cu seicele, care le purta cu
sine, carea intarnplare, i.aü fdcut, de s'ati inturnat la Ira-
peratul fdra vre-o ispravd).
Anal 1115. In anul acesta au murit Coloman craiul un-
gurilor 1, cdruia i-an urmat fiiul sea Stefan al doilea prune
fiind in varstä numai de 14 ani2.
Mud 1117. In anul acesta a0 urmat imperatului IOnn Corn-
nen, ginerele S. Ladislav celui dintaiti tatane-sea avgustu-
lui Alexie Comnen celui dintaiti 8.
Mud 1122. Patinachii c41 scapase din bataia in anul 1091,
Vnuta cu romanil i cu comanil trecuse de-a stanga Du-
ndrel, si se asecjase In Valahid de acum, cad Moldova si
Bessarabia le cuprinsese comanil mai nainte de la densii,
cum s'ail ardtat la anil trecuti. Patinachii acestea in anul
de acum iarä aU trecut Dundrea, ci spre cea desavarsit
perire a sa; pentru cd scrie Nithita Honiat 4 precum ur-
méza.: «Intru al cincilea an al imperatiel sale cand (pa-
tinachii) trecend Dundrea, prada Thrachia, i tate le venea
Inainte ca lacustele le strica, avgustul IOnn Comnen stran-
gend tOte ()stile, le-aq dus asupra lor, si irttâiü trime-
tend soli ca aceia la Schythe, carii le scia limba, ati cercat,
6re pute-va aduce la tocrnele, si la pace, de nu pre toti,
Pistorius f. 762. Timon in E- 3 Nicetas Choniates de Joanne
pit. Chronol. f. ; Thuroczius I.
138. Bonfinius f. 247. Reva Cen- Comneno Aug. p. 1.
tur. f. 9. 4 Nicetas Choniates in Annal.
2 (Nola lipsesce in manuscris). de I. Comneno Aug. c. 4 et 5.

www.dacoromanica.ro
 840

heal pre unil, ca era in mai multe nemuri impartiti, nici a-

vea numai un povatuitorin. Mà a fi ei inca indo41 qix
gandul, face-vor pace cu romanil pentru fagaduintele céle
multe, an nu? ()stile le-an pus in rand. Scotend dara.
ostile din Berea, ca acolo se tabarasa, in reversatul cMri-
rilor s'aa lovit cu patinachil. Cali! venind la brand si
la rusinnsa fug dandu-se de roman!, carii cu tot deadinsul
ii gonia, multi s'ai1 taiat dintre hainazonii acéia, i luanduli-sa
tabara, nenumérati s'ati prins. Ba desertoril Inca se aduna
de dorul celor robiti din némul lor, intru atata, cat s'an
facut apol sate intregt de densii inteo tera de Ultra apus
a r omanilor, ale carora remasite Inca mai custa : nu pu-
tini s'an amestecat intre ostile sotilor, iara cea mai mare
parte a celor pnin1, s'an vendut de ostasi.
cDobandind biruinta acesta impératul Linn, aü randuit
sarbabire, ce sa numea in timpul nostru sarbatOrea pati-
nachilor, pentru aducerea aminte a biruintel, i ca sa mul-
tamesca lui Dumneclen pentru densa).
Asisderea scrie Isinn Chinnam 1; iara Enghel 2 insémna,
ea prin biruinta acésta cu totul s'an stins patinachn, nu-
mai o horda ail mat ramas in padurile Bucovinil pana la
anul 1152, cand si acestea s'aa delungat preste muntele
Tenihorii Gheuarur, carele e in marginea Taoroscothiei,
din preuna cu comanii, precum sa va arata la numitul
an 1152. Dup. care an vlachil saS romanil cei din Dachia
véche s'aa numit dup. numele varvarilor acestora, adea
romänil CO din téra Muntenesca s'an chemat patinachly iara.
eei din Moldova si din Besserabia comani, pentru Ca ne-
murile acéstea i-an stapanit mai pre urma. Vecji pre Lu-
chic si pre Asseman 4.

Ioannes Cinnamus p. 3. 4. I 4 loseph. Simonius Assemani

2 Joan. Christ. Engel in antiq.
Hist. Valachiae Part e I p. 141. I in Calend. Eccl. Univ. Tom. 1..
sLucius de Regno Dalmatiae et
Croatiae Lib. 6. cap. 5. Part. 2. c. 3.

www.dacoromanica.ro
 341

Anal 1125. Stefan al doilea craiul ungurilor, la atata ti.

ranie agiunsese, cat le-aa autat luI Alm si lui Bela, ce-
lor de Coloman orbitI in anul acesta a fugi la imperatul
resaritulul IOnn Comnen 1, carele avea muere pre Pirisca
fata S. Ladislav, pre carea o aa numit greciI Irina 2, im-
pératul i-at si primit bucuros, precurn scrie I6nn Chinnam 3,
pentru pricina maI sus adusA.
Anul 1126. «Craiul ungurilor cum scrie mai incolo Chin-
nam4 auclind acelea care se qicea despre Alm, aa rugat
pre imperatul prin soil, ca Alm sä se alunge din tinutul
romanilor, carea cerere ne'mplinindu-o Ioann, el trecend
Duntirea, aa bAtut i aa luat Balgradul de langa Dundre,
i stricandul din fundament, aa carat cu luntrile. pIetrile
de acolo, si aa zidit dintr'ensele Zeugmen sat Zeughimnul
din Syrmia, care cetate aa stAtut mu1t1 an!, pan/. cand nu
o aa stricat impératul Emanuil Comnen iarfts din fundd-
ment, si din petrile eil iarA aü dires zidurile BalgraduluI.
«Aceste intelegendu-le imperatul aa pornit cAtrA Duntire
cu tOta ostea sa, iarA Stefan (al doilea) macar cA era
neputinclos, i zacea bolnav in pArtile cele mal din lontru
ale tinutuluI sèü, nezAbavind strange cat pOte mal multl
ostasl, cu care se impeclece pre imperatul a merge mal in-
colo, poruncind la al set, se rAmAe dea stanga Dunarit,
aa i ascultat unguril. Ci imperatul, ca se WA far& de
putere dobandi acelea, care sa vedea mai grele, acesta aa
fAcut, osebind ostile sotilor\ cele de ajutoria, le poruncesce
sA se trap de la ria, ca i cAnd ar merge cAtrA Timpa
(xopcov Teprav), si la delul, carele incepend din Ungaria mer-
ge pAnA in ritil, sA trecA apa : 'Anti cAnd aa remas el cu
ceia-laltA Oste din dreptul cetAtuicel Hroneultil, fAcendu-sA cA
indatA vrea se, trecA pre acolo. Care facendu-se lezne aü
' Bonfinius f. 251. Tirnon in E-
-pit. Chronol. f. 15. 3 Joannes Cinnamus p. 4.
2 Dii Fresne in Notis ad Cin- 3 Ioannes Cinnamus p. 6.
earnurn.

www.dacoromanica.ro
 842

trecut romanil, i ungurii nebdtendu-se aü prins a fugi,

cat sO putut. Gonindul romanil mai pana. la ritl, unguril
at intrat puntea ce era preste Dundre, i rupendu-se pun-
tea, multi aft caclut in apd i s'all inecat, mai multi aü venit
In manile romanilor, intre carii ad fost dol bArbati de frunte
dintre unguri, Acuse i Chelade, isprdvindu-le acestea cu
noroc imperatul, i luand cetAtuica Craneului. indatd ad
trecut iards In tinutul romanilor, si puind pAzitori in Gra-
nitala supt povAtuirea lui Curtichie, s'ad intornat in Ta-
rigrad. ,
Asisderea scrie Niehita Honiat 1 iard Dufresne 2 clice :
cTuroVe Cap. 71, si Bonfinie scriind despre perderea aceia
a ungurilor ic, cd in haaea aceia ad perit dintrd ungurI
6re-care comit. Chiz saü Ciz, carele pete cd aü fost Acuse
de la Chinnam. Ci eu nu pocit intelege cum ail fost, de
ungurii dup. Chinnam n'atl trecut Dundrea, i totusi pun-
tea de preste Dundre s'at rupt cu ei.,
Anal 1127. (Ci in scurt timp dupa acéia, scrie mai incolo
Chinnam 3, unguril ad bAtut si aü luat BrAnizova, tAindu-
se uniT romani dintr'ensa, a1i1 princlendu-se, altA scdpand
cu fuga. Intamplarea acéia fOrte cu greil aü cdqut impera-
tului Toann Comnen, drept aceia pre Curtichie punendul
qi, l'ad osandit ea pre un vInètoriü, i au poruncit, de
rad corbAncit, macar cd el nu s'at pogorit de pre zidurT,
pand ce n'at luat i aprins unguril cetatea.
«Dupd aceia iarä s'ad dus imperatul la Branizova,
aü dires cetatea cat mai curand. Ci zAbdvind in lucrul a-
cela mai multe cjile de iarnd, si de lipsa zaharelei f6rte
s'ad ndcajit Ostea ; carea intelegendu-o craiul ungurilor, ai
randuit, ca trecend prea curand Dundrea, fArd de veste sd
dea peste romani. Ci era la ungurl o muere Mind de vita,

' Nicetas Choniates p. 12.

2 Dufresne in nods ad hunc Cinnami locum
Joannes Cinnamus p. 6.

www.dacoromanica.ro
 343

carea intrecea pre totl cu avutia si cu boerimea némurilor,

acesta ail descoperit imperatulul prin sal sel sfaturile ne-
micilor. Drept aceia imperatul ne avend atata putere, catd
avea unguril, n'ati indrAznit a se bate cu el. Ce intdrind
cdt-va cetatea s'aa inturnat inapol pre calea cea rea numita
de lAcuitorl ca sà nu se intalnesca cu unguril, si sä albd
op de a se bate cu el. Acolo lovind unguril fArd de véste
ostile cele de pre urmd, alta n'aa stricat romanilor, Ma
numal aa luat sculele cu care sd asternea cortul imperd-
tesc, care le si lasase romanil, ne avend dobitOce sa. le
pOrte, si asa aa esit de acolo Ostea romanilor Mrä vre o
primeldie.
Asisderea scrie Nichita Honiat1.
Tu baga de semd, ca latina aceia carea aa descoperit
impératulul sfatul ungurilor, ail trebuit sd fie romând prd-
sit& din colonil lul Traian, mil se numesc cunI de ungurl,
cum s'aa ardtat la anil maT din nainte. Cad Stefan al doilea
fOrte iubea pre cuni, adecd pre romanil cel de supt sine,
dupd cum scriii Turotie2 si Bonfinie3, si asa cuna saa ro-
mama acésta lezne ail putut sci sfaturile craiulul Stefan.
Anal 1128. Pand s'aa ostit imperatul Ioann Comnen cu
unguril, dupd cum scrie Bonfinie 4, Alm aa murit sargunit,
iard pre filul lul pre Bela al doilea rat adus in Ungaria
6re care boeria unguresc, si l'aa tinut in ascuns pand in
anul de acum, saa pand in anul trecut, in carele Stefan
al doilea ne avend pruncl, l'aa primit sie fila si urmatoria
in crAime, si l'aa si insurat in anul 11295, dandu'l mu-
ere pre Ilina fata palatinulul Uros.
Anal 1130. Pentru CA Stefan al doilea fOrte iubise pre
cunl sail pre romdniI din Ardel si din Ungaria, s'aa su-

1 Nicetas Choniates p. 13. 6 Bonfinius f. 252.

2 Thuroczius f. 141. 6 Timon in Epit. Chronol. f. 16.
3 Bonfmius f. 252.

www.dacoromanica.ro
 344

parat unguril i mu1t1 al talat din roman!, avend acestea

atund povatuitoriU pre Tatar 1.
Anal 1131. In anul acesta s'aq bolnavit Stefan al doilea
craiul ungurilor, i inainte de mOrte calugarindu-sa, aU i
murit, drue i-au urmat veru-seil Bela al doilea cel orb 2.
Anul 1133. Anul acesta pentru aceia e vrednic de a sa in-
samna, pentru ca inteensul aU cuprins unguril Rama sail
Boznia de acum3.
Anal 1140. In anul acesta aa murit Bela al dollea cel orb,
caruia i-aa urmat filul lul cel mal mare, Gheza al doilea,
In versta de gece anl 4.
Anul 1143. In anul acesta sail in cel trecut , au chemat
Gheza II pre sas1 in Ardél 5, despre a carora urzire vecll
pre Haner 6, cad despre privilegile sail cadintele lor vol
vorbi la ani1 viitorl.
Anul 1147. Mergend in anul de acum la Palestina asu,
pra necredinciosilor Conrad III imperatul apusulu1 si Lu-
dovic VII craiul francilor, si trecend prin Ungaria, cel din-
tail nu bine s'ati purtat, iara al doilea sl-aa tinut Ostea
pana ce ail trecut, in MO 7.
Tot intru acela an sau tinut sobor in Tarigrad, in ca-
rele s'aa mazalit patriarhul Cosrna Atticul pentru eresul
Bogomililor. In soborul acesta all fost de faca archiepis-
copit al Drastiorulul Leon si al Gothiel ((Mira al Ardelulul,
vecp anul 325), Constantin8.
' Thuroczius f. 141. Bonf f. 6 Annales Templi Coronensis.
252. 6 Georgius Ieremias Haner Pe-
2 Thuroczius 1. 142. Bonfmius riodi 5-ae Regum Hungarorum
1. 253. § 104.
3 Timon in Epit. Chronol. f. 16.
Csatari p. 6. Thuroczius f. 143. 7 Thuroczius f. 146 Bouf. f. 261.
Bonf. f. 255. 262.
4 Timon in Epit. Crhonol. f. 8 Les Allatius de Conzens Lib. 2.
17. Thurocz. f. 144. Bonf. f. 258. C. 12. Michael Lequien in Oriente
Ranzanus 1. 366. Grist. t. 1. p. 1227-1245.

www.dacoromanica.ro
 345

Auld 1152. Imperatul Emanoil Comnén all pornit asupra

lui Rogerie craiului Longobardiei , carele prada insulele
(ostrOvele) de la apus si venind la Filippopoia, cum scrie
Chinnam 1, aft venit véste, a ()stile schythelor (ale coma-
nilor) a0 trecut Dunarea, si nu numaT rapesc, (ci si) ora-
sill Demnitic de langa Dunare, l'ail luat. Auclind acéstea
imperatul, ail purees de acolo, si ad poruncit, ca corabiile
se piece alit Dunare; pana at sosit corabiile, el aa pe-
trecut timpul in venat, prin campurile de prin pregiur :
pentru a multa fiara sälbateca sa sporisa inteensele.
Cu venatul find cuprins imperatul, i-ati venit véste, a
schythele, dupa ce au cules fOrte mare prada din tinutul
romanilor, mai deunatii ad trecut Dunarea, si nu departe
de acolo si-aU intins corturile, care auclindu-le, ad grabit
cat mai curand la Dunare. Acolo afland o luntre dintru un
lemn scobita, cum sant care stail in termurii Dunaril, laq
poruncit sa o maie la el. Ci vanslatoriul fait de omenie
fiind, dupa ce ad vequt ca imperatul il chiama, at cps:
(De ar fi avut grije imperatul de lucrurile nOstre, nicI
Demnizicul, nici averile nOstre le-ar fi pradat varvarii, si
(Ms, dupa cum le-ad placut : La acéstea, clic ca cu manic
ail raspuns Imperatul : Se nu fit"' eq acela caruia de la
Dumnaled i s'ati dat imperatia romanilor, de nu se vor
pedepsi indata schythele.)
Pentru aceia lasand céia-lalta Oste in tabara langa ter-
murl, el cad nu sosise inca, cum s'aU qis, corabiile le-
gand la alta pluta cu 500 din cel de langa sine ad tre-
cut Dunarea, si vrend sa mérga mai incolo, a.0 agiuns la
doao riuri de luntrit, si aa poruncit la alor seT, sä lége lun-
trile de la Dunare de cai, si asa se le traga la riuri; care
ispravindu-le, lezne au trecut. Déci trecend preste un loc
larg, at venit la muntele Tenihorm, carele e in marginea
Taoroscothei (Crimului).

1 Joannes Cannamus p. 53.

www.dacoromanica.ro
 346
W.W10,0,......,
Acolo afland &sada tabara schythelor, pentru ca. el
cu o tira maI nainte se dusese de acolo, aa purces mal
nainte, ci rnergend i maI incolo o giumatate de i, si pre
nimine afland dintre nemicI, aa ales imperatul pre veo
catl-va dintre schythele, caril sa ostea pentru roman!, 0
supt povatuirea lui Ghifard cella priceput la bataI, i-aa
trimis ca sa gonesca pre nemicl din darapt, si de vor a-
vea prilej, sa se lovesca cu el, pana va sosi si el mal
incet pasind.
Nu mult calatorise Ghifard, cand aa dat preste nemicI,
ci n'aa cutezat a se bate cu el, find ca era mal multl cu
multul de cat al sel; drept aceia aa silit pre imperatul prin
soli sa grabesca. In telegend acestea imperatul, se Intrar-
meza el, si tôta estea, i lovindu'l dirf darapt, aa trecut
prin tota Ostea schythelor. Prea multi aa caclut atuncl dintre
varvarI, ca la o suta s'aa prins, intre cariI aa fost si La-
zar, unul din ceI ma! de frunte povatuitori schythicescl.
Pre céia-laltI i-aa mantuit fuga cailor i desitnea muntilor
celor de acolo; iara Romanil dupa ce aa pradat tOte, s'aa
inturnat; in care vréme Syta cel de nem mare si bogat,
pre carele ii trimisese schythele, avend prilegl, aa fugit
in tabara Romanilor.
Asisderea scrie Nichita Honiat dara ;Mae pre scurt.
Tu aci iaras insamna intaia, cä Chinnam prin schythe in-
telége pre comanl, din cariI sant prasici cozacil de acum;
a doao: veqt acélea care le-am scris la anul 1122 al de
aci inainte unde Ye! ceti in istoricil grecescI: comani, pa-
tinachl saü schythe, intelege pre romanil ceI de-a stânga
Dunarel.
Anal 1160. LuI Gheza II craiul unguresc i-at urmat in
anul de acum filul lui cel mat mare dara in varsta nu-

1 Nicetas Choniates p. 52.

www.dacoromanica.ro
 847

mai de cléce saa unspr6-46ce ani, Stefan III, cu inceputul

craimil aa ertat tora darea terei pe trel ani 1
Aunt 1170. Venetianil in anil mai din nainte luase multe
cetati de la unguri in Dalmatia. Drept acéia Stefan III in
pers6na sa aa mers in protiva lor, i aa luat inclarapt de
la ei Spalatul, Traguriul i Sebennicul 2
Anul 1171. Para ce s'aa ostit Stefan III cu venetianii,
Ladislav II si Stefan al IV, trap tãtâne-sëa a! lul Gheza Tb
s'aft radicat asupra lui, i Ladislav II s'aa si incoronat
in anti( de acum craia Ungariel, ci numal sése luni al
dommt ; ci aü murit in Fevruarit al anulul viitoria 3.
Anul 1172. De abea murise Ladislav II, si frate-s6a Ste-
fan III, carele luase sie muére pre o frätie a impèratulul
Emanoil Comnén, s'aa incoronat si el craia Ungariei in
11 Fevruarie al anului 1 172, Improtiva cdruia aparendu's1
cädinta ca un adevArat craia al Ungariel Stefan al IV ail
atâtat asupra sa pre imperatul Emanoil ComnOn, al came
rtizboia in contra luT Stefan III asa ii scrie Chinnam 4: cCi im-
peratul Emanuil Comnen pentni acéia nu putin mâniindu -
se, s'aa sfaluit, ca iar541 sa merga in Ungaria , i acésta
o aa gandit a fi bunä. Pre Alexie, caruia 1 logodise rata,
cu multe o:AT l'aa trimis spre Duntire , ca sà se fad., a
iaras va din locurile céle obicinuite a näväli in Ungaria.
Tara. lui Leon Batate i-al poruncit , ca din locurile de alit.
Marea-Négra , de unde pana acum niminea izbisse din véci,
dintaia preste ungurT sä navalesca cu asa de mare Oste
mai ales cu prea mare multime de vlahi sat' romani,. care
se cpc a fi fost Ore-cand colon! din Italia 0_? T__Y ag 'ITaXfac 4
zoom nikat stvat AgTOYCIL. Alexie drept acéia, i altä Oste a
,
' Nadanyi pag. 99. Timon in Thuroczius f. 147. Bonfinius
Epit. Chronol. f. 18. Turocz. f. 146.
Bonfin. f. 266. Haner Periodi 6. f. 269. Timon in Epitome Chron.
§ 112. f. 19. Reva Centur. f. 11.
Bonf. f. 261. Lucius f. 220.
Timon in Epit. Chronol. f. 18. Ioannes Cinamus Lib. 5 cap. 3.

www.dacoromanica.ro
 &IS

romanilor find la Dunare, a6 infricovt pre ungurT, ca cum

ar vrea indata sa. tréca. lard Bat* nävalind locurile céle
clise, praddnd tOte, ate i-ail venit inainte le-ati stricat, si
pre multi Omeni i-at Mat, si nu cu mult mai putin1 ail
robit. Pre langa acéstea mäind de acolo ciurzI de bol, si
stave de caT, si turme de 01, cu alte dobit6ce, s'ati inturnat
1,a. imperatul.,
Pan& aci Chinnam, dintru ale cdrue cuviute lesne pop
vedea, cd in Moldova Bessarabia si Valahia de acum,
dupa alungarea patinachilor si a comanilor din Wile a -
cestea, numai colonil lui Traian saa romanii de adum au
remas intr'Ansele ; si pentru acéia cjice si Chinnam, cã vlahii
sant colonil din Italia. Din care clicere a lui Chinnam sa
nu gAndesci cd dolt el ati mArturisit acésta mai intai0, cad
altii incd aa marturisit acésta, cu mult mai naiute de el
cum s'au ardtat la anil trecup.
Enghel 1 inca bine gice cd Bat*, cand ail trecut coma-
nil in Orile mai sus clise, pentru ca. si Nichita Honiat2,
marturisOsce, a pre Andronic Comnen, carele fugea in
Balitia adeca in Moldova de acum. De unde cu dreptate pop
inchide, cà atunci, adeca pre timpul imp6ratului Emanuil
Comnen si schythe ca sä se osebOscä de vlahil cei ce sant
de-a drépta Dunarel. Acésta de o ar fi socotit Enghe13,
n'ar fi scris : Ca la anul 1186, dOrd iarä s'ati inturnat co-
manil si patinachil in Moldova, Bessarabia si Valahia. Vec,11
si ce scrie Pahimer la and 1284.
IstoriciI unguresci4 tot la acesta an scria : ca mai pre urma.
Stefan III cu unguril set a.0 invins pre Stefan IV cu un-
guril lui si pre grecI; si ca. Stefan IV fugind in Zeinlin, cum
O. insald Haner5 acolo s'ail bolnavit de suparare, si at
1 Joannes Christ. Engel in antiq. Reva in Centur. f. 11. Timon in
Historia Valahiae Part. 1. P. 141. Epitome Chronol. f. 20.
2 Nicetas Choniates p. 85. seq.
8 Engel. 1. c. 5 Georg. leretnias Haner, Regum
i Thurocz. f. 147. Bonf. f. 269. Hung. Period. 6. § 118, nota a.

www.dacoromanica.ro
 549

murit, de unde l'a0 dus si laO astrucat In Alba craiasca,

tot intru acesta an.
Anal 1173. Dupa ce- ati invins Stefan III In anul trecut
pre unchiul s60 Stefan IV, si pre imp6ratul Emanuil Comnen,
si au ramas singur craia Ungariel, nu mult a vietuit, ci
ati murit in anul de acum, si au urmat frate-sëü Bela III J.
Anal 1174. In anul acesta imp6ratul Emanuil Comnen, 'Ana
ail trait Stefan III craiul ungurilor,, chemase la sine pre
Bela III. [Acesta mal nainte de a se da indarapt ungurilor
sa le fie craiU, sá insurase, luaud pre Maria fata lul Erna-
nuil a impëratului grecesc ; iara murind Stefan III, frate-s6U
cel mai mic Bela III, ail venit in Ungaria, i in anul 1 174,
in luna lui Ianuarie s'ati incoronat craiü 3.
Anal 1183. De anul acesta sa vëd a se tinea, care le scrie
Lecvien 4 din Nichita Honiat, ca dupa ce s'ag omorat im-
perutul Alexie II din indemnul lui Andronic Comnen, lada
cu care ati purtat mortul sAl astruce in mare , o ati pe-
trecut cu cantari de veselie intre ceia-lalt1 Ioann arhiepi-
scopul Bulgaria
Anul 1186. S'aU aratat la anil 963 si 976 : cum a stin-
gandu-se vita crailor bulgarilor mai de demult, carii de
la venirea bulgarilor de la Volga ati stapanit nu numal
preste bulgarl, ci i preste roman! in amandoao Dachille,
craimea bulgaresca au venit la romani , din carii cel mai
clintai6 craiu aq fost Samoil, apoi seminta lui si a fra-
tilor lui [au urmat] , pana cand all supus cu totul grecii,
caril fara de cadinta s'ati numit si se numesc romani, pentru
acéia, pentru ca mai pre urma au apucat si repus imp&

Thurocz. f. 147. Bonf. f. 220. 8 Thurocz f. 147. Bonfinius

Timon in Epit. Chronologhm f. 20. 1. 270
2 Tirnon in Imagine Hungariae 4 Michael Lequien in Oriente

Nova p. 133. Christ. Tom. 2. p. 295.

www.dacoromanica.ro
 850

ratia romanilor cea de la resarit pre romanil cel dea drepta

Dun Aril, si pre bulgarl, cum s'ati aratat la anil trecutl.
Din némul comitopulilor,, din carele ati fost si Samoil
craiil, unul dintre patru fratl, s'ati prasit .Asan, Petru, si
Ioann sati Ioannichie, tus treT frati la olalta, cum arata in-
susI Ioannichie in cartile lul Innochentie III Papa de la
Roma trimise, care cartl eti le voill aduce la anil viitorl :
Aci numal atata insemnä acum de odata, cã tOta partea
acésta a hronicil romanilor cu acela rand va merge , ca
si cea mal din nainte, incepend de la acestl trel frati
Asan, Petru si Ioannichie, si pasind din an in an, si nu
numal despre ei, si semintia lor, ci despre totl romanil vor-
bind. Asa &A.
La anul 1186, asa scrie Nichita Honiat 1 : «Murindu-1
muérea imperalului Isaachie Angel, si-ati bagat in cap se
ia sie muére streina, si prin soli petind pre fata Belei
craiul Ungariel, care Inca nu era in varsta de 10 ani, si
crutand numal din scumpéte veniturile fiscului, ail poruncit,
ca cheltuélile, céle de nunta sa se adune de la cetati, si
de la WI; care lucru at nacagit pre cetatl, mai ales pre céle
de prin prejurul Anhialului, si pre varvarii, lacuitori ai
Hemulul, caril mai de mult se numea Missl, iara acuma
sA clic vlahl, i-ail fAcut sie, si Impératiei romanilor prea
nemici, pentru ca acestea increciendu-se strimtorilor si cefa-
tulcilor, de care prea multe ail zidite pre stani de pietri si
mai nainte put:in gandea cu romanil, iara acuma pentru luarea
veniturilor sale, si alte stOrcerl, care suferise, apriat s'au
sculat la arme. Capeteniile si incepetorii rascOlei acestia ail
fost dol fratl din némul acela (adecA din romani), Petru
si Asan, caril ca sà nu se vada fara de vre-o pricina a
se scula la arme, aq mers la impératul in Chipsela, si ail
cerut sri se primésca in numerul ostasilor, si sa li se lése
locul din muntele Hem, carele nu mult venit aducea. Ne-
dobendindu's1 pofta, mornoia ca niste nebagati in séma, si
' Nicetas Choniates Lib. de Isaacio Angelo Cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 351

i aü facut vorba mal cu indraznéla, cu carea

nefolositi,
descoperea ce vor sa fad, dacà sri. vor inturna acisa. Mal
vartos Asan, carele era mai indraznet, i maT groznic, ca-
ruia din porunca Sevastocratorului IOnn i s'ati dat o palm&
pentru neomenia lul. Asa nu numal nedobendindu'si ce-
rere, ci inca si de badjocurl WWI find Omenil fara de
lege, Cate aa f6cut improtiva romanilor, cine le 'Ate spune?)
Gheorghie Codin 1 maT pre scurt scrie despre rèscOla a-
césta a romanilor cjicend : cAa 11110110 asa dara domnul
Isaachie Angel noao anT. Pe vrémea lui aa inceput raz-
boiul romanilor si al bulgarilor in cOntra romanilor celor
crestinl; in care azboia tot sufletul s'a0 robit, i maT tOte
Wile de catra apus, care fusése supt romani, s'ati pradat.)
Mai pre larg scrie Gheorghie Acropolitul 2 tot despre ras-
cOla acésta, numal cat el pre romanT nu'i osebésce de bul-
gari, macar ca Petru i Asan n'au lost de vita de bulgarl,
ci diaosl romanT, i românil ad facut de astä data mai mult,
de ail si fost si uniti cu bulgaiil, cum poti pricépe din Ho-
niat i Codin. 9ice asa dara Acropolitul: «Cand impera-
tea Isaachie Angel in Tarigrad, murindul muOrea, s'aa in-
surat , luand o ungurdica, pre fata craiulur ungurilor ; si
gatindu-se de nunta craiasch, multe si marl cheltuell aa
facut. Pentru acéia din tot tfnutul romanilor s'aa cules ol,
porcl i bol, i fiind ca de acéstea e prea roditä Bulgaria,
dinteensa i mai multe s'aa poftit. Bulgaril, caril si -mai
nainte fusése nemici romanilor i pricina de multe bataT,
robin!, stricari de cetati, si de mai multe nenorocirl in mai
multi an!, mai pre urma de impèratul Vasilie, pre carele
pentru acéia Pad numit Bulgarocton, dupa cum scim din
véste si din awl, bätuti pan& pe vrémea frnp6ratului Isa-
achie Angel da tribut romanilor; atunce aa Mcut rascOla
indemnati find de un Asan, carele aa cuprins tinutul cat

1 G. Codinus de Originibus Con- I 2 G. Acropolita in Chronico

stantinopolitanis circa finem. Compendiario Cap. 11.

www.dacoromanica.ro
 852

iaste intre Hem si Dundre, i Mote le.a0 supus sie ; prin

care faptd a lul, forte s'a0 sldbit lucrurile rornanilor ; pen-
tru cä bulgaril ajutandu'l Scythele (romanii eel de-a stanga
Dundrii), pre romani (greci) mult i-ad nacdjit. Pentru aedia
maniindu-se imperatul Isaachie, 8.0 adunat bite ostile ro-
manilor, si at purces asupra lor, i Idsand dle de langd
Mare cu cetatea Mesemvria, aft intrat in muntele Hem. A-
san cu Ostea sa rèmas in cetAtuica ce se numOsce Strinav,
si impèratul Isaachie intinclênd corturile aa incunjurat pre
bulgarl, ci Wad inselat de densil. Cdcl unul dintr'Onsil fd-
andu-se a fi desertoriti, ati qis catrd imperatul, cd aft tre-
cut Scythele preste Dunare. Impèratul turburandu-se pentru
vOstea adia, mdcar ca a doao i ar fi luat cetAtulca, aü
pornit de acolo, si nu s'ail inturnat pre calea, pre care por-
nise, ci inselat find de bulgarl, mai pe scurta cale ati mers.
Drept acéia cand mergea inteo stramtOre, bulgaril atil dat
preste el, aa batut Ostea, at prAdat tota bogatia, Inca si
sculele impèrAtesci le-at rdpit ; dintrd romani pre multi ail
tdiat, tocma putinl aU scApat cu imperatul, si aceia Inca
goll. Cu biruinta acOsta sj jefuirile de la romani, bulgaril
prea tare s'att mandril, ca si care au dobandit dle mai scumpe
din sculele impératesci, afard de acOia piramidzi crdesci, fiole
prea rani, bani nenumèrati ; Inca i crucea cea imperatescd,
carea o lepddase 6re-care preot, nu dupd mult timp o acz
aflat in rill, carea era URA de aur, i avea in migiloc o
crucitd fdcutd din lemnul prea santel crud 1u Hristos, cu .

mal multe rdclute impregiur, in care era mOste de a sfin-

tilor mucenid, lapte de a NAscAtOrel de Dumnecle0, si cat
va din brAul el. Imp6ratul Isaachie asa dard fugind a scd-
pat in Tarigrach.
Craiul ungurilor, a cdruia fatd o aü luat Isaachie An-
gel, all fost Bela al III, iard pe fatd o aü chemat Con-
stantia, dupa cum mArturisOsce Timon 1, Qatari 2 §i Nadani 3.
' Timon in Epit. Chronol. f. 23.
8 Natlanyi p. 106.
2 Gsatari p. 171.

www.dacoromanica.ro
 BEd

Tu cetitoriule bune! poftoresce acelea care le-am aratat

la anil 1152 si 1182, si cetesce pre Pahimer 1 carele a-
priat scrie : cca vlahil saa romanil caril lacuia de la oge-
zele Tarigradului pana la cetatea Bizia si mai incolo
&Et Iv i!cotepos yrjc BiCulq mu noppco era tot de un narav, si
dOra si de un nem cu Scythele preste Dunare,. Carea
facend, Jezne vel pritepe: ca romanil cel de-a stanga Du-
naril se numesc de greci scythe si comani. Acesta de o ar
fi inteles Eder 2, n'ar fi barfit atatea In contra romanilor.
Tot intru acesta an aa murit si Maria fata imperatului
Emanuil Comnen, muerea Bela al III-lea, si s6cra lui Isa-
achie Angel, intru al careia loc au luat pre Margareta fata
craiului francilor a lui Ludovic al VI13. Pre Vladimir po-
vatuitoriul Galitiei Inca in anul acesta l'au gonit Cazimir
craiul Poloniel din tara lul, carele fugind la Bela craiul un-
gurilor, aceia au dobandit, ca Bela in loc de a'l ajuta, sa
puna in Galitia pre fliul sea Andreiti al II-lea, ci nu inde-
lung ati domnit Andreiti, pentru cä in anul 1188 Vladimir
cu ajutoriul lui Cazimir, rail fugarit din Galitia4,
Anal 1187. Despre rascOla romanilor asupra grecilor la
anul de acum iaras asa scrie Honiat5: Ci nici acesta e
de a sa lasa. Cand se ingrozea vlahil sat' romanil de-a cu-
tezarea, la carea sa indemna de Petru si de Asan, temen-
du-se de greutatea lucrului, fratil acestea, ca sa scOta frica
din norodul sea, ail facut o biserica in cinstea marelui
mucenic Dimitrie, si all bagat inteensa multi indraciti bar-
bati si muerl, carii cu ochi crunti si sperliti, si cu perul
despletit tOte le facea, cate aq obiclnuit a face indracitii,
si pre acestea i-au invetat sa strige cu manie : ca lui Dum-

1 Georgius Pachymer Lib. 1. de 4 Reva Centur. f. 12. Kemény

Andronico Seniore Cap. 37.
2 Josephus Carolus Eder in
Crisi ad Instantiam Valachorutn.
3 Timon in Epit. Chronolog.
f. 22.
Cronica romdnilor. Tom. I.
p. 52. Nadanyi 1. c.
6 Nicetas Choniates Lib. 1 de
Imp. Isaacio Angelo Cap. 5.
23

www.dacoromanica.ro
 64

neclea i-aa placut, ca nemul bulgarilor si al romanfior scu-

turand jugul cel indelungat al grecilor, se's1 cerce sloboge-
nia sa, si pentru acéia Dimitrie mucenicul lui Hristos
lasand mitropolia Thessaloniciel, i bisérica sa cu obiceiul
grecilor, au venit la den71I ca sa le ajute. Pentru acéia
indracitil acéia putin zabovind, si viindrts1 in ori, iarasi sa
stropsa, $ i cat putea striga ca nisce prilostitl; ca nu e de
a sa lenevi, ci pringlend armele, e de a sa apuca de greci;
ca pre cari ii vor prinde, nu tréba tinuti, nicT vinduti,
ci fara de vre o mila omoriti, ne prirnind vre o rugaminte
saü veun pretu; i cä trebuc se fie tart ca diamantul.
Drept acéia intaratandu-se tot nérnul de prorocil acestea,
au venit la arme, si fiind ca incéperea rascOlelor all fost
cu noroc, all creglut ca Dumneileil vrea mantuirea de supt
jugul grecilor, nici indestulindu-se cu atata, s'aa slobo-
qa in cetatile si satelecéle mai de departe de Hem-
Iara Petru, unul dintra frati si-air pus corona de aur pre
cap, si s'aa incaltat cu caltunT mohorati. Déci all incun-
giurat Pres lava, si veclend ca nu o vor putea bate, o all
lasat, si pogorandu-se din Hem, ail batut multe orase de
ale grecilor, robind multi Omeni d cinste, si maind multi
bol, ca , i alte dobitOce ne numerate. Viind imperatul Isa-
achie, iarasi s'aa ascuns in stramtorT si in locuri ne um-
blate, si de acolo ail stat improtiva. Ci lasandu-sa o ne-
gura de la Dumnecjeil, ale caruia ascunsuri sant intunerec
ti acoperind muntiT, tare sa apara de varvarT, pazand stram-
torile grecil, pre nesciut all asuprit pe romanT, si spar--
indu'l, asa i-au imprasciat, cat incepetorii reotatii acestia,
capeteniile cu prétenil sel, ca i cardul cel de porcT din
evanghelie in mare, ase i eT in Dunare sarind, au trecut
la schythele (romanii) din vecinT ; iara imperatul cand de
niminea fiind oprit, préumbla -WM Messia (Bulgaria), si pu-
nea pazitori in tifite cetatile, carele mai tOte sant in muntele
Hem, carele mai tOte san.t zidite pre stanii cel mal marl
de pétra, nicl una ail facut, ci aprinclend stogurile céle de

www.dacoromanica.ro
 855

bucate, i itwlandu-se prin rugarile cdle fatarnice ale vla-

hilor, indata s'atl inturnat, lasand raniti pre romani. De
unde s'ail intamplat dupä acdia, de varvarii (romaniT) cu
mai mare indraznOla aü pad* pre romani.)
Merge maI incolo si (lice Nichita 1: tImpdratul haachie
inturnandu-se In Tarigrad, sa falea, ca cum ar fi potólit
rascOla; iara unul dintra judecatorT anume Leon Monasta-
riote glumia qicênd : Cal pare rda dupa inima tut Vasilie
BulgaroctonuluI, carele atuncea cand aU stricat cu totul. pre
bulgarT, aü dat porunca, ca de curn-va Ore cand s'ar ra-
dica vlahii, si ar vrea sa facä rascOla, pilda luT sa se ur-
meze; i acela care va vrea a sa bate cu el, sä amble WA
tara i sa tie tabara. intednsa : astruncand porunca a-
cdsta in inantistirea Sosteie, care porunca acum nu se tine;
pentru a impdratul acOlea, care au poruncit sa se faca
in mai multi ani, asa de curand le-ail ispravit, cat nimica
de acéstea i-ad venit in minte,,
Mr& Asan intorcendu-sa cu prea marl osti de ajutoria
de la schythe, care le alesése dunti placerea sa, i afland
Mesia patria sa curatita, si Oa de qtile romanilor, mal
tare sraa mandrit i sumetit, i neindestulindu-se cu feri-
cirea si slapanirea Mesiel, si-aa pus in cap, sa faca. cat
mai multa paguba romanilor, si cu tot deadinsul sa undsca
domnie misilor (a vlahilor saü romanilor), cu a bulgarflor,
cum aa lost mai de demult.
«De ar fi esit insusi impdratul iarasi la razboia ca mai
nainte, ddia ar fi mers bine lucrurile, ci lasandu'si destol-
nici pe alta vréme impdratul, aü trimis maT mare keste
Oste pre unchiul s Ioann Sevastocratorul, carele nu or-
bésce, ce tocmai cu lauda povatuind Ostea, nu putina pa-
guba aft facut nemeicilor, mil se pogorise la ses ; clara
pentru prepusul ca. vrea sa rapésca porfyra, s'ati mazalit, si
in locul lui s'aU pus chesariul Ioann Cantacuzen, carele

hogica.

www.dacoromanica.ro
 REA

avea muére pre sora impèratulul. Cantacuzen aucjind

ea varvaril (romanii) ferindu-se de §es, sa tin in munti,
n'aa priceput ca pentru ac6ia sa cm acolo, ca sa.'§ 1rio 6sca
put6re §i O. fie mai fara de priméjdie ci fapta acéia o aa
talcuit a fi frica. Drept ac6ia s'aa tabarat In migllocul cam-
pului ispravinduV labara, nici puind pazitori. Drept acéia
asuprindu-se nOptea de varvarT, de abea aa scapat cu (5-
stea fOrte batuta. Pentru c. unil s'ati omorat zacend in
corturi, altil s'aa prins fugind WA de arme. Aa Invin-
gendu-se i fugind romana, s'aa pradat tOtä tabara, s'aa
prins stOgurile §i s'ati luat ve0nintele acOlea de aur ale che-
sariului, céle cu color de ferr strapunsa, carea le-aa im-
bracat Petru i Asan, §i mergênd in fruntea otilor, s'aa
tabarat pre §es. ,
Serie mai incolo tot acela0 Honiat: c. dupa. perderea
aci gisa, In locul chesariului Cantacuzen s'ag randuit po-
vatuitoria qtilor grecesci asupra romanilor Alexie Brana,
carele asa aa povatuit pre al sei, cat mare nekde facusa
de a vinge pre romani; ci ravnind el impëratia, aa la-
sat pre roman'', §i aü purces in contra imperatului Isaachie
la Tarigrad, unde A'at i taiat de chesariul Conrad, cum-
natul imperatul4 ITecli 0 pre Calvisie1, 0 care le-am scris
la anil 1018, 1019, 1122, 1152 §i 1172, 0 vel pricépe,
ca unde sa scrie : Misi saa Vlala se Inteleg romanii cel
de-a drOpta Dunaril ; iar. unde sta : schythe saa comanT,
sa inteleg romana cel de-a stanga Dunara. Apoi prin rn-
mani, tu intelege pretutindenea greci, pentru ca ace*tea 0-
aa apropriet §te fara vre o cadinta numele cel prea marit
al stramo01or romanilor de acum.
And 1188. «Parandu'i rea imperatulul di nu bine aa o-
randuit lucrurile, (lice Honiat2, and aa fost din tae0 data
in Mysia (Bulgaria), de noa s'aa adicat cu arme asupra
2 Nicetas Choniates Lib. 2. de
1 (Nola lipsesce din manuscris).
Imp. Isaacio Angelo Cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 .,------
357

vlahilor, si au e§it insusi cu putini care se afla; pentru ca

audise, ca nemicil nu se tin mai mult in munti si &Intl,
ce land ajutoria de la schythe, In partile Agatopoiului
s'ati tabarat, §i jefuesc locurile de pin prejur. Iara Intru
ac6ia s'ail chemat si céle-lalte leghiOne. Viind In Toro-
com, carele e un sat ce sa lacuesce pre aicea i pre a-
colo nu departe de Odria asedat, ail asteptat OM sa vor
strange 41-Ai1e, §i au poruncit si chesariulul Conrad ca se
iasa fara de zabava. Acesta vrea sa mérga in Palestina
carea se cuprinsése- de sarachinil din Eghipt, si trecénd lu-
as& siesl muére pre sora impératulul. Au §i fagaduit Conrad
imp6ratulu1 ca va veni, si irnpreuna cu dênsul se va oSi;
ci mutandu'§i sfatul, s'at suit intr'o corabie mare qi noao,
si ati pornit in Palestina. Iara imperatul alegend o mie
de feciorl, carora le-au dat arme si cal buni, din Taoro-
coin au pornit asupra nemicflor, trimitênd bogagia cu serbil
in Odriu. Intru acéia caril s'ati trimis inainte, au adus
véste cä vlahil pradéza locurile de langa Lardea, §i omo-
rand pre multi ag si prins, si cu prea mare dobanda vreaü
sa se int6rne. Intfacéia nOptea pornind, dupä ce aq sosit la
locul ce sa numésce Basterne, ag odihnit Ostea. Cu trei
dile dupa acéia dimin ita au pornit spre Berrea, $§i netre-
cênd patru porasange, iata vinea un om, carele gafaind
spunea, ca nemiciI nu departe de acolo sa IntOrna cu
prada incet pasind, pentru ca nu aflase vre un protivnic,
si era incarca4 de dobanda. Pentru acéia indata Impartind
Ostea intre povatuitori, cu densil bine gatitl s'at dus pre
cale, pre carea mergea nemicit Pre cariT dupa ce i-am v6dut
si ne-ail vedut (cacl ea Inca mergeam cu Imperatul ca un
scriitoriti), schythele si vlahii eland prada la nescarl co-
horte de alor seT, i-au trimis pre calea cea mai sewtä sa
ajung a. la munti, ceia-laltl Impreunandu-sa, calarimea ro-
manilor o ati asteptat nemiscati, batendu-se dupa obicéiul
patriel sale. i atuncI impératul scotend putinei robI,
de la densil, ea din gurele férelor, ail lasat calea carea o

www.dacoromanica.ro
 358

apucasa si s'aa inturnat in Odria. Ci fiind cà varvaril nu

se odihnea, iaras s'aa inturnat la calea carea o lasase, si
mergend in Berea, navalirile schythelor si ale vlahilor, Cat
prin povatuitoril inve4 la bataie, cat prin sine le-aa o-
prit. CariI macar ca. sa temea de romanY, si sa sfie de
acéia ca imperatul era de fata : totus pre ascuns iaras le-
sue, si asa navalea, cat se vedea gata la bataie, si trecea
dinteun loc la altul, nelasand vre-un prilej. Cand sa gra-
bea imperatul la Agotopoia sill opre'sca, eI prada cele din
pregYurul FilippopoiuluI: cAnd ajuta pre o parte, eI mer-
gea In partea acéia care o lasase imperatul. Acéstea le
facea Asan, carele era prea istet la minte, i prea scia
descalci céle indoite.
Mal pre urma imperatul vrend sa merga de noa in Zo-
gora, i sä cérce in cAtu II va fi slobod, puté-va aduce pre
mysl (romAnI) la aceia, ca sa se dee; din Filippopoia aü
mers In Triadita (Sardica); pentru c. auclisa ca de acolo
lesne ar putea merge in rnuntele Hem, si ca pre unde-va
ai cale ar fi inteensul, afara de acCia, cä ar afla apa des-
tula, i pasune pre sama dobitOcelor, de vor merge ne-
stiine timpuria. Ci pentru ca sa apropie bruma, lucrul acela
l'aa lasat 'Ana in primavara, i .poruncind ostilor se er-
néze in tara acéia, el cu cel mal de frunte s'aa inturnat
In Tarigrad sa se desfatéze cu jocurile din cerc.)
Anul 1189. «Imperatul Isaachie Angel, cum scrie Ho-
niat 1 (In inceputul primavaril iaras esind asupra misilor
si in zadar Wand cetatuica Lobizulul in treT lunI intregb,
nemica ispravind, s'aa Inturnat acasa Macar cA prin-
sése pre muerea lul Asan, si pre fratele lul pre Ioann
(saa Ioannichie) 11 luase chizes, totu in maI rea curea
lucrurile., Frideric Barbarosa imperatul apusulul Inca in
anul acasta aa trecut priu Hngaria catra Palestina; ci so-
sind in Balgradul SerbieT in 29 Iunie, decolo de bea aa
Nicetas Choniates Lib. 2. de Imp. Isaacio Angelo Cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 359

trecut in doao luni prin Bulgaria, asa l'ag scdrmAnat ro-

manil 1
Anal 1190. «Romdnil in anul de acum iards ag batut pe
greci. Iard imperatul Isaachie Angel, cum scrie Honiat 2,
pre Constantin Aspiat, pentru cd. sl-ad aperat Ostea, ca-
rea o povacuia asupra vlahilor clicend: cd nu se pot bate
ostasil cu doi prea put6rnic1 nemici, cu viabil i cu fOmea,
ci trebue plätitä simbria, indatä rag lepddat din diregdto-
rie si i-ad scos ochil, avend prepus, c. prin aperarea a-
cêia atiltti pre ostasi asupra lui.»
Anil 1191 1192. La acestl doi ani nemica am aflat de-
spre batae intre români si intre greci; ci pe vrémea acésta
ag trait Leostatie sag Leostastie voivodul Ardélulul, cum
aratd Haner 3.
Anal 1193. La anul acesta iards asa scrie Nichita 4. «and
mergea lucrurile de Mrä apus din reg in reg, si vlachil
cu comanil (rorndnil cu moldovenii) strica terile romanilor
(grecilorj cu sable si cu foc, imperatul iard..s esind, i tre-
cénd Anhialul, [DEM incurcdturi mergea In muntele Hem ,
ci neputend face lucru vrédnic de persona sa, eOrea acéia
o ad sfdrsit in doao luni. lard. vrênd imperatul sa, se
intOrcrt nu pre aceia cale, pre carea venise, ci pre alta,
care era mal scurtã si duce la Berre pre WIT frurnOse, si
cea mai mare parte a ostilor o ag perdut, si el ar fi pe-
ril, de nu l'ar f (inut pronia Dumnecleiasca. Pentru cä tre-
buind sd mérgd pre calea acéia, carea unde-va se mai lär-
gesce, si e bunà de cdldrit, el s'ad bagat in strimtori si ripele
muntilor, pre unde curd un rig usor, si s'ad inchis pre
sine si Ostea. lara despre varvaril caril se ardta de a-

' Arnoklus Lubecensis in Hist. odi 7-ae Reg. Hungaror. § 129.

de Friderico Harbarossa. 'Iota h,
2 Nicetas Choniates Lib. 3. de
imp. Isaacio Angelo CHp. 2. 4 Nicelas Choniales Lib. 3 de
3 Georgius Ieremias Haner Peri- imper. Isaacio Cap 3.

www.dacoromanica.ro
 360

mandoao laturile strimtoril, lesne putea supune, ca nu bine

cugeta. Si leghionele, care ad mers mal tntâiü, WA de ban-,
tuiald ac trecut, cacT nu sosisa Inca vlahiT, caril judecase
a fi mal bine, ca lasand pre cel din frunte, de cel de migi-
loc sa apucasa, Intre caril era Imp6ratu1, ministriT lui si
boerimea: nici s'ad Inselat vlahil, ca fOrte rëd atil stricat
aci pre greet, cum qice i Calvisie
Anal 1194. «Sumetindu-se vlahil, qice Nichita 2, de biru-
intele céle multe, i imbogätindu-se cu pradzile de la ro-
max-A luate, capatand si tot féliul de arme, de aci inainte
nu s'ail mai putut Infrana, laid ad batut mal mult numa%
satele i arinele, ci i cetatile céle Intarite; pentru ca An-
hialul Pad jefuit, Varna o ad supus, partea cea mal mare
a Triaditil, ce sa gicea mal de demult Sardica, o ad stricat,
din Stumpeid pre cetaténT i-ad alungat, din Nissa Inca mu1t1
OmenT i dobitOce ad dus. Drept acéia impèratul Impartind
ostile lntre povatuitorT, Varna o ad dires, si Anhialul l'ad
Intarit cu turn si cu paza, care mdcar ca se vedea a Ii
vrédnice de pronia Imp6ratéca, totusl protivnicil all remas
&supra. Ci i Imp6ratul cu Inceputul torn ne1 s'ad tras In
tinutul Filippopoiulul, ducand muerile vlahilor cu sine, si
Irnpedecand bdrbatOsce navalirile schythelor.)
Anal 1195. «Imp6ratul Isaachie Angel, clice Nichita 3: ne-
putend maT indelung rdbda navalirile i rapirile vlahilor si
ale schythelor, i iaras Infricosat fiind, pentru ca Alexie
Gvido povatuitofiul ostilor de la apus; la Arcadiopoiti bd-
têndu-sa cu protivnicil, nu numal r6d s'ad purtat, ci Gvido
dupa ce ad perdut partea cea maT mare a oAlor, ad si
fugit, iara cela-lalt dinpreuna cu ostile ad perit ; de nott
ad purces In persona sa asupra nemicilor. Se culeg si se

1 Sethus Calvisius in opere

Chronol. Nicetas Choniates Lib. 3. de
2 Nicetas Choniates Lib. 3. de Imp. Isaacio Angelo Cap. 8.
Isaacio Angelo Ang. Cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 861

scria pretutindenea leghione grecesci, si nu mic ajutoria sti.

platesce. De la socrul sett craiul UngarieI (Bela al treilea)
Inca 0-at cerut ajutoria, i prea lesne ati dobandit, de
acesta aa fagaduit ca va trimite ostile sale, céle de aju-
toritt prin Vidin. Drept aceia avênd Oste intréga, i land cu
sine cincI-spre-dece majI de aur i mal multe de sese-clect de
map de argint, i cu alte lucruri de lips& bine gatit fiind,
In luna luI Martie aa esit din Tarigrad cu inima aprinsa si
Impetrita asupra varvarilor, puindu-sI alt termin de Inturnat,
fara numal and va ispravi tOte, pentru carea mergea.
Cu inirna, i sfatul acela mergend la perire precum aa
aratat starsitul, biruindu-ne pre noI vlahil. ,
Pana aci vorbi Nichita despre Imperatul Isaachie, apol
Indata scrie, cum au scos Alexie Angel ochil frateluI sea
Isaachie, si aa rapit Impergia resaritulut
De aci inainte tot acelas Nichita Honiat 1 scrie despre
Imperatul Alexie Angel, clicend : «Alexie dopandind Imp&
rat'ia aa trimis soli la Petru i la .Aan, vrend sa faca
pace cu vlahiT, ci In War, pentru räspunsul cel falos
sumetu al varvarilor, i pentru conditiile céle rusinOse pi
nesufericiOse a romanilor Iar. cand era Imperatul la ra-
sarit, romanil aa navtht In tarina bulgäresca de rang ce-
tatea Serra, ci biruindu-se leghiOnele romanilor, vlahil pe
prea multI romanT i-aa primit, si pre povatuitoriul lor pre
Alexie Aspiat l'aa prins, i multe cetatuIcI aa cuprins, care
Intarindu-le, cu nespusa prada s'aa Inturnat a casa. Iara
imperatul vrend sa Imp6dece unele ca acestea, de aci Ina-
inte aa Wines pre ginere-sea sevastocratorul Isaachie cu
multe (41 Inteacolo. De acestea bagand in cap la aT
sel varvarul Asan, cu maT mare crudzime aa intrat in ti-
nuturile de la riul Strimon si de la cetatea Amfipoia. Iara
Eevastocratorul om tiner find, si Inflandu-se pentru per-
derea vlahilor cea maT din nainte, dupa ce aa aucjit ca ne-

1 [dem Nicetas Lib. 1. de Imp. Alexio Angelo Cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 362

micil prAclezA tarina de la Serra, necercand mai nainte pu-

tdrea lor, IndatA aü dat semn cu bucinul, si intãiu intear-
mandu-se si suindu-se pre cai, mntai ai i sAgetat sulita
in nemicir ca i cand ar merge la venat de cerbl, sati la
Ore ce joc. Asa darA mergend cat putea fugi ca la 30 de
stadiurT, intru atata 0-ail ostenit si calArimea i peclestrimea,
cat nu era harnici de batae in vrémea rAzboiului. Cat s'ail
mai apropiat Asan, partea cea mai mare a ostilor sale, o
ag impartit in ldsurT. Carea inselaciune nepricependu-o Isa-
achie sevastocratoriul, tiind in mama biruinta, s'ati apucat de
batae. IarA sculandu-se CO din lesurl, incurcat find ca in-
teo mrege, multi ati perdut dintru a! set, si mai pre urmA
el Inca fu prins de unul dintre Schythe. Care le prinsése
pre sevastocratoriul, destul s'ail silit sal ascundA, ca sà
nu'l scie Asan, nAdAjduind cä va dobandi multi bani pentru
rescurnpArarea lul, de'l va putea duce in Schythia. Ci ves-
tindu-se cA s'aa prins povatuitoriul protivnicilor, i cercan-
du-se cu deadinsul, s'ati aflat si s'ail dus la Asan.*
Anal 1196. DupA ce s'aii inturnat Asan in Bulgaria de la
biruinta cea la anul mai din nainte scrisA, acéstea scrie
Nichita Honiat 1 despre densul : «Nu mult dupa aceia in-
turnandu-se in Mysia Asan, fu omorat de un amic al lui ,
carea ucidere asa s'atl intamplat. Unul, carele cu fire si cu
naravurile era asCmenea lui Asan, si mare pretin al luT,
anume Ivanc, (asa se chCrna Ioann de vlahi), pre ascuns
trAia cu sora muerii lut Acésta intelegand Asan, intru
inceput certa pre muérea sa, si qicea, ca e vrédnicA de
a-s1 percie capul, pentru CA aü tacut nelegiuirea aceia. De
la o crudzime ca acésta s'aa intors prin raspunsurile mu-
eril sale Asan, cjicendu'i, a el Inca aü sciut; i tOta [primejdia]
si-o at' intors asupra lui Ivanc, si fara de vre o zabava
FA chernat la sine in vreme de nelpte. IarA Ivanc gandinct
a in vréme necuvic5sA nu WA de mare pricinA i Ora
1 Nicetas Choinates Lib. 1. de Imp. Alexio Angelo cap. 5 et. 6

www.dacoromanica.ro
 363
..........,,,.1.0WMir
se chéma, m6rgerea sa o a5 lásat pe diminéta. Ci Asan
iaras aq trimis, i nevenirea o a5 luat spre badjocura sa.
Ivanc cat ab inteles pricina, pentru carea II ch6mA, s'aa
sfatuit cu prétinii si cu frAçiile, caril rag indemnat sa ducd
sabie lung& cu sine ascunsa supt bathe, i de'l va dojeni
numai ce-va Asan, sfarsind dojana cu sudalma, farä de a'l
vdtama in trup, sa rébde i se's1 c6e ertaciune ; kirä de
va pofti arme, el Inca sa se arate barbat, si sa se si-
lésca a intréce pre ornul fara de rusine 9i vèrstatoritil
de sange , si cand va da , se dea spre mOrte. Sfatul a-
cesta Paa si ispravit Ivanc, pentru cd nici un bine gam-
dind varvarul Asan, cat ail intrat Ivanc, indata a5 cercat
sabie; iara Ivanc curand impungenda-1 cu sabia, aa omo-
rat pre Asan, i fugind de acolo, indata aü mers la pre-
tinii s61, i spuindu-le mOrtea, s'aa sfatuit, sa se desdine;
cad nu vor lasa intru atata mOrtea lui Asan, fraVIT, frati-
ile i préteng lui, care lucru de le va ei bine, ei mai cu
dreptate vor stapani tOla Misia, de cat Asan. Iarasi de se
va intmp1a almintrelea de cum gandesc, si asa 41 vor
cerca mantuirea la imperatul romanilor. Acéstea in nOptea
acdia nu numal le-aa sfatuit, ci pre mniti 3.5 i tras in
partea sa, apoi cuprinend Ternovul, ati stat improtiva ml
Petru. Pentru ca cat s'ail facut qio, véstea uciderii lul Asan
nu numai Tirnovul, ci i alte pdrti maI de Ueparte ale
Bulgariel le-ad implut. Ci find c. nici Petru putea bate
pre Ivanc, nicl acesta putea lesne a se aptira de Petru :
Petru vrea se invinga pre Ivanc cu incungiurare ; iara Ivanc
aü nkuit la imp6ratul. l?ic unil cà Ivanc aü omorat pre
Asan si din indemnul sevastocratorului Isaachie, carele i-a5
fagaduit afara de alte darurY pre Theodora fata sa muére.
Ci Isaachie aü murit in legaturl, mai nainte de a se u-
cide Asan.)
«lard. Ivanc a5 indemnat pre imp6ratul, spuindu'l cum
stall lucrurile, sa trimita pe cineva cu Oste, se cuprinda
Tirnovul i tOt. Misia, cti el va ajuta ; i dOrA ar fi fost

www.dacoromanica.ro
 364

spre folosul romanilor, de ar fi trimis indatA, cad luAnd

Tirnovul, lesne putea lua i tad. Mesia ; ci el nebunesce
inchiciendu-se in paluta, ag trimis mal vacua pre protosta-
toriul Emanuil Camate cu ostl. Acesta pornind din Filip-
popoiti, de abea aü Intrat in otarele Mesiel i s'ag Intur-
nat, pentru ca ostasil cu larma intreba, undel duce ? i cu
cine vrea sä se bath? Cand a1 vrut dupa aceia si im-
peratul cu mai mare 6ste s cérce lucrtil acela, iarAs nu
s'ati folosit. Drept aceia Ivanc, cand nicl unul dintre romani
vrea sh se bata cu varvariI, i Petru, din qi in cji se in-
Urea, viindul maI marl osti, dejnadAjduind, din Tirnov
pre ascuns ag fugit la Imperatul. Asa att venit de nog WA
tara supt Petru. Dail el Inca n'ag murit cu mOrte firesca,
ci curand omorAndu-se de unul din némul seg, craimea ag
trecut la Ioann (sag Ioannichie) al treilea frate, pre carele
II luoase atund Petru 'Arta§ ostenélelor i Imperatiel. Acesta
multa vréme fusese chizes la romanl, cand s'ag sculat a
doao Ora cu arme asupra misilor (romanilor), imperatul
Isaachie (in anul 1189); ci fugind pre ascuns sa inturnasa
a casa, carele n'ag fost maI bland de cat Asan in gefuirea
romanilor.
dart Ivanc, dupa ce ag venit la imperatul, fu primit cu
cinste, i romanilor in multe lucrurl le-ag fost de folos,
Era om Inalt, istet la minte, si tare in trup ; ci maniea
Impietrirea inimiI, ce sà vedea din fatal, II arAta crudzi-
mea : pentru aceia macar cA trAla intre roman!, totusl na-
ravurile sale nu le intocmea dupa ale rornanilor. Imperatul
totusl nti l'ag socotit ne vrednic de logodna fete! sevasto-
cratorulul, ci trecend nunta pana va fi prunca de vérsta,
pre el l'ag primit In numerul cumnatilor sel, al Ornenilor
c-elor prea puternici, daruindill cu prea mare putere, i cu
prea multe avutit Iara Ivanc socotind tineretele logodnice
sale si frumsetea muffle! el, a vaduvel Annel, i lAcomind
la mal bogata nunta, 8.4 is o diniOrA : ce'ml iaste mie cu
melusaoa carea Inca suge, cAnd am op de 6e, cu carea

www.dacoromanica.ro
 865

O. traiesc? Si barbatul acesta fn veciratatea Filippopoiulul

mult s'at trudit, 0 ca un zid sta Improtiva vlahilor §i a
schythelor, and tOte le prada ; cu Imp6ratul Inca aa e0t,
[0 randuinduse mal mare] 0 preste allil, [cu multa indrasnea]
s'aa purtat in Mtn Iar a. cine ar putea num6ra navalirile 0
pradzile schythelor si ale vlahilor ? Stricarea tailor celor ve-
eine HemuluI i jefuirile Machidoniel §i ale Thrachiel, mal
chiar arata ce s'aa facut, de cat tOte statuele, tablele §i
istoriile.)
Cu mull mal chiar scrie Acropolitul 1 despre unele (p-
awl : (Asan aa avut doI frail, pre Petru i pre Ioann :
Ioann era langa clènsul, luI Petru i-aa dat o parte din
domnie sa o ocarmuiasca. Dupä ce aa ocarmuit Asan noao
anl Intregi pre bulgarl (0 pre vlahl), s'aa omorat de v--
ru-sëa Ivan, nap& irponeeccasXcpou cm' Wava. Au remas mostOn
Imp6ratieI Ioann frate-s66, find a Ioann all WI Asan
Inca era firth. Din care cuvinte ale Acropolitulul poV
cul6ge, ca pentru acéia s'aa maniat Asan pre Ivan, cad
tile cu sora mueril ; pentru ca Ivan II era NT& primaria
0 nu sa cuvinea, sa se culce cu sora mueril sale, dupa
obicélul cre§tinilor de atuncl.
Codin 2 Inca aa scrie despre romanil §i ceI de-a drépta
§i cel de-a stanga Dunaril, adeca §i despre vlahi §i despre
comanl, sat mulduvénil de acum, precum urméza, clicênd :
(Si aa impëratit domnul Alexie Angel atil épte. &rä val
romanilor in clilele acélea, cacl traind imp6ratul ca i Sar-
danapal, i nicl el, nicI ministriI MI purtand grije de re-
gula militaresca §i de ocarmuirea Imperatiel, multe din ce-
tatile §i terile cOle remase la apus 0 la mare, aa venit In
manila vlahilor §i ale comanilor, iara cOle maI multe s'aa
cuprins apoI prin Ioannichie.,
Tot Ultra acesta an at murit §i Bela III craiul unguri-
lor i socrul Impëratulul Isaachie Angel, caruia i-aa urmat
1 Georgius Acropolita in Chro- 2 Georgius Codinus de originibus
nico Compendiario cap. 12. Constantinopolitanis circa fmem.

www.dacoromanica.ro
 66

flu! s60 cel mai mare Emeric, carele aü fost incoronat

craiti prin tata.-s66 Inca in anul 1 185 1
Anal 1197. Mira de anul acesta sa inea, ce scrie Nichita 2
despre imp6ratu1 Alexie Angel, clicend : «dupa acéia aü mers
in Copsella, s. ajute cetätile Thrachiel, pre care le pada vla-
hil i schythele, si se prinda si pre Hro saü harem se
Impédece navalirile In!, care le facea pre ascuns in tarina
Serrel. Hros acesta era vlah de nOm, om mititel, care nu
sa naravisa in r6scO1a lul Petru i Asan, sa se 1as9 de ro-
man!, acusi acusl s& scula asupra lul Petru si Asan cu
cinci sute de ostas1 ce avea, ce cu pup dupa. acéia s'aa
prins, cad se vedea plecat spre vlahl i pururea pasind,
Il cerca stapanire, si s'ati pus la inchisOre : din care slo-
boclindu-se, dup. acOia s'atl trimis sä apere Strummita : dos&
ati inselat pre imperetul, i cuprinclend pre sama sa ceta-
tea acéia, pre romanil din vecinT greti i-aa nacagit. Impro-
tiva acestuia mergénd impératul i chernand ostile in
Copsella, curand dup& acéia ai poftit sa se IntOrne acasa.).
Anul 1198. bras Nechita scrie 3 «NeinsanMosindu-s& de-
plin imperatul, ca cel ce nu putea sta pre piciOre, s'ati
dus in Copsela, gata find tOte, eke sant de lips& la b&-
taie, ci pan& a fi el Inca bolnav, schythele aft trecut Du-
i-Area i cu multimea vlahilor irepuotx pxaxwv, s'ati pradat
orasele ThrachieT céle din pregfurul Messenie! si al Zuru-
luT in clioa de Sangiorzu, si sä icea, ca sal vorbit var-
varii, ca sa se intalnesca in CaperiO. Acesta iaste UU loc,
nu tleparte de Zurul in carele se sérba grbatOrea muce-
niculuT de multime de Omen1; ci sloboclindu-se diminéta
mare negura, cea mal mare parte a varvarilor s'ati dus
intealte locurl, pogorandu-se pan& la Radestul de Mg&
mare. Totusl o parte dinteensil ati navalit in Caperia. Decl
1 Boksay f. 919. Pistorius f. 763.
Haner p. 121. Lucius f. 237. 8 Nicetas Choniates Lib. 2, de
2 Nicetas Choniates Lib. 2. de Imp. Alexio Angelo cap. 6.
Imp. Alexio Angelo cap. 3.

www.dacoromanica.ro
 367

multimea, carea se adunasa la sërbatOre, judecénd a fi

mai bine, a sa apara, de cat a patimi, intrarea varvarilor
lesne o aü oprit, incungiurand bisdrica cu carele venise ;
pentru ca schythele n'ad obicInuit a bate satele, si de ta-
rimile cetgilor Inca sa sfiesc, ça eel ce cu navalirile din-
taid ca si vantbsele tOte le strica, cate le vin innainte, apol
sa intorna a cask Pre acdia totusI, carli lasand bisérica,
in Zururul pre toV i-aU prins. -- kat pre schythele, care
sa inturna cu mare pradd, Ostea romanilor, carea apara
Vizia, i-au taiat, i fugarind au luat partea cea mai mare
din prada, caroa totusi nu indelung o act inut : pentru
ca pre cel ce fugia, i-ail intors asupra sa, i ma! pre urma
el s'aU fugarit.)
Tot acelas Nichita 1 scrie : «ca dupa ce s'ail intamplat
céle maT sus clise, irnperatul din Copséla au trecut in The-
salonica, si de acolo s'aU dus in contra luI Hros, carele afara
de Strumita, cuprinsése si Prosacul, carele si din fire, si
cu mestesug e forte intarit, si is! zugravOsce tarimea Pro-
saculuI, si cum s'ail batut de impOratul fara vre un folos
in maI multe qile; apoT (lice : Drept acOia impèratul ye-
clend, ca nu's! pOte dobandi scopul, i nevrend a maT za-
bavi, s'aQ intocmit cu Hros, sal lase Strumita si Prosacul
cu tinuturile vecine; si macar ca avea muére, i-ail faga-
duit una, din fratiile sale; si intnrnandu-se in Tarigrad, ag
trimis lul Tiros pre fata protostratoruluI (Emanuil Cama(e),
carea era despailita de What, prin sevastul Constantin
Radenul.)
Merge mal incolo Nichita 2 0 clice : «Pre acOia vrérne
schythele irnpartindu-se in patru latur!, cu mal mare grOza,
de cat alta data, tad Machidonia o aU jefuit, cercand si
cetatile céle intarite i virfurile muntilor, i cercetand i mun-
tele Ganulul, multe mändstirl act pradat, mult1 calugari au

' Idem ibidem Choniates Lib. 3 1

2 Idem ibidem cap. 2.

de eodem cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 868

omork, nimenea cutezAnd a le sta improtivA pentru mul-

timea lor.
ApoT scrie jocurile, care le-ati dat irnp6ratu1 Alexie Angel,
and 0-att mAritat inca fade 0 clice ; «Jocurile acélea Inca
nesfaqindu-se bine, rea véste ai venit din Filippopoiii des-
pre r6scO1a luI Ivanc. Acesta, cum am gis mal nainte,
mutAndu'O numele In Alexie, i logodinti pre nepota im-
p6ratu1uI, ma! mare cinste aü cdpAtat, de cum i se cuve-
nea, i facêndu-se ma mare preste Ostea, carea sta Impro-
tiva vlahilor, la Filippopoiü, ba fAcêndu-se domn locurilor
acelora, care le ocArmuia dupl. placerea sa; cad find om
viclén §i nepregetAtoria, ate avea in inimA, tOte le plinea
pre vlahil s1 ingra0ndu'l cu. darud, i impOdobindu) cu
arme, 11 deprindea la Mae, i locurile cele din vecinAtatea
Hemulul aa le-at 1ntArit cu cetAtuIcI, cat de acélea a se
apropia nu cuteza nemicil. Pentru care lucrurl de imp&
ratul sa. lAuda §i sä cinstea, nic1 cerea ceva, ce se nu i
se fie dat. Ci IntAmplAndu-se de ce 0 era frica., imp&
ratul 0-at perdut mer§ul, i indatA aü trimis la el un pre-
tin al lig, sF1 aducl aminte tocmélile i legAturile cOle ma1
din nainte. Pre acela dupa scud timp rat urmat gi-
neril impèratulul, cu rninistriI, cumnatil, i WA Ostea ce
s6. afla In paluta.,
Ci cel trimis aü spus lul lvanc, cA yin gineril imp6ratu-
lul cu ceia-laltt sA-1 princIA, i l'ail sfAtuit s. se tragA la
muntl, precum ag §i mers dup 6. dOnsul, ci s'at sfAtuit sa.
batä intâiü cetAtuIcile de el facute; cad clice ma! incolo
.Nichita :
«Care sfat mal pllcendu-le, aü inceput a bate cetatuica
cea in locul Critim chiemat, de Ivanc facuta, unde bAten-
du-sA cu tota inima romanil, mult1 barbatI mar! aü perdut,
intre earl! cel maI de frunte aü fost Gheorghie Paleologul.
LuAnd cetatulca acOia, aü ma! luat §i altele, unele cu sange,
altele supuindu-se iale. far/. Alexie (Ivanc) find om viclén
qi bun ostaq, multe sOmne militaresd aft arltat, ci cu 0

www.dacoromanica.ro
 ,.........*.".".
369

inselaciune militar6sca pre insusi protostratorul Emanuil

Camate Inca l'ail prins : pentru ca scotend multe dobit6ce
la camp, si acélea cu o parte a robilor trimitendu-le in
Hem, la Ioann craiul Zagoriei, cu carele facuse legatura a-
supra romanilor, de cinste, si ca WO arate dragostea, aft
pus lesuri romanilor, sciindu-le ravna spre rapire, si dra-
gostea spre al lor, pentru carii ar fi gata la perire. Nici
s'ail inselat cu cugetul. Pentru ca protostratorul intelegend
ac6stea din Vatrohocastru, unde avea Ostea, aa trecut in
Vactuniü si s'ail inselat cu lucrul. Caci nepricepend inse-
laciunea lui Alexie, au poruncit ostasilor sel, se pradéze
acelea carea le avea inainte, si el se uita de pre un
cal, ce nu era de bataie. Atuncea Alexie aU esit din
14 si incungiurand pre protostrator ca intr'o mrége, l'ail
prins. Cu scornirea acésta a desertoriului romanii, carii ail
mai remas, si-ail perdut inirna, iara vlahil s'ail sumetit. Nici
ail mai cutezat romanil a se bate cu Ivanc, ci cati era la
Filippopoiil sa tinea fericiti de vor putea apara cetatea. Ci
Ivanc intocmind dupa placérea sa targurile si cetatuicile,
care sant din dereptul Hemului in muntii cel mai inalti
zidite, céle-lalte Inca nu le lasa in odihna, ci pre acélea,
care sant de catra Mosonopoiil 00. in Csanthia, muntele
Paget si Avdera, inca le-ati rescolit, si ail supus tinutul
Snralinelor si tOte céle mal de aprOpe ca o dual& pascen-
du-le, pre romani saiI i-ail prins, sail i-ail omorat, sail i-ail
slobogit pentru bani : iara pre vlahil sei, carii s'ati dat de
buna voe, i-ail lasat sa ramae intru ale sale. Crescend asa
de cat toti cel mai din nainte protivnici, mai reti mai WA
de indurare ail fost, agiungend si la acea tirannie, carea
mai toti varvarii o tin vitegie, ca pre romanil cei robitt
sal tae daraburi intre pahare.
«Tara imperatul aa aratat cu faptele sale, ca el judeca
a fi norocirea sa robirea protostratoriului, pentru ca luan-
dul 'averile céle prea marl, si tocma craesci, nelasand vre
24
Cronica románilor. Tom. I.

www.dacoromanica.ro
 370

un lucru necercat, pre muére si pre fiiul lul i-at pus la

prinsOre, nu sciti din ce sfat, apol s'a0 dus in Copse la.)
Tot acelas Honiat dice : «Imperatul Alexie Angel mer-
gend in Copséla precum am dis, Ostea cata era stransh
acolo, o ati luat cu sine, si tretend in Orestiiadea rnal
multe dile aa zabavit. Pre Ivanc prin tabelaril sel cel
mal credinciosl rag chemat la tocméla, rnOrte inch. i-au gatit
de vre-o cate-va on prin inselaciune, i tatus n'ag incetat
cu totul de la razboia. Decl mergend In tinutul Filippo-
poiulul, asedat Ostea langa Stenimah, in carele fu-
gise mu11 varvarI. Acesta incunglurandu'l i luandu'l cu pa--
térea, pre robl i-ati facut serb1. bit desertoriul Iv anc, nicl
aU vrut se vie la imperatul, nicl sa scie de pace almin-
trelea, fait numal decal va da imperatul diploma, cal va
läsa cetatile i inuturile care le cuprinsése mal nainte,
va trimite pre logodnica Theodora (fata sevastocratorulul
Isaachie) cu stemele Imperatescl. De abia facendu-se toc-
mélele i juraminturile, dupa cum voe Ivanc, impératul
s'a0 sfatuit, cum nu se cuvine povatuitorilor si impérati-
lor, caril trebue sa tie juraminturile mai mult i mal bine
de cat. altil. Pentru ca Ivanc, trimitendu-1 sfanta evanghe-
lie prin Alexie ginerele sea cel mal mare, Vag inselat la
sine, si dupa ce aü jurat, cum am dis, de Iambe partile,
Fail pus la prinsbre, rêü traind cu cuvintele Psalrnistulul
David : Cu cel slant, slant vel fi; cu cel fara de lege, fara
de lege vel fi. Decl dobandind cetatile i tarimile fara de
vre o ostenéla, pre Mitul, fratele lul Ivanc, rag sargunit.,
Annl 1199. La anul acesta iaras scrie Nechita 2 acestea
qicend: «In anul urmatoriU (dupa ce s'aU prins Ivanc)
vlahil si comanil navalind in Thrachia, si jefuind céle maT
bune parci ale el, fara de bantuiala s'aU inturnat. Si dOra
ar fi venit pang. la 'Arta Tarigradului, de nu s'ar fi sculat
I 2 Nicetas Choniates Lib. 3. de
Idem Ibidein Cap. 4. I Imp. Alexio Angelo Cap 5.

www.dacoromanica.ro
 371

intru ajutorift rusit, némul cel mat crestin, i printiI lor,

pornitt din sine Insust prin rugAmintea arhiepdstoriulul sèü
-rat; Tor) Apxmotp.avo; cc&roii Acsceec fiindu-le mild de crestini, caril
rea se purta de varvarl. i mdniindu-se, cdcl s'att dus mat
adese-ort Inteacela an, si s'an si vIndut némurilor celor de-
partate de crestinAtate. Pentru acéia printul Gallitiel Roman
6 9; rOaTcLetc trelLOW PaTAvoqi strdngênd indatd mare si tare
45ste, all nAvAlit In tinutul comanilor (in Moldova), si lesne
Vail prAdat, i l'an jefuit, si fAcend acestea mat adése-orI
intru mdrirea si inmultirea credinteT crestinesctndvalirile
comanilor le-aa contenit, i romanilor, carii era in pri-
rnejdie de a peri, le-au ajutat cu ajutorill neasteptat, si
fiegandit, numal de la Dumneclea trimis prin OmenT de
acéias credintd.,
&rift Timon 1 j Luchie Dalmatul 2, cum cd Emeric craiul
Ungariet s'ad bdtut in anul trecut cu româniI si cu po-
lona, si pre romAnt i-an InfrA.nt. DOra in anul de acum
.s'att sculat asupra romanilor cu Roman printul GalitieI,
carit pe vrémea acéia sä numea comanT in loc de roman!,
ca sä se osabéscA de greet, caril In zddar s'aCi numit si se
numesc roman!, cum am mat zis.
Innochentie al treilea papa de la Roma Inca in anul de a-
cum sl-htl adus aminte de oile céle [perdute] i drept aceia all
trimis pre Dominic protopresviterul Brundusiulut, carele scia
grecésce i lAtinesce, a Ioann sau Ioannichie Imperatul ro-
rndnilor si al bulgarigor cu epistola, carea sa. afla Intre ale
Jul Innochentie 3, in carea epistola mut& ed. Ioannichie cu
tott romanil e ndscut din sangele romanilor celor adevaratI,
vechT, V1 dojenesce ca impreund cu supusil seI, sd fie supt
ascultarea patriarhulul Rome!, fAgAduindu-I, cd de va face
acésta, son ma! de frunte Inca va trimite la el 4.

1 Timon in Epit. Chronol. f. 22. Epist. Inn ocentii III, Lib. 2

Epist. 266.
2 Lucius Dalmata f. 237.
4 Gesta Innocentii tertii Nr. 65.

www.dacoromanica.ro
 .....-------
872

Anal 1200. Precum se vede de anul acesta se - tin care

le scrie iaras Nechita 1 gicend : (Pe vrémea acésta Ioann
(imperatul romanilor si al bulgarilor) esind din Misia cu
prea mare si prea intearmata este, ad cuprin 3 cetatea Con-
stantia din tinutul muntelul Rodope fara de impedecare, si
stricandu-I zidurile vinerI inaintea pastilor fOrte tare att
IncungTurat Varna, ci fiind cä aceia caril pazea cetatea mai
toti era latini, si vitegi, si cu de adinsul apara cetatea, ati
facut o nfahina In patru cornuri, a careia lungimea era cat
largimea santulul, si largimea cat inaltimea zidurilor, carea co.
at pus pre r6te, si Impingendu-o pana In marginea santului,
o ad rassturnat si at cuprins amandoao marginile, si fo-
losindu-se cu mabina si la Implerea aceia a santului, si
la suirea preste ziduri in loc de scara, in trel gile at luat
Varna,- -- si stricandul zidurile s'ad inturnat in Mysia. --
(lard Ernanuil Camate protostratorul fiind multa vréme
rob in Mysia, ad rugat pre verul sed imperatul Alexie
Angel, ca sa se rascumpere pre bang set, nici sa se lase
Indelug ca un facétoriti de red in manile varvarilor ; ci
cu epistola ac.éia ail ispravit nemica. Drept aceia dezna-
dajduind despre ajutoriul vérului sea, at nazuit la Hros,
si rescumparandu-se prin el, ad mers in Prosac ; si de a-
colo Inca ad rugat pre impératul, ca sa platesca lui Hros
doao mail de aur, cad mal mult rapisa de la el afar& de
vasele céle de aur, si de argint, de panza cea de matasä
si hainele céle scumpe, de care avusa maI multe, de cat
toti cel ce trae pre pament. Iara impératul cumpenind si
averile protostratorului si fra(ietatea lul, ad tras mai mult
averile de cat fratietatea, pentru laceia rugamintea WI nu
s'ad auclit. Camate Inca dejnadajduind, at inceput din pre-
una cu Hros a prada cele de prin pregiurul Prosaculul, si
Indata ad supus Pelagonia, si luand Prilapul, s'at apucat
de célea-lalte, pre cele departate le-ad silit sa se dea,

1 Nicetas Choniates Lib. 3. de Imp. Alexio Angelo Cap. 7.

www.dacoromanica.ro
 373

prin timpele Thessalonicel aa straMtut, celea de pre ses

le-aa cuprins, Grecia Wtä o aa pornit, Peloponesul (saa
.11Ioreea de acum) l'aa atitat la rescOla. --
tiara rescOla protostratorulul Emanuil Camate, dupä ce
ar fi tinut lung& vrerne, cu norocire s'aa sfarsit. Pentru ca
impératul cu multe mestesugur1 si inselaciunl aa tras la
sine pre Hros, si dandu-I rnuére pre Theodora logodnica
lul Ivanc (si fata sevastocratorulul Isaachie), aa dobandit
iaras Pelagonia si. Prilapul, si cetatea chemata Ston, unde
scapase ca intr'un asyl. Dupa indelunga lenevire asa de
bine s'aa purtat Imperatul, carele apol s'aa Inturnat in.
Tarigrad; dupa ce ad inselat pre Hros, de i-au dat si Stru-
mita, si aa facut pace cu Ioann (impératul romanilor. si
al bulgarilor.),
Anal 1201. Iara Ioannichie, (lice scriitoriul vietil lul Info-
chentie al III-lea papel de la Roma 1, luand sal si cartile
domnulul patriarh, asa i-aa raspuns :
,Cinstitulul si preaosfintitutul parintelul arhiereulul celul
prea mare, ea Calioan imperatul bulgarilor si al vlahilor
itl trimit bucurie si sanatate. Te insciitarn pe sfintenia ta,
cum ca am primit preaosfinVele cartl, care ni le-aa adus
cucernicul arhipresviterul din Brundusia, si noao ne-aa me
placut acélea, de cat tot aurul, si petrile céle scumpe.
Pentru acéia am multamit a tot puterniculul Dumnedea,
ca ne-aa cercetat pre nol nevrédnicil serbil sél, si ne
au adus aminte sangele si patria din care santem prasitl,
si acum sfinte parinte! ca pastoria cel bun, si cap tutu-
ror crestinilor celor credinciosl, pre fii catholicescil si apos-
tolicescil biséricl vrend al aduna la olalta, ne-al cercat pre
nol cel despartitl cu trupul. Si macar ca fratil mel cel re-
posatl, mal de mult aa vrut, sa trimita la sfintenia ta, to-
tusl u'aa putut ajunge la vol, pentru mulct dusman1 al
nostri. Si nol Inca voind a trimite la vol odata, si a doao,
1 Gesta Innocentii tertii Nr. 66.

www.dacoromanica.ro
 374

si a trea Ora, nu ne-am putut folosi. i acuma vegend ca

sfintenia vOstr a. s'ag milostivit a trimite la imperatul, i im-
pergia n68tra, ca nisce propril si prea iubitT fll, trimitem
la milostivirea vostra, ca la un prea drag si prea dulce
parinte, pre cucernicul preotul Viasie, alesul episcop al Bran-.
dituberulul, credinciosul nostru, impreuna cu credinciosul
solul vostru arhipresviterul din Brundusiu , inchnandu-ve
voao multamitele, pretensugul i slujbele n6stre, ca unul
parinte sufletesc, mal mare arhieret. Preosfintite parinte
Ne-at1 facut de scire prin osflntitele car(ile v6stre, ca sat
v6 insciintam , ce poftim de la bisérica Romel? Iarb. Imp&
rAtia nOstra acestea poftésce de la scaunul apostolicesc, ca
sa fim intarip in bisérica Rome!, ea si fil in muma sa. Mar
lntâiü cérem de la bisérica Rome!, ca de la mama nOstra,
corona i cinste ca un fiitt iubit, precum aU avut Imp&
ratil nostri cel b6trinl, dintre call! unul aiT fost Petru, altu
Samoil, i a1iT, caril ne-ari intrecut pre no!, precum aflam
scris in car(lle nOstre. bra acurn de va placea sfintenii vOstre
a ne implini acesta, orl-ce ne vel porunci, sa va plini, spre
marirea lul Dumneclet, i cinstea biséricel Roma Niel st
ye miratI ca solul vostru nu s'ati inturnat mai repede, ea
nol ne prepuneam despre densul;. cacl mulV yin In Imperátia
nOstra cugetand sa ne inséle, ci nol ne scim bine feri de
tott; dart nol am primit marturisirea lul pre toxat despre
densul, i ne-am odihnit. Ci de va placea voao preaosfln-
Ote parinte ! trimiteti-ne soli mal m arT, despre call! pome
nip In cartile voistre, si pre acesta 11 trimitetl cu el ; si a-
tuncl vom fi incredintatl despre trimiterea cea dintaiu, a-
sisderea i despre a doao. Neve Domnul voao mulV aniL
Luand cartea aceia domnul papa, ()lice acelas scriitoriti I
aü trimis la el pre Ioann capellanul cu cartl apostolicesci,
care suna asa :
«LW Caloioann domnulul vlaliilor si al bulgarilor, scaunul

Eadem Gesta Nr. 68

www.dacoromanica.ro
 375

apostolicesc, in carele macar ca cu nevrednicie sedem scl.

(Al poftit cu umilinta ca sall dee bisérica Romel corona,
cum sa citesce in cartile tale, ca ag dat celor de luminata
pomenire lul Petru, Samoil si altor stramosl a! teT, progeni-
toribus tuis, pentru aceia nol, ca sa avem ma! mare incre-
dintare, registrurile nestre le-am cercat de amaruntul, din
care apriat se vale, ca In taxa tie supusa multl craI inco-
ronatT all fost. Afara de acesta sa afla intr'ensele, ca pe
vrémea, reposatulul predecesorulul nostru papel Nicolae,
craiul BulgarieI, la ale carue in trebarl mal adese-orl respun-
dea cu tom tara sa, prin povatuirea sa, s'ati botezat, si craiul
ati cerut arhiepiscop de la densul. $i solul luI Mihail cra-
iuluI BulgarieI, cu darurl imperatesci a0 dat epistola cra-
iuluI , papil Adrian predecesoriulul nostru, si aU cerut de
la densul, ca sal trimita pre unul dintre cardinal! sal a-
lega arhiepiscop, apol ales sal trimita iarasl la Adrian sel
sfintesca, si trimitend Adrian pre un Ipodiacon cu dol e-
piscopi, bulgariI inselatl fiind prin darurile si fagaduintele
grecilor, lepadand pre roman!, ail prins preotl grecescI. Drept
aceia aducerea aminte de o slabiciune ca acesta, macar ca
n'ail contenit de la trimiterea unuia dintre fratil nostril,
adeca dintre cardinal!, totusl trimitem la tine pre Ioann
capellanul si pretinul nostru ca pre un sol al scaunultil
apostolicesc si barbat intelept, canna i-am si poruncit,
ca in locul nostru in Ora ta , célea duhovnicescl sa le
indrepte, si sa le oranduiasca, de vor fi de indreptat si
de oranduit. Tot prin Ioann capellanul trimitem si arhie-
piscopulul teriT tale mandia, carea e stemma puterel CO ar-
hierescI, sa o dee dupa forma in Bulla nOstra scrisa. A-
cestea Inca am poruncit soluluI nostru , ca de cum va
vor fi in tara ta vr'unil de hirotonit , sati episcop de
sfintit, pre acestea prin episcopiI numaI CO catholic! din
vecin! sal hirotonesca si sel sfintesca. Mal poruncim so-
lulul nostru, ca despre corona prin Biserica Rome! stra-
mosilor tél data, sa cerce si prin cartile céle vechl, si prin

www.dacoromanica.ro
 376

alte scrisorl cu tot deadinsul adevarul, si despre tOte sa

se intelega cu tine, ca, dupa ce vom fi incredintati prin el,
si prin solii tel despre t6te, mai cu indraznela, si mai in-
teleMesce sa putem face cele de facut.
«Deci pre boerimea ta o indemnam in Domnul, ca pre
solul acesta, tocma ca pre persona nestra se'l primesci si
sal cinstesci, dojenele si oranduialele lui si tu insuti pri-
mindu-le, si facend ca tOta multimea bulgarilor si vlahilor
sa le primesca si sa le tie. Cad mai bine'ti iaste, si spre
marirea cea vremelnica, si spre mantuirea cea vecinica, ca
precum esti de nem roman, asa sa fii si cu urmarea, si
poporul tarii tale, carii clic cà sant din sangele romanilor,
sa urmeze obiceiurile bisericil Romel, ca si in serbirea
Dumnecleesca sa se vada a tinea naravurile parintesci.*
Anul 1202. «Sosind Ioann capellanul in Bulgaria, iarasi in
viéta lui Innochentie 1 sa (lice: «ail dat mandia, mitra si i-
nelul arhiepiscopului Vasilie din Zagota, jurand -acesta, ca
pururea va fi credincios si ascultatoriu de Papa si de Bi-
serica Romei. Si cu cinste primindu-se de Ioannichie sati
Calo-Ioann domnul vlahilor si al bulgarilor, din sfatul 0
din vointa lul ail mai facut dol mitropoliti in tara ac6ia,
adeca in Belesburg si in Pres lava, pre caril i-all supus celui
din Zagora, ca unui arhiepiscop si primat, si ail pus pri-
matia in Trinov set Ternov, cetatea cea mai de frunte In
tell. Bine sfarsindu-se aceia, Ioannichie pre sine si tara sa
o ati supus Bisericil Romei prin privileghion scris cu litere
de aur, carele suna a.,a:
«In numele Tata lui si at Fiiului si al sfantului Duh, Amin.
Fiind ca. i-ad placut Domnului nostru Iisus Hristos a me
face domn si imperat a tom Bulgaria si Vlahia, am cercat
scrisorile si cartile mai marilor nostri, si legile reposatilor
imperatilor si predecesorilor nostri , de unde ail primit et
crairnea Bulgariei, marimea imperatesca, corona preste ca-
' Gesta Innocentii III. Nro. 70.-

www.dacoromanica.ro
 377

pul lor i bine-cuventarea patriarcesca ? Si cercandu-le cii

deadinsul am aflat in scripturile lor, cum ca reposatiI imp&
rap aceia al bulgarilor si al vlahilor, Simeon, Petru i Sa-
moil, ca predecesoril nostril, corona imperatiel lor si bine-
cuventarea patriarcésca o aü priimit de la prea-sfanta bise
rica luI Dumnecjeti din Roma, de la scaunul apostolicesc
verhovnicul apostolilor Petru. DecI i impéraVa mea aü vrut,
ca bine-cuventarea, i Intarirea cea impératesca a coronil
capulul impératiiI sale si bine-cuventare patriarcesca sà o
primesca de la Biserica Romel, scaunul apostolicesc i ver-
hovnicul apostolilor Petru, si de la preaosfintitul parintele
nostru ecumenicul Papa Innochentie III, de la carele fiind
ca. s'aa dat patriarcesca bine-cuventare si porunca in. Tri-
nov cetatea imperatii méle, ca sa se p6ta sfinti arhiepi-
scopi, mitropolitl i episcopi,i sa se OM face si Vote tal-
nele bisericescl, imperatia mea Inca ingadue, ca in tot ti-
nutul i t6te partile impératiel méle sa aiba aicea mal
deplinita putere. Cad iata totl ceI din tota impératia mea,
pi tinutul i patriarhul meü, mitropolitil, episcopil i totl
preotiI sa fie supusl BisericiI Romel, i sa tie legea i o-
biceiurile, care le-atil tinut réposatil imperatl a too. Bulga-
ria si Vlahia, predecesoril nostril cel de dernult, i nol Inca
vom arma pai lor.
«Iara imperatia mea pentru mal mare securitate 10 is-
caldsce hrisovulul sell, cum ca impératia mea nu se va
Msa pururea de Bisérica RomeI, scaunul apostolicesc si
verhovnicul apostolilor Petru voiü ramanea. Si de aci ina-
inte orb ce terl va cuprinde imperatia mea de la crestinl
sag de la paganI, vor fi supt putérea i porunca preaosfin-
titel bisériciI din Roma, si in scaunul apostolicesc. i ca
hrisovul acega al imperatiel méle sa fie primit i intarit,
l'am dat in manile prea-cinstitulul barbat a lub Ioann ca-
pellanulul, soluluI preaosfintituluI scaunuluI apostolicesc
capellanulul domnuluI Papel, in carele i impératia nOsträ

www.dacoromanica.ro
 378

cea cu evlavie si de la Dumneclea data, s'aa iscalit in a-

nul 6712 indictionul 7.)
Aid insemnéza doao lucrurI : intdia, ca anul de la fa-
cerea lumel trebue sa fie 6710 saa 6711, ca sa cada in-
dictionul al séptelea Inteensul ; a doa ca rornanil si bul-
garil prin hrisovul lui Ioannichie cel mai in sus adus nu
sl-aa lasat légea si obicéiurile céle mal din nainte, ci nu-
mai asa s'aa supus Biséricil Rome! ca sa tie pre Papa
cel mal intaia intre patriatsl, si sa nu hulésca pre latinT,
si obiceiurile lor, cum ail facut si CO din Ardélia roman!,
cand s'ail unit.
Iara rusil din Polonia si Ungaria nu bine aa lucrat, cand
aa adaogat in symvolul credintil cuvintele : «si din Filul,}
cad legea si obicéiul cel vechia ail trebuit tinut. Asa ar fi
fost unirea adevarata, ca apusénii sa tie obicéiurile sale,
si resariténil iaras1 ale sale, si unil pre alp sa nu se huldsc5
Trimisése Ioannichie craiul pre Vasilie arhiepiscopul Tri-
novulul in indictionul al séselea, luna luT Julie, adica in anul
acesta 1202, in al opt-spre-clecelea an al arhipastoriei lui O.
mérga la Roma, carele ail si mers pana la Dirahia langa
mare, ci de acolo mai nainte nu l'aa sloboclit greciT, laudan-
du-se cal vor arunca in mare, drept acéia Vasilie s'aa intur-
nat in satul Cavatocor, de unde s'ati chemat indarapt prin
craiul Ioannichie, dupa ce ail sosit la dênsul Ioann capellanul
in luna lul Septemvrie. lard Ioann capellanul in 8 (life ale lid
Septemvrie air imbracat [pre Vasilie] cu mandia cea de Inno-
chentie al treilea trimisa, find de fata si craiul Ioannichie cu
mai multi episcopI si boérl. Acéstea tOte le scrie arhiepi-
scopul Vasilie Papel in cartea care i-o ail trimis prin Ioann
capellanul. Si fiind ca pe vrOmea acëia, la atata maridrie
venise patriarcil, de numal el sfintia sfantul Mir, Vasilie
se rOga de Innochentie, sa-1 slobOcla si sal inv6te cum sa
sfintésca sfantul Myr i.

i Eadem Nro. 72.

www.dacoromanica.ro
 379

Inturnându-se din Bulgaria Ioann capellanul, Blasie e-

piscopul Brandezuberulul din porunca craiului Ioannichie
l'att petrecut pana in Roma, prin care aft trimis craiul fru-
mOse darurl patriarhuluI Innochentie, si pre langa hrisovul
si epistola me sus adusa el Inca ail rugat pre Innochen-
tie, sa faca pre arhiepiscopul Vasilie patriarh, sa-I dea pu-
terea de a sfinti myr, si corona sä trimitd. unul dintre car-
dinalI, carele se'l si incoronéze. Mal pre urma despre sfada
carea o avea cu craiul Ungariel. asa scrie :
«Si despre otarele UngarieT, Bulgariel si ale Vlahiel las
se judece sfintia ta, si se indreptl lucrul acela, cum va ft
mal drept ca sa nu aibd pacat sufletul sfintiel tale, si asa.
se alba imperatia mea cadinta Bulgariel si a VlahieI, pre-
cum are craiul unguresc cadinta Ungariel, si se incéte u-
ciderile crestinilor, intre imperatia mea si Intre ungurl. bra,
O. scie sfintenia ta, ca cincI episcopil ale Bulgariel sa tin
de imperatia mea, care le-an cuprins si le tine craiul Un-
gariel cu cadintele biséricil lor si episcopiile acélea s'aii fa-
cut nemica, si de s'ab facut acésta cu dreptul, fie asa 1).
De ce tar& s'aa tinut episcopiile acéstea na sciti, tatusl
mi se pare, cã s'ail tinut de Serbia, cad scriii istoricil un-
gurescl, ca Andreiti apol al doilea fratele lul Emeric craiuluI
Ungariel pre tinérul acesta multe némurl all batut si pre
frate-sn numal o tira de nu l'ati lepadat din craime.2
Anul 1203. «Viind episcopul si capellanul cel mal paint&
numitl, (qice avtorul 3 vietil luI Innochentie) la scaunul a-
postolicesc, domnul papa cu dragoste i-aft primit, si sfa-
tuindu-se despre pofta 1111 Ioannichie celuI maI de multe
orI numit, dupa cum o all aratat episcopul, Pail fãcut craia
vlahilor si bulgarilor, trimitend la dénsul pre Leon cardi-
nalul, preotul sfinteI crud, ca pre un sol a scaunuluT
1 Eadem Nro. 71. Cronol. f. 23. Chemeny p. 55. Tsa
2 Bonfinius f. 275. seq. Lucius tari p. 173.
f. 245 et 255. Timon in Epitome 8 Acta Innocenti III. Nro 73.

www.dacoromanica.ro
 880

apostolicesc, 0 trimitend printr'ensul schiptrul; 0 corona cra-

iascä ca in locul papel sal unga i sal incoronéze craiü,
ducendu'l §i privileghionul apostolicesc, carele suna asa :
«Lul Calo-Ioann luminatulul craia al bulgarilor 0 al vla-
hilor, si urmatorilor lul, celor ce vor urma hit §i in cra-
ime i in ascultare de scaunul apostolicesc de pururea.
«Imperatul imperatilor si domnul domnilor Iisus Hri-
stos cl. Mind cä din porunca domnulul datorI santem
a pa§ce oile luI, vrend sà avem grije de popOrele bulga-
rescl 0 romanescI, care maI de rnulta vreme sa rezletisa
de la titele mameI sale, si nadajduidd in putérea aceluia,
prin carele Samoil ati uns craii) pre David, te punem craitl
preste el, 0 prin iubitul fiti Leon cardinalul, preotul sfin-
tel crud, solul scaunulul apostolicesc, itl trimitem gchip-
trul imperatiel i corona craiasca, ca se tI-o pue pre cap
ca §i cum ti-o am pune noI, land jurament de la tine,
ca vel ramanea noao, urmatorilor nostril, i biséricil Ro-
meI plecat §i ascultatoriti, $i tOte tinuturile, si némurile céle
ce sant supusa imperatieI tale le vel ttnea supt ascultarea
0 plecaciunea scaunulul apostoliscesc).
Afara de acésta la cérerea cinstitulul fratelul nostru
Blasie episcopulul BrandezuberuluI, pre carele l'aI trimis
la scaunul apostoliscesc itl dam sloboclenie sä batI banl
insamnatl cu caracterul 16a in WO, craimea ta.
«Cinstitulul frateluI nostru arhiepiscopuluI TrinovuluI Inca
il dam privileghion in tOte terile, in care imperatesd, de
primatie, care impreuna cu urmatoriI sel, cu urmatoril tel
de aci inainte, luand asemenea juramant de la el, cu pu-
térea scaunuluI apostoticesc sal incoroneze, §i in taxa ta
sa aiba putere de primatie, §i lor sa le fie supusl mitro-
politil §i din Bulgaria §i din Vlahia, 0 dupa canOne sa
dea cinstea, carea se cuvine unul prima t.
«Dat in Anagdia prin Ioann ipodiaconul §i notariul gin-
tel biséricl Rornel, in 6 calende ale lul Marie, indictio-
nul 7, anul intruparil Domnulul. Innochentie IIb.

www.dacoromanica.ro
 381

Trimisu-iaU si steag craiului Ioannichie cu mare pofalal,

iara arhiepiscopului Vasilie acesta privileghion i-ail dat2 :
«Arhiepiscopul din Trinov, primatului bulgarilor si al
vlahilor, si urmatorilor lui, celor dup. canOne pusl, caril
vor fi supt ascultarea scaunulul apostolicesc de pururea.
«Imperatul imperatilor si cl. Pre tine Inca te punem
primat in imperatia bulgarilor si a vlahilor, si. bisériciI Tri-
novulul prin privileghionul acesta ii dam putere de prima-
tie, randuind ca tu si urmatoril teI, caril iti vor urma in
ascultare de bisérica Romel, sa intréceti cu vilfa primatiel
pre ceia-laltl mitropolitl al Bulgariei si al Vlahiei, si ei tie,
si urmatorilor téi sa ye dee cinste, carea dupa cam:511e
sa cuvine primatilor. Despre acésta Inca vrend a insciinta
pre fratia ta, ca la no! acestea doao nume primat si pa-
triarh, tocmal una insemnéza, fiind cä patriarhil si primatil
tot o forma tin, macar ca numele li se osebesce.
«Tot prin privileghionul a cesta dam slobodenie tie, si prin
tine urmatorilor tei, ca de aci inainte se ungetl, bine-cu-
ventati pre crai bulgarilor s-i al vlahilor.
tiara. murind tu, carele acuma esti primatul biséricil
metropolitane, altul prin vre o inselaciune acolo sa nu sa
pue, WA numai care va fi dupa canene ales la scaunul
acela, cum iaste obiceiul. Iara cel ales prin mitropolit si prin
episcopil de supt el, cand vor putea fi de fata, sa se sfin-
tesca episcop. Iara cel sfintit, sa trimita solil sei la scaunul
apostolicesc pentru mandia, carea se va da de pre trupul
fericitului Petru, adeca pentru semnul deplinirel diregatoril
arhierescl, intru a caruia imbracare va pune juramintul a-
cela noao, urmatorilor nostri si biséricii Romel, carele ni'l
pun noao si alti primati si mitropolitl dupa obiceiul cel
de obste, si tu Inca ni l'ai pus, and al imbracat mandia.
Forma juramintului acestuia spre pomenire de pururea
o trimitem insemnata in Bulla !Astra, si acesta insemnand
' Eadem Nro. 73. I 2 Eadem Nro. 75.

www.dacoromanica.ro
 382

Inteensa, ca incoronAnd pre veunul dintre urmatoril nu-

mitulul crait, prescrisut juramint tot-deauna sal poftitl de
la dénsul.
«kr& murind veunul dintre mitropo1i0 tie din cadinka
primatiei supuO, vel intari alêgerea canonicësca de persona
vrédnica facuta, *i pre persona cea alesa o vei sfinti epis-
cop. hit pentru mandie, vei trimite Ia scaunul apostoli-
cesc pre sal tel cu sal bisdricil, preste carea iaste mi-
tropolitul, i noT bucuro§l IV vom trimite mandia, ca sa
Imbracl cu dênsa pre mitropolitul duph forma, care o veI
lua cu bula m5stra ; ci intamplandu-se, ca se fie §i solul
nostru de talk acéia o vei face impreuna cu dénsul.
:IV dam *i la acéia slobodenie ca sa se pota sfinti
hrisma si olea pentru cei chemati, §i cel bolnavi in tot
anul in cina Domnului, ap, in bisOrica Bulgariel, ca §i in
bisérica Vlahiel, dupa obicétul bisOricil Romel, ca de cate
orl va fi op, cei de botezat sal botOze si cel de myruit
sa se mirudsca prin episcopil locurilor, si nici sfintirea e-
piscopilor, nici hirotonirea preotilor sail sa se impédece
cu totul, sati se se lasa mai indelung. Caci macar ca la
vol pana acuma preotil in hirotonirea sa, §i episcopil in
sfintirea sa nu s'ail uns, tätql voim ca deacia inainte
(nu atata ritulul nostru, cat poruncil DumnecjeescI urmand;
prin carea sa poruncOsce in lege, ca arhiereii si preotiT sa
se unga) manile acelora, caril se hirotonesc preotl, si §i
manile §i capul acelora cariI sa sfinkesc episcopi sa se unga.
4 Afara de acOsta fratiel tale dam slobodenie sa, se porte
cruce, adeca semnul patirnil domnulul inaintea ta prin WO.
Bulgaria §i Vlahia.i
Dupa acOia (curn se scrie tot in viata lul Innochentie
al HP) episcopul AlbanuluI Ioann, carele era cel dintaitl
dintre cel §ése episcopi, carii sant eel mal de frunte In-
tre cardinalT, din porunca papel ail uns pre Blasie din
1 Eadem Nr. 76.

www.dacoromanica.ro
 383

Branduzuber solul craiulul Ionnichie, ca primind mal na-

inte el ungerea de la cardinalul Leon, apol sa unga el
pre mitropolitl, si mitropolitil pre episcopil sel, iara acestea
pre preotl.
Tot intru aceia vieta 1 sa aduce forma, cu carea s'at dat
mandiile la doI mitropolitl si juramintul de densii, si de
primatul p'us, care et nu le suit pentru lungimea bor.
Anal 1204. Emeric craiul ungurilor lii anul de acum
strinsese tara, sa's1 Incoronez& pre Ladislavul al 3-lea fiiul
set cel unul nascut 2, and iata at sosit la el Leon cardi-
nalul, solul lul Innochentie al 3-lea, cu Blasie episcopul
Brandizuberulul, vrend prin Ungaria sa treca in Bulgaria
la incoronarea lul Ioannic.hie craiulul Bulgariel si al Vlahiel,
despre a carue impedecare asa scrie insusl Innochentie al
treilea a craiulul Emeric :
eInturnandu-se la scaunul apostoliscesc Joann atuncl ca-
pellanul nostru, iara acuma episcopul Furconiulul, ne-at
spus, ca cu mare dragoste s'ati primit prin tine, si at do-
bandit de la tine, ca nu numal el, ci i alt1 soll al scau-
nulul apostolicesc sa p6ta trece prin Ungaria in Bulgaria 0
Vlahia, 0 a se inturna. Pentru acestea am trimis prin
tara ta in Bulgaria si Vlahia pre fiiul nostru Leon cardi-
nalul i preotul sfintel crud solul scaunulul apostolicesc
Ia propoveduirea credintel crestinescl, pre carele cum el
ne-at scris, mal mult l'al cinstit, de cat at credut, i dan-
du'l sarutare de pace, cu bucurie mare ati tagaduit unul
altuia pretensug, i daruindu'l, nU numal i-al ingaduit sa
p6ta trece, ci al si poruncit Omenilor tél, ca cu cinste sa'l
treca in Bulgaria, fagaduindu'l si acesta, veI trimite
la otare scris6rea ta, carea sa o tie ascunsa, i dupa cu-
prinderea el sa lucreze pentru pace. Mergend asa dara cu
2 Timon in Epitome Chronol.
' Eadem Nro. 77. f. 24.
8 Gesta Innocentii tertii Nr. 78.

www.dacoromanica.ro
 384

trimisil tel pana la marginea Ungariei, a0 venit la ceta-

Oka ce sa nunlea Cheve, uncle numaI Dunarea desparte
Ungaria de Bulgaria, multj asteptandu-1 cu dorire de cée
parte. Ci dupa zabava de o cli fail de véste aa sosit unil,
carii alergand fall oprit si pre el, si pre episcopul bulgar
de la trécere din porunca craiasca, clicendul sa se intOrne la
o tarime a ta, de la carea trecuse cale de trel flile mai na-
inte, si ramaind acolo, sa poruncésea domnului butarilor
ea sa vie de graba la un ostrov, carele iaste intre otare,
ca acolo mai intaiii sa judece despre sfada dintre vol
si sa o asege. bra cardinalul intre altele ail rèspuns, cã
acésta asa a o face nu trebuia, si pentru ea de l'ar primi
pre el cu legaturi de acéstea, s'ar vedea ab fi Simonici, si
pentru ca nu'l pOte sili la ceva mal nainte de a fi legat
scaunulul apostolicesc prin legatura dohovnciésea. Deci ne
vrend sa se intOrne, indata aii esit porunca de la comitul
cetatuiceT, ca nirnene sa indrAjnésca a vinde ceva cardi-
nalului, sail numitului episcop supt pérderea capului si a
averilor. Si cardinalul cu numitul episcop sa paqesce ea de
trel sute de ostasl, caril intru atata il asupresc, cat usa
carnäril, de sa p6te clice eämarä, Inca o strejuese, sa O.-
cern alte necuviinte ce i se fac.,
Cardinalul Leon n'all asteptat sa mérga epistola acésta
in mana craiului Emeric, ci ail scris si la adunaiea teril
unguresci : drept acdia temendu-se craiul ca nu cumva sa
impédece papa incoronarea fiiului WI, ail slobocjit si pre
Leon cardinalul, si pre Blasie episcopul, mai naiate de a
lua epistola 1. Totusf luand craiul Emeric epistola mai in
sus adusa, at respuns papel f6rte pardnd pre craiul Joan-
nichie, la care pad patriarhul Rome! Innochentie al III-lea 2
asal respunde :
c La a doa.-- Ce al scris ca numitul Ioannichie ail cu-
prins tara, carea o afi dat destre tatal tail suroril tale im-

' Eadem Nro. 80. 1 2 Eadern Nro. 79.

www.dacoromanica.ro
 885

pAratései grecilor, cd tara Serbiel, carea e supusd coro-

niT tale, ludnd cu sine multime de pagani oaü jefuit fara
de mild, intru atata, cat afard de cel ce s'at omordt prin
Urania luT, multi crestini s'aCk dus in robia paganilor, sä
sciT de bund sernA, ca noao nu ne place, orl ce s'a0 fAcut
spre vAtdmarea i paguba ta, si ea sa 0-se facä destul, cu
de-adinsul ne vom sirgui.
«La a treia i rëspundem asa, ca macar cd al scris, cd
numitul Ioannichie nu iaste domn a vre unel terl, de aft
cuprins o parte din tara ta, altd parte din tam altue,
numal pand la o vr6me le tine cuprinse, decl te
cd pre un apriat nemic al tett, ne intrebandu-te asa in
grabd voirn sal ineoronam craiü, totusi (ci iartA) alrnin-
trelea iaste lucrul, despre o parte, find cd nu scii dephn
adevarul. Cad in véeil trecuti mu1l crai s'ati incoronat in
Bulgaria min .scaunul apostolicesq precum Petru, Samoil
si altii dupa. densiT. Pentru-ca prin propovecluirea fericitu-
lui Nicolae predecesorului nostru craiul bulgarilor, la ale
etiroea intrebArl mai adsea orl respundea, cu teltd tara sa
s'ati invrednicit a se boteza. Dana cu vréme iMputernicin-
du-se grecil, bulgarii si-aa perdut imperatia, ba cel mal
multi af fost si1il supt greil jug a sluji imperatului din
Tarigrad, pana atunci, pana cand mal pe urmä doi fratl,
adica Petru i Ioannichie ndscuti din, vita crailor mai din
nainte, tara pärintilor sei, nu atata o ail cuprins, cat o aü
cascigat indarapt. asa, cat inteo qi aQ batut marl printi,
si nenumarate popOre : asa dud nu clicem, cd dOra \Teo
parte de tara nu o aü cuprins cu putOrea, ci stAtornicésce
intarim, ca partea cea mal mult a tAril o aU cdstigat din
eAdinta. parintOscd. Pentru acOia noT nu vrem sal incofo-
narn craira preste tara altuia, ci preste a sa, dupd cum atil
fAcut §i predecesoril nostril, vrend si aedia, ca, si el se
intOrne tara, carea o tine cu nedreptul, si lui Inca sa i se
intOrca tara carea sraCk. luat de la el cu nedreptate, fiind
Cronica romdnilor. Tom. I. 25

www.dacoromanica.ro
 386

ca si el ne-an rugat ,ca sa facem dreptate Intre tine si

intre el.)
Sosind in Trinov Leon cardinalul in 1 5 Septemvrie att
plinit bite, cate i-aa fost poruncit patriarhul Innochentie,
si .incoronand craia pre Ioannichie in dioa Arhanghelului
Mihail, in 1 5 dile ale lul Noemvrie tii pornit catra casa,
ducênd i dol pruncI cu sine sa invéte latinésce, dintre
caril pre unul Fag chemat Vasilie, pre cela-lalt Vithleim 1
Tara Emeric craiul ungurilor, dupa ce aü incoronat pe
pruncul sea Ladislav al III-lea in 2 5 Septemvrie2, nu mult
aa trait, ci aü murit in Dechemvrie, lasarid tutor filulul
séa pre frate-sea Andreia, apol craia numit al II-le 2.
Mud 1205. Latinil, adeca italianil, franci1 si germanil,
caril primise cruce asupra paganilor, ca sa cOstige indarapt
Palestina si alte ter1 pe la densi1, sl-aa uitat datorinta sa,
incepend a versa sangele crestinesc, in Toe de cel pa-
ganesc, in anul trecut in 1 2 (File ale luI Aprilie aü cuprins
Tarigradul facendu's1 imperat pe Balduin Flandrul 4. Fiind
asa dara peste latinil zeI incrucit1 imperat Balduin, arA
povatuitorl, Henric fratele lul Balduin, Marhionul Muntefer-
ratulul Bonifatie, Henric Donclulu1 duca Venetie1, i comitul
PleeI Ludovic (iard nu Dolic, cum il uumésce Nichita 5,
dupa obiceiul grecilor, care numai cat aU intunecat istoria
prin mutarea numelor celor proprie). La latinil acestea tri-
Mitênd Ioannichie craiul romanilor si al bulgarilor nu nu-
mal nu s'aa ascultat ca un craia, ce Inca i s'aa oi läudat
latinil cu tot feliul de rea, de nu le va da lor tOta Mesia
de gIos, carea o castigasa indarapt de la grec15. Dec1 Joan-
nichie aa scris patriarhulul din Roma lul .Innothentie al
III-lea, sa aséde pre latibi de asupra 1u17 ci nimica aa is-
1 Eadem Nr. 80 et 81. 5 Idem ibidem Cap. 4.
2 Bonfinius f. 277. 6 Idem L c.
8 Thomas Spalatensis f. 569.
Nicetas Choniates de Balduino 7 Gesta Innocentii tertii Nr. 80
Flandro Cap. 5. et 108.

www.dacoromanica.ro
 387

pravit; drept ac6ia Ioannichie pre grecil cel ce fugisa la

el, dupa ce nu i-aU primit latiniI In ostile lor, dupa lua-
rea TarigradtiluT, i-au trimis a casa, ca fiesce care sa atite
pre a't sël la rescOla. asupra latinilor, precum aü i facut L
Iará Ioannichie chiemand fntru ajutori6 pre schythe (pre
caril Henric fratele lul Balduin In epistola lul Innochentie
al III-lea trimisa 2 mal bine 11 numesoe comanl, cAcI a0 fast
romaniI cel de-a stanga DunariI) ce au mal fittut, ne In-
vata Nichita a qicend : i ca sa le spunem pre rand, carea
s'at Intamplat mal incolo romanil (gred trebuia scris, de
i-ar fi lasat mandria pe gred sa'sI tie numele, i sa nu's1
schimbe némul), cariI tinea Odriul i Domoticul, bizuindu-
sa romanilor remanea acolo. Jarã Ioannichie, carele aducea
ostile sale si mal mare ajutoriti de la schythe, sà grigea
sa nu'l pricépa latinil. Ded cat ail inteles Balduin cu cel
treI pdvatuitorl rescOla romanilor, 1ndata aü. trimis ostl
In cOntra cetaplor care sa r6sco1isa. Iara imp6ratul Bal-
duin a0 esit in luna luI Martie cu comitul Pleel Doloic,
Henric Dondul duca Venetiel dupa densiI, fiesce care cu
leghionele sale, si santuind la OdriU mal &parte de cat a-
junge sagetatura, a doa ci ostile le-ail apropiat de zidurl
si aü facut mahine. Preste putine cjile Ioannichie aü
poruncit uneI partI al schythelor, sa navalésca asupra cai-
tor si a dobitOcelor, care pascea In raturile de langa ta-
bara latinilor, ca sa cOrce sfaturile, i vitejia nemicilor,
lara acestia and ati vOilut pre schythe, 1ndata aü apu-
cat sulitele, i suindu-se pre cab, ati dat dupa dênil, caril
Indata au intors spatele, i fugind tot inteuna, sagiata in-
darapt, i asa aü trecut clioa acêia. Decl Ioannichie s'ati
tras la straintorI t i s'at ascuns intre dOlurI, paclindu-se ca
sa nu pricepa nernicil, a e de fat& : i iaràl aU trimis
pre mal mult1 dintre 'schythe, al carora povatuitorill era.

1 Nicetas Choniates Cap. 4.

2 Gesta Innocentii Nr. 105. 3 Nicetas Cap. 4 et 5.

www.dacoromanica.ro
 388

03(al cS KorCac, in tabara latinilor, indemnandul ca sa se

pOrte ca si cei din taiti, si tot pre aceia cale sa se intOrne..
Latinil vedend de noil pre schythe, ihrasi s'au intearmat,
si mai cu mare inima s'at luat dupa. densii. Ci fuginc) schy-
thele, latinii nebunesce i-ail alungat pana la locurile, in
care era intinse cursele si lésurile, si ail dat de odihnite osti,
find el si mit lor obositi de cale, si s'au cuprins in mij-
locul Scythelor, de multimea carora asupriti fiind, s'ati ba-
tut jos de pe cal. Cadut'aU CO mai bun! calareti, ca-
dut'ail si cornitul Pleel Doloic cu cei mai vitégi latini, si
Balduin s'au prins, si via s'all dus in Mysia. carele du-
cendu-se in Tarnov, s'ati bagat in terndita incarcat de lan-
WO pana in grumazi. Ian capul reotatilor Dandul Duca
Venetiel, carele era in Oda ostilor, intelegend perderea din
cel ce fugea, s'a0 inturnat in tabara, si dupa ce all inoptat,
ca batae aa fost de cu sara, ail poruncit sa aduca lumini,
in corturl si sa faca bobotai, ca sa gandesca romanil ca
n'ail perit tOta Ostea, nici sa trage de la batae; deci dupa
stragea cea dintaiti a noptii s'afi dus in Redastul de langa
mare, si de acolo, intalnindu-se cu Henric fratele lui Bal-
duin, in Tarigrad.)
Intru al cincelea cap scrie Nichita, ca perirea latinilor,
carea s'ati scris mai in sus, s'ati intamplat in 15 Aprilie al
anului de acurn, si ca Ioannichie; pentru biruinta acesta ail
dat comanilor tOte cetatile Thrachiei céle de supt latini,
sà le prade, apol indata (lice :
«Ci Ioannichie nu mult zabovind in cetatile Thrachiei s'all
grabit in Thessalonica ca sä indrepte tinutul acela dupa pla-
cérea sa, si sa cuprinda cetatile, care sa desbinasa de la la-
tin!. Drept acéia mergend la Serra, s'ait batut cu latinil mil
era acolo, si pre aceia Inca i-att invins, dara cit multa var-
sare de sange. Pentru ca latinii bizuindu-se in mestesugul
militaresc, ail intampinat pre Ioannichie cu inima, si multi o-
stasi de a! lui ail tdiat, dart in scurt dupa acéia biruindu-se
aU fugit in cetate Serra, si mai nainte [in matmscris: nOpte] de

www.dacoromanica.ro
 889

a inchide portile, romanit si grecil cart it gonia, aa intrat

tot de odata cu eT, i asa s'aa prins cetatea Serra. Carit
s'at prins din latint, s'aa dus in robie Invingendu-se
si Bonifatie marhionul Mnnteferatulut, de doao oft s'at in-
chis in Thessalonica; iara Ioannichie ati cuprins Berrea pi
alte cetaCI de ale Marhionulut, precum i-aa placut,* Asis-
derea scrie si Acropolitul 1 despre perderea latinilor la Odria
pi prinderea lut Balduin; dara Henric fratele lut Balduin
in epistola lul Innochentie al III-lea trimisa 2, mat infrumu-
setéza lucrul.
Tot intru acela an aa murit pruncul Ladislav al III-lea,
craiul Ungariet, caruia i-aa urmat indata unchiul, i tutorul
sea .AndreiO al II-lea3.
Anal 1206. Henric fratele impèratulut Balduin, de cat ca-
rele nimenea Waft sciut mat bine lucrurile, in anul de acuth
asa scrie la patriarhul Innochentie III 4.
«Precum crédem, destul de sciut ye este, cum s'ati prins
pentru pacatele nOstre domnul nostru imperatul, omorandu-se
pi princlendu-se o mare parte din ostasit lut de comant in
razboiul de la Odria Dupa acdia adunendu-se printit, baronit
pi ostasil, i alegendu-me pre mine sa port grige de fmpera-
tie, am esit din cetatea imperatesca, i ctr Ostea crestinésca
am supus mat multe cetap, castelurt, care se rescolisa asu-
pra nOstra, apol iaras ne-am inturnat in Tarigtad, pe la
sfantul Remigie. Iara spre paza cetatit, ce sa chiarna Rossa
-satt RusiO am lAsat pre Thoma de Terramunda What sar-
guitoriO si istet, cu mulct ostast si stégurt, si ramaind et a-
colo, pe la Stretenie Ii s'aa spus ca vlahil ail cuprins o ce-
atulca de langa Rossa. Caril din nOpte esind intearmatt din
Rossa, pre vlahil cel acolo aflaCI i-aa omorat. si stricend

1 Georgius Acropohta in Chro- f. 24. Georg Ieremias Haner Re-

nico Compendiario Cap. 13. gum Hung. Periodi 8-ae § 142.
2 Gesta Innocentii Nr. 105. nota 9.
8 Timon in Epitome Chronol. 4 Gesta Innocentii Wail Nr.106.

www.dacoromanica.ro
 390

cetgulca cu prada Vlahilor i cu cail lor, aü inceput a se

interce. Cdrora cand sd. inturna din lesurl le-aa esit inainte
multime de vlahl si de comani, i lovindu-se la olalta, o val :
din izbanda Dumnelleiascd al nostril mal toV s'aa omordt,
saa s'aa prins. Iara caril fusese lasatl spre paza cetàil ca 40;
de nepte esind cu stegurile s'aa inturnat la nol sana.tost
V&A ea mal bine rdspia Henric, cine aa fost Schythele,
cariI aa tinut cu Ioannichie, de cat grecil, caril n'aa sciut
alta, saü n'ati vrut sa scie, fail se poreclesca némurile
céle de a stânga Dundrit, Schythe, iard célea de catra apus,
latinT, ca sa-s1 facä propria numele romanilor, al cdror nu-
mal supusl aft fost grecil, iard nu din sangele lor prdsitl,
precum sânt präsit,1 romanil i italianit, de la caril imperd-
Oa Inca numal cu viclesug eat] fost luat.
Acropolitul 1 carele in loc de vlahl pune bulgarl, Inca. asa
scrie la anul acesta: «Craiul bulgarilor (Ioann saa Ioanni-
chie) bizuindu-se in fdg&duintele odrianilor, aa mers se'l
dee cetatea, ci el n'aa vrut sa i se supue. Drept acéia ma-
niindu-se aü incungiurat cetatea, ci nesciindu-o bate, s'aa
dus de acolo i bâtend desavdrsit pre italianl, aa curs prin
feta. Machidonia, si cu prea mare prada s'ati imboggit, asa
jefuind cetatile cu ldcuitoril impreund i stricandu-le, cat sa.
nu mal potd resufleti romanil, pentru Ca. a a stricat tocma
din fundament Filippopoiul, Iraclia, Panicul, Redestul, Ha-
riopoiul, Traianopoiul, Macra, Claudiopoiul, Mosonopoiul,
Peritheoriul i altele, care ale num era nu este op : mdind
multimele la Dunare wept v& nepccict wt5 Iarpon 1e-a0 aseclat,
si de pe numele targurilor si cetdtilor calor stricate, aa
numit coloniile sale, dicend cd izbandesce pagubile, care
le facuse impératul Vasilie bulgarilor, despre carele maxim-
risea, cad cu eddintd se clice, bulgarocton, dara pe sine
Inca. sa numea Romeocton. (Tocma bine, cad Romaocton
nu se putea numi, neflind grecil romani).

' Georgius Acropolita in Chronico Compendiario Cap. 13.

www.dacoromanica.ro
 891

Despre stricarea cetatilor prin acropolitul insemnate ,

tocma asa scrie i Nichita 1, nunlal cat adaoga, vorbind despre
cetatile de Wit Marea-Négra, acésta : «Dintre céle mai multe
0 mai marl cetat,1 numal Bizia i Selibria aU scapat §i de
jefuire, si de stricare, fiind nu numal cu tad zidud In-
cungiurate, ce I in locuri nestrabaciuincOse asedate.)
Scris'aa si patriarhul Rome! Innochentie III-lea 2 craiului
IOnnichie, ea sa slobada pre imperatul Balduin din prin-
sare, ci loannichie 3 i-aa raspuns, Ca nu'l pate slobodi, cad
murise ; despre a caruia made multe scria. Ea voiLl aduce
disele celor mai buni ,istorici si tu judeca adeverul. Asa
dara Acropolitul 4 visand despre aceia ce aa facut Crumn
In anul 811 cu capul imperatului Nichifor, i clice : «ca
capul lui Balduin infrumsetat de tate partite, aa slujit in
loc de pahar varvarului (Ioannichie)). Nichita scrie 5: «Deci
martea liii Balduin asa s'aa intamplat, in razboiul_cu schy-
thele prins find i ncarcat cu legaturl, precum am dis,
in lung timp a fost in Tarnov. Iarä desdinandu-se Aspiat
si trecend la latini, Iannichie suparandu-se i crescendu-I
mania din gi in qi mai turburat, pre Balduin l'aa scOs din
temnita i taindul cu firestaul (zpEow) mainele de prin co-
turi, i piciarele de prin genuchi, aa poruncit de raft a-
runcat Intel) vale, unde a treia qi de mancarea corbilor
cu grea aa murit ; i nu numal pre el, ce si pre romeil
eel prinsi tot cu aceiasi crudzime i-aa omorab.
Annalistul Flandrel la Asseman d dice : «Odriul cetatea
cea tare a grecilor, nici francilor, nici venetianilor vrea sa
se supue. Acolo fugise mai multi greci, de ura latinilor;
chemand intru ajutoria pre némul roinanesc accepta in
auxilium Valachorum, gente, tinea orbésce cetatea in can
1Nicetas Choniates de Balduino Nicetas Choniates de eodem
Flandro capp. 7 et 8. cap. 10.
2 Gesta Innocentii tertii Nr. 107. " .Annales Flandriae apud As-
3 Eadem Nro. 108. semanem in Calendario Eccl. u-
Georgius Acropolita 1. 6. niv. Tom. 5. part. I cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 392

tra alor nostril. Cetatea acéia \Trend sa o bata Balduin,

prinsu-s'ati, omoratu-s'ati in batae, nu sti scie, cad nu s'aa
mai vddut duo& acdia. Sant carii : ea IOnnichie craiul

romanilor pre ascune i-aa relezat capul. Iata Annalistul

Flandriel pre schythe s'aa coman1 trial numdsce vlahi saa
roman!, cuprindendul tot supt un nume.
Ci mai inteleptésce scrie Brietie 1 dicdnd : tiara ce i s'aa
intamplat lul Balduin, dupa ce Tag dus in Bulgaria, nu sa
scie, dar e maI de a se crdde, ca aU murit in temnita lul,
Caloi-lOnn pentru cà nu e de a se créde, ce scria grecil,
,
ca taindul manele i picibrele, l'aa aruncat in vale, Si a-
colo aa murit dupd treI dile, prada paserilop i fiarelor.
Adevdrat iaste ca IOnnichie aa lost om grOznic, i fall de mila,
s'aa numit Romeocton, sag ucigatorit de grecl; ci din-
tru acéia until barbat i vitéz, cum ail lost 16nnichie, nu
trebue cleitd o tiranie asa de mare,.
Anul 1207. Nimica aa folosit tot norocul i URA vitejie
craiulul lOnnichie, cad in anuI acesta aU. raposat in Dom-
nul, despre carele asa scrie Acropolitul 2: tI6nnichie agiun-
end pana la Thessalonica, si-aa sfarsit viata din giungurl
saa cum clic altil, ai murit din osanda Dumnecleiasca ; pen-
tru cd aa visat, ca un om intr'armat stä land el, si stra-
punge cOstele, pentru acdia i-aa dat nume de cane, si
de toV s'aa poreclit Calo-IOnn pentru ca incumnalindu-se
cu schythele, pre acestea nu numaY i-aa tras la sine, ci si
naravurile lor Inca le-au supt, fOrte mult desfatandu-se in
uciderile romeilor. Murind acesta, Borola, nepotul luI din
sora, casatorindu-se cu matusa-sa Scothida, aU apucat im-
pdratia ; iara IOnn fiiul lui Asan pre ascuns s'aa dus la
schythe (ma! bine la rus1, cum se dice la anul 1222.)
Anil 1207-1210. In anul 1207 Colornan al doilea, ndscut

' Philippus Brietius in Chro- I 2 Georgius .Acropolita in Chro-

nico universali ad annum 1205. I nico compendiario cap. 13.

www.dacoromanica.ro
 893

fii.4 I lul AndreiVi al doilea craiulul Ungariel, s'a6 Incoro-

nat craid Galitiel, ci in anul 1209 s'ail pus la arista prin
rus1, apox in anuI 1210 iaras1 s'ati sloboclit1.
Anii 1212-1214. Turotie2 scrie, ca In anul 1212, ail o-
moral Banco banul pe craiasca. Getrude, nefiindul acasa
barbatu1 Andrei II. Timon3 inca arata dintr'o donatie,
carea srai.1 facut Ore-carul Misca in andl 12144 pentru a-
céia, pentru ca atunc1 cand s'ati omorat Getrude, ati man-
tuit de mOrte pe Bela cel intâ.ii nascut flitl al luI Andreiti
cum ca uciderea craiasel s'ati Intamplat mai nainte de a-
nul 1214, asa dara gresésce Bonfinie4, i Bocai5, cand
scritt ca Getrud6 s'ati omorat, dupl. ce au pornit craiul
Andreiti catre Palesfina; cad Andreit aü putut a nu fi a-
casa; insurand In anul 1214 pre ColOman cu Colomia, cu
cprea aU dobandit Galitia de uric, de unde aU i uat crail
ungnrescl de sa scria cral GaIiiel i LodomerieT6.
Aliul 1215. Cum ca coloniI cel in anul 105, dus1 in Da-
chia veche de impèratul Traian, s'aa despartit prin impë-
ratul Avrelian, si uniI s'ati trecut in Dachia noao, iarä par-
tea cea mai mare s'att lasat pe loc, am arètat la anul 274.
Cum le-ati umblat, i ce Ii s'aa intamplat colonilor aces-
tora -dupa despartirea lor, pana la venirea bulgarilor, ca-
rea s'ati intamplat la anul 679, tot1 colonil acestea s'ati
cuprins de densiT, du& nu ca rob!, ci ca nisce sotl, cum
al putut vedea la anil trecutt Viind unguril aU cuprins o
parte a MoldoviY, ci in anul 889 s'ati alungat de acolo prin
patinachl i all venit in Ungaria de sus, de unde pogoran-
du-se, aft cuprins in anul 904 tot Ardélul p1. Banatul im-
preuna cu romanil, caril era acolo, si tin Wile acéstea papa
1 Timon in Epitome Chronol. Bonfinius f. 279.
f. 25. Georgius feremias Hauer
Regain Hungar. Period. 8 § 145. 5 Bocsay f. 919.
2 Thuroczius f. 148, 6 Annonymus in decretis et vi-
3 Timon in Epitome Chronol.
f. 25. tis regum Bung. Part. 2. p. 30.

www.dacoromanica.ro
 894

astacji. Pre romanii din Bucovina, Moldova, Bessarabia si

Valahia de acum i.aü cuprins in anul 889 si dupa aceia_
patinachil, apol in 1053, 1065 comanii. Perind paplachil
in anul 1122 ail remas in tèrile acéstea comanil stapanT
romanilor. Ci comanii stramosil cozacilor inca s'aa alun-
gat dinteensele In ariul 1152 si asa aU ramas nuinal ro-
manii, pre caril dupa ac6ia istoriciI, mai ales cei grecesci,
i-atl numit comani In loc de romani si i shcythe, cum s'ati
aratat Ia. anul 1186. Asa dara In zadax scrie Ioann FiI-
tih 1: cà Ora munten6sca s'aa irnpoporat prin Negru-Vocla
dupa ce a robit tatarit in anal 1233 Ardélul i tarile de
prin pregiur cad clice anonymul romanese, 2 : tHronica cea
v6che, sa da a gresi cu 75 de ani, find ca fara de nicI
o dovada face incépere de la anul 1290, si dupd anii a-
acestea pune sir6oa- domnilor, dara incéperea cea adeva-
rata se dovedésce din inscriptia (pisania) manastirel: Ac6sta
aa zidit intaiul domn Radul voda Negru in anul 1215.,--
«Radul voda Negru era voda In Ard6l, i Herteg pe
Amlas si Fagaras, si at coborat la tara roman6sca pre apa
DomboviteI la Campu-Lung unde si-aa facut curcl, si mana-
stire la acest an. Venira0 si Basarab banul Craiovei, ai
s'aa supus lul. i ail stapanit numitul domn tOt. ara
romanésca cu cind judete ale Craiovei papa In Dunare
pana In apa Siretulul, si in Arcl6l Amlasul i Fagarasul,
cum si cei mai din urma lui domni multa vréme aft sta.-
Omit acéstea, dup. cum sa dovedésce din titulil hrisOve-
bor. Iara dupa acésta ail mutat Radul voda Negru scaunul
la Curtea din Argis, i facendu'sI cur1, aa facut i his&
rica, In carea dupa mOrtea lul s'aa ingropat, si i-au facut
ai statul de piatra, adeca chipul lir! care iaste in slona
aceI biséricI.)
Engel3 (lice ca de at custa inscriptia de la Campu-lung,
Ioannes Filslich in Schedi- 3 Ioannes Christianus Engel in
asmate historico.
2 Anonymua Valachicus cap. 44 literali Historia Valachiae p. 97.

www.dacoromanica.ro
 a*.C. 395

carea o aduce anonymul aci, o ar fi vèclut si Su lter; dark

ea clic, ca &Ater Inca nu le-aa putut vedea Mite, i scia
ca Andreia al treilea In decretul sëa din anul 1291, apriat
dice, ca. Fagarasul este a lul Ugrin, si aü fost mai nainte-
al mai marilor lul, de unde inchid i ea, ca Fagarasul
n'aa putut fi al lig Negru voda in anal 1290, and dice
hronica cea véche ca aa trecut Negru voda in Valahia:
drept acOia aü trebuit sa tréca cu mult mai nainte, si
dupa anonymul Inca n'aa inpoporat el Valahia, ci numat
o aü cuprins.
Anal 1216. Dupa mOrtea Getrudel Andreia al II-lea craiul
Ungariei s'aa insurat a dgao Ora, i aa luat precum scrie
Pistorie 1 pe Iolanda, Ore carea printOsa dintre greci, mat
nainte de a porni la Palestina, din carea s'ati nascut Io-
clisia, carea s'aa maritat dupa craiul Arragoniel 2
Pre Bela al IV-lea fiiul sü cel Intaia nascut Inca l'aa
incoronat Andreib al II-lea mai nainte de a porni catra
rasarit3, drept acéia dOra in anul 1216.
Anal 1217. Andreia al doilea craiul Ungariel in anul a-
cesta 4 aU pornit tatra. Palestina asupa necredinciosilor 5 dirt
porunca patriarhulul Borne!, si alegerea tuturor crailor cre-
stinescI 8, carea mergere a lui Andreia fosraa spre folosul
Ungariel si al terilor de prin pregiur, saa nu, vor arata
la anil viiforl jafurile i pradzile cOle multe ale tatarilor,
care s'aa urzit din mOrgerea acOia.
Audi 1218-1221. Agiuns'aa Andreia al doilea In Syria in
' Pistorius f. 763. 4 Thomas Spalatensis f. 573.
2 .Anonymus in decretis et vitis 6 Thuroczius f. 149.. Bonfinius.
regum Hung. Part. 2. p. 11. Ti- F. 279.
nton in Epitome Chronol. F. 30.
Turoczius f..154. 6 Privilegium Andreae secundi,
3 Timon in Epitome Chronol. datum cuidam Mathiae Estoras
f. 28. 29. FaschingiusNovae Daciae anno 1225, quod extat apud Ke-
part. 5. pag. 106. venhilller tom. 2. f. 319. seq.

www.dacoromanica.ro
 396

anul 1218 1, luat'ail Darniata de la sultanul din Vavilon in

anul 1219 2, j inturnatus'aa flupa ce l'aa otravit at set,
sag altit, nu scie Thoma din pa1at3 in anul 12204; cad
in anul 1221, iaras i-aa venit carte din Roma, sa se in-
tOrne in Palestina, ci nu s'au inturnat5.
AM 1222. Doaoa lucrurt sat' intamplat in anul de acum
vrédnice de a sa lua in sëma, unul intre romanit de a
drepta Dunarit, altul intre ungurt, i intre romanit, emit
sant intre ungurt, si sant boért.
Despre Romanil cel ce sunt de a drepta Dunaril scrie
Acropolitul6 asa : «cel dintaia craia al bulgarilor (si al
romanilor) Asan aa avut dot feciort, pre Ioann, si pre A-
lexandru. Ioann (in anu1/1207) cu fuga scapand la rt0 >--
7rePt tx PCOOM VOPLCC, §i acolo zabovind o vréme, i aducénd
pre unit dintre rust, ati poftit sa'sl castige indarapt impé-
ratia parintésca, i aa prins arme asupra tat Borola, si Iii-
vingendu'I aU cuprins mare parte a caril lut Borula, In-
trand in Trinov, i inchis intre zidurt sépte ant s'at apa-
rat, ci ostile ostenindu-se s'ad desdinat catra Ioann al WI
Asan. Dupa acésta pre Borila Vat prins din fug, si i-aa
scos ochit din porunca lul Ioann, i asa aa cuprins Ioann
al II tad Bulgaria.)
rar a. ungurilor i romanilor, emit sant supt corona un-
gurésca, si sant boéti, cum iaste si familia mea , i cu
rnult mat nainte aa lost, craiul Andreia al doilea le-aa
daruit un privileghion fOrte mare, carele coprinde in pine,
acéstea bune vointe7:
Intaia, ca nicl un boéria sa se pOtä pedepsi, saii prinde,
mat nainte de a'l soroci, si invinge.

1 Timon in Epitome Chronolog. 6 Georgius Ieremias Ebner. Reg.

f. 26. seq.
2 Thuroczius f. 149. Reva Cen-
tur. f. 14. Timon 1. c f. 28.
3 Thomas Spalatensis p. 574.
Timon. 1. c. f. 28.
Hung. Periodi 8. § 150. nota I.
6 Georgius Acropolita in Chro-
nico compendiario cap. 20.
7 Corpus Juris Hungarici,

www.dacoromanica.ro
 397

A doao : ca tinuturile boerescl, si biserecesci sa nu Oa-

tésca vre o dare,
A treia : ca nici un strein 0, nu se primesca la direga-
toriile céle mal marl ale teril far& de buna vointa ale mal
marilor teriti
A cincea : ca orl ce lucru stalatoriti vor ca4tiga boéril
sà fie de uric.
A g.sa : ca streiniI sa. nu's1 pOt A. cump6ra locurl gala-
tOre supt corona Ungariel si de sl vor si cumpèra, fiil pa-
triel sa. le pOta raseumpera de la el.
A séptea : ca fiesce-care boOriil far& de nota., in carea
10 perde capul, si tot ce are, sa se pad scula improtjva
craiulul, carele va lucra improtiva veunuI punct, dintru
acélea aci chse.
Privileghionul acesta sa tine panti astacli ca un prea
scum odor, si toti crail, cand sa incoronéza, trebue O.
jOre cal vor tinea, numal puntul al septelea s'au sters in
adunarea terel din anul 1696, pentru cuvieise pricinT,
cum se va arata la numitul an.
Ioann al If, thul luI Asan, cum mi se véde Inca n'ati cuprins
Bulgaria numat cu a jutoriul rusilor de la Borula, ci si cu al
ungurilor, cad Coloman al II-lea fecioruf lin Andreiti craiulul
Ungariel era 'craiii rusilor, cum s'aa aratat la anul 1214, si
Mann ail avut muere pe sora lul Bela al IV-lea fata lul
Andreiti al II-lea, cum insus Bela marturisésce in epistola,
carea, o aa trimis papel Grigorie at IX-lea in anul 1238.
Gresasce asa dar PiStorie1 cand scrie ca. Anna fata Bellel
al IV-lea, ail fost maritata. dupa craiul Bulgariel ; gresasce
si intru acéia, ca. pre Ioann fiiul lul Asan il numesce Ro-
tislav.
Mull 1223. Sigler 2, carele ail fost notarid public in Sibiift
scrie, ca In anul de acrum Andreiti al II-lea craiul Unga-
riel ar fi dat un diplomat forte frumos Sibiiulul carele sa.
1 Pistorius f. 764. I 2 Sigler f. 62.

www.dacoromanica.ro
 398

-them inba atund satul lut Herman. CI diplornatul sat

brisOvul acesta Haner Inca, nu l'at putut vedea, cum scrie
insu0 1, macar a at fost superintendent preste Sasff din
Ardéliü, ti at dat Andreit al II-lea in anul de acum un
diplomat manastiril din Chert, carele suna a$a :
(In numele sfintet Troite $i al nedespartitel uniml, An-
dreit din mila lul Dumneclet craiul Ungariel, Dalmatiel,
Croatiel, Ramet, SerbieT, GalIiieI i Lodomeriel dea pururea
Frind-ca flescO-carea cérere direpta e de a se primi de Ma-
rimea craiasca, acéia, carea sa face din inima de cluhul
sant a$a pornita, ca se arate vointa celul ce cére, cu mult
mat vrednica sa $e socotésca de a sa dobandi, dAnd pa-
mentesci pentru célea ceresci, $i cu lucrart vrédnice a do,
bandi célea duhovnicesdi ; déct iaste, ca voim, ca prin randul
acestora sa vie la insciintarea tuluror: cum ca dupti ce am
daruit credinciosulut $i iubitulur nostru cleric Gocelin pentru
nemiscata liii credinta catra not muntelQ sfantulut Mihail
cu bisérica i parnentul ce se tinea de el, (care munte
iaste in partile Ardélulut, $ not l'am schimbat de la bi-
sérica Sibiiulul cu pamentul Borotnic, cu t6te cate sa tin
de densul), cu acéia cadintVt de slobogenie, cu carea l'am
fost capatat not, sat mostenésca nebanttit $i in pace pu-
rurea, i l'am dat prin porunca feciorul lut Eliachim celut
orb ; dupa acOia insuflat de sus Gocelin pentru spasania
sufletuhll sët, de carea fiesce-care In comun are op, le at
daruit manastiret din Chert, i viind la not, cu mare ple-
caciune s'at rugat, ca not daruirea acésta sa o ingaduim
ai sa o Maxim prin privileghionul nostru cu putére craiasca.
Aa dara de tare flind marimea craiasca a tinea intregi
cadintele fiesce-caruia supus, $i a intari oranduialele céle
din evlavie acute, not Ind& socotind rugaciunea lul a fi
drepta, i intarindu'l däruirea, dam muntele acela, bisérica
$i pamentul, cu tOte c&te sa tin de dOnsul, cu acela$1 titul

8 Georg. Ieremias Hauer Reg\ Hung. Periodi 8. § 153 nota 5.

www.dacoromanica.ro
 399

de slobodenie, cu care Taft tinut numitul magistrul Gocelin,

manastirel din Chert, ca prin privileghionul acesta pururea
sa le alba. Marginea cea dintaiti, a otarulul muntelul sfin-
tulul Mihail incëpe de catr a. rasarit in pOla muntilor, si se
pogOra pe riusorul ce cull din muntiI acéia catra satul
Rustel, cum sant puse sémnele pe langa riusor, pana in
calea ce sa. pogOr a. din munte in Rustel; de acolo trecend
calea, sa sus pe o cale Ona la semnul ce desparte ota-
rele satelor Herman si Rustel.
claras1 intarim prin privileghionul acesta pamentul, care
scotendu-1 de la romanl teram exemtam de Blaccis
pentru spasania sufletulul nostru l'am fost dat numitel ma-
nastirl prin credinciosul i iubitul nostru Benedict atuncea
voevodul danduq n mana. Iara marginea pamentulqI aces-
tuie incepend de la apa O1tuIu kinde se sfarsesce un ostrov,
sa sue prin locul ce sa. cherna Egnerpotoc, pana la fagil ce
-sa die Noghevic, si In marginea fagilor cade in riusorul ce
sa dice Arpas, si din muntl mergend catra am6da-di, sa.
pogOra in riusorul, ce sa dice Cart, qui dicitur Curcz, si
prin riul acela vine apa Oltulul, i asa sa sfarsesce.
«Tara, pentru ca sä rarna.e privileghionul acesta al nostru
tot-deauna nemiscat, am dat cartea acesta intarita cu pe-
cetea nOstrrt dea pururea. Dat prin mânile lul Clet cancel-
lariulul curtiI nOstre si prepositulul din Agria, in anul de
la lntruparea Domnulul 1223, fiind scaunul Strigonulul
t si find arhiepiscop Colocel cinstitul Ungrin, in Ce-
nad Desiderie, in Vesprim Robert, in Zagrabia Stefan, in
Agria Thoma, in vac Bricchie, in Peel Vartolometi, in Ar-
del Rainald, i altl episcopl indreptand biséricele lul Dum-
nedett ; fiind Palatin i Comit Bodrogulul Iona Ban Solo-
mon, Comit curtil craescl Nicolae, i sopronulul botez co-
mitul curcil nOstre i comitul Bechesulu1, Buzald al Pojo-
nulul, Martin al Mosonulul, Laurentie al Iaurinulul, i altl
comitl tiind judetele: iara al craimil nóstre in anul 28.
Privileghionul acesta l'am inturnat din cuvint In cuvint

www.dacoromanica.ro
 400

din scrisOrea lul Daniil Cornides 1 vechitl pretinulul miea, de

cat carele mai invatat tfaU aVut corona unguresCa pre
vrémea mea.
Anul 1224. Din privileghionul la anul trecut adus at putut
vedea raclacina romanilor din Ardél, pre cull numal din
batjocora cps suferiV Ioann Chemény 2 (rornanul ce
ploat, cum voiti arata la locul s611), nilmal ca sa's1 ascunda
nétnul sëtir. kilt din privileghionul care'l voiti aduce la anul
acesta si mai pre larg vel vedea, ca romanfl nu sant numal
suferiti in Ardél, ci el sant vatra ArdéluluI, pentru ca sa-
sil n'ati alt.& dreptate, fara numal carea o ai i romann,
precum arata privileghionul, carele din cuvint in cuvint asa
snna :
ctn numple sfintet Troita, i nedespartitet uniml.
cAndreia din mila Jul Dumnecleti craiul Ungariel. Dal-
mapel, Croatiel, Hamel, Serbiel, GalipeI i LodornerieI dea
pururea. Precum sa tine de diregatorie craiasca a asupri
cerbicea mandrilor, asa sa cuvine acéiasl craescl mill a ra-
dica cu mila pre eel asuprit,l, a masura slujba credincio-
silor, si fiesce-cãrue a respleti grape pentru vredniciile sale.
Viind drept acéia credinclosil ospetil nosrtil Teutonil
(sasil) CO din Ardél, si cu umilinta cacjend la piclOrele ma-
rime! nOstre jeluindu-se, ne-ad aratat, di de la slobodenia,
cu carea s'aU fost chemat prin cel prea cu evlavie craiti
Gheza mosul nostril, ati caclut de nu'§1 va deschide ochil
craiasca mila, pentru carea saracie craimel nOstre nu ne
aü putut sluji Nol drept acéia plecand urechile obicinuitel
milel nOstre la drépte cérerile lor, vrem sa vie la scirea
celor de acum, i acelor ce vor urma, ca nol calcand ur-
mele maI marilor nostril, i pornitl din fundul milel, le-arn
intors lor slobogenia cea maI de demult, ci asa. ca tot

1 Daniel Cornides Mss. tom. 2. I Constifutionibus magni principatus

2 loannes Chemény in approbalis Transilvaniae.

www.dacoromanica.ro
 401

poporul lor, Incep6nd de la Varos (Orastie) Bora lt (sag Ba-

roldt), cum pamentul sacuilor al plimentulul Sebes, si al
pAmentuluI Daraus, sà fie un popor, i O. se socot6sca
supt un judet, bite comitaturile (judétele), land afar& al
Sibiiului, stergOndu-se din radacin4, Iara comitul Sibiiulul
on cine va fi, sa nu indraznésca a pune pe cineva pur-
tatorig de grige in comitaturile acélea, de nu va fi lacui-
torig dintre el, i nu'l vor alege pop6rele, dupa cum li se
va riai pArea : i comitatul Sibiiului Inca nici unul sa nu'l
cumpere cu bani. Iara vistierii crAesci sa fie datori a da
pe an cind sute de marce de argint. De la darea acésta
pre nicI un most6n, sag lacuitorig dintre dênsii vrem sa fie
scosi, de nu vor avea osebita scutinta despre acéia : Acésta
Inca le ingAduim, ca banii carel trebue sa ne platesca, sa
nu se masure, fara cu marca de argint, carea li-o randuit
de fericita pomenire tatal nostru Bela, adeca de patru fer-
toni i o jumatate a masurei Sibiiului cu denar din Colo-
nia, ca S. nu se schimbe in cumpanA. Iara trimisilor de
la craiasca marime ca sa culega banil acdia In t6te cjilele
cat vor zabovi acolo, sa li se dOe ate trel zloti pentru
cheltuelele lor. Iarä ostasilor spre slujba craiuluI in VIA sa
ii sa dea 500, afara de tail 100 de va merge craiul in
persona sa ; iara de va trimite afara de tara pe vre unul
dintre iobagil sél sag intru ajutoriul pretenulul sèü, sag In
lucrurile sale, numaI 50 de ostasi sa fie Mori a da, si
nici craiul sa WA mai multi pofti. kit preoti sa's1 alega
dupa placOrea lor, si pre cel alesI se'l presente, si sa le
dOe disma, i tOte cOle sa le plinesca dupa cea vOche ca-
dinta bisOricOsca.
Mal vrem si tare si poruncim, ca pre dOnsiI altul sA
nu'l judece, fara num-ai nob, sag comitul Sibiiului, pre ca-
rele II vom pune nob iara de se vor chema inaintea altul
judecAtorig, numai dupa obicOid sä ina judecata ; i Ina-
intea nOstra Inca sa nu se WA soroci, fara numal cand
nu se va putea savari causa inaintea judetului lor.
Cronica romeinilor. Tom. 1. 26

www.dacoromanica.ro
 402

fart preste cele WI sus cjise le-am dat lor padurea vla-
hilor si a bissenilor cu apele, ca sa le folosésca In comun
cu cel mal sus cpo, adeca cu vlahil si cu bissenil, ca a-
vend tot o sloboclenie, de acolo nimenuI sl fie datorl a
sluji.
«Preste acéstea le-am maI Ingaduit ca sa aiba o pecete,
carea sa fie cunoscuta noao si baerilor nostri. Iara de va
vrea cineva dintre densil sa se legIuiasca cu altul pentru
ban! In fata judetulul set, sa nu OM chema alte marturil,
fara numal dintre densil, scutindu'I pre eI de tOte judeca-
tile streine, le ingaduim, ca dupa obiceiul cel vechit, tu-
turor sa li se dee sari marunte pe la San-Giorz in opt
glile, si pe la Santul Martin asisderea in opt ()pie.
tLe mai ingaduim preste acéstea, ca nicI unul dintre
tributarI sa indraznesca al Impedeca pe el sat suindu-se,
sat pogorandu-se : Iara padurea cu tOte petecele el, si. a-
pele cu cursurile lor, care O. tin numaI de donatie craiasca,
sa le folosesca saracil ca si bogatil tot Inteun typ.
t Vrem si tare poruncim si acesta, ca niminea din ioba-
gil nostril sa cutéze cere vre un sat, sat vre un predit
din ale lor de la craiasca marire, iara de va cere nescine,
cu puterea de la nol data sal pOta sta improtiva.
«Ingaduim preste acestea numitilor credinclosl ca Intam-
plandu-se se mergem nol la densil, numaI treI scoborIrl a
ne platesca; iara de va merge voivodul pentru folosul cra-
esc, numal doao scoborti sal platesca, una and va Intra,
alta cand va esi.
tAdaogam la scutintele cele cjise ale mal sus numitilor,
cum ca negutatoril lor pot vinde si ambla In WA craimea
nOstra WA, vre un tribut, ca acesta si Intre denst sa se
pa, cu de-adinsul poruncim.
«bra ca se ramana tOte ate am gis maI sus tarY si. ne-
miscate, cartea acesta am facut sa se Intaresca cu Indoit
pecetnicul nostru. Dat In anul de la Intruparea Domnulul
1224. Tara al craimeI nOstre 21.)

www.dacoromanica.ro
 403

Diplomatul acesta asa sa afla in judecata palatinulul Mi-

hail Orsag, carea o aü facut spre partea capitululul din 0-
radea-mare in anul 1478 ; din carele tu potl vedea, cä ro-
manil caril se gis vlahl, cu bissenil, emit ai fost dupa
Enghel 1 patinachi, ci apol s'ail amestecat cu romanil, mal
nainte aü mostenit locul cat iaste de la 'Arta de ferr pana la
scaunul Sepsi, de cat sasil din Ardél, caril numai cat ati
dobandit partea din padurl si din riurl, ca i romanil i bis-
senil, ci nail stapanit atuncI fara numal satele de langa calea
cea de post& dem incepend de la Orastie pana fa Barolt.
Rea sa inséla asa dara si la punctul acesta vestitul Eder 2,
Anal 1228. Inca In anul 1222 Bela al IV-lea Intru atata
disarmonie aa fost venit cu fatal sett Andreia al II-lea pen-
tru mai multe pricini, ci mai vartos ca sl-aa fost lepadat
muérea, precum arata Timon 8 ; cat i-au cautat a fugi In
Austria, si acolo a zabovi pana la anul acesta, in carele
s'aa impaciuit cu tatal sea, si s'aa Inturnat e. casa 4.
Tot intru acest an ati daruit Andreiii al II-lea lui Dio-
nysie taverniculul Seplacul de langa Reghen, i éra care
le-au cuprins de la Simon banul pentru uciderea Getrudel,
cea In anul 1212 Intamplata 5.
Anal 1230. Intre familiile ale marl din Aral, cea mal de
frunte i mai veche iaste familia comitilor Vas din santul
Eghidie, iara acum numita a grofilor Vas de Tega. Familia
acesta aü venit cu intaia Intrare a ungurilor in Ardélia in
anul 904 din Moldova, si pecetea o arata cà nu numai aü
fost de frunte intre moldovenl, ce tocma din casa ce oblä-
duia Moldova, cad pana in cjioa de acum sine timirul saü
stemma Moldovei in pecelnicul sea. Dupa aceia s'aa ame-
1 Ioannes Christianus Engel in 8 Timon in Epitome Chronol.
Antiq. Historia Valachiae part. 1. f. 28.
p. 140.
B Jos. Carolus Eder in ehrisi ad * Idem ibidem f. 29.
Instantiatn Valachorum de Tran- 6 Diploma extans in Diploma-
silvania. tarii regnicolaris torn. II.

www.dacoromanica.ro
 404

stecat i cu familia lul Dracula, a oblAduitoriulul Teri! Mun-

tenescl prin cdsAtorie, cum voill ardta la anil viitorl. Aci
aduc numal diplomatul din anul acesta dat prea luminate
familieI acestiel carele sun& ada :
f Capitulul biséricil Ardelulul tuturor bine-credincIo§ilor
cre§tinl i celor de acum, §i celor viitorI, caril vor vedea
scrisOrea acesta sandtate de la Mantuitorful tuturor. La In-
sciintarea tuturor vrem sd vind prin randul cArtiI acestia,
cum di boériul prea mdritul Nicolae fiTul lul Ioann al fi-
Iulul Jul Emic, din santul Eghidie, venind In fata nOstrA,
ne-au dat un privileghion a luI Bela craiul UugarieI, ru-
gandu-se cu cuviintd, ca pentru mal mare bizninta, 0 in-
crédere se'l scriem din cuvint in cuvint i pecetluindu'l
sd ii dAm afard, care privileghion sund asa
(Bela din mila lul Dumnecletl craiul cel intAii ndscut al
Ungariel tuturor celor ce vor vedea cartea acesta sdnAtate
de la cel ce iaste mantuirea tuturor. Cand din vointa Ta-
tAluI nostru, §i din rescot sfatul boerilor eniI mistre am
stricat donatiile de uric céle Oil de cale acute, ne-a0 dat
noao dama filul luI Lob, boériul tereI nOstre un privile-
ghion de la reposatul mqul nostru Bela Ore-cand craiul,
dat de pre ddruire a noao pAmenturl sag sate, care pri-
vileghion dup. acéia s'ag perdut la nol din Intamplare saU
din nebAgare, de sémd. Nol drept acéia socotind credincIOsa
prea bund slujbA a luI Lob tAtAne-seil., §i a luI Thoma
frateluI aceluia, carea o aU ardtat in taxa grecésca cu cre-
dintd, pAzind mArimea crAiascd i pand la versarea san-
gelu! bdtendu-se pentru cinstea el, ne temendu-se a se da
pe sine la mOrte, ale cdrora prea marl fapte, i slujbe cu
credintA fAcute Ompudin banul de atuncl, §i Leustachie
voivodul, cu caril numitil bArbatl s'aU Wit in tara grece-
scA, le-ad spus i ardtat craiulul Belil, i pentru ap de
virtutl, i cad vredniciile nu trebue sA rAmand nerAsplAtite,
acela§ Bela craiul mo011 nostru aU dat, i aU ddruit luI
Lob, i lul Thoma pentru stAtornicia credintil lor, satele

www.dacoromanica.ro
 405

acele adeca : Vessed, Ombuzteleche, Fizesteleche, Paptele-

che, Cudumat, Mohal, Devedriul de sus, si satul Igalia de
Mg& Siiul-mic, In care e beséreca sAntului Andreitl, tOte
din Varmegea (judetul) Dabacel, cu tOte folosurile i veni-
turile lor, adeca cu pämenturile de arat, cu lanatele, pädu-
rile, riturile, apele, muntil i riurile lor, care O. tin de
densele, ca Lob si Thoma, printeênsil fiii, i fig fiilor pu-
rurea sà, le mostenesca. Nol drept aceia vrem s. slugim ve-
chimei, si satele de la mosul nostru däruite In nemica sl
le miscam, ca s6. ne aflam vrednicT urmatorl al mal ma-
rilor nostril, acelea le infärim si intArirea fAcendu-o O. se
scrie, o i pecetluim. Dat prin manile lui Matea preposi-
tului din Zagrabia cantellariulul curtil n6stre, In anul dom-
nulul 1230, fiind magistril Pous al tavernicilor, Gob al
budturilor, Pousa al agazonilor, Mihail Mil luT Opud al
culcOrilor, si Iola filul lul Leostachie voivod.
4cNoT drept aceia IngAduim cererii cel pe lege a prea
mtiritulul Nicolae, dup5. datorinta 'Astr a. privileghionul fit-
cêndu'l sel scrie din cuvint In cuvint, nemica adAognd
sati scotend dinteensul, l'am intärit cu pecetea nOstrtt cea
de densul acatata. Dat Mercurl dupä särbätOrea S. VergurT
LuchieT, In anul domnuluf 1319, fiindu-ne preposit Domi-
nic, cantor Mihail, custod Lorand, protopop al ClujuluT
noao decan Nicolae.)
Privileghionul acesta l'am luat din Analectele lui Carol
Feiervari
Tot intru acesta an att ctipMat sasil din Satmari-Nemeti
privileglionul WI de la Andreiii al II-lea craiul UngarieT
carele Ii potl ceti in culegerea mea cea Tnare2.
Mull 1231. La anul acesta asa scrie Acropolitul 3 despre

1 Carolus Fejervary in Ana lec- collectione Annalium Daco-Roma-

norum ad annum 1230.
tis Tom. 2. Nro. 359.
s Georgius Acropolita in Chro-
2 Georgius Sinkay de eadem in nico compendio cap. 25.

www.dacoromanica.ro
 406

bulgarl, si despre romanil eel dea drepta Duaril gicend:

(Tara Theodor Comnenul (domnul Epirulul) at facut legatura
cu Ioann Mill lul Asan craiul Bulgariel, si pre Maria fata
lul o ati logodit en Emanuil fratele WI Dupa acéia tur-
burându-se legaturile, s'at sculat asupra bulgarilor, si tre-
and Odriul, ail mers prin partea cea de sus a HebruluY
sa se bata cu bulgaril. Cad i se vedea ea bulgaril Infri-
cosindu-se, nicl avalirea cea dintaiti a ostilor lul o vor
suferi. Ci Ioann Asan Incredintandu-se In nedreptatea lul
Theodor numal pupne schythe (adecà romanl de preste
Dunare) chemand intru ajutoriil si acatand de stégul mill-
taresc si juramintul lul Theodor, la locul de Fang Hebru,
ce sa chéma Cloconita, ati navalit cu ostasil sèl, si s'at
Invins Theodor Angel cel nob, si s'ati prins cu mulp cum-
nap de al luY, si cu alp barbap vestip, landu-li.se si tad
bogagia. Ioann Asan purtandu-se omenésce cu cel prinsl,
partea cea mal tare a ostilor MI Theodor a ad sloboclit,
sail din omenie, sail pentru ca prin acésta Isl cerca mal
marl folosurI si dobandzl, cad vrea sa'sl castige siesl dom-
nia Mr, precum all si facut : pentru ea pre caril II gonia
fara de varsare de sange, top sa supunea lul. Asa i s'au
supus Odriul, Didimoticul, Bolerul, Serra, Pelagonia, Pri-
lapul, si locurile de prin preglur : navalit'at si In Vlahia
cea mare, si land Elbanul, Oa In Illyric tOte le-au pra-
dat. bra dupa ce au plinit cate's bagase In cap, si t6te
le-au oranduit dupa placerea sa, s'au Inturnat a cask la-
sand unele cettip supt ocarmuirea romeilor, du& célea mal
multe pandu-le pentru sine, au asecjat ostasl, si povMui-
torl intednsele: si s'au judecat de top minunat si fail
vre o Indoiala norocos; n'ail taiet, nicI au omorat pre ne-
micil sèl, si pentru acéia de romel Inca. sa iubea.,
Tot Acropolitul 1 scrie mal incolo asa : (Theodor Angel
sa pnea omenésce de Ioann Asan, ci wend el a fad

1 Idem Acropolita cap. 26.

www.dacoromanica.ro
 407

rescOla, i s'ail scos ochil, fratele lul Theodor Emanuil An-

'gel, carele fusese fatut despot de frate-sn, ati fugit In
Thessalonica, si chemandu-se despot, domnea preste ce-
Utile de la apus, nebantuindu-se de bulgarl, pentru ca sà
culca cu fata cea de capatat a lul Ioann Asan.)
Despre Vlahia cea mare, carea s'au pomenit aci, asa
scrie Nichita 1: «Preste acestea alt popor pea celea de
la muntil ThessalieI, care se numesce acuma Vlahia cea
mare.)
Arta 1232. Andreiti al II-lea craiul Ungariel, gait de sasi,
al carora privileghion l'am adus Intreg la anul 1 224, au
mal dat si alt privileghion teutonilor, pre caril i-at asegat
In tara Barsel la Brasea, si despre care Hauer 2 cel inv6.
tat nu face vre o pomenire, ci tot jarul II traje la Ola sa-
silor bor. Privileghionul teutonilor din tara Barsel dat prin
Andreit al II-lea sä culege din epistola lul Grigorie al
nooalea papel de la Roma a, care suna asa :
«Grigorie episcopul serbul serbilor lul Dumnecjeu celul
mal crestin in Hristos fiiul Beli, celuI ma! luta% nascut
al prea iubitulul nostru In Hristos fii0, al lul Andreitt, prea
luminatulul craiuluI Ungarid, sanatate si apostolicesca bi-
necuvIntare !
«Iubitil fil magistrul si fratil cäsil cel de Ospetl a sfin-
tel Marl teutonilor din Ierusalim cu umilinta, si rugare
ne-at aratat, ea, dupa ce ab däruit tatal tell cel prea iu-
bit In Hristos fiiul nostru Andreiti, luminatul craiul Unga-
riel din osebita evlavie casilor tera Barsel, precum am ye-
qut In priveleghione, el ca sa lucre, si ca sa intaresca téra
aceia, prin carea Intra si esia comanil, cand adése orl
turbura craimea unguresca, multl banl al cheltuit, facend
acolo cu mare truda, si varsare de sange cincl cetatuld,

' Nicetas Choniates de Balduino Hung. Periodi 8. § 153. nota u.

Flandro cap. 9. 3 Exstat in Diplomatorii biblio-
2 Georgius Ieremias Haner Reg. thecae regnicolaris tomo 3.

www.dacoromanica.ro
 408

dug macar ca acelas craid tara o aü luat de la densii,

totusi iarä1 ii o ad intors, precum trebuia, ba Inca le-ad
mai ddruit dincolo de munti o arä neumblata din Cumania,
pentru ea sa se intOrca pagubele, in carea parte dupa ce
ad facut numitii magistrul, si fratii o cetatuica fOrte tare.
Cumanil spariindu-se, i parendu-le red, ca Ii s'ad luat tot
prilegiul de a putea Intra i ei, strangend nenumerata
Oste ad navalit preste fraçii, mil era acolo, ci cu ajuto-
riul celui de sus, s'au mantuit, i s'ati invins; ba Inca
unil carii s'au supus numitilor frati, s'au i botezat cu mu-
erile i pruncil sei. Ci numitul craid intrand in tara aceia,
vecjendu-o lucrata, pe fratil din tara, carea ii o all in-
tarit lor scaunul apostolicesc, i o ad primit supt apararea
sa, i-aa alungat cu puterea, carea o tiT tu cuprinsa nu
fArä paguba beserecii Romei, IT platea pe an doao marce
de aur, si macar ca si numitului tatalui ted, si tie mai a-
dese off ne-am rugat, ca sa intOrceti acelora tera aceia, ta-
tusi nu ne-atl ascultat, ba ce e mai mult, mergend magi-
strul acela la curtea craiasca, nu numai nu si-ad dobar.dit
cererea, ci Inca s'ad i pagubit fOrte tare : drept aceia ca
sa nu te vecli neplecat, de nu o vei int6rce, ce sa nu fie,
atitat fiind de sfetnicil cel rel, pre marimea ta te rugarn ci
te dojenirn in Domnul, poruncindull intru ertarea paca-
telor, ca avend Nina grije de cunoscinta sufletulul, si de
vestea ta, fiind ca nu se kill paeatul, de nu se va inturna
furatul, numitilor magistru si frati sa. intorci Ora aceia, si
sa le fact destul pentru tOte pagubele. Dat in Lateran 6
calende ale lui Maid, intru al séselea an al Patriarciel
nOstre.,
Epistola acesta sa aduce si de Catona 1 Tu ia sama, cä
prin comaniT aceia sa Inteleg moldovenii sall romanii cel
din Moldova, caril nu s'ad botezat prin fratii teutonicescl,
caci era crestinT, de nu cum-va i-ad botezat adoao Ora,

1 Catona Historiae criticae tomo 5. p. 604.

www.dacoromanica.ro
 4.09

cum ail mal facut unii dintre apuséni cu crestinii de la

rsarit, dupa cum sa va arata si la anil viitort
Anul 1233. Dupa ce s'at alungat comanii i patinachii,
caril mai rètnasése, din partea DachieT cel vechi, cum s'at
aratat la anul 11 52, colonil lul Traian caril aü ramas in
partea ace'sta supt nume de comanl si de schythe, nu
mult s'at asuprit de n6murile de prin pregiur, pana ce
nu s'at ivit tataril in Evropa. Iara dupa ivirea acestora,
destule réle at patimit de la densii, dupa cum O. va arata
la anil viitorT ; incepend de la anul de acum, In carele tn
taiesi-data at pradat nu numai Bessarabia, Moldova si Va-
lahia, ci i Ardéliul cu o parte a Ungariel, precum martu-
risesc annalii biséricil Braseului 1, Sigier 2 si Timon a.
De unde aü venit tataril in Evropa, avtorii nu se na-
ravesc intre sine. Imperatul Frideric4 in epistola craiulul
Angliei trimisa dice, ca at venit de supt zona cea aprinsa
spre méza nOpte ; Thoma din Spalat 5 Turotie 6 j Bonfinie 7
dic, ca sunt mongoli sat mangoli.
Tot intru acela an at (Unlit Bela IV téra Loista che-
mata comitulul Corlard, fiiului lul Ipan din Talmacit, pre-
cum arata hrisovul ce se afla la Lachicl 8.
Annl 1234. Grigorie al IX papa de la Roma, carele ca
un prea bun pastorit alta nu dorea, fara numal sa pcita
trage supt stapanirea sa pre romani si pre lulgarl, asa
at scris in anul de acum catra Bela IV, cel intait nascut
fiiti al lui Andreit al II, craiulul Ungariel, dicend : «In epis-
copia comanilor, precum am inteles, sant nisce Omani caril sa
numesc vlahi (adeca romani), carii milcar a sa socotesc supt
nume crestinesc, totusi supt o credinta avénd alte obicéiuri,

1 Anna les Temp li Coronensis. 5 Thomas Spalatensis f. 608.

2 Sigler f. 53. 6 Thuroczius f. 150.
3 Timon f. 29. 7 Bonfinius f. 286 seqq.
4 Imperator Fridericus apud 8 Georgius Lakits in Mss. Ad-
Pray part. 1. p. 263. versariis.

www.dacoromanica.ro
 410

si naravurl, acélea lucrurl pentru care sa improtivesc numelul

crestinesc. Cad nebagand In sema bisérica Romel, nu de
la cinstitul fratele nostru episcopul cumanilor, carele este
episcopul loculul, ci de la altl pseudo-episcopl, caril tin o-
biceiurile grecilor, primesc bite talnele bisericescl i unil
din craimea unguresca, asa unguri, ca i teutoni i altl or-
thodoxl trecend la densi, i facendu-se mal un popor cu
vlahil aceia, nebagand sema tete talnele le priimesc la o-
lank spre grea scandal& a orthodoxilor, si nu putin& sea-
dere a credintel eel crqtinescI. Drept aceia, ca nu cumva
sti se nasca primejdie sufletelor din osabirea obicéiurilor,
vrend sa impedecam vlahilor prilej de a merge la episcopil
shismaticl pentru talne, episcopulul cumanilor IT poruncim
prin cartea acesta, ea némuluI aceluia sal dee episcop catho-
lic dup. légea lor, carele sal fie lul ca un vicarit, i dupa
asegarea soborulul celul general In tOte supus i ascultato-
rit s. c. 1. Dat in Perusit in 18 calende ale luT Dechemvrie
in anul 8 al patriarcieI nOstre. ,
Din epistola acesta, carea e din cartea 8 epist. 313, si
sa aduce de Asseman , de Rainald 2 si de Gvera 3, pop
culége Ca pre comanil, caril at fost romaniI cel din Mol-
dova, 1-at fost despailit legea in doao partl, in latinl si In
gred, i cel de lege latinesca s'at numit numal comani,
sat cumanl, bd.& cel de legea grecesca, s'at cps vlahl. A
doao tot din epistola acesta potl pricepe, ca cu dreptate
am scris, care le-am insemnat la anul 1232.
Tot la acesta an scrie Acropolitu14: Ca imperatul r6-
.saritulul Ioann Duca, ginerele lul Theodor, carele s'at numit
si Vatate, din imperätesa Irina at avut un fecior, pre ca-
rele rat numit Theodor, de pre numele unchiulul sett, de un-
spre-gece anl In versta, In anul de acum, Ioann_a luT Asan
Inca at avut o fetisOra de noao anT, anume Ilina, carea o
at avut din ungurolca. Imperatul at trimes la acesta soll

(NB. Notele lipsesc din Manuscript.)

www.dacoromanica.ro
 411

pentru logodna pruncilor, §i Ioann al lul Asan (craiul Un-

gariel) inca bucuros at primit solia.)
Despre ungurolca muérea lul Ioann II, craiulul Ungariel
vecll 0 acelea care le-am scris la anul 1222.
Airal 1235. Despre imperatul Ioann Duca 0 craiul Bulga-
riel Ioann II, fiiul lul Asan, ap scrie Acropolitul 1: «Fa-
and legatura imperatul din Lamsac at trecut cu o0ile In
Calliopoit, 0 aducend mahinele, at inceput a bate cell.
tulca, carea o at 0 luat in scurta vreme de la venetiant
Ioann al lul Asan cu muérea 0 feti0Sra sa Inca at venit
in Calliopoit, unde at vorbit cu imperatul, 0 at intarit
preten§ugul. Apol Ioann al lui Asan cu muérea 0 cu fata
s'ati inturnat in Lamsac, unde era imperatesa Irina, at
gatit nunta pruncilor, ispravindu-o patriarhul German.
t Atuncea §i arhiereul Trinovulul, carele era supt cel din
Tarigrad, at dobandit prin decretul imperatesc §i al soboru-
lul sä aiba cadinta sa, 0 sa nu mai fie supt altul.
tIspravindu-se acestea, Irina 0 feciorul noru-sa at re-
mas in partile resäritulul, muérea lul Ioann al lul Asan
s'ati inturnat a casa ; iara imperatul Ioann cu craiul Bul-
gariel adunftnd o§ti, partea de la apus, carea slujea latinilor,
o at facut pustietate, dupa cum iaste clicala schythicesca,
impartind cetatile §ii terile titre sine. ,
A0sderea scrie si Nichifor Gregora 2 ; iara Lecvien 8 scrie :
«Urmatoriul lul Vasilie primatulul Trinovulul ail fost Ger-
man, carele lasandu-se de unirea cu Roma facutd, at -trecut
la patriarhul din Tarigrad, de la care ail i dobandit, ca
scaunul set sa. fia aotoxecpcaoc, ba ce e mai mult, el sa se
cheme patriarh.) German U. numesce pre el Efremie hro-
nograful grecesc, unde scrie nunta feciorulul imperatulul

I Georgius Acropolita in Chro-

nico compendiario cap. 33. 8 Michael Lequien in Oriente
2 Nicephorus Grergoras tomo 1. christiano tom 1. p. 1234.
13. 16.

www.dacoromanica.ro
 412

Ioann Vatate cti Ilina fata lul Ioann al lul Asan craiul Bul-
garieI, a carora cununie o ad bine-cuvintat German al Tri-
novulut Adaoga numitul Efremie, ca el nu scie, din
ce pricing s'ad facut, de el ad dobândit cinste de patriarh
si prin cel sabornicesc si prin cel Impèratesc decret , to-
tusI judecg, ca pentru incuscrire ad facut ac6sta Impëratit
Darg Nichifor Gregora In cartea 2-a dice, ca cinstea a-
céstea s'att dat TrinovitanuluT, ca bulgaril si romilnil eel
dea drepta Dungril sa's1 IntOrca grmele In contra latinilor.
Intru acest an ad murit si Andreid al II-ea craiul Un-
gariel, precum marturisesc totT istoricil unguresci, yelp pre
Haner 1, dupa ce ad ocarmuit Ungaria nu 30 de anI, cum
scrie Turotie 2, si Ranzan 3, ci mai mult de 30 de anT,
pentru ca InsusI cjice in diplomatul ce sä aduce de Catona 4.
eDat In anul DomnuluI 1234, iara al craimel mistre 30.*
LuI Andreid al II-lea indata i-ad urmat Bela al 1V-lea fiiul
WI cel Intaid nascut, carele macar cg at fost cu mult mai
nainte Incoronat, totusl In anul de acum s'ad Incoronot a
doao Ora 5.
Anil 1236. Crestinil In tImpurile de acum sa, manca unul
pre altul, si acésta o facea din indemnul arhiereilor celor
mal marl, cari! numal Intru acéia sa sarguia, pa sa'0 la-
tdsca domniile, iara nu adevarul, nici credinta si dragostea
crestinesca. De aci ad urmat de latiniI varsa sangele grecilor,
si greciT al latinilor; romanil cel de a drepta Dunaril si de a
stang4 Dunaril dimpreuna cu bulgaril avea grige de la calif
vor putea mg mult rapi, de la greci, sad de la latinI ; iara
.unguril, Indemnat1 de Grigorie al IX-lea Papa de la Roma,
numal de acéia sa grija, cum ar putea supune sies't pre
roman! si pre bulgarI: ti rept acéia Bela al IV-lea Inca din

1 Georgius leremias Haner Reg. 8 Ranzanus f. 366.

Hung. Periodi 8. § 158. notis 4 Catona Hist. Crit. tomo 5.
c. et d. p. 703.
2 Thuroczius f. 149. 6 Rogerius f. 295.

www.dacoromanica.ro
 413

anul 1233 sT-ati dat sie titulul acesta: «Bela din mila lul
Dumneclea intaiul nascut al craiuluT Ungarin, Dalmatin,
Croatiel, Ramel , SerbieT , GalitieT , Lodomeriel, Bulgariel
si Cumanin1,» negandind despre acéia, ce i s'aa intam-
plat dupä acëia mal de multe oil prin Marl, despre ca-
ril clic Annalil bis6rici1 Braseu1uT2: «1236, tataril de 'noil
aa pradat Ungaria , si in Ardél aa zabovit sépte anT).
Asisderea scrie Timon 3 ; iara Bonfinie 4 slice : «Cadan ,
unul dintre craiT luT Bat supus1, venind intre Comania si
Rutenia, in trel clile aa calatorit prin padurY, si aa venit
la Rodna cea asecjata pre rnuntY, unde sunt bM de aur si
de argint, pre carele 1'4 intampinat teutoniT, cariT lacuia
pre munt1 in padurT, gandind ca se vor incarca de dobanclY;
ci Cadan i-au asuprit Ma de véste, si pre mulct aa taiat.
Iara luT Aristald comituluY tinutuluT aceluia varvarul i-au
dat parola, si pre sese sate de ostasT al lul i-au ameste-
cat intre ostasil s61).
«Iara Bochetor prefectul ostasilor luT Bat, cu ceia-1'a1(1 cral
tataresd trecend Seretul, aa venit la tinutul episcopin cu-
manilor, pre carea, dupa ce 4 Mut fugarit pre lacnitorl,
o au cuprins si ars*.
Rogerie5, carele au vèclut maY tOte cu ochil sn, scrie,
ca Balgradul din Ardélia Inca intru acel septe anY Nu jefuit
Cadan. Ore cuprins'aa atund tot Ardélul Cadan? cum scrie
Thoma din Spalat6. Ce ea din célea ce voia arata la a-
nul 1238 nu pocia crede c6 sépte anT ar fi zabovit tata-
riT in Ardél.
Cum ca nu numal Ardélul si Moldova le-aa jefuit tata-
ril in anul acesta, ci si Tara Muntenesca cu Bessarabia, a-
1 Donatio Belae quarti facta 8 Timon in Epitome chronol.
comiti Corlardo anno 1233 super f. BO.
terra Loysta, quae exstat in Ad- 4 Bonfinius decad. 2. Lib. 8.
versariis Georgii Lakits. 6 Rogerius f. 320.
2 Annales templi Coronensis. 6 Thomas Spalatensis f. 608.

www.dacoromanica.ro
 414

rata i Acropolitul 1 scriind: «Tot intru acela timp schythele

(romanil), cant mat remasese din uciderile tatarilor, cu
pruncil i cu muierile lor, macar ca sä improtivea bulga-
nil, inotand preste Dunare cu fOl, i trecend Hemul, find
mu1t1 fail de sema, ati cuprins locurile din Machidonia).
Asisderea scrie si Gregora.2.
Iara in cat iaste pentru lucrurile lul Iónn II, al lul A-
san cu imperatul IOnn Vatate asa scrie Acropolitu13: «Ram
al luI Asan urand legaturile care le facuse cu imperatul
IOnn, cerca, cum si-ar putea trage fata de la barbat, pen-
tru ca sa infricosasä de sporiul romeilor. Aa gandit asa
dara pricina, si all trimis la imperatesa stel spuna, c. ve-
nind el cu muérea sa pana In OdrM, ar pofti sd's1 vada
si sd's1 sarute fata. Imperap macar cä pricepea inselaciu-
nea, totusl all trimis fata la IOnn Asan clicend acesta, ca
de va opri el fata, iaste Dumnecletil carele va resplati si
va izbandi. Ci IOnn Asan primindu'sl fata s'aa dus, trimi-
tend indarapt pre cet de langa densa, i trecend Hemul mer-
gea in Trinov, i iaste véste, ca Minn Asan cand lacrama
si sa vaera fata, o ar fi lovit preste obraz, i i s'ar fi
fOrte laudato.
Anal 1237. Acropolitul scrie la anul acesta, ca vedend
latinil sporiul ce'l fäcea imperatul IOnn Duca mu Vatate
asupra lor : «mai nainte all tras in partea sa pre Iaann II,
cu carele aA facut pace, apol pre schythe, pre caril varvari,
pre cobarlal, pre streinI si pre veneticl, cu puine darurl,
ci cu mat multe fagaduinte insotindu-1 sie, cu marl WI de
ajutoria all pornit in cOntra imperatulul Ioann, i fiindu-le
mat aprOpe Zurulul, improtiva cetatel acestia sl-au intors
tOta puterea, find de fall si IOnn Asan cu mil de romanl

' Georgius Acropolita in chro- 8 Idem Acropolita cap. 34.

nico compendiario cap. 35.
4 Georgius Acropolita in Chro-
2 Nicephorus Gregoras Tom. 1.
p . 20. nico compend. cap. 36.

www.dacoromanica.ro
 415

si de bulgarl, sit cu mahine italienesd Pana. and aa

Mut Zurulul luY Ioann Asan In pripa i-a6 venit véste, ca.
i-aa murit muérea cea dintre ungurl, si ca tot intru acel
timp au murit si feciorasul, si episcopul Trinovulul. Pen-
tru aceia gandind ca iaste pedepsa Dumnegeiasca, mahi-
nele le-au ars, si el cat mai curend s'au Inturnat in Tri-
nov. Drept aceia italienil neputend singuri a bate cetatea
aceia, s'au mantuit de baterea nemicilor. Ioann al lul
Asan prea cucernicesce socotind, ca pedépsa aceia i s'ail In-
tamplat pentru calcarea juramintului, s'ail cait din inirna,
si trimi(end soli , et Insusi s'aU parat pre sine de nele-
giuire, si de fapta cea rea. bra Imperatil, ca cel mal 1*-
leg!, pre soli i-aii primit cu dragoste si ail poftit logod-
nica Indärapt, carea s'au si Inturnat la barbat, si iarasl s'ati
facut pace Intre densib.
Cum ca Lecvien 1 gresesce , and scrie , ca Anna mu&
rea lul Ioann II-lea al lul Asan, ail murit pe la anul 1245,
poti culege din epistola craiulul Mil al IV-lea, carea o voia
aduce la anul Indata urmatoriti, In carea Bela chiar scrie,
ca sora-sa ail raposat.
Auld 1238. Ioannichie sail Calo-IOnn Imperatul romanilor
si al bulgarilor, si unchiul lui Ioann fiiul lul Asan, carele
mal cu sama sa numesce numal Asan de pe numele tata-
ne-seu, unise mai nainte de 30 de anI pre roman! si pre
bulgari cu bisérica Romel, pentru ca. R1 atunci sa batea cu
grecii si cu romeii, al carora jug nu de mult il scuturasa
romanil si bulgaril; ci Imputernicindu-se dupa aceia latinil
asupra grecilor, si pre ai nostril Inca nebagendul in sem&
insus1 Ioannichie s'aft sculat asupra latinilor, macar Ca uni-
rea cu bisérica Rome! apriat nu o au stricat, precum s'ail
aratat la anii trec4. Iara nepotul sett de frate IOnn H-lea,
s'ail cum 111 chéma In commun Asan, maritandu'si fata dupa
fliul impératului Ioann Vatate, si dobandind Trinoviténul
1 Michael Legaien in Oriente christiano tom. 1. p. 1234.

www.dacoromanica.ro
 416

cinste de patriarh , de unirea acésta cu totul s'aa lasat,

improtiva caruia asa scrie Grigorie al IX-lea Papa de la
Roma catra Bela al IV-lea craiul UngarieI, carea epistoll
sa afla la Ralnald 1, si la Gverra 2. Ea numaI inchiderea
epistolil o aduc, carea suna asa : *Dintru al carora numer
este si Asan cel fail de lege, carele lasandu-se de unirea
biséricil, si ne wend a fi dintre oile lul Hristos, nici in-
gaduind sa se pasca cu cuventul inveteturil, cu pilda lu-
craril, si cu impartasirea trupulul Domnulul Hristos, pri-
mesce in tam sa ereticl, si'l apara, de care tota tara lul
sä (lice a fi plina).
*Asa dara find lucru vrednic, ca sangele lor sa vina
preste densil, ca si al Ammoreilor, am poruncit fratilor no-
stril cinstitilor arhiepiscopl de la Strigon si de la Calocla,
episcopulul din Perusia solulul scaunulul apostolicesc, si
tuturor episcopilor prin Ungaria, ca improtiva clisulul As-
san, si a teril lul sa vestesca cuventul crucil (land tate
partinirile (indulgentias), carele sa daa tuturor, caril trec
la Palestina, acelora caril saa in persona sa, sail cu aju-
toria vor merge improtiva lul Asanx..
*Tara fiind ea intre lucrurile de evlavie, prin care vrea
marimea cea craiasca imperatulul imperatilor, acesta e cel
maI de fruilte, de te vel apuca din ravna legil Dumnecle-
esci in contra acelora. Asupra acetora sa se aprinda mana
ta, calif sant saa mergetorl inainte al lul Antihart, saa in-
susl sant Antihart1, cariT ne gonesc lOgea fara de sama :
pre extellentia ta o rugam cu deadinsul, si de la tine cel
mal crestin intre printl cu rugaminte cerern, rugandu-te
pentru Tatal, Fiiul si Duhul sant, pentru versarea sangelul
lul Hristosulul tea, scOla-te spre stricarea nemulul celul rea
si intors, carele mult barfesce improtiva numelul crestinesc.
Aprinda-te pre tine ravna credintil cel pravoslavnice, si asa

1Raynaldus ad annum 1238 § 7. constitutionum Pontif. T. 2. p.

2 Aloysius Gverra in Epitome 272. Nro. 18.

www.dacoromanica.ro
 417

te intearm6za In mana tare, si arc intins, ca fugärind pre

eel ciumasl, ca si cum fugarésce Acvilonul norit din nain-
tea fëtil tale, sa punt In locul lor pre unsil Domnulut. Pen-
tru ca not din mila a tot-puterniculut Dumneqed, cu pu-
térea santilor Petru si Pavel apostolilor lut, tie, si tuturor,
cult s'a il. ait adev6rat, si. s'au marturisit, si cu tine se
vor duce in persona sa, sati te vor ajuta, le dam partinirea
deplin, si tarea acéia ta-o inchinam tie; dupa soborul ge-
neral, si altor catholict sa o cuprindett Dat In Lateran 6
calende ale lut Fevruarie, in anul patriarciel nOstre al 11-1e
Vecli pizma cat e de mare,
.5i cat a face stricare !
Mara cre§tint robesc
lire unguri mat sodomesc 1
Rommanil supt grea uninta
Raman fara de credinta 1
Ci Bela al IV-lea mat inteleptesce ail raspuns lilt Grigo-
rie al IX-lea scriindu'l asa :
«Preaosfintitulnt in Hristos parintelut Grigorie, din mila
lut Dumnegeti patriarbulut S. bisérecet Romet, Bela dintru
acéias mil& craiul Ungariel, cinste si inchinaciune intru bite.
«Pornitt fiind din indemnarile Sfintii Tale pre Vatate
imp6ratul grecilor a'l indemna, ca de scaunul apostolicesc
sä fie ascultatoriti, in tot typul ne-am sarguit si cand cu
mat mare nadéjde lucram, iata am trantit a douo-Ora car-
tea de pament, si pre cinstitul episcopul din Perusiq so-
lul scaunulut apostolicesc, carele dupa modrul soliet sale
cu osardie, si cu Intelepciune, nelasand ceva din célea vi-
itOre, ati lucrat la not, ca t6rile lilt Asan, ca ale until sis-
matic, sa ne milostivim a le cuprinde cu putérea scaunu-
lul apostolicesc intru ertarea pacatelor nOstre. Ci fiind ca
pre not ne-ail Inpreunat legaturile pretensugurilor si ale
cumnatiet ; pentru a din r6posata sOra nOstra are fiiil si
mostén, si de poruncile nOstre asa asculta, cat se véde a
fi, un prétinti, ci supus noao, pentru a caruia vatamare
Cronica románilor. Torn. I. 27

www.dacoromanica.ro
 418

sä vor supara totI pretenil si cumnatil, catl am avut pana

acuma in partile Romania Pentru c Vatate pre nepOta
nOstra o aü maritat dupt fiiul sha, i fiind frate cu prea
iubita muerea nOstra craiasa Ungaria cu atata dragoste
iaste catra nol, cat e gata sa se dea pre sine, si ale sale
pentru nol, carele va tinea a fi a sa vatamarea luI Asan,
pentru carele totql cu umilin. ne rugam miliI Sfintenii
v6stre, ca sa ye milostivitl a'l primi cu obicinuita bunk-
tate, de sa va inturna dupa dojenirea nOstra la unimea Sfin-
teI maid! besereci, carea nu numaI de septe orl, ci si de
septe- cleci si septe de orI e datbre a erta pre cel gre-
sit, s.c.l. : Dat in Zolom 7, idus Iunie, in. anul gra-
tieI 1238, WA al craimei nOstre 3»,
Cartea acesta sa afla la PraI 1, unde pOti ceti si célea
ce sant afara pentru aceia lasate, pentru cä nu sa tin de
istoria romanilor,, fara numaI cuvintele acestea :
(Mara de acesta, fiind ca de catra partile Bulgaria in
pamentul ce sa numesce Zemram, carele mai de de mult
era desert, s'ail inmultit cu lacuitorii, cariI Inca nu s'ati su-
pus vre unel episcopil, ca pre acestea sal putem da Ore-
cad! episcopil dupa placérea nOstra, poftim sloboclenie de
la Sfintenia ta".
Pamentul Zemram mi se vede a fi Banatul SeverinuluI,
adeca al CraioveI, despre carele ma! multe voit arata la
anul NicI eat indestulat papa Grigorie IX numal
cu atatarea Belel, ci pre Balduin carele era impérat preste
latinil de la Tarigrad, Inca Fail gatat asupra luI Asan , dupa
cum arata Gverra 2.
Data Asan nu mult &idea cu &Ste acestea, pentru ca
in anul de acum, precum scrie Acropolitu13: ts'ati insurat
a doa Ora, luand pre Irina fata lul Theodor Angel, ne-
ultanclu-se la cumnatia, carea o avea cu fratele tataluI eii

Pray Annalium Part. 1. p. 248. I 8 Georgius Acropolita in Chro-

2 Idem Gverra 1. c. nico comp.cap. 38.

www.dacoromanica.ro
 414

carele sa. culca cu fata lui cea din tiitOre nascuta. Avea
Theodor Angel feclort pre Ioann, si pre Dimitrie, si féte pre
Anna si pre Irina, cu carea Asan ad avut trei prunci, pre
Mihafi, pre Theodoia, si pre Maria. Pentru acëia slobogin-
du-se din prinsOre Theodor Angel prin vointa ginerelul sèd,
0-ad pus in inima, ca sa cuprinda Thessalonica, cu Vote
terile, cate le avuse mat nainte). Vecit si acélea, care le-am
scris la anul 1231.
Ann! 1239. V6clend comanii, sad sa clic mat bine roma-
nil cel din Moldova, ca nu ad vre o tihnéla de tatarii Ca-
ill sa prea apropiOsa de dênsiT, fiind Ca cuprinsése pe vrO-
mea acéia Crimul si Otacovul, si de acolo din an in an
prada pre nOmurile vecine, precum ad lucrat romanii cel
din Valahia de acum si din Bessarabia, de ad trecut Du-
narea, cum s'ad aratat la anul 1236, asa ad lucrat si ro-
maniI din Moldova, de o parte dintre densil ati trecut in
Ungaria supt povatuirea lui Cuten : ca 40,000 din ingadu-
inta luI Bela IV. Cum ca atata ad fost cu numerul co-
manii, caril ad trecut in Ungaria, arata Rogerie 1, Bonfinie 2
si Reva 3; dara in ce an ad trecut, nu se zabovesc istoricil
intre sine, cad Han 4 pune anul 1237, Chemeni 5 anul 1239,
iara Rogerie6 1242. Ea tin cu Haner7, si pun anul 1239
cel de Chemeni pus, ca si dupa Rogerie8, cand ad venit
tataril supt povatuirea 1u1 Bat in Ungaria la anul 1241,
comani1 era aci. La anil trecut1 am aratat, ca comanil de pe
vrémea de acum ad fost o parte a colonilor celor prin impë-
ratul Traian dusI in Dachia. Drept acéia in zadar vread Reva 9,
Anonimul10, si Timonll al face ramasitele hunnilor; pentru
1 Rogerius f. 294. Hung. Periodi 9. § 165. nota m.
2 Bonfinius f. 290. seq. 8 Rogerius f. 305.
3 Petrus de Reva Centur. f. 15. 9 Reva I. c.
4 Han. p. 123. 19 Anonymus in Decretis et vi..
5 Chemeny pag. 57. tis Reg. Hung. part. 2. p. 82. § 4.
6 Rogerius 1. c. 11 Timon in Epitome Chronol,
7 Georgius Ieremias Hauer Reg. f. 162,

www.dacoromanica.ro
 420

ca de iaste asa, di intreb, comanil caril s'at aseclat diva

top istoricil ungurescl Fang& Cris si langa Mulls, pentru
ce vorbesc numal romanesce? 1\T 6 va intreba dOra nescine
si pre mine clicendu'mi : dara comanil caril s'aa asegat in
amandoao Comaniile in cea mare si in cea mica, pentru
ce vorbesc numal ungurésce ? Ea respund la intrebarea mie
pus& : ca. comanil din Comania cea mare si cea mica fiind
amestecatl cu unguril, ail uitat limba cea romanésca, pre
cum o ail uitat si romanil din Olafalati si cel din Chirt
find amestecat1 cu sacuil, cum sa va arata la anil viitorl.
Dail el ce vor rèspunde la intrebarea de mine pusa? Dora
iml vor clice cu anonymul aci adus , ca multe targurl si
sate din Moldova ail nume unguresc pana astaql, ci acesta e
numal barfela; pentru di Iasil, Tamasescl s. c. 1. numal de
secul sa numesc Isvasar, Tamasfalva s c. I. iara nu si de
MoldovénT. Apol unguril, cari nu sciti vre un cuvênt ro-
manêsce de unde au qicala acOsta : «Cat e tara ungurOsca,
nu e ca fata romanOsca., Au nu de la craiul lor Ladislav IV?
pre carele l'ati prapadit dragostea cumanilor sail a roma-
nilor, cum sa va arata la locul W.I.
Tot la acesta an pune anonymul cel romanesc 1 mOrtea
lul Radul voda Negru, si clice ca acestuia i-ail urmat in
scaunul Valahiel intru acesta an Mihail cel dintaiil, carele
ar fi domnit pana la anul 1258. GresOsce asa dara Hor-
nie 2, cand scrie, ca lul Radul voda Negrul i-au urmat
Vailad voda.
Anal 1241. Acropolitul la anul a.cesta scrie 3 intaie mdr-
tea Impèratesil Irinel a mueril luT Ioann Duca sail Vat*,
apol qice: «Nu mult dupa acéia et murit si Ioann Asan
craiul Bulgariel, barbat ca acela dintre varvarl, carele nu
numal cu al s61, ce si cu cel streinl ail fost prea bun ;

1 Anonymus valachicus in Ms. 8 Georgius Acropolita in Hist.

cap. 44.
2 Hornius in Arca Noe p. 309. Cap. 39.

www.dacoromanica.ro
 421

pentru ct celor ce venea la densul, i mal ales romeilor,

prea bine si omen6sce le platea léfa. Murind el, i-ati ur-
mat in domnie feciorul lul cel din ungutoica näscut, Ca Ili-
man, carele avea o sora ce sa numea Thamar. Iara din
fata lul Theodor Angel avea Ioann al lul Asan, precum
am cps, treI pruncI, pre Mihail, pre Theodora si pre Maria.
Caliman mostenind craimea parintésca, aü inoit pacea cu
Imp6ratu1 Ioann, i asa era bite In linisce.,
Ci nu era In liniste Moldova, Ardélul i Ungaria cu te-
rile de prin preglur; pentru ca In anul de acum, cum scrie
Turotie 1 si Thoma din Spalat 2, iara nu in anul 1242, cum
vrea Timon 3, ati venit Bat cu 580,000 de Wall dupa
cjisa luI Rogerie 4, si terile aci numite asa le-au jefuit
stricat, precum scrie Imp6ratu1 apusuluT Frideric WO. craiul
Angliel6 qicend : (Dupa ce aü venit la cea Impoporata co-
lona a comanilor, ad populosam cumanorum coloniam, nu-
mip !Marl, pre ei cu totul Imprastiindul i-ad invins, si
pre cariI nu i-ati mantuit fuga, i-ad Met sabia cea incrun-
tata, a carora vecinatate pre rutenil, ceI ce nu sant departe
de el, nu i-ati inteleptit sa se pazesca de némul necuno-
scut, ci batênd tMaril Chieva cetatea lor cea mal mare,
craimea acea vestita a lor Inca s'ad sodomit, taindu-se la-
cuito ril . *
tPerirea ruteniler ar fi trebuit sa. destepte pre unguriI eel
din vecini, ca sa se pazdsca, i sä se intarésca, ce n'a5
facut, cad craiul lor ati fost lénes, i prea sarac, pana
cand i-ati venit soli si carp de la Wall, ca de vr ea sa
traiasca el si al s61, prin inchinarea sa si a tëril sale, sa
grabésca castiga gratie. Darä nici asa infricosat art voit
a da pilda la ai s6I si la alp, ca timpuria sa se gatesca
a sta in contra nemicilor ; ci ne bagand sama pre protiv-
I Thuroczius f. 149. Rogerius f. 294.
2 Thomas Spalatensis f. 610. 5 Imperator Fridericus in Epist
3 Timon in Epitome chronol. ad regem Angliae data quae exstat
f. 31. a'pud Pray in Annalibus p. 263.

www.dacoromanica.ro
 422

nicT, bizuindu-se locurilor, cu sumetie sari cu nepri-

i
cepere ag dormitat, 'Ana cand 1-au Impresurat !Mara de
tOte partile. Nendu-se unguril fail de véste impresurati,
ca cel ce nu era gatiti, aft vrut sa puna tabara improtiva
lor, i find ostile numal cinci miluri departe de la olalta,
Mara, canT umbla inainte, in reversatul cjorilor aii nava,
lit In graba preste tabara ungurilor, i omorand intaia pre
episcopi, pre mal mariT terii, cariT statusa improtiva, ne-
spusä multime de unguff aü Mat, facend ucidere neaudita,
carea nu s'ag fäcut inteo bataie din vec. Craiul avend cal
fOrte bun, de abde aft scapat cu fuga, i au mers la cea
frätesca din Il lyric cu putineT ostasi, ca barem acolo sä se
mantuiasca. Biruitora drept aceia aü cuprins tabara i 1.6ta
bogagia ungurilor, i cuprinclend partea cea mai buna a
Ungariel, carea e de-a stinga Dunaril, pre lacuitorT I-au
tact, tad pradand i arclend, Ingrozind si pre ceT ramasi,
ca tOte le vor sodomi, precum ne-ail spus episcopul Ta-
tuluT, solul numitului craiului Ungariel la curtea nOstra,
apoT la cea din Roma trimis. Acesta trecend intaig pre la
noT, asa aü marturisit despre acestea, carele ag veclut cu
ochil seT, i marturisirea lul este fOrte adeverata.)
Perirea acesta de Wail niminea o ai putut maT chiar
si maT pe scurt scrie, de cat cum o aü scris impératul Fri-
deric, ale carue cuvinte : timpoporata colonia a comanilor)
bine le insamna, pentru c. in Dachia veche de la urzirea eii,
n'am cetit sa fie alta colonie, fara numal colonia lul Tra-
ian ; asa dara cand ag scris asa Frideric, prin comani
ag trebuit sa intelOga pe romanT sag dOra asa aü i
scris el, pentru Ca originalul (isvodul) nu l'am veclut cu
ochi mieT. Care lucru de cumva iaste asa, t6te barfelele
despre comanT i despre romanT ce ciunta odata.
Cum 0 tatarif treT anT intregi aü petrecut in Ungaria,
marturisesc Turotie 1 Ranzan 2, Bonfinie 3 i Reva 4.
1Thuroczius f. 150. I 8 Bonfinius f. 301.
2 Ranzanus f. 367. I 4 Petrus de Reva centur, f. 15.

www.dacoromanica.ro
 423

Anul 1243. La anul acesta alta n'am aflat, fara numal hri-
sovul acesta al lul Bela IV :
tBela din mila lul Dumnecleti craiul Ungariel, DalmatieT,
CroatieT, Ramel, SerbieT, GaliVeT, Lodomeriel si al Coma-
nieT, tuturor crestinilor, cariT vor ceti cartea acésta sana-
tate In Mantuitoriul cel adevërat. Marimea craiasca poftele
céle drépte ale supusilor trebue sa le primesca, ca plinin-
du-le cOrerile, cu atata maT ascultatorl sal fad,. Pentru a-
césta 1nsciintam pre tot1 ceT de acum si ceT viitorT, a dupä
ce am trimis nol pre credinclosul nostru Lavrentie voIvo-
dul dup bataia cu tatari dig partile ArdéluluT, ca sa a-
dune poporele céle rasipite, si sa indrépte in locul si cu
putérea nOst.ra tOte, ate va judeca a sant spre folosul
nostru si al teril; numitul Lavrentie voIvodul socotind slujba
si credinta spre nol aratata prin unif soli, adeca prin co-
mitul Lintec, si fratele lul Herman, acestora le-a. it daruit
de uric ni..te sate, din tinutul cetatuTciT nOstre din Dabaca,
adeca Fatateleche, Baciunateleche, Cegheteleche ; iarà cum-
natuluT numitilor Lentec si Herman, lul Hristian, un pamênt
din satul Nosfalati, ca de 20 de plugurl, jails [ ] credinta
lul, care parnênt sa tinea de noT. Si acésta ne-ail spus cu gra-
iul lul acelas Lavrentie, and ati venit dupa acéia la not
Iara numitil Lentec si Herman cu Hristian cumnatul lor ve-
nind la nol ail cerut, ca sa ne milostivim a intari darul de nu-
mitul credincTosul Lavrentie volvodul lor facut. Nol drept a-
céia primind drépta c6ierea lor, daruirea numituluT credinclo-
sulul nostru, a lul Lavrentie volvodul, avêndu-o placuta si
statornica, o intarim prin scrisOrea acésta, carea o pecet-
luim cu 1ndoit pecetnic. Dat in anul domnuluT 1243, 16
calende ale luT Fevruarie in al cjecelea an al craimel nOstre.)
Ci anul craimel trebuea s6. fie al optulea, asa sa va lovi
cu aniT craimel lul Bela in alte hris6ve pusl. lara hrisovul
sa afla si la Catona 1, si la comitul Sécény 2 Mie sa véde
1 Stephanus Catona in Histo- 2 Diplomatum C. Francisci Szét-
ria critica Tom. 5. p. 10. I senyi, Tom. 2.

www.dacoromanica.ro
 424

a fi dat din Dalmatia, cad Bela in anul acesta Inca nu se

inturnase In Ungaria.
And 1244. Plinind tätaril trel ani in Ungaria, in anul de
acum o ad lasat desarta i nacajita ; iara Bela IV craiul
Ungariel prin ajutoriul hospitalilor din Rod sad al Ioannitelor,
siprin stradania comitilor de Franghepan s'ad inturnat a
casa si ad inceput a lecui célea stricate 1.
Sciind Calliman cä Ioannichie impèratul ro-
Anal 1245.
manilor si al bulgarilor, carele aü fost fOrte bun cu mosul
sü Asan, s'ad Post unit cu Innochentie III Papa de la
Roma ; el Inca s1-ail pus in inima, ca sa se unesca. cu In-
nochentie IV, macar cà Grigorie IX prea mile facuse im-
protiva tatane-sed al lul Ioann II, al lul Asan, cum s'ad
aratat la anul 1238.
Cugetul lul Calliman intelegendu'l Innochentie IV carele
n'au fost asa de infocat la fire, cum era Grigorie IX an-
tecessorul lul, indata ad trimis la Calliman, i l'ad indem-
nat sa se unesca cu biserica Romel, fara de sabor. Sabor
Inca va strange pentru Calliman, numal sa trimita Calli-
man solil sël.
Mal pre urma scrie acelas Innochentie catra Cabman,
pre carele Ii numésce timpérat Bulgariel) ca trimite la den-
sul nisce minoritl Omen! invatatl i cucernid, pre caril ca
se'l asculte, si sa le dee diplomatul sea, cand sä vor duce
la Marl, si alte némurI mar de departe, sa rOga din Lug-
dun in 12 calende ale lul Aprilie, anul patriarciel sale al
2-lea, al domnulul 1245, precum se véde din bula luT,
carea se aila la Ralnald 2.
Iara Aloisie Gverra3 scrie cä nimica ad isprävit Inno-

' Parschitius pag. 44. Feinye- 2 Raynaldus ad ann. 1245. § 11.

rus p. 665. nota d. Rogerius f. 3 Aloysius Gverra in Epitome
321. Boniinius f. 301. Petrus de Constit. Pontif. tom. 2. P. 530.
Reva centur. f. 16. Nr. 6.

www.dacoromanica.ro
 426

chentie IV, pentru ca Calliman craiul Bulgariel at rdposat

in anul de acum In v&sta de 18 ant
Acropolitul 1 Inca asa scrie la anul acesta : «Obladuind
Bulgaria Calliman filul lul Ioann arl lul Asan in versta de
18 anT, imperatul Ioann Vatate at venit la Hebru, carele
curä pe langa manästirea Beris chemata, si sa numdsce
Morita,acolo s'at insciintat de ocarmuitoriul Ahridel,
cum ca Caliman at murit. De acolo grabindu-se in Fi-
lippi, s'at sfatuit : navali-vor preste bulgarl ? Si fi-le-va lesne
a'l [sic] bate Serra ? UniT se improtivea ; dara marele domestic
Paleolog cjicea ca trebue cercata Serra. Sfatul acestuia
i-au placut impèratului, si mergênd la Serra, au aflat ce-
tatea stricata 'Ana in pament, si deschisa ; iara cetatuica
pazita de Dragada. Cetatea o at cuprins dupa cate-va
césurl, si o at jefuit. Dragota Inca at inchinat cetatulca
imperatulul, si dobandind bani si halne, at fagaduit ca si
Melenicul incal va da.,
«Si afland pe Litobul prefectul cetAtii bolnav de piciOre,
si zacend in pat, at venit lacuitoril, si at dat Melenicul
de bunt. voie. Afara de acéstea at luoat Stenimahul, Tepena,
si tOte targnrile si satele de supt muntele Rodopei, si at
remas otarul Hebrului, at cuprins si despre mdcla nOpte
Stumpiul, Hittobul, Belesbudiul, Scopiul, Belesul, pamentu-
rile pill in Prilap si Pelagonia, Neostapoiul si Prosacul,
apoi Wend legatura cu bulgaril ca preste acélea nu vor
tréce, mai multe n'ail cercat.»
Iara in locul lul Caliman at statut crait Bulgariel Mi-
hail, fratele lul cel din Irina, fata lui Theodor Angel nascut,
cum s'at cps la anii 1238 si 1241.
Anul 1246. Fiind ca la anul de acum alta n'am de a scrie,
voiii intOrce diplomatul lig Bela al IV-lea pe romanie, ca
sa poti vedea cata paguba at facut tatarii in Ard6l, si

1 Georgina Acropolita in Chronico comp. capp. 43, 44.

www.dacoromanica.ro
 426

ate, i ce sate aq avut episcopul cel latinesc dit1 Ardel

pe vremea ac6sta, care diplomat asa suna :
Bela din mila lul Dumnaleil craiul Ungariel, Dalmatiel,
Crogiel, Ramel, Serbiel, Galitiey Lodomeriel si al Cuma-
niel tuturor crestinilor, caril vor vedea cartea acésta sana-
tate si tot binele. Luarea cea buna de sama a crailor din
diregatoria ocarmuitorilor aduce cu sine, ca cérerile célea
drépte a credinciosilor O. le primésca si sä le plinésca.
Drept acéia prin rândul acestora voim sa villa la insci-
intare celor de acum si celor viitorl , cum ca venind
Inaintea -nOstra cinstitul parintele Gall episcopul Ardélulul,
cu umilinta i cu plecare ne-au aratat , c pustiindu-se e-
parhia prin protivnica gonire a tatarilor,, la atata rarime
de lacuitorl aü venit, cat de pe vrérnea goniril, pana la
vrOmea lul , saü nici uniT, saü tocria putinl lacuitorl
sant in Alba, scaunul episcopiel sale, §i In céle-lalte curtl
episcopescl, care sl chema : Herina, Bilegul din varmegea
Dabacel, Gilaul din varmegea Solnoculul (de misloc); nicl
sa aduna inteensèle , de nu ne vom milostivi a le da
mal marl sloboclenil. Nol drept acéia gandind, ca din crés-
cerea cinstel episcopescl marimea craiasca Inca. sa Malta,
ca bisérica acéia sa se pal r6duce la starea eil cea mal
din nainte, din osebita mill craiasca gratia acéstea o fa-
cern, ca si cel mal din nainte lacuitorl din numitele sate
de cumva inca mal custa, i colonil eel sloboill, cad sa vor
aduna de noti, de judecata voivodulul carele va fi, a is-
pravnicilor si a tuturor judecatorilor cu totul sa fie scutitl,
ai [numal] inaintea episcopulul si a diregatoriulul, pre carele
11 ya pune el [sa se judece]. i de cumva epescopul saü
diregatoriul lig, aü n'ar vrea sa le facà dreptate, aü n'ar
putea face puntru greotatea lucrulul, cauza acéia numal
marimel craescl sa se trirnitä pentru judecata. $i ca gratia
Ingaduintel acestia sa fie depururea, cartea acésta o dam
cu Induplecata pecétea mistra intaritl. Dat In anul Dom-
nulu 1246, 2 none ale lul Mahl, al craimel nOstre 11.)

www.dacoromanica.ro
 427

Precum arata Feiervari 1, la carele sä i afld, diplomatul

acela s'ati intdrit de Stefan al cincilea in anul 1279.
Anal 1247. Craiul Ungariei Bela al IV-lea vrend sd. res-
plAtesca facerea de bine a Ioannitelor, cu al cdrora aju-
toriti s'ati inturnat a casa in anul 1244, in anul acum cur-
getoria le-aa däruit mare parte a Banatului Craiovel prin
Hrisovul carele sunt asa :

dn numele sfintel Troite si al neddspArtitel Unimi Amin.

«Bela din mila lui Dumnecleil craiul Ungariel, Dalmatiei,
CroatieT, Ramel, Serbiet, GallitieT, Lodomeriei si al Cuma-
niei pururea.
«Marimel crailor, i diregAtoriel celor invätaci sä cuvine,
-ca intre celea-lalte cu arata mai mare rdvna sä se silesca
imulti supusii, cu cat mai mult ii sä ina1ä valva cu
multimea norOdelor celor de supt densii, mai vârtos
cd, pururea pacea si securitatea crailor si a craimilor
stä in tärimea supusilor bor. La acésta mai vine Inca., si
cuprinde in sine partea cea mai mare a griji crdescl, ca
pre acéia cu milostivi ochi sd'i vadd, i cu mai marl facerl de
bine sal incarce, de la caril i folos vremelnic se asteptd,
imperatul imperatilor mat mult sa cinstésce.
«Drept aceia asa cugetand, i indelung sfAtuindu-ne cu
cinstitul bArbat, fratele Rembald, marele magistru al cd-
silor hospitalulut din Ierusalim, celor dincOce de mare, iu-
bit pretinul nostru, si cu printil si baronil teril n6stre cum
am putea impopord, crdirnea nOstra, carea mare pagubd ati
suferit prin protivnica ndvälire a némului varvar, ce sa nu-
mesce Wart, nu numai in pérderea averilor, ci si in uci-
derea lacuitorilor ; cu toti in commun Intru acesta ne-am
vorbit, ca (Pentru cä acelasl magistru cu numele casit hos-
pitalulul s'aa legat pre sine si casa hospitalulut din bund vo-
inta sa, c intru ajutoriul craimei nOstre, spre apärarea cre-
dintei crestinescl va prinde arme dupa forma mai gios adusd,
Carolus Fejérvdry in Annalibus tomo 2. Nr. 367.

www.dacoromanica.ro
 428

si ca intru impororarea terit nOstre ne va ajuta cu sfatul, si

cu credinclOsa impreuna lucrare, nici sa va trage de la con-
ditiile ce se vor pune acust in cartea acésta). «Se'l daruim si
dam lul si printr'ensul numitet cast tot pamentul Zevrinulul
cu muntil ce sa tin de dênsul, asisderea cu chenezattirile lul
Ivan si al hit Farcas, pana in riul Oltulul, luand afara pa-
mentul chenezatulut voivodulul Limoiu, carele il lasam ola-
kilor (adeca romanilor), precum Vag avut acestea si pana
acuma.
lc Totust asa le dam , cat tinem pentru not si pentru
urmatorit nostril, glumatatea din tOte folosurile, veniturile
si slujbele din tot pamentul Zevrinulut si al chenezaturilor
ce s'ail numit ; numal ceia-lalta glumatate dand'o spre
traiul casil, si de aci luand afara besérecile ale acute, si
care se vor face in t6te paménturile mat sus clise, dintru
ale carora veniturl nimica tinem pentru not, remanênd in
loc cinstea si cadintele arhiepiscopilor, si ale episcopilor,
carea le-ati avut mat nainte.
«Luandu-se afara si tOte morile impreglurul otarelor a-
celora 'Acute, si céle de a sa. face macar unde, afara de
célea dintra Litva cu olatele si samènaturile, acute cu chel-
tuelele fratilor casil acOia, cu fanatele si pasunile pentru
dobitOcele lor, asisderea cu pescariile, care sant acuma, sail
O. vor face pentru dello, care tOte le lasam spre folosul fra-
tilor acestora.
e Pescuitu I din Dunare, si pescariile din Celeg, le tinem
not si clisilor frat1 de commub. Asisderea si jumatatea tu-
turor veniturilor si a folosurilor, care sa vor culege craiulul
de la romanil mil lacuesc in Litva, cu tinutul Harsa culul,
va fi a craiulul, casa hospitalulul va lua ca mat in sus.
e Acésta inca o voitn, ca numitil romant sa fie datort a
sta intru ajutoriul clisilor fratt bine gatitt de Oste spre a-
pérarea teriT, si spre izbanda necuviintelor, ce ni s'ar face
prin streint, si in asémenea intamplare fratil Inca sa fie
datorl a ajuta pre olachi sail romant, cat le va fi cu putinta.

www.dacoromanica.ro
 as
(La acéstea din grile, care sà vor putea duce din macar
care ocnä din Ardélit, cu cheltuelele de commun, adeca cu
ale nOstre si ale fratilor numituluT pment sail tinut , si
al pirtilor celor de ctiträ Bulgaria, Grecia si Cumania, r6-
maind in locul s6ti, cadinta episcopésca. Asisderea si din
ban!, caril vor curl acolo din vointa crAiascä si sfatul ma-
gistrulul cäsiT, carele va fi, glumAtate o tinem noao, precum
s'ail cps si despre célea-lalte veniturl, bit ceia-lalta giumä-
tate sã va da spre folosul numitel cdsl, r6maind intregi ca-
dintele besérecilor.
e Oranduialile, care le va face si magistrul despre scu-
tintele si judecatile boérilor si ale altora care li s'ail dat
lor, pentru di de airea ati venit s6. läcuiasca acolo , Inca
le vom avea placute si statornice, remaind Intrégä partea
noastra din veniturl si din folosurt Adaogand ac6sta, ca
de sä va da sentencie de v6rsare de sânge improtiva mal
marilor terib acéia, si s5. vor simti ingreoet,b, pot facq 're-
curs la curtea nOstra.
tAdaugAm si acésta, cà de ar veni ceva Oste asupra craimel
nOstre, de ce sa ne feréscd DumnecleiT, atund a cincea parte
din ostasil teril sti fie datorl a veni, si a sä bate pentru cra-
imea nOstra. Iarä de vom porni noI cu 6stea nOstrl asupra
bulgarilor, grecilor si a comanilor, a tria parte din cel harnici
va esi, si din dobanda si cea miscatOre si cea nemisd.tore
numita casä va lua parte dup. numerul ostasilor din Ze-
vrin, si dup. armele lor.
gLangà acésta am aruit numitulul magistru, si prin
muntiT Ardélulub WO. Cumania supt acelea conditiT, care
s'aii clis maT in sus despre Zevrin : luilncl afar& téra lul
Seneslav voivodulul olachilor (romanilor), carea o lästim a-
ceforasl precum si pnt acuma o ail tinut, si tocma supt
conetitiile acélea care s'ati ortmduit maT In sus despre tara
Litva.
«lard acésta nu vrem a o tréce, cã de la intrarea cea din-
taio a me adése-orl numitilor fratl, pana la 25 de anT bite

www.dacoromanica.ro
 430

veniturile Cumaniel intregi le va avea numita casd, afard

de tara lul Seneslav cea mal nainte clisd, din carea nu-
mal gIumAtatea veniturilor si a folosurilor o va dobandi.
«lard dupä ce vor trece aceI 25 de anI , glumblate tu-
turor veniturilor, folosurilor si a slujbelor, prin fratil nu-
mite! cdsI, pre cari1 II va primi si jura mdrimea crdiascd,
se va plAti fisculuI, ci asa, ca tot al cincilea an sd se so-
cotescd prin trimisul nostru tOte veniturile, slujbele si fo-
losurile, care yin de acolo.
lard cheltuelele care sd vor face in paza cetatilor sag a
tArimilor, precum noao, asa si fratilor sa fie commune,
remAind alte conditi1 pentru not si ludrile afard pentru casa
hospitalulul in Cumania, precum despre besered , moil si
allele, care tOte s'ati insemnat ma1 in sus despre Zevrin.
«La zidirea cetdtilor in Cumania, si la aperar ea ei1 im-
protiva or cdrora nemict vom fi intru ajutoria fratilor cu
sfatul si cu puterea, cAnd va fi de lipsd si vorn fi poftitl,
Inca si in persona nOstrd mergend acolo, de nu vom fi
impedecatI cu altele.
«Le-am mai ddruit acelor frap pdment de 400 de plu-
gull in Felcetig, sail airelea in Ardel vom umplea numerul a-
cesta, unde ni s'a pdrea cd este ma1 de folos fratilor la in-
trarea in Cumania sad in Zevrin, despre care ddruire vom
da carte osabita..
«Dec1 casa hospitalulul ma! pre usor sa pad aduce pre
mare de ce va avea op spre folosul teri1 nOstre si a lor, le-am
ddruit cetatea Scardoca de fang mare, cu tOte cddintele
cAte sd tin de densa, si prediul Teisat, cu otarele si fo-
losurile, cu care Fail tinut prea iubitul nostru frate, repo-
satul craiul Colornan, rémdind cddintele beserecilor intregt
«Preste acetea am ddruit ma! sus numitilor fratl Omen-
tul Vaila chemat de Fang Dundre, nu departe de Zemlin,
scotendu'l de sub cetatuIca Crisseulul, cu tOte cadintele si
folosurile lul, cum l'ati fost tinut Nicolae, fratele luI Hu-
ghelin.*

www.dacoromanica.ro
 431

«Mal incolo, magistrul adése-orl gis, maI nainte pentru

darurile nOstre, care le facem, sag le-am facut, pentru
pricinile mal gios scrise, ag fagaduit cu numele casil, ca va
prinde arme asupra tuturor paganilor, oil de ce ném vor fi,
asisderea si improtiva bulgarilor ; iara in contra altor isma-
ticl numal atund, and vor vrea sa se apuce de craimea nO-
stra va da ajutorid ; si acuma va aduce spre slujba tug nO-
stre 100 de fratl bine intrarmatl, si cu cal bunI 0.4; iara in
cOntra Ostel crestinesa carea ar vrea sa intre in tara nOstra,
s'at legat cu numele casil, cà va da 50 de fratI intrarmatl
spre paza si ap6rarea cetatilor si tarimilor celor din margini,
precum sant Pojonul, Mosonul, Sopronul, Cetatea de ferr,
cetatea Alba, si si mal in gios unde va vrea craiul sal. i Wile;
§i 60 improtiva tatarilor, de se va intampla ca el se intre
in tara nOstra, ce sa nu dea cel de sus, carora tuturor,
OA ce vor fi in paza cetatilor si al tarimilor, craiul le
va da lefa.
«S'ag adaogat si acésta cu numele casiT, a magistrul
carele sa va trimite de preste mare sag de airilea spre o-
carmuirea casilor din craimea 'Astra, in intrarea sa va fi
datorig a fagadui supt juramintul cel in cinul sOg obici-
nuit, ca va fi credincios craiulul si teril ; ca va tinea el,
si pre aI sel incal va sili sa tina fara de inselaciune tOte
cate s'ail oils mal sus; ca va avea grije, si sa va sirgui,
ca sa se impoporOsca clisele tell, ale craimel nOstre ; si
ca pre prosta din craimea nOstra, orl de ce conditie sag
ném vor fi, si pre sasl sag teutonl din craimea nOstra,
nu'l vor primi sa lacuiasca in terile maI sus (Jim, fail de
osebita craiasca ingaduinta.
«Preste acéstea am adaugat no!, si ag primit cjisul ma-
gistru cu numele numitel casI, ca de s'ar intampla, ca
magistrul carele va fi, prin sine sag prin al seI sä calce
vr'una sag mal multe din conditiile, la care s'ag legat
ma! sus, si a treia Ora dojenindul, n'ar baga de sama; si
marele magistru cel de preste mare, cercat find despre

www.dacoromanica.ro
 482

partea craiului dupa cuviinta, hid n'ar indrepta smintéla

supt cursul unui an, dupa ce s'atl insciintat smintéla sa o
indrépte judecata dupa placérea sa, luand veniturile numi-
tei casT, sag almintrelea, cum va fi si smintéla.
«Asa dark ca bite si fiesce-care dintre cOlea ce s'ail ce-
tit acuma in augul nostru si al baronilor nostril si aiba
tarime de pururea, in cat iaste de persona nOstra, am dat
drepta cea craiasca, si am fagaduit, ca pana cand sa. vor
tinea legaturile céle despre partea casii Mcute, noi inca
tOte cate s'ag scris mai in sus le vom tinea, si vom face
ca sa se Vona si de aItii, dand cartea acésta intarita cu
bula nOstra cea de aur, si pre mai adése ori clisul ma-
gistru In numele casii hospitalului cei numite am poruncit,
sa le statorésca credinciosul si iubitul nostru magistrul Ahil,
prepositul din Alba, si supt cantellariul curp nOstre.
«Dat prin manile cinstitului parintelui Benedict, arhiepis-
copuluI Colocii , si cantellariului curtiI nOstre find c. p.
Stefan arhiepiscop Strigonului iara episcopi In anul
de la intruparea domnului 1247, 3 none Iunie, in anul
craimei nOstre 12,.
Din diplomatul acela, carele sa afla la comitul Frantisc
Seceni1 poti vedea, ca romaniI dupa ce ag perit patinachi
si s'ag alungat comanii cei adevarati din Dachia véche,
cum s'ag aratat la anil 1122, 1152, 1186, nu numai nu-
mele varvarilor acestora l'ail primit dandu-li-se lor de altii,
ce forma imp6ratiei lor Inca o ail tinut ; pentru acéia ati
avut atatea chenezaturi, cate vecli in hrisovul acesta : ba inct
si mai multe; caci cine scie the chenezaturi ail fost in
WM Cumania, tot pamentul cat iaste de la Olt, si mutii Ar-
délului intre Nistru si Dunare, pana in marea Négra; cum
face [pomenire] Bela, craiul carele Cumania aa luata nu o
ag avut supt sine vre-odata. Milt numal au dorit sa o aiba, si

1 Comes Franciscus Szétsenyi Diplomatum t. 2.

www.dacoromanica.ro
 4.3a

pentru aceia o ad 0 daruit Ioannitelor, despre carea asa

scrie Enghel 1
(Mi se véde cd Ioannitele s'ad n'ad intrat la stApAnirea
Zevrinului, sad de ad intrat, ad trebuit curdnd sd iasã pen-
tru puterea protivnicilor din vecini, s'ad cd dOrd s'ad che-
mat de insusT Bela al IV-lea la rdzboiul din Stiria, care l'ad
inceput la anul 1249.A
Mull 1252. Daniil Cornides 2 omul cel mal invetat pe vre-
mea mea, la anul de acum aduce diplomatul acesta :
(Bela din mila lul Dumneqed craiul Ungariel, Dalmatiel,
Croatiel , Ramel , Serbiel, Galitiel, Lodomeriei si al Cuma-
niel, tuturor, caril vor vedea cartea ac6sta sanatate in man-
tuitoriul cel adevèrat. Purtarea blind de grije a craiulul trebue
di intampine cu cuviOse darurl pre cel ce'l asculta pre el, ca si
a1V1 dinfru pilda ca ac6sta sà se aprindA spre faptele credin-
til : drept aceia, voim ca prin randul acestora la a tuturor in-
sciintare sa vina, cd venind la nol Vinchentie comitul, fiiul se-
cuiului Acadas din Sebus, ail porta de la nol, ca sd ne mi-
lostivim al ddrui lui pamentul Zek, carele fusese Ore-cand
al sasului Fulcum, ce remdsése gol si fdrA de lacuitorl, prin
jefuirile tatarilor, carele iaste intre tinuturile olahilor (ro-
mdnilor) din Chert, sasilor din Barassu, si tputul Slcuilor din
Sebus. Si noi plecandu-ne cererilor celor drdpte, socotind
vredniciile, care din pruncia lul si in tard si afar& de tara
nOstrA in ducerea solilor s'ati sarguit a le arAta cu indes-
tulare, pdmentul numit cu folosurile si cddintele lui ram
(lama lui, si prin el mostenilor si strAmosténilor lui de pu-
rurea, carea pament 1 l'am si dat in man& prin credinciosul
si iubitorul nostru Ladislav voivodul Ardélului, si comitul
din Valcu. lard metele sad terminil pamentului aceluia,
precum ne-ad insciintat insusi Vinchentie, asa sa osebesc :
Meta dintaid incépe de la resdrit preste un del anume Vecul,

' Ioannes Christ. Engel in ant. 2 Daniel Cornides Diplomatum

Hist. Valah. part. 1. p. 146. Mss. tom. 2. p. 82.
Cronica romeinilor. Tom. 1. 28

www.dacoromanica.ro
 434

i vine la Olt, pand in partea de carà arneqd-qi, si prin

numita apa Oltulul sa pogerd la nisce rape pand la tnécld-
neptea, si merge mult pre un riusor pand la capul riu-
sorulul, si de acolo sa sue la o alma, carea sd. chiamd
Berc, si de acolo apropiindu-se de qisul del Vecul de chträ
resdrit, si asa sd othresce. lard pentru ca qisa ddruire sa.
alba tarime de pururea, i-am dat cartea acesta intdrird cu
duplIcata pecetea nesträ, in anul Domnulul 1252. 13 cal.
Sept. al crdimil nestre 17.,
LAudatul Cornides, dupa ce ati adus inainte hrisovul a-
cesta, carele este a grofilor Nemes de Hidveg, qice : cd, pd-
mentul Zec ail fost, unde iaste acuma Hidvegul si Arapa-
taca; cd. Sdbusul iaste scaunul 6,Epsi si cd lockirile roma-
nilor din Chili le-ail cuprins sdcuil.
Anul 1253. Innochentie IV papa de la Roma, veqend cd.
antecesorul lui Grigorie IX l'ail rdzbit cu iutimea , cat s'aft
facut patriarh Romel, indatti almintrelea ail inceput a lucra
cu cel ratacitI , pentru cã pe bulgari si pre romanil cel
de a drepta Dunaril in anul 1245 cu blandqe il chemasä
la unire, fdgaduindu-le, cd sabor Inca va stringe pentru el.
Veql pre Gverra i. lard in anul de acum romanilor celor
de-a stanga Dunaril , caril yin aci supt nume de comanl,
multe deslegarl 2, si mal multe pärtinirl le fagaduesce, numal
sal pad uni cu besérica Romel 3.
And 1255. S'ail aretat la anul 1245 ca murind Calliman
craiul romanilor si al bulgarilor, impératul Ioann Vatate
nemica ail socotit pre Mihail urmdtoriul lul Caliman, pen-
tru ca era prunc ca de sése anI, si radicandu-se cu este
asupra Bulgariel, aU luat Serra si Melenicul cu mal multe
alte cetdV, ne bagand in sema legaturile, care le facuse cu
Caliman. Nedreptatea acesta a romeilor, precum scrie A-
' Aloysius Gverra in Epitome 2 Regest umanno 10. Litt. Apost.
constit. Pontiliciarurn Tomo 1. p. Innocentii quartii Epist. 418
530. Nro. 6. 3 Idem Regestum Epist. 416.

www.dacoromanica.ro
 435

cropolitul 1 s'aa rasplatit in anul de acum : «Cacl Mihail

craiul Bulgariel, fratele mueriI imperatului Theodor audind
mOrtea imperatulul Vatate, i vedend ca in par(ile de ca-
ul apus nu sant ostl imperatesd, si-aa bagat In inima, ca
cetatile, care le luase romeil de la romanl i bulgarl, s.
le cuprinda iaras spre Bulgaria ; asa trecend Hebrul, multe
aa si cuprins. Asa dara JAtutu-s'at Stenimahul, Peristita,
Critimul, Tepena, i tOte cetatile Ahridei, luand afara Mnia-
cul, carele all remas credinclos romeilor. Preste acéia s'at
mal luat prin bulgari: Ustra, Perperachiul, Crevul, si Efrem
de langa Odril
MaI incolo scrie Acropolitul 2 ca venind imperatul Theo-
dor de la resarit in Odriu, bulgaril i romaniI, cu Mihail
craiul lor de IMO. riul Hebrulul, unde sa asedasa cu ta-
bara, s'aa tras mal in launtru in Bulgaria, iara imperatul
Theodor esind au luat i pradat Berrea, apoI pre iarna ia-
ras s'au inturnat in OdriU.
Anal 1256. Tot Acropolitul3 scrie ca imperatul Theodor
au luat inapoI de la bulgarl multe cetatl din cele In anul
trecut de el cuprinse, i ca Dragota, despre carele s'au fa-
cut cuvint si la anul 1245, in anul de acum ca un prefect
al ostilor din Melenic, s'au lasat de gred i iaras au tre-
cut in partea craiuluT Mihail, ci n'atl avut noroc, pentru
ca., cadend in batae l'aa sfirticat cail, i au murit a treia-di.
Anal 1257. Imperatul Theodor, carele ernasa in Lamsac
preste mare, precum scrie Acropolitu14: «Incepend prima-
vara all venit oblu la apus, nadajduind, ca pre caril iI la-
sase in Didomotic, Ii va afla sanatosl ; ci pre aceia il per-
duse sfaturile cele role; pentru ct craiul Bulgariel Mihail
Nelegend cä s'aU departat imperatul, all trimis la romaniI
' Georgius Acropolita in Chro- 3 Georgius Acropolita in Chro-
nico comp. capp. 58. 60.
nico cornpendiario c_ 5.
Georgius Acropolita in Chro-
2 Idem ibidem eap. 56. nico compendiario capp. 61. 62,

www.dacoromanica.ro
 436

de preste Dunäre pentru ajutoriU, caril i-at §i trimis ca la

4000 de osta§l, caril sloboclindu-se fn Machidonia, §i tre-
cend Odriul, tArgurile, care skit pre MO riul Regina §i
pre langa Didomotic, le pada, i jefue, and povätuitoril
o§tilor neb6gand in sem6. poruncile Imperatulul, aU navalit
preste românl, fiind el cu arme grele incinl, iarä românil
cu u§Ore, §i cu sageti, românil de departe sägeta pre ro-
mel, §i din d16.ra.§1 fAcea pedestra.§1, pang, dnd i-at fug-
rit. A§a dath Lascare cu cal prea bun de abea aU sdpat
in Odria, Märgärjt cu a11 mal multi s'ad prins §i s'ati yin-
dut la bulgarl. Insciintandu-se despre acestea imperatul, ag
grAbit la locul ce sä qice Bulgarofog. Bulgarii intelegend
venirea imperatulul, aU fugit, §i mulct dinträ den§ii s'aU tA-
iat langa Bizia, iarl imperatul s'au tabärit la riul Regina cps.)
Iar5. craiul Bulgariel Mihail infrico§indu-se, aU cerut pace,
la a drue tocmélä aU trimis pre socruhl se0 Rosul Urul,
ginerile craiulul Ungariel Tay wevOepbv atiTo6 'LW P6001) 0o-
po.v4, carele mergend la imperatul,
Tot) (371764 Om/Au 7ccp43pOv,
s'ad primit precum s'aU cuvenit, §i intArind pacea, cu ju-
rämint au fagtiduit, a cetatea Tepena sä va da inapol imp&
ratulul, §i vor reinânea otarele célea mal de demul1 : §i a§a
ludnd Urul darurl ca de 20,000 galbenl sati ducap, s'ad
Inturnat, iarä impèratul aU mal zAbAyit a§teptand IntOrce-
rea Tepenit,
Anal 1258. Anonimul românesc a§a scrie la anul de a-
cum : «Al treilea voda. ail Jost Dan, filul lul Radul voda
Negru 1258-1300. La manAstirea Campu-lungulul, unde
este zugrAvit, sl numésce filul Radului voda Negru ; lad
la letopiset1 iaste pus cu gre§a16. anul 1333, de unde sä
numesce, ca filul Radulul voda Negru nu putea fi la acest
vela. Ace§t1 trel domni (Radul Negru, Mihail §i Dan) au
pomnit anl 85.) A§a anonymul : ce tocma de §i este ade-
värat, ca la anil de el insemnall aü domnit Radul Negru,
1 Anonymus Valachicus in Ms. cap. 44.

www.dacoromanica.ro
 439

Mihail si Dan vodd, dara n'atl domnit peste tOta tara mun-
tenesca, ci numal preste o parte a eil, precum s'ag aretat
la anul 1247.
In cat iaste despre romanil cel de-a drepta Dunaril, caril
cu bulgaril la olalta au facut craimea cea vestita, s'att a-
retat la anul 1186, si la anil acolo adusl, cum-ca crail lor
mal pre urma au fost diaosl romanT, din vita si samInta
craiulul Samoil, al caruia nem in partea barbatesca la a-
nul de acum s'au stinsl cad scrie Acropolitull qicend ...
«Tara imperatul Theodor asa i s'att intamplat : craiul Bul-
gariel Mihail, fratele mueril sale, carele multe Meuse asupra
Imperatulul, si asupra romeilor, de verul-sett cel primarit
Calliman, zap& Too irptuTsia86Xcpou &moil KcOacitav, sciind unil
dintre cetatOnil Trinovulul, afarä de numita cetate lacuind,
s'au strapuns de mOrte si indata au si murit. Calliman, ca-
rele l'ail strapuns, casatorindu-se cu muérea lul, despre o
parte sa tinea a fi craitt al Bulgariel : ce Rosul Urul ve-
nind cu Ostea asupra Trinovulul pre fata sa muerea cra-
iulul Mihail o au luat Inapol. Pentru ca pre Calliman carele
fugea din loc In loc, mal nainte 6re-care Il omorisa.) Ne-
remaind din partea barbatesca, cine sa domnesca peste ro-
maul si peste bulgarl, cum scrie Grigore 2 si Pahimer 3
boéril s'au adunat, si aft pus craill pre Mite, carele avea
muere pre una dintre sororile craiulul Mihail, ci Mite n'ati
fost harnic de craime, drept acéia Patt lepadat o parte de
tara, si sl-au pus craiU pe Constantin I, filul lul Tih, SLby
to6 Tátvo, carele, ca sa alba cadinta de a imperati, sl-ail
lepadat muerea, cu carea avea prune!, si all luat pre o fat&
a imperatulul Theodor Lascare, trimitend pre muérea cea
dintaitl In Nichea, la imperatul. «Si Constantin ()lice Pa-
himer 4, ttnea Trinovul cetatea cea craiasca a Bulgariel, si

1 Georgius Acropolita in His-

toria cap. 73. 8 Georgius Pachimer lib. 5. c. 5.
2 Nicephorus. Gregoras tom. 1. 8 Idem Pachimer. 1. e.
p. 34, 35.

www.dacoromanica.ro
 438

impodobit fiind cu tOte stemmele craescl, sa purta ca

un adev6rat craiil al Bulgaria bra Mite tiind alea de
prin pregTur, Cate odata sa Indestula, iara alta data sa
batea cu Constantin, si ail fost vréme, cand ad Wilt pre
Constantin, si rail inchis in Stenimah, de unde numal
prin ajutoriul alor nostri is'ati mantuit de nu s'ail prins si
Met.* Ci nu Indelung ail tinut norocul MI Mite, cum sa
va arata la anil viitori.
Anal 1259. Mite, despre carele am vorbit la anul trecut,
cu ajutoriul de la ungurl mult nacajea pre Gonstantin cra-
iul Bulgariel, ce in anul de acum intoraridu-se norocul,
Mite s'aU biruit de Constantin, si fugênd la imp6ratul The-
odor la care ail inchinat Mesemvria, pentru care imp5ra-
tul l'ati daruit cu multe veniturI langa Troia, nu departe
de Scamandru 1.
Din ajuloriul lul Mite dat ail inceput Stefan al V a se
chema craiti Bulgariel, macar ca Bulgaria intréga, cand o
ad stapanit ungurii? (lice Enghel 2, ca la anul 126 3 Ste-
fan ar fi batut Vidinuk fie asa, ci Vidinul Inca nu face o
tart.
Anal 1260. Serie Enghel 3 ca in anul acesta s'ail impa-
cat Bela IV cu Ottocar craiul Bohemiel, si bine scrie, pen-
tru ca Ottocar Inca asa scrie catra Alexandru papa de la
Roma4, qicend : (Fund ca. pre pastoriul cel bun il desfa-
teza mantuirea oilor de lupl, si pre parintele cel milo-
stiv il veselésce norocul fiilor celor de spasanie, am vrut
sa te insciintam despre razboiul, care l'am avut asupra lu-
minatilor cral al Ungariel a lul Bela, si a fiiulul lul, a lul
Stefan, a lul Daniil craiulul rutenilor, si a fiilor lul si ace-
lora-lalti rutenI, si a tatarilor, caril i-aU fost venit intru a-
' Nicephorus Gregoras et Geor- 3 Ioannes Christianus Engel 1. c.
gius Pachymer 11. cc.
2 Ioannes Christianus Engel in 4 Ottocarus apud Pray annal.
antiq. Hist. Valachiae part. 1.
p. 146. p. 1. P. 307.

www.dacoromanica.ro
 439

jutoritl, si a lui Boles lad din Cracovia, si a tinOrului Le-

ston din Lansachie, si asupra nenum6ratei multimel a 6-
menilor, celor fail de omenie a comanilor, ungurilor,
sclavilor, secuilor, sismaticilor, adeca a grecilor, bulgarilor,
rastianilor, bosnénilor s. c. 1. Vecil cate némurY ail fost dus
Bela asupra lui Ottocar, de aci tatusi rat al inchide, ca
tOte nOmurile acéstea ail fost supuse ungurilor.
Anal 1261. Imperatul Theodor Lascare din fata lui Joann II,
al lui Asan craiulul Bulgariel au avut trei fete si un fe-
cior, a nume Ioann. Pre fata cea mai mare, carea o ati
chemat Irina, o ail maritat dupa Constantin fiiul lui Tih
craiul Bulgariei, pre Theodora o ail dat lui Ioann fiiul lui
Mite 1 iara pe a trea fata o ati maritat imperatul Mihail
Paleologul in anul de acum, dupa ce ati scos ochiI prun-
cului Ioann, dupa Sfentistlav, carele era printip preste
muntele Hemului in partea Bulgariel 2.
Anal 1263. Despre imperatul Mihail Paleologul asa scrie
Pahimer 3 la anul de acum : «In cat e despre bulgarl, pre
acestea Inca nu'i lasa sa se odihnesca, ce cat de cat il
nacaja. Caci sa scia ura lui Constantin bulgarulul asupra
impOratulul pentru orbirea prunculul Ioann, la care ura
pururea sa atita de Irina muérea sa, si sora pruncului. ----
Asa dad. sfirsindu-se Unutul romeilor in Orastiata, nici lun-
gindu-se mai Incolo, cad celea-lalte le tinea bulgaril, multi
ostasi ail trimis acolo. --Asa trimitend &tea, mai t6te le
ail supus sie, pentru ca ail luat Filippopoiul, ati cuprins
Stenimahul, si tot muntele afara de Hem s'aill adaugat
catra tinutul romeilor, s'aii luat, precum s'all cps, dand'o
Mite Megemvria, cetatea cea mare, si cu dénsa Anhialul.--
II ardea acéstea pre Constantin, si cerca modru de a sa
isbandi4.
1 Georgius Acropolifa in Histo-
ria cap. 73. 8 Georgius Pachymer Hist. lib. 3.
2 Georgius Pachymer in Histo- cap. 18.
ria Lib. 3. cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 438

impoclobit find cu bite stemmele craescI, sa purta ca

un adeverat crain al Bulgaria Iara Mite tiind célea de
prin pregfur, ate odata sa indestula, iara alta data sh
bätea cu Constantin, §i ai fost vréme, cand aü batut pre
Constantin , i ran Inchis in Stenimah, de unde numal
prin ajutoriul alor nostri p'an mantuit de nu s'an prins si
tdet.» Ci nu indelung an tinut norocul luI Mite, cum sa
va arata la anil viitorI.
Anal 1259. Mite, despre carele am vorbit la anul trecut,
cu ajutoriul de la ungurI mult nacajea pre Gonstantin cra-
iul Bulgariel, ce in anul de acum Intorceridu-se norocul,
Mite s'an biruit de Constantin, i fugend la Imperatul The-
odor la care an inchinat Mesemvria, pentru care impera-
tul Fan däruit Cu multe veniturl Fang Troia-, nu departe
de Scamandru 1.
Din ajuloriul WI Mite dat an inceput Stefan al V a se
chema crain Bulgaria macar a Bulgaria intréga, and o
an stapanit unguril? cjice Enghel 2, ca la anul 1263 Ste-
fan ar fi batut Vidinul; fie ap, ci Vidinul Inca nu face o
tara.
Anal 1260. Scrie Enghel 3 a in anul acesta s'an impa-
cat Bela IV cu Ottocar craiul Bohemiel, i bine scrie, pen-
tru ca Ottocar Inca aa scrie catra Alexandru papa de la
Roma 4, clicend : (Fiind ca pre pastoriul cel bun il desfa-
téza mantuirea oilor de lupi, §i pre parintele cel milo-
stiv II veselésce norocul fiilor celor de spdsdnie, am vrut
sa te insciintam despre razboiul, care l'am avut asupra lu-
minatilor cral al UngarieT a lul Bela, i a fiiulul luI, a lin
Stefan, a lul Daniil craiulul rutenilor, §i a fiilor luI si ace-
lora-lalti ruteni, si a tatarilor, caril i-a5 fost venit intru a-
Nicephorus Gregoras et Geor- $ Ioannes Christianus Engel I. c.
gius Pachymer 11. cc.
2 loannes Christianus Engel in 4 Ottoearus a pud Pray annal.
antiq. Hist. Valachiae part. 1.
p. 146. p. 1. p. 307.

www.dacoromanica.ro
 439

jutorid, si a lul Boles lad din Cracovia, si a tineruluI Le-

ston din Lansachie, si asupra nenumerateI multima a 6-
menilor, celor fara de omenie a comanilor, ungurilor,
sclavilor, secuilor, sismaticilor, adeca a grecilor, bulgarilor,
rastianilor, hosnénilor s. c. I. Vall edte ndmurI ad fost dus
Bela asupra I'll Ottocar, de aci tätmI rat aI inchide, cd
tOte nemurile acestea ad fost supuse ungurilor.
Anul 1261. Imperatul Theodor Lascare din fata lul Joann II,
al lui Asan craiuluI BulgarieI ad avut trel fete si un te-
em'', a nume Ioann. Pre fata cea mal mare, carea o ad
chemat Irina, o ad maritat dupa Constantin fliul 1111 Tih
craiul BulgarieI, pre Theodora o ad dat lul Ioann fiiul WI
Mite 1 iard pe a trea 'Ltd o ad maritat imperatul Mihail
Paleologul in anul de acum, dup21, ce ad scos ochiI prun-
culdi Ioann, dupa Sfentistlav, carele era printip preste
muntele Hemulul in partea BulgarieI 2.
Anul 1263. Despre Imperatul Mihail Paleologul asa scrie
Pahimer 3 la anul de acum : «In cat e despre bulgarT, pre
acestea Inca nu'l läsa sd se odihnesca, ce cat de cat 11
nacAja, Cacl sä scia ura lul Constantin bulgarulul asupra
impératulul pentru orbirea prunculul Ioann, la care urd
pururea sä atita de Irina mudrea sa, si sora prunculut
Asa dal% sfirsindu-se tinutul romeilor in Orästiatd, nici lun-
--
&du-se maI incolo, cad celea-lalte le tinea bulgaril, multI
ostasI ad trimis acolo. --Asa trimitend Ostea, maT bite le
ad supus sie, pentru ca ad luat Filippopoiul, ad cuprins
Stenimahul, si tot muntele afara de Hem s'ad adaugat
catra tjnutul romeilor, s'ad luat, precum s'ad qis, dand'o
Mite Megemvria, cetatea cea mare, si cu (Musa Anhialul.--
II ardea acestea pre Constantin, si cerca modru de a sa
isbandi*.
1 Georgius Acropolifa in Histo-
ria cap. 73. 8 Georgius Pachymer Hist. lib. 3.
2 Georgius Pachymer in Histo- cap. 18.
ria Lib. 3. cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 440

Tot intru acesta an an daruit Stefan al V-lea craiul cel mal

tin6r, povatuitoriul Ardélulul i domnul comanilor lul Iola,
fiiulu banulul Ladislav, pentru multe vrednica ale luT, Vi-
zocna, Manaradea, Hasagul i NoOgul 1
Anal 1264. Nichifor Gregora2 asa scrie la anul de acum
«Am qic, ca fata impëratulul Lascare s'ab fost maritat dup6
Constantin craiul Bulgariel ; aasta auclind c imp6ratul
Mihail Paleologul an scos ochil prunculul Ioann, al Irate-
sèn, nu inceta a indemna pre barbat, ca sà izbandésca
fata, i barbatu Inca cerca modru i prilej la acéia. Ace-
stea gandind Constantin, i-an dat prilej sultanul Azatin.
Pentru ca nefiind acasa impèratn1 Mihail Paleolog, pre A-
zatin ran trimis in cetatea Enos, cea de langa mare, si
i-au pus str6jI, ca nu cumva sa fuga. Carea fapta neputand'o
suferi Azatin, aüindemnat pre Constantin, sa se scOle cu arme
in cOntra romeilor, i i-an fagaduit mu1t1 banl de va putea
scapa prin mijlocirea luL Prilejul acesta Constantin bucuros
l'an primit, si intelegênd, ca impèratul va sa se intOrne din
Thessalia in Tarigrad, an chemat mal bine de doao-46c1 de
mil de schythe (romanI) de langa Dunare, cu caril In graba
navalind in tinutul romeilor, nadajduie cä pre impèratul Ina?!
va prinde din cale. Drept acéia romaniI intincyendu-sa prin
tOta Thrachia ca i o mreje, an mers pana in termurile
maril, cat nicl dobitoc, nicl om, nicl imp6ratul putea st
razbata. Niel s'an inselat romanil, färà. numal imp6ratul
an scapat sanatos. Pentru ca intelegend navalirea romani-
lor, prin muntiI caril sunt langa GanI, pe ascuns s'au slo-
boqit la mare, si dupa doao cjile an ajuns in Tarigrad.
Iara rom5niI, caril perduse prilejul de a prinde pze imp&
ratul, intru aceia s'an sarguit ca sa nu WO si pre sul-
tanul Azatin. Pentru acéia s'au Wit la Enos,si dandu-li'l
cetaténil, s'an inturnat cu pace romanit

i Mss. Hevenesianorum tom. 68. 2 Nicephorus Gregoras tom. 1.

p. 212. p. 59. 60.

www.dacoromanica.ro
 441

Nichifor Gregora In WM puvéstea acésta scrie schythe,

nu romanl, ci eti am aratat la anil trecuV, mal ales la
anil 1122 si 1152, ca dupa anil acestea prin comanl, pa-
tinachl sad schythe, tot deauna trebue Inte lest romanil cel
de-a stinga Dunaril. pisa mea o Intarésce si Gheorghie Pa-
himer 1, cand marturis6sce, di schythele de langa Dunare
sant un ném cu vlachil cel de la Bizoa.
Anal 1267. Craiul Ungariel Stefan al cincelea in anul de
acum aa daruit luT Andreitl, fiuluI lul Ioann, portariulul sni,
saful Aranifalau, ce sh chdma Barth, care sat ail fost maT
nainte al necredinciosului Petru, fiiulul lul Tura Din par-
tea hrisovulul, carea sa afla la Cornides 2, multe sa pot
inv6(a, cad dice craiul : «Cand patimeam marl izgonirl prin
parincil nostri nevinovatl fiind, acelasl Andreia Ianitorul
nostru sa punea pe sine in Mt& primejdia, si cand ati ve-
nit voivodul Ladislav, si fratele lin Giula, [si] comanil a-
supra nOstra la Ardél, milt totusl din mila lul Dumneclea
s'aii fugarit, vitejésce ail prins armele pentru noT, si cand
am mers la Fechete Holm, si ne-ao lasat cel mal mulct din-
tre barony, ostasl si totl bodril teril nOstre de flick ,c5. nu vor
putea sta improtiva dujmanilor caril ne gonea, el singur-
nu s'ail departat de nol, ci cjioa si nOptea ail strajuit pen-
tru nol in numita cetatulca, si slujbe- ne-ad facut, care nu
le putem tOte spune. Afara de acéstea, cand ne-am Mut
cu Lavrentie fiiul lul Cheménni, stand inaintea tuturor os-
tasilor pre stegariul osti acéia, si pre alt,T dol vitdgi el in-
sus i-all oborat cu lancea sa, si pre Lavrentie fiiul lul Che-
méni povat,uitoriul, in armele sale l'aii adus la na Cand
ne-am Mut si la Tysa cu Erchei banul, cat,1 ostasT n'all
taiat cu mama. sa? La Ilsvaseg, In Mtn cea inainte de a-
nul 1259, unde s'aa prins Henric Pal cu doT feciorl aI lul,
Inca trel ostasl ail taiat inaintea ochilor nostri.,
' Georgius Pachymer lib. 1 I 2 Daniel Cornides Diplomat. Ms.
de Andronieo seniore cap. 37. I tomo 4. p. 31.

www.dacoromanica.ro
 442

Anal 1270. Istoricil ungurescl tocma rel se nArtivesc des-

pre anul in care ati murit Bela al IV-lea, ci eil tin cu Ha-
ller 1, carele bine aratd, el Bela ail murit in anul de actim
in 7 gile ale lul Main, dupd ce all stapanit 3 5 de anT, si
cl indata i-aii urmat Stefan al cincilea fiiul lul, carele fu-
sése incoronat mai nainte de a muri Bela al IV-lea.
Intru acesta an au inurit si Irina fata impëratuliff Theo-
dor Lascare si muérea lig Constantin craiului bulgarilor si
al românilor celor ce sânt de-a drépta Dundri12.
And 1271. Murind Irina muérea craiulul Constantin, cum
s'ati clis la anul trecut, imp6ratul Mihail Paleologul intru
acéia isi sfdrAma capul, cum ar putea trage in partea sa
pre Constantin fiiul lui Tih. Drept acéia au trimis soli, si
Fall imbiat cu Maria a doua fatA a Evloghiel surorii sale,
carea fusése mal nainte mdritatd dupd. Alexie Files marele
domestic. Niel s'ati lepAdat de insurAciune Constantin : pen-
tru acéia imp6ratul luand cu sine pe patriarhul din Tani-
grad, a0 dus pre Maria pand. in Selibria, si de acolo cu
fOrte mare pompa o ati trimis la mire, fAgaduind lul Con-
stantin, 9A in loc de zestre.cu Maria II va da Mesemvria
si Anhialul, care le daduse Mite romeilor. Dar d. nu s'an ti-
nut de cuvint, pentru cd intOrcerea numitelor cetati o ail
t Amdduit cu minciuni, pand cdnd ail nAscut Maria pre Mi
hail fiiul di. Ndscend densa, si vèclend cä unchiul seS im-
p6ratu1 asa Inca nu dEt inapol cetAtile, ail indemnat pe Con-
stantin bArbatul seil, sa le e cu razboiii. Ci imperatul Mi-
hail Paleologul ati mdritat pre Evfrosina fata sa cea din
.tiitOre dupd Noga hanul tätarilor, de a crime fried Con-
stantin n'ail cutezat una sd cArnéscd. ; asa scrie aastea
Pahimer 3.
Tot la acesta an acéstA scrisOre sA aduce de Catona 4 :
1 Georgius Teremias Haner Reg. 8 Georgius Pachymer lib. 5.
Hung. Period. 9. §§ 173. 174. cap. 3.
2 Georgius Pachymer Hist. lib. 4 Catoua in Hist. crit. tom. 6.
5. c. 3. p. 673.

www.dacoromanica.ro
 443

cNol Mathea voivodul Ard6luliff, comitul Solnoculul, insci-

inp.m pre toct, cum ca pamentul Abruth chemat, carele este
langa Ampoia al capitululul beséricil S. Mihail, lu-
minatul craiul Ungariel Stefan domnul nostru cel firesc, Val
dat si daruit episcopiel, capitululul, i besarici1 S. Mihail,
ca cu cadinta vacinica'si nechemata sill aiba, care pament,
maY nainte l'aa tinut Giula banul din daruire craiasca, iara
mal pre urma secuiul Buluz. Dat in Alba la anul
Domnului 1271.,
Amil 1272. Nu s'aa putut näravi istoricil unguresci des-
pre mOrtea lul Bela al IV-lea la anul 1270, nu se pot si
la anul de acum naravi despre mOrtea lul Stefan al V-lea.
Ea, ca sa nu'ml stric vrémea in War, despre mOrtea lul
Stefan al V-lea iaras1 in cu Haner 1, la carele ye! afla, ca
in anul de acum s'aa int'amplat, si in anul de acum i-aa
urmat fliul lul Ladislav al IV-lea, carele s'aa poreclit Co-
man sat! Cun, pentru fatale de roman, cum s'aa aratat la
anul 1239.
Dice Haner 2, ca. Stefan al V-lea aa invins intaes data
Bulgaria, si el s'aa i numit ma! intaiu pre sine craia Bul-
garia!, ce clisa cinstitulul Haner, macar ca- chéma intru a-
jutoria pre Turotie3, Bonflnie4, si pre Reva5, nu e de a
sa crdde: pentru ca Bulgaria intréga, cum am aratat la a-
nul 1259 unguril nu o aa avul supt sine vre odata, si
craia BulgarieY Inca nu Stefan al V-lea s'aa numit pre sine
intacs data, ci tatal sail Bela al IV-lea, cum s'aa aratat
la anul 1236.
Mal de a sti créde ar fi, ca scrie Engel 6 : cCa in anil
din pruncia liii Ladislav al IV-lea, clOra in anul 1272, che-
Georgius Ieremias Haner Reg. 5 Petrus de Reva centur. f. 16.
Hung. period. 9. et 10. §§ 177. 181. seq.
2 Idem Haner ibidem § 176.
6 Ioannes Christianus Engel in
nota Z.
3 Thuroczius f. 151. antiq. Hist. Valachiae part. 1.
4 Bonfinius f. 303. p. 147.

www.dacoromanica.ro
 444

nezul romanilor celor din partea t6ri1 de peste muntl, Li-

then, s'ati lasat de ascultare de corona ungur6sca, si de ba-
nul Zeverinulul, si ne dand vre un tribut, sä purta ca u-
nul, cum nu'l porunc6sce altul ; ce One-care generariti un-
guresc, anume magistrul Georgie, all batut pre Lithen, si
pre Barbat fratele lul l'ad prins, i asa i-au facut pre a-
mandol iaras1 tributarIs. Para aci Enghel. ,h_i i-asI cr6de ca
la un pr6ten, de n'asl fi cetit in hrisovul lui Stefan at V-lea,
cu carele a4 intarit In anul 1272, 10 calende ale lul Iu-
nie, alt privileghion al rnanastiril din Chart, ca In anal
de acum Lavrentie aü fost ban SeverinuluI saü Craiovel,
iara nu Gheorghie, precum arata Cornides 1
Anal 1273. Stefan Catona2 qice , ca, episcopul din Olomu(
asa ati scris in anul de acum Jul Grigorie al X-Iea Papel de la
Roma : «tail primejdiile, care pot veni crestinata0 din Unga-
ria sant acéstea, Intaiu ea In craimea ac6ia sã in comanil (mu
românil) cara nu numal strèinilor, ci i erénilor le sant
grOznicl, pentru ca nu se bat ca ali1, ce nepartinind prun-
cilor si batranilor, pre tinere i tinerI princlêndu-1, 11 fac
de 16gea lor cea rea, Intru atata, cat asa fOrte si-aii frimultit
puterea sa, de unde Ungaria, cu t6te eriIe vecine sta. In
primejdie : Tot intru acéia craime s. sufere aiave ereticil si
Osmaticil, caril fug din alte erl. Iata insa craiasa alga-
del e romana, ale canie fratiT sant i at fost pagane. Doao
fete ale craiulul sail maritat dupa rutenl, caril sant is-
matic!. Sora craiulul acestuI tin6r s'atl dat protivniculul
biserecil.
Romana carea aü fost craiasa Ungariel, aü fost Elisa-
beta fata lul Cutén, muerea Jul Stefan al V"lea, i murna
lul Ladislav al IV-lea, dupa cum scrie Deserichie3. Iara
prin protivnicul beséricil sa intelege Andronic Paleologul4.

' Darnel Cornides Diplom. Mss.

t. 2. p. 94 8 Desericius part 2. f. 127.
2 Steph Catona Hist. crit. torn. 4 Catona 1. c.

www.dacoromanica.ro
 446

MaI pre urmä insémä, a fratiile Elisavetel, pentru ac6ia O.

clic pagane, pentru ca n'aa fog latine.
Anal 1274. Judecata lul Male') voivodulul Ardélulul, ca-
rea se afla la Catona 1, nu pentru alta aduc aci, fara numaI
ca sa se scie a cul aa fost Mirislaul mai de demult. Ju-
decata acéia sunk asa : gNol magistrul Mathea voevodul
Ardélulul, comitul SolnoculuI, facem insciintare prin randul
acestora tuturor, ca DOmna vèduva luI Urban, si Mihail
feciorul eI, prin Paul comitul din Diog, fratele comitulul
Andreiu, procuratorul ei, sorocind inaintea nOstra la lége
pe Petru, fiiul lul Petru celul mare din Mirislail, pentru u-
ciderea numituluI Urban, Vartholomeiti protopopul din
Turda, diaconuI atunce al bisériciI din Alba, in locul si cu
numele att respuns, dupa forma cartilor cinstituluI pa-
rintelul Petru, din mila lul Dumnecleil episcopulul Arde-
lulul, .pentru numitul Mirislat, si pamentul In carele Urban
numal din ingaduinta Jul Petru celui mare lacuia, am ju-
decat ca sa se statuiasca intr'ênsul capitulul din Alba. i
fiind ca capitulul pentru starea pacil trebue sa se Impace
si cu judecatoriul, cu noT Inca s'ati impacat plätindu-ne
1 5 marce, si asa s'ati potolit si stins WA mania si pizma
de apururea intre ambe partile. Dat in Ala Giulel In a-
junul botezatoriuluI Ioann, anul Domnulul 12 74.
Anal 1276. Laudatul Catona 2 la anul de acum maI aduce
hrisovul acesta : iCapitulul fericitulul Mihail din Ardél ! Voim
sä villa la Insciintarea tuturor celor de acum si celor viitorI,
Ca un pament ce sa chiama Crisfau din comitatul Biharil,
carele e otards cu parnenturile fiilor luI Micula, si cu pa-
mentul Giniiti, supt sciute si batrane mete l'am dat cin-
stitulul Orin telul Petru, din mila luT Dumneclen episcopulul
ArdéluluT, prelatulul nostru, si episcopie luI in schimb

1 Catona Hist. crit. torn. 6. p. 2 Catona Historia crit. tom. 6.

663. p. 701.

www.dacoromanica.ro
 446

pentru pamenturile episcopescl unul din comitatul de Hu-

nod, ce sa chiama Pispuchi, i iaste langa Streig, altul din
comitatul Albel, de langa. Moras, ce sa chiama Otmar, cacl
sant vecine cu célea-lalte prediurl ale nOstre, ca cjisul Crisfeti
numitul episcop s'ati episcopia lul pururea sal alba, cu tOte
veniturile i folosurile lul. Dat in giva S. Ecaterinel ver-
gurel din anul Domnulut 1276.,
Crisfeul e langa satul Osorheiti carele si acum iaste al
feclorilor lul Micula, adeca al Cheminescilor si al Cobu-
sescilor, dara nu este in comitatul Bihàril, ci intru al Clu-
julul. Pispuchi mi sa vOde a fi Pischi sai Simerea.
Maria fata Evloghiel a sororil 1mpèratulul Mihail Paleolo-
gulul i craiasa Bulgariel Inca nu Inceta a aVta. pre Con-
stantin barbatul sèO asurpa unchiu-sel pentru Mesemvria,
si a apèra pre sismaticl asupra patriarhuluI din Tarigrad,
a lut loann Becc1.
Anul 1277. Maria craiasa Bulgariel in anul de acum In-
coronand pre Mihail fiiul el, aü inceput a'l cresce ca pre
un craitt, si aü poruncit ca asa sa'l si cinstésca, adeca
indata dup. parinp liii. Numal pentru acéstea sa suptira
Maria, ca craiul Constantin barbatul el 10 fransése un pi-
dor, 0 zãcea i ca mat custa Inca Sfentistlav, despre
carele am cuvintat la anul 1261. De Sfentistlav acesta f6rte
se temea Maria, ca nu cum-va murindu-1 barbatuf, sa. ra-
p6sca craimea de la Mihail pruncul el, cad avea mat mare
cadinta la craime, nicI putérea ii lipsea, find el despot.
Drept acéia Maria ail trimis soll la Sfentistlav; i cu multe
juraminturl inselandu'l sa vina la densa, i mat tare l'ati fil-
plat cand l'au prima fiiü sie, dara al doilea, adeca mat mic
de cat Mihail, si apol Fait omorat. Ce Dumnegett n'att lasat
nepedepsita o vérsare de sange ca acésta, pentru ca aü ra-
dicat pre un Cordocuva sati Lahana, carele aü facut izbanda,
precum urméza :
' Georgius Paschymer lib. 6. c. 1. Mihael Lequien in Oriente christ.
torn. 1. p. 1230.

www.dacoromanica.ro
 447

Cordocuva, fiind ca. insemneza ceva leguma, de grecY mai

pre urrna s'at chemat Lahana. Acesta at fost purcarit, si
insotindu-se cu sie asemenea, se falea ca el cu vréme va
fi crait. Dintait OmeniI nu'l credea, dara apot at inceput
al créde. Pentru ct neputend umbla craiul Constantin
pentru frangerea picioruluI cum s'at cjis, fara numal cu
carul, de multi nu se baga in vre o sunk i mal vartos
de Mail, carir acq1 acusi prada Bulgaria. Lahana odinedra
and preste o mana de Mad, pre acestea i-ad Mat cu
sotil lul, i acésta maI adése-or1 o at facut : de unde din
qi in cii i-at crescut puterea, intru atata, cat nici gandea
cu craiul Constantin. Drept aceia Constantin bolnav cum era,
s'at radicat cu Oste asupra lul Lahana ; ci Lahana l'at invins
*i Fat si omorat, adaogand ostasi1 cat1 mai remasesa la ai
se1, i cupringend cetatile. Asa sa saki acestea de Pahimer

Anal 1278. Perind craiul BulgarieI Constantin, cum s'at is

la anul trecut, Imperatul Mihail Paleologul at tinut sfat,
dupa cine sa marite pe Irina fata sa cea mat mare, dupa
Ioann cel intait nascut a luI Mite, at dupa, Lahana ? Si
toti Vat sfatuit ca sa, o marite dupa, Ioann. Drept aceia
aü adus pre Ioann din Scamandru de langa Troia ; i-at
stramutat numele in Asan de pe num 1e stramosu-set ;
rat' numit crait Bulgariei ; i aft dat porunca ca supt grea
pedepsa almintrelea sä nu se chéme, fara numal Asan,
craft"' Bulgariel ; apol cununandul au fagaduit imperatul gi-
nerelul set, ca de nu'l va putea asecia crait in Bulgaria,
II va face despot.
Iara craiasa Maria veclendu-se strinsa si de Lahana, si
de unchiul set imperatal Mihail Paleologul, s'ati maritat
dupa Lahana, prin carele destul de aspru s'ati purtat de
multe orl, find el nachjit si de greci si de Marl. Asa
scrie Pahinter 2.

' Georgius Pacbyrner Hist. lib. 2 Georgius Paehymer Hist. Lib. 6.

6. cap. 2 et 3. cap. 5. 6 et 7.

www.dacoromanica.ro
 448
.M.KWWW........
And 1279. Sfarsitul rAzboiulul cu bulgaril de airelea nu
sA putea astepta, Mit numal din pérderea lu1 Lahana, ca-
rea s'aa si intAmplat in anul de acum; pentru cA s'atil bi-
ruit de Wad Lahama; care lucru intelegendu'l cetAténiI
din Trinov, pre Maria ingrecatA de Lahana, si pre Mihail
pruncul el i-aa-. trimis la imp5ratul. IarA pre Ioann fiiul
lul Mite, carele sa. clicea Asan, cu Ir Ma muérea lul 1-aa
primit craia in Trinov, numal atata lipsindu-le, ca pre
Gheorghie Tertere sAll tragà in partea lor, precum rail si
tras ; cAcl la atata l'aa adus, cat sl-aa lepAdat muérea si
pre Ostentistlav fiiul sëa, si. aa luat pre fata lul Mite. 1
Enghel 2 giCe ca Cordocuva saa Lahana in Moldova de
acum s'aa invins de tAtarl, dad ea as ma! (lice cA in
Bessarabia saa Bugcul de acum ; pentru ca in Moldova
in timpul acela lAcuia romanl, nu tAtar1.
Anul 1280. cLahana, scrie Pahimer 3 despre carele nu
era nedejde a sa va asecia, luAndu-sA de la el Trinovul,
si crAiasa mu6rea sa, Inca intru acela an ail incuagiurat pre
trinovitén1 cu mare Oste pana a nu sa duce de la el Asan
(adecA Ioann III, fiiul lul Mite), av'énd Fang Lahana pre
Tasimpax, ca pre un protostrator, cu care cinste dAruise
imperatul pre Tasimpax, pana a fi el Inca voitoria de bine
lul Asan. Prin incungiurarea acéia mal multa mOrte s'aa
fAcut intre romel de Lahana. Pentru cA mergénd al nostril
ca la cléce ma supt povAtuirea protovestiaritulul Marin intru
ajutoriul celor incungiuratl, Lahana la locul ce sa chiamA
Diabena, unde se tAbArasa, pre acestea in 17 clile ale lul
Iulie i-aa prapaclit cu totul, si iarAs putin dup. acéia in
1 5 Avgust acelasl Lahana afarA de munte navAlind pre-
ste protovestiaritul Apren, carele povatuie ca la 5000 de
ostasl, i-aa prApaclit, iara pre povatuitoria l'aa tAiat cu

' Georgius Pachymer Hist. lib. 6 antiq. Hist. Valachiae p. 1. P. 147.

C. 8. 8 Georgius Pachymer de Micha-
2 Ioannes Christianus Engel in ele Palaeologo lib. 6. c. 19.

www.dacoromanica.ro
 449

sabia.. i si maI multe at facut ca acestea, pana cand at

esit Asan din Trinov, si ail remas numaI Tertere, )
Mal nainte scrisése Pahimer 1, ca cumnaVa lul Tertere
maI mult at stricat, de eat ati folosit luI Asan celuT not;
pentru ca. Tertere pentru cadinta mueriI cel noao a fag
luI Mite, maI tare ravnia la craimea Bulgariel, pentru
acéia temendu-sa Asan, ca nu cumva sa se asupresca fara
de veste, at incarcat tOte avutiile crailor BulgarieI, care
era mai cu sêma culése si luate de la greci, si nOptea le-at
stracurat din Trinov, apoT el inca at etiit cu muOrea clioa
si fac8ndu-se ca merge In prea.mblare, cu mare pompa
s'ati dus pana in Mesemvria, iara de acolo suindu-se intfo
corabie, at fugit in Tarigrad. i asa at dobandit Tertere
schiptrul Bulgariel.
Anal 1281. Dupa ce s'att dus la Noga hanul tatarilor La-
hana cu Tasimpax protostratorul sal, pentru ajutorit asu-
pra lul Gheorghie Tertere, nu mult at zabavit Asan cel
not, si el Inca atl mers, ducend cumnatului sèt luI DToga
marl dararI de la impératul Mihail Paleologul socrul aman-
durora, cu 1 ugaminte, ca pre el sa'l ajute s a OM dobandi
Bulgaria. Noga pre amandoI i-atl primit cu mare cinste, ce
odinaOra cand sa ospata mat bine, at poruncit de at o-
murk pre Lahana si pre Tasimpax; pre cand Asan cel nou
Evfrosina cumnata-sa muOrea NogiI, l'at mantuit de perire 2.
Amu 1282. Ladislav al IV-lea craiul UngarieI in anul de
acum tocma acela privileghion rat dat lul Petru episco-
puluI celul latinesc din ArdOlit, care l'ail fost dat si mosu-
sèil Bela al IV-lea episcopulul Gall in anul 1246, numal cat
qice, ca. Balgradul din Ardél, si célea-lalte curtI episcopescl
acum de curind s'ati jefuit prin sasi, pana a fl el mal ti-
n& ; si ca episcopul Petru at stricat multe cetatuIcl de
langa Somes si calea care duce in MO, ca O. nu se tina
I 2 Georgius Pachymer de Mi-
1 Idem ibidem c. 9. I chaele Palaeologo lib. 6. e. 19.
Cronica romdnilor. Tons. I. 29

www.dacoromanica.ro
 456

inteensele hot! si Mihail : Se af1á privileghionul intreg la

Catona 1.
Turotie2 si Timon3 Inca scria cà comani in anul de a-
cum supt povatuirea lul Oldamur s'ar fi sloboclit in Unga-
ria, ci s'aa batut in (Wept.
Mull 1283. Murind imperatul Mihail Paleologul, i-aa ur-
mat feciorul Andronic cel mai batran, despre carele, si
despre Gheorghie Tertere scrie Pahimer 4 qicend : «Ter-
tere dupa fuga lul Asan celul noa facendu-s6. craia Bulga-
riel, precum s'at cps airelea, s'aa ait, ca lepada.ndu'sT mu-
érea cea pe lege avutä, au luoat pe sora Jul Asan, si pentru
acéia s'ati afurisit de besérica sa. Drept acJa ail trimis
la imperatul soli, caril se'l spuna tOte acestea, si ca el iaste
gata a face pace, de va da inapt)l imperatul pre muérea
cea pre lege, carea se tinea in Nichea. Carea primindu-le
imperatul, aa scos femee de la inchisOre, si o aa trimis
la Tertere, poftind, ca Tertere Inca sä trimitit la dênsul
pre Bora lul Asan, precum s'aa si facut. Dupa acéia ye-
gend imperatul di nu ma! iaste vre o nadejde de a pune
pre Asan craiti Bulgariel, asa sA. inrädAcinase Tertere, cu
acesta at facut pace, si pre Asan dupa tocméla cu tatäl
sea facuta, in respldtirea craimel cel perdute, Fail facut
despot Romaniel.,
Pe vremea acesta sä libovea si craiul Ladislav IV cu
romanele din tam unguresca, precum marturisesc Turo-
tie 5, Ritie6, Nadani7, si Ens 8
Mall 1284. La anil trecut! ma! adése orI am aretat, ca
dupti anul 1 1 5 2, prin comani si prin schythe, istoricil, ma!

' Catona Hist. crit. tom. 6. 4 Georgius Pachymer de Andro-

p. 863. nico Palaeologo lib. 1. c. 2
2 Thuroczius f. 151. 5 Turoczius f. 152.
6 Bitius 1. 845.
8 Timon in Epit. Chronolog. 7 Nadanyi p. 120.
f. 39. 8 Ens p. 70.

www.dacoromanica.ro
 451

ales cel gcecescl pururea aa inteles pre romanil CO din

Moldova si cel din Valahia. Asisderea am aratat la anul
1236, ca schythele, calif aa trecut atunci Dunarea de frica
tätarilor, i preste voe bulgarilor aa trecut Hemul, aa fost
vlahl saa roman!, despre caril la anul de acum Pahimer 1
asa scrie: «Pre imperatul Andronic cel mai batran tot a-
celas prilej l'aa ingrijat pentru vlahl. Némul acesta era co-
barlaa i nestatornic cu lacasul, dara pe vrémea acéia lack
prin tracturile, ce Sa Inting de la ostézele TarigraduluI pana
la Bizia i mai departe, prin care locurl immultindu-se färt
sail* sa putea avea prepus despre dêniT, ca nu cumva
sa adauge mare putere schythelor, caril sà. dicea, ca acus
vor sa navalésca, find trasI in partea lor prin asamanarea
vietuiril, i dara. i nrin cuminecarea sangelul si a urzirel :
pentru ca sa clicea a fi atata, cati nu sa pot lesne numéra,
totl din tineréte invatatl a suferi tate greotatile si
ca uniI cariI s'aa nascut i crescut in locurl aspre,
si cu asprime ; nici averile le lipsea din venitul turmelor
si al ciurdzilor, care le hranea in pasunile céle mal bune
maI pre urma in mestesugurile de Oste incd nu era nede-
prinsl, fiind ca nu numal in tate chide vana, ci addse-orl
cu barbatl .intearmatl Inca asa sa lupta, cat mal tot-déuna
era biruitort Ca sa impédece primejdia acésta, imperatul
aa judecat a fi bine, ca pre nemul acesta sal treca din
partea cea de cdtra apus, in cea de catra rasdrit, si
asecle preste mare in direptul TarigraduluI, i afar& de a-
césta sa le starca tate avuiiIe, ca nu cumva sciindu'si el
putérea sa, cu numerul lor sa se rnandresca, i cu biusi-
gui bucatelor sa se imbuecésca. Arnandoao s'aa facut cu
tOtä sirguinta, pentru di nu numal darl aü stors de la el
nespuse, ci si preste Helespont a trace i-aa silit fara mild,
ce lor cu mult maI grea le-aa cacjut, de cat orl ce dare.
Pentru ca cu prilejul mutaril ceI in graba facute, pentru

1 Georgius Pachymer lib. 1. de Andronico seniore Paleologo c. 37,

www.dacoromanica.ro
 462

crudimea ostasilor, caril WA de mila Ii inditea, lucrurile

sale cele cu mare pret cumparate acolo seduse care nu se
putea lesne purta, sat trebuia sa le Ora. lasandu-le el de
bun& voe, sati furandu-le talharil, set sa. silea a le vinde
ftrà nicl un pret. Langa acestea, mutarea s'au facut and
era iarna mal grea, pentru care multl OmenI, i multe do-
bitOce, mal ales din cele tinere, aü perit, de unde fide
mare paguba ii s'at intamplat. i ne find dedatl cu aerul
nicl Omenil, dobit6cele, murea cu glOta, pentru care intam-
plare aü fost si1it, sa's1 cumpere pe ban1 slobodenie de a se
putea inturna la local nasceril lor, almintrelea vedea, ca
anevoe vor putea sap de perire, si el si familiile bor.)
Gandeam ca prea vestitul Enghel, din celea ce scrie aci
Pahimer, sa va sili a descurca céle incalcite, dara dupa
mare batae de cap, am priceput, ca necum sa fie descal-
cit céle incurcate, ci Inca maI tare le-at incurcat; pentru
ca dice in istoria ValahieIl: «In anul 1284, ail venit mul-
time de romanI din Thrachia in Ungaria supt ap6rare
craiulul Ladislav, cariI dupa cum arata bulele patriarhuluI
de la Roma din anul de acum, s'ag asedat nu numal in
Maramoros, ce i intr'alte pill ale craimeT ungurescl, mal
ales in Ardel. DOra Ii s'aU dat lor padurea blahilor, adeca
tam Oltu lul de acum pentru cä mai cu o suta de anI dupa
aceia sa afla Ja anal 1372, Dux novae plantationis in Fo-
garas, povatuitoriti implantäril ceI noao in Fagaras, ca sa
se vada ca el aa impoporat taxa acesta.)
Apol in istoria Moldovel 2 iarasl scrie : «Ca sa nu'ml
scriü munca fie doa oil, care am scris despre impoporarea
MaramurtisuluT in anul 1284, s. c. 1. prin romanI in istoria
Ungarfel partea I, pagina 430, nu le maT aduc inainte
Sfarmitura, carea o aduce domnul consiliariü Sleter in is-

Ioannes Christianus Engel in 2 Idem Engel in antiq. Hist. Va-

antiq. Historia Valachiae part. 1.
p. 147. lacbiae 4. c. 6.

www.dacoromanica.ro
 453

toria lumeI, cartea 50, pag. 91, din patru analistl rusescl,
sund. asa: Craiu Ladislav aü dat romanilor tara dintre
riurile Mores si Tisia, locul sä numésce Cris, sa aduna ro-
manil, si acolo trae, luanda'sl muerl de ungurY, pre care
le-ati trecut de la legea latinesca In credinta sa cea cres-
tinesca pana astac11.)
cDupa Miron, Cantimir, Fil$ic, i mal totl istoricil, mol-
dovenil din auclul de la cel mai batranl luoat de obste tin,
cum ca el sant prasitl din Maramoras, i traditia sail pre-
dania acesta a lor e tocma adeverata.),
PAnä aci prea vestitul Enghel, carele apoI Indata aduce
povéstea despre Dragos, despre cdtaoa lul ce s'ati chemat
Molda, i despre Zimbru, carea poveste nu e vrédnica de
a se scrie, fiind c iaste num4I barféla si nu istorie ade-
v6rata, precum voI Or argat, Incepend de la céle dintaiti
(rise ale prea vestituluI Enghel.
Asa dare. (lice insusl el, ca padurea vlahilor, Silva bla-
chorum, despre carea am vorbit la anul 1224, aa fost tara
Oltulul, ci cum aa putut fi acésta padure, cand la anul
1215, cum s'ati aretat acolo, a fost impoporata? dice maI
Incolo, c pe la anul 1372, Ladislav domnul teriI munte-
nescI s'au numit pre sine Dux novae plantationis in Fo-
garas, de unde inchide, ca romaniI cariI ati venit din Thra-
chia, dOra iarä aü impoporat tara Oltulul, ce efl intreb :
Ore venni) in anul 1284 romanil din Thrachia in Ardél,
sail nu? Pentru ca Pahimer despre acesta tace, i et1 am
aretat la anil trecutl, cum ca pre romanl unguriI i-a0 a-
flat In Ardél, in Banat si In partea teril unguresci, cata
iaste intre Ardél i Intra Tisd, adeca si in Maramuras.
Asa dara nu era op, ca terile acestea sa se impoporesca
de not prin romanil venitl din Thraehia, de ati i venit
vr'unil la romanil ceI vechl de aicea Ce vrea Enghel sa
arate din bulele papeI i din sfarmitura prin Sleter adusa,
tocma face pentru mine; cad am aretat la anul 1239, ca
comanil, caril aU venit atund supt Cuten in Ungaria, atk

www.dacoromanica.ro
 464
....,WWWWWW,
fost romanl din Moldova, si despre acestea vorbesc i bu-
lele i farmitura, nu despre romanil eel din Thrachia ye-
nitl, precum insuti poct judeca din cuvintele sfarmituril.
Acéstea Inca am aretat la anul 1241, cum ca nu totl ro-
manil aa trecut cu Cuten in Ungaria. Ba ce e maI mult.
in anul 1282, inca am aretat, Ct Oldamur povatuitoriul
cumanilor adeca a moldovénilor, in anul acela s'aa batut
cu unguril. Cum p6te fi dara, ca Dragos din Maramuras sa
fie impoporat Moldova? Pentru cã tocma de al qice, Ca
comanil nu sant tot una cu romanil, 014 te voia in-
treba, dara colonia cea vestita, despre carea vorbesce im-
pératul Frideric la anul 1241, ce s'aa facut din Moldova?
In cat iaste pentru cataoa i Zimbrul lul Dragos, numal
atata cjic, ca sant povestl, ce nu trebue luate in soma;
cad riul Molduva, de la carele s'aa numit mai pre urma
tOta tara, t i mai nainte tot asa s'aa chemat; iara capul
cel de boa, nu de la zimbru l'aa primit tara Moldovel in
timiriul sea, ci de la cetatea, carea o aU zidit Imperatul
Traian in Dachia cea véche, si s'aa chemat Caput Bovis,
capul-boulul, precum s'aa aretat la anul 106, din Procopiel
Aunt 1285. Nicolae III papa de la Roma, precum arata
Peterfi 2, destul s'aa sarguit in anil trecutl sa pOta desbara
pre Ladislav IV craiul Ungariel de la dragostea romanilor,
ci nimica aa ispravit, sugend acesta dragostea acéia de la
muma sa, carea i densa al) lost romana., cum s'ati clis la
anul 1273. Drept acéia in anul de acum pre Ladislav l'aa
certat Dumnedea ; pentru cä comanif sati moldovénil, dupa
ce s'aa invins de ungurl in anul 1282, s'aa insotit cu ta-
taril, si in anul acesta fOrte rea aa pradat tinutul unguri-
lor3, mat ales Ardélul, cum se va vedea din hrisovul lul
Ladislav IV, cel in anul 1289, dat secuilor din scaunul
Aries ulul.
[Nota lipsesce din manuscris]. ° Thuroczius f. 152. Bonfinius
2 Péterfl Concil. Hung. part. 1. f 305 Nadanyi pag. 120. Timon
pag. 93. seqq. in Ep t. chronol. f. 39.

www.dacoromanica.ro
 455

Anal 1288. Ladislav vite-voivodul din Ardél in anal ace-

sta all tinut judecata in satul crutiferilor din Turda, impro-
tiva [14 Chémini si a lul Ioann flilor lul Micula din Osor-
heiii, in care s'a0 osandit, ca sa pérda trel sate ale sale:
Osorheiü, Ztara, si Zalonnatelche, de nu vor plAti pana la
anul 160 de marce, pentru pagubele fAcute lul Petru epis-
copulul celul latinesc din Ardél 1.
Anal 1289. Ladislav al IV-lea craiul Ungar iel In anul a-
cesta ati daruit tot scaunul Ariésulul secuilor pentru ma1
multe slujbe ale lor, dara mai vArtos pentru ca in anul 1285
ati batut pre moldovénl la Hood, pre Marl la Trascati, sco-
tênd de la ei ma1 multl de o mie de robI, si pentru di
in lipsa find craiul i-aU dat 80 de cat Dat'ad Ladislav hri-
sovul acesta in anul Domnulul 1289, 14 calende ale lul
Octomvrie, in anul craimeI sale 18, si s'ati intarit de An-
dreit1 al IV-lea in anul 1291, prin Carol Robert in anul 1313 2
Anal 1290. Pre Ladislav al IV-lea craiul Ungariel intru a-
tata il lasase acuma norocul, cat unit dintre mai mari1 te-
riY, mai nainte de a muri el, ail trimis de ail chemat pre
Andreiil al III-lea din Venetia sal puna crait 3, si pre La-
dislav numal hertog vrea sal lasa 4, ci nu sl-all doMndit
scopul, pentru ca in anul de acum5 Ladislav fu omorat in
cortul s60 nOptea de coman1 6, dupa ce all domnit 18 an1 7,
Si i-ail urmat And reig al IV-lea, carele s'ati si incoronat in
Septemvrie al anulul de acum 5.
Moil 1291. Nicolae al IV-lea papa de la Roma, cand tile
Inca impèratul Mihail Paleologul, fusése trimis de antece-
1 Catona Hist. crit. tom. 6, pag. 5 Madius f. 637. Thuroczius et
981. Ranzanus 11. cc.
2 Daniel Cornides in Mss. dipl. 8 Réva 1. c.
tom. 7. pag. 642.
3 Thuroczius f. 153. Bonfinius 7 Haner Reg. Hung. Period. 10.
f. 306. Réva f. 18. § 188. nota z.
' Ranzanus f. 374. 8 IVIadius 1. c.

www.dacoromanica.ro
 456

soriul sea numai ca un sol la Tarigrad, ca sl lucre pen-

tru unirea biséricil. Acolo in polata de la Vlaherne odinA-
Ord s'ag intAlnit cu Ioahim arhiepiscopul Bulgariel, carele
i-aa fAgAduit inaintea imperatului, ca. el nu se va trage de
la unire. Drept aceia fäcendu-se Nicolae patriarh dupä a-
céia, pl-aa adus aminte de fAgaduina arhiepiscopulul, si in
anul de acum trel cArti ag scris, una craiului Gheorghie Ter-
tere, pre carele Ii numesce imperat, alta arhiepiscopului,
a treia Ilinei crdesei Serbiel, celor dol indemnândul la u-
nire, iarA acestea dojenind'o, ca sa stea de densii. Tute
tréle cArtile acestea sä aflA la Rainald si la Aloisie Gver-
ra 2 fat% craiul Ungarier Antlreig al III-lea Inca aü dat trel
hris6ve in anul de acum, unul lul Ugrin, altul faurilor din
TrAsctig, at treilea ocnenilor din Turda. A 1u Ugrin suna asa :
«Nol Andreid din mila lul Dumnecleg craiul Ungariel, in-
sciintAm pre top, cArora se cuvine, a sci, cum ea, Wend
noT tuturor boerilor, (némesilor), sasilor, secuilor, i vlahi-
lor, in pArt,ile Ardélului cu insusi adunare la Alba Iu-
T

lia, pentru indreptarea statului lqr din sfatul tuturor mai

marilor bisericesci si al baronilor, caril ne sta intru ajuto-
rig Magistrul Ugrin iubitul, si credinciosul nostru, sculdn-
du-se in adunarea aceia, ag poftit ca prin nol sà i sA in-
bird, i dea indarapt nisce sate ce sant langA Olt, sa. chémA
Fagaras, i Sombothell (SambAta.), i sant luate cu nedrep-
tul de la densul. ardtand despre densOle hrisOvele si privi-
leghi6nele sale, si nol Inca vrênd a ne mal insciinta des-
pre numitele sate, Ore fost'ag ale magistrulul Ugrin, sag
ntO Cu aceiasi nemesi (nobili sag boerT), sasT, sAcui, i o-
lahi (sag roman!), cu deadinsul am fAcut sA se cérce, Ore
clisele sate sAnt cu dit eptul, si dupA lege ale magistrului
Ugrin Cara toti si fiesce care ne-ati spus, cA mai sus qi-
sele sate Fagarasul i Zumbatheiul sant, si ag fost ale magis-

Rainaldus ad. ann. 1291, §§. 2 Aloysius Guerra in epit const.

37. 38. 40 Pontif. tom. 2. pag. 350. 351.

www.dacoromanica.ro
 457

truluT Ugrin, si ale mal marilor Jut NoI (kept aceia, find, eä
am cunoscut, si scirn, cd satele acélea cu dreptul, i dupd lege
sa tin de magistrul Ugrin, cti tOte tolosurile, i veniturile
lor le-am dat, i intors indarapt acelue4 magistru Ugrin,
si prin dénsul mostenilor ml, ca sa le aib. cu cadintà de
a pururea, si neputinciosa de a sd chema inddrapt, cu a-
cela modru i deplinire, cu care le-aa avut, i inut mai
mariI lul. Dat in Alba Giulel, in dumineca Invocavit, anul
domnulul 1291.)
Hrisovul acesta sa tine in capitulul BMgradulul din Ar-
del. Fri din porunca imperätesca s'ati dat earä in anul 1768
satulul Brulia din scaunul Sincultft Despre carele asa scrie
Enghel 1: cLa anul 1290 era un nascut roman, anurne
Ugrin, domn si stdpan Fagarasulut i Sombatheiulut Pa-
milia Vacdresculul tine stemma sail timirul FagarasuluI pan&
astatil, intru aducerea arninte, c6. l'aa stapanit Ore-cand,
precum scrie Eder 2 )
Tocma bine, ca Eder collega miea cand si ea eram di-
rector preste scOle, imI vine aci inainte; pentru ca el iaste
acela, carele Inca aa cutezat scrie in hrisul instantiel ro-
manilor din MAO, cä acqtea pururea aU fost numaI su-
feritl in numita arA, iara nu primitt Ea in Antihrisul miea
am fost rdspuns in tete barfelele ml, ci decd nu s'aa putul
tipdri pentru telega, II intreb acum din cdrutd ati nu e
primit un ném in tara acéia, in care merge si judecà dim-
preund cu craiul sea? Ci tu mat cetésce, care le-am scris
la anil 1215 si 1224.
Fauril eel de ferr din Trdscda, precum aratã hrisovul
iardsl al luI Andreia al ITI-lea din anul de acum, carele
sã afld la Cornides3, aa fost chematt din Austria de sus
in Ardel, ca sa aIM acélea cadintd, scutinte i slobogenil
1 Ioannes Christianus Engel in 2 Jos. Carolus Eder obss. crit.
et pragm. p. 53.
antiq. Hist. Valachiae part. 1. p.
8 Daniel Cornides Mss. dipl. torn.
147. 7. p. 368.

www.dacoromanica.ro
 458

si aid, care le-aa avut in patria sa ; ce navAlind tataril

in Ardél, le-aa ars tate drepta tile. Drept aceia numitul craia
iaras li le-aa innoit.
Asisderea aa facut si cu ocnenil din Turda, caril iara.s1
asa aa fost lucrat acees Wart Hrisovul pentru acestea dat,
la acelasi Cornides se aflA 1.
Anal 1292. La anul 1279 am fost cps, ca. Noga cu 0:-
tali! MT atuncea sa latise pana in Bugacul de acum. Noga
acesta dupa acéia Atata de infricosat sa facusa vecinilor,
cat luI Gheorghie Tertere craiul Bulgariel in anul de acum,
saa in cel trecut, i-aa cautat sa WO. la imperatul Andronic
cel mai batran, de carele pentru frica luI Noga nu fu pri-
mit, ce aa trebuit miselul sa se ascuncla pre langa Odria.
Noga drept acéia aa dat craimea Bulgariel lul Smilt ; ce nu
indelung s'aa putut veseli si Noga: pentru ca in anul a-
cesta at% venit asupra luY alt han tatAresc, anume Tuctal,
si invingend pre Noga, Pail omorat si i-aa luat tam cu
WA tatarimea, numal putinI Wad aa scapat cu Taca fe-
ciorul lui Noga din muérea Alacca chemata 2.
Anal 194. Tam carele avea muere pre fata lul Tertere,
cu tataril seT s1-aa bagat in cap, sa cuprinda Bulgaria din
cadinta mueril sale, pentru acéia aa luat cu sine si pre
Osfentistlav fratele mueriT carele venisA la fade mare sa-
racie dupa mazalirea tatane-sea, ce norocul rad facut Mae
bogat : pentru ca ail dat de un om prost, anume Panto-
leon, carele neavénd prune!, si avend bogatie nespusa, pri-
mise fata de suflet, si mostena pre o fetisara fratie a sa,
annme Encone, nascuta din Mancus, si botezata de Evfro-
sina muerea NogiI. Pre fetisOra acésta ca un fecior de craia
lesne o aa dipatat muére cu tOta avutie de la Panteleon.
Imbogatindu-se asa Osfentistlav ail mers cu cumnatul sea
1 Idem Cornides ibidem tom. 2. Andronico seniore Palaeologo c.
p. 465. 26. Petrus Possinus in indice
2 Georgius Pachymer lib. 3. de chronologico Pachymeriano.

www.dacoromanica.ro
 459

Taca in Bulgaria, si lesne l'aq aseciat in Trinov ; pentru

ca Smilt craiul cel de Noga pus inca lesne ail lasat schip-
trul lul Taca 1
In anul acesta ad murit si Fennena craiasa Ungariel si
muerea luI Andreiil al III-lea 2.
Anal 1295. Flind acuma Osfentistlav si bogat si in mare
cinste la cumnatul seu Tao, din zéstrea mueriI din atata mal
lezne att putut trage la sine pre mal mult1 din lacuitoriT
Bulgariel, cu cat era el mal aprOpe de densiI cu ameste-
carea sangelul; cad tatal sea Gheorghie Tertere era coman,
adeca roman din Moldova de acum, iara muma-sa bulgara,
si lacuitoril Bulgariel era, cum am cps la anil trecup, bul-
gad sail roman1. Pre acestea asa dara lezne i-all si tras
in partea sa: carea facendu-o, pre Taca l'ail prins, si Fad
pus la incisOre !Ana la o vréme, iara pre latariI lul au
inceput al taia 3.
Carol Martel, tatal lul Carol Robert, carele din indemnul
patriarhuluI Romel se incoronase craiti Ungariel, ci afara
de Ungaria, improtiva craiulig celuI adeverat a luI Andreid
al III-lea, Inca in anul de acum ail murit 4.
Anal 1296. Osfentistlav in anul de acum ail trimis nisce
jidovl de a sugrumat pre Taca in temnita, unde era inchis,
si pre Ioahim patriarhul Trinovulul Inca rat aruncat, de
ail murit, pentru Ca era prepus despre densul, di vrea sa
inchine Ora tatarilor. Cu acéstea s'ail facut deplin craiu Un-
garieI,
Iara imperatul Andronic Paleologul cel mal batran, ye-
clend cum cult lucrurile in Bulgaria, intru acéia sa sar-
guia, cum ar putea da craitt Bulgarilor pre Mihail fiiul Ma-

t Pachymer et Possinus 11. cc. de Andronico seniore Palaologo

2 Timon in epitome chronol. Aug. cap. 26.
f. 41. 4 Madius f. 637. Lucius Dal-
s Georgius Pachymer lib. 3. mata f. 303.

www.dacoromanica.ro
 460

riel si al lui Constantin craiului celul inainte de Lahana, cd

0 unil despre bulgari voia acésta, dard prea slabisd Ostea
lui Tuctai in bataia cu Noga, In carele avea tOtä nadéjdea,
ca in cel ce era mai mare protivnic lui Osfentistlav 1.
Andreia al III-lea craiul Ungariei tot intru acesta an s'aa
insurat a doao-Ora, luand pre Agnes 2. Prea vestitul Corni-
des 3 Inca aduce un hrisov al craiului Andreia al III-lea,
carele sunt asa :
«Noi Andreia din mila Ini Duunnedea craiul Ungariei,
facem insciintare tuturor, cdrora sä cuvine, prin randul
acestora, cum cd noi socotind credinta i vrednicia serbirii
lui Ioann, fiiulul lui Micola din Galata, tributul, carele s'ati
obicinuit a se lua din vechime in satul WY, ce sa chémä
Osorhéia, care tribut pand acuma raa luat cu putérea vo-
evodul Rorand precum sä dice, i-1 intOrcem, si dam inclä,
rapt aceluia Ioann, luandu'l de la numitul Rorand voevodul,
ca sd'I aibd cu plina cddinta acelas Ioann, precum sä cu-
nOsce, cä Fab avut din vechime; i voim ca acesta s. se
véstéscä prin targurile de tard. Data. in Buda, Jol inaintea
Sdngeorzului, in anul domnulul 1296.,
Cum ca. Micula aa fost roman de ném, numele inal a-
rata; asa dara cel dinteensul prasiti n'ati la ce se lepada
de romani.
Anal 1297. Imperatul Andronic cel mai batran in anul a-
cesta aa trimis pre Mihail III. fiiul craiulul Constantin in
Bulgaria, darn. cel ce'l chemase, nu Fad putut aseda in
Trinov, fiind acolo craia Osfentistlav, ci numai pre din a-
far& ambla, ca i un privat 4
Lui Andreia al III-lea Inca nu bine i-aa curs lucrurile in
Ungaria in anul de acum; pentru ca unit dintre bodrii teril

1 Pachymer 1. c. 3 Daniel Cornides. Mss. dipl.

2 Han p. 127. Timon in epito- Tom. 1. p. 231.
me ehronol. f. 41. 4 Pachymer 1. C.

www.dacoromanica.ro
 481

an nazuit la Bonyfatie al VIII-le papa de la Roma, si sl-au

cerut alt craiii 1,
Anul 1298. Smilt, despre carele am cps la anul 1292 O.
s'ati pus de Noga crain Bulgariel in locul lul Tertere, era
in timpul acesta cel mal de frunte om in Bulgaria, cad
avea ginere pre Eltimir, avea cumnall din doao surorl ale
sale, pre Gheorghie Tertere craiul, tatal craiulul Osfentist-
lav, si pre Radostlav, carele fusése ca un sevastocrator in
Bulgaria, mai nainte de a cuprinde Taca, si Osf6ntistlav
Bulgaria, dara apol s'ati stricat cu totul, si an fugit la im-
peratul Andronic cel maT bacran , vrênd acuma imp6ratul
se as* pre Mihail fiiul lul Constantin craiii in Bulgaria,
cum s'an clis la anul trecut, pre Rodostlav acesta NU tri-
mis cu 6ste asupra lu1 Osfentistlav, dandu'l povatuitorl pre
mal mu1t1 dintre curténil s61. Mergend acestea, Eltimer des-
potul Crunulul, care loc se tinea de Bulgaria, le-an esit
inainte, si invingendu'i, an prins pre Radostlav, cu 13 cur-
tenT imp6ratesc1, si scotend ochil 1111 Radostlav, l'an trimis
la. soru-sa, muérea lul in Thessalonica. hit pre eel 13 cur-
ten1 i-an dus la craiul Osfentistlav in Trinov 2.
Iara Andrei(' al III-lea din boériI, calif nazuise la papa de
la Roma, cum s'an aratat la anul trecut, pre vre-o catl-va
1-an sad gunit in anul de acum din Uugaria, cum marturi-
sesc Ens 3, si Deserichie 4; cad ce scrie Bonfinie 3, di cra-
iul Andrei5, ail pradat si inghitit bite, un e de a se créde.
Anal 1299. Pe craiul Bulgariel Gheorghie Tertere, imp&
ratul Andronic cel mal Will', dupPi. ce an vegut, cum
merg lucrurile in Bulgaria, ati fost puse supt paza. Drept a-
céia Osféntistlav in anul de acum inturnand imp6ratulul
pre eel 13 curténl, cariT era prinsT, a5 rescump6rat pre
1 Thuroczius f. 154. Ranzanus 3 Ens 72.
f. 374. Bonfinius f. 307.
4 Desericius part. 2 f. 128. seq.
2 Georgius Pachymer lib. 3. de
Andronico seniore cap. 26. 5 Bonfinius f. 307.

www.dacoromanica.ro
 462

tatal 966, dart craimea nu i-au datu'o, fara numal o cetate,

ca sa pOth. trai domnésce inteensa
Despre Stefan craiul Serbiel iaras1 la acesta an asa Berle
Nichifor Gregora 2 «Craiul Serbiel prin soul sel cerea pre
Evdochia (sora imperatulul Andronic celul mai batran) mu-
ére 0e, ca se fad pace véclnica. cu omeil. Pentru ca
era puternic, si nu inceta a turbura lucrul Romeilor, des-
pre o parte cuprinclendu-le cetatile, despre alta pradandu-le
tinutul. Lucrul acela In mare grije aü bagat pre imperatul,
intaid, ca pretesugul craiulul II era de mare folos ; a doaoa,
ca Evdochia nicI a amp nu vrea despre trdba acéia ; a
treia, ca casatoria acéia ar fi a patra : pentru ca craiul en
muérea cea dintaiii, fata printulul Vlahiel, traise vre-o catl
va anl, apol trimitêndu-o in patria el, sa castitorise cu sora
mueril fratelul s64, desbracandu-o mal nainte de hainele ca-
lugarescI, dara improtivindu-se bisérica triballilor aceil fait
de lege casatoril, dupa multa vrérne pre acéia Inca o 16-
padase, 0-0 luase a treia muére pre sora lul Osfentistlav
printuluI Bulgariel, si nu avusése pruncl din tute trele mu-
erile ac6stea, ci potolindu-se dragostea si catre acésta, mal
luminata cumnatie cerca Decl neprimind Evdochia casato-
ria acéia, iara el in tot chipul ravnindu-o, si cu rèü Inca
laudandu-se, Impératul de sila rad Insciintat despre Simo-
nida fata sa, carea umbla intru al cincile an, ca sa o duca
sa o crésca la el, panä cand va fi de maritat. ,
Asisderea scrie Pahymer 3 numal cam pre larg, ci ea
nu pocid otara prin Vlahia de Gregora adusa inainte, ca-
rea trebue sa, se inte16ga, cea de acuma, carea se chiama
si téra Muntenesca, au Vlahia cea mare, ce sa glee si
Moglena ? Pentru ea dupa 24 de anT, adeca la anul 1323
téra muntenéscA de Ioann Cantacuzen4 se chiama Ungro-

' Georgius Pachymer lib 3. de 2 Nicephorus Gregoras tom. 1.

p. 124. seq.
Andronico seniore Palaeologo Aug. 8 Pachymer tom. 2. p. 185. seqq.
cap. 26. Pelrus Possinus in indice * Ioannes Cantacuzenus iom. 1.
Chronologico Pachymeriano. p. 109.

www.dacoromanica.ro
 463

vlahia. De cum-va prin Vlahia luI Gregora se int6I6ge Ora

Muntenésca, print intru acésta pre acéle vremI ati fost
Dan I, fiiul lul Radul Negru voda. Vail anul 1238.
Bonifatie al VIII-le papa de la Roma Inca nu s'ad ase-
dat, pand ce n'ail numit in anul de acum in locul lul An-
dreiti al III-le craill Ungariel pre Carol Robert in varsta
numal de 11 ani 1.
Ann11300. La anul acesta asa scrie anonymul romanesc 2
«4, Stefan vocla Mailat let 1300, la letopiset nu iaste,
iara la hronica stapanitorilor sêrbescl il arata, Ca la acest
vèla domnind ail facut cetatea Fagarasulni.» Ci Haner 3
dice, ca cetatea Fagarasulul s'ail facut prin oranduiala lui
Ladislav voivodulul din Arc161, la anul 1308.
Anul 1301. La anul de acum asa scrie Pahymer4 despre
despotul Mihail Angel ginerele impCratuluI Mihail Paleolo-
gul, tataluI lul Andronic celul mal Miran : «intru acéia
Mihail, murindu'l muérea cea dintaiii, carea fusése sora
impèratuluI (Andronic celul mai batran), sl-a0 aruncat ochiT
la fata lul Tertere, carea precum am dis, se despart,ise de
craiul Serbiel, si invoindu-se la olalta, o ail luat sie mu-
ére, neimprotivindu-se impèfatul, si biserica dupa acéia in-
Wind casatoria. Ba, dupa ce o-aU luat si aU avut pruncI
tu densa, mal tarcjiti despina Inca o ati facut, cad el maI
de demult era despot.»
Carol Robert Inca venind in Dalmatia in anul de acum,
numal cat s'ail uns craill Ungariel prin mitropolitul din
Strigon ,din porunca me! Bonifatie al VIII-lea, ce sa
sa incoronéze n'ail ingaduit craiul Andreiti al III-lea, iara
pre Andreitl al III-lea l'ati otravit dusmaniI, si asa s'ati stans

I Thuroczius f. 154. Ranzanus 8 Gaorgius Ieremias Haner Reg.

f. 374. Bonfinius f. 307. Sigler Hung. period. 11. § 203.
1. 54 ' Georgius Pachymer lib. 4. de
2 Anonymus valachicus cap. 44. Andronico seniore cap. 13.

www.dacoromanica.ro
 464

cu densul si in densul WO. partea barbätescä din n6mu1

lul Arpad 1.
Anul 1302. Dupä mOrtea lul And reiq al III-lea, unguril
caril nu tinea cu Carol Robert, ail agluns la Venteslav cra-
iul Bohemiel, stranepotul lul Bela al IV-lea, si l'ati chemat
sä le fie craill, dart acesta n'aq primit cräimea 2, ci le-ail
dat pre Mal sea Ladislav al V-lea, pre carele l'ail si inco-
ronat in anul acesta arhiepiscopul din Calocla in Alba-cra-
iasca.3 in verst5. de 1 3 an14.
Anal 1303. Ladislav al V-lea bine c6 sa incoronase craiq
Ungariel, ci acéia nimica aq folosit, pentru cà pentru prun-
cialul nu era bAgat in samä, si pentru cel ce tinea cu
Carol Robert Inca era in mare primejdie. Drept acéia ail
venit tat6.1 seil in anul de acum cu mare Oste in Ungaria,
si l'aq dus a cas6, ducend si corona Ungariel cu sine in
Bohemia 6.
Anul 1304. Vedendu-se cel ce (muse cu Ladislav al V-lea
inselatl de Venteslav craiul Bohemiel, tattil lin Ladislav, aq
trimis soll in anul de acum la Oton printul Bavariel si
nepotul lul Bela al IV-lea, s5:1 cheme, se le fie craiu, carele
at si primit chiemarea. Iara papa Benedict al XI-lea, ail a-
furisit pre top, caril nu vor Onea cu Carol Robert, ci a-
cestea Inca ag afurisit pre papa, si pre top, caril vor as-
culta de e16.
Anul 1305. aIntru aceia, dice Pahymer 7 la anul de acum,
Osféntistlav craiul bulgarilor, sail izbanda sororel sale, fetel
I Thuroczius f. 154. Bonfinius 5 Thuroczius 1. 156. Bonflnius
f. 313 seq. Ranzanus f. 374. Ti- 1. 314. et Pistorius f. 765.
mon in epit. chronol. f. 42. 6 Thuroczius f. 156. seq. Bon-
2 Ranzanus f. 375. Reva Centur.
finius f. 315. Ranzanus f. 375. Ti-
f. 19. Timon in epit. chronol. f. 42.
8 Bonfinius f. 314. Ranzanus
mon in epitome chronol. f. 43.
1. e. Thuroczius f. 155. 7 Georgius Pachymer lib. 5. de
4 Bonfinius 1. c. Andronico seniore Aug. cap. 28,

www.dacoromanica.ro
 465

lul Tertere, pre carea o lepAdase craiul Serbiel, si luase in

locul el pre fata imperatulul, sail pentru c& sA scarbise,
pentru prinderea iubitulul sea cumnat a despotulul Mihail
(Angel), bArbatul aceiasl sororl, si tinerea supt pazA de im-
peratul Andronic cel mal bAtran, pentru prepusul, 0A vrea
sA fac& rescola, sail in batjocura imperatiel, pentru slAbirea
ostilor nOstre, inflandu-se cu nadéjdea, a0i nAvAlit cu arme
asupra cetatilor romeilor, care sAnt in margine de cAtrA
Hem, si pre acelea, putine luand afarA, saa le-aa luat cu
puterea, soli le-aa inteK sa se supuna cu condi(iT, si cu
atata nu se vedea a fi inclestuluit. Drept aceia impe-
ratul s'aa grabit a intAri tulle, asupra carora socotea, cA
va merge. Afar& de acestea pr filul sea avgustul Mihail
l'aa trimis in parcile de cAtrA apus, si pAnA a se face a-
cestea, temendu-se ca nu cumva sA se insotasca cu Osfén-
tistlav Eltirner ginerele lul Smilt si Exarhul Crunulul,
pre acesta s'aa silit a'l trage la sine cu orl ce fail de da-
ruff, nadajduind cA nu numal nu se va insoti cu nepotul
mueril tut, ci Inca va apera pre romel, AfarA de darurl
lu1 Eltimer i-aa dat din fiscul sea simbrie pe an : si au
pus, carea se'l indemne, pe s6cra lul, muerea Smilculul, si
nepOta sa din &ate.* Veql si acelea care le-am scris la
anul 1298.
Oton printul Bavariel Inca atata s'ati ling6rit lul Venteslav
craiulul Bohemiel, pana ce aa scos de la densul corona
UngarieI, cu carea s'aa si incoronat in anul de acum in
Alba craiasca 1
Anul 1306. Precum scrie Pahimer 2, Eltimer n'aa (inut
fAgaduinta cea in anul trecut facuta impératulul Andronic
celul mal batrAn; ci in anul de acum s'a0 insoOt cu Os-
fentistlav craiul Bulgariel si nepotul mueril sale, si amen-
1 Thuroczius f. 157. Ranzanus
f. 375. Bonfinius f. 315. Timon in 2 Georgius Pachymer lib. 5. de
epit. chronol. f. 43. Lucius Dal- Andronico seniore cap. 28.
mata f. 304.
Cronica rornetniior. Tom. 1. 30

www.dacoromanica.ro
 466

dol multe cetAti grecesci ad prgdat, i unele le-ad cuprins;

nici ad incetat de la mersii lor, pAnä ce n'ati intrat in 23
de (pile ale lul Avgust in tinutul bulgarilor, cel dincolo de
Hem Itnp6ratul Mihail, filul lui Andronic celuY mai bätrân,
si tatgl celuT mai tinèr, i rad prgdat, Wend mai adése-
ori pre bulgari.
Ann! 1307. Irnperatul Mihail Paleologul Wend pace, cum
ad putut, cu bulgaril, pre pritnicherul eel mare rad trimis
cu ()stile de supt el, sä batti cetatea Callipoiulul 1 Iarg Os-
fentistlav craiul Bulgariel, murindul muérea cea dintaid,
despre carea am cuvintat la anul 1294, vrea sa se clisä-
toréscd in casa cea impèrgtésat, ci nu sl-ad dobgndit sco-
pul pang mai tarcjid. Drept acéia avend prepus de Eltimer
pentru sOcra lui, carea mersése in Tarigrad, i &VS. i lu-
cra Improtiva casMoriei cel dorite, cä i el tine cu Impe-
ratul, ad luat de la densul doao cetati prea bune, Iampo-
iul sj Lardea, care el le dgruise mai nainte luT Eltimer2.
Oton. craiul Ungariei Inca vrend sa's1 cunOsa terile,
ad mers in ArdOl, ducénd tu sine si corona eril, unde
fu prins de voevodul din Ardér Ladislav, i Ong alunci
tinut, "dna. cgnd bad fAgaduit in anul 1308, ca. sa. va lgsa
de crgime a: Corona Ina ad r6mas in mânile voivodulul
Ladislav, cum sà va arka la anul 1310.
«Auld 1308. La anul acesta, scrie Pahimer4 clicend : «Sad
Intamplat de Ia amandoi impëratil ii s'ad plinit anil dom-
niei la cel mai ,balran (adeca Acidronic) 23, la cel mai
tiner (adecg Mihail) 12. CAnd in partea apusulul Os-
fentistlav numal acesta vinä baganc lui Eltimer, ca e ple-
cat spre partea imperatului, Ii prada si lua &Ste terile ate
avea supt sine, nici marginilor romeilor phrtinind peva. ,
Georgius Pachymer tom. 2. Thuroczius f. 157. seq. Bon-
p. 376. finius f. 316. Timon in epit. Chron
2 1dem Pachymer ibidem pag. f. 43. Sigler f. 54.
387. seq. * Pachymer tom, 2. p. 393.

www.dacoromanica.ro
 467

De abea sosise vestea la Roma despre nenorocirea cra-

iului Oton, si papa Climent al V-lea VA& sarguinta sa intru
aceia o aa pus, ca pre Carol Robert carele de la anul 1299,
numal cu numele fusese craia Ungariei, se'l facä craig de-
plinl. Drept aceia indatã aü i trimis pre cardinalul Gen-
til la unguri, carele aü ajuns in Ungaria in 27 Noemvrie
al anului de acum 2
Auld 1309. Dupa ce a venit in Ungaria in anul trecut
cardinalul Gentil, in tot typul s'ati sarguit, ca sa aduca pre
terOni la aceia, ca se primésea pre Carol Robert sie craid,
ci la putin a0 mers cu frumosul, asa sa imparechese intre
sine supusii coroneT Ungariei. Pentru aceia ati lost silit
Gentil a'i afurisi pre tot", carii nu vor asculta, carea afu-
risanie s'ati vestit in Buda in 8 Maiti al anului de acum 3.
Tot la acesta an scrie i prea vestitul Enghe147 precum
urméza : «Domnul Ghebhardi in istoria romanilor pretutin-
denea, dar mai ales in cartea 4, pagina 284, (vorbind de-
spre Bessarab Voda) n'ar fi trebuit sa urmeza pre Luccari
din Ragusa. Ce scie necriticul Ragusan despre lucrurile
romanilor ? Vlaico fiiul lui Radul, ca un print al Valahiel,
ssi fata ILA Sllava, ca muerea lui Stefan Uros, nici aa vie-
tuit pre pament. Vlaico lui Luccari iaste Ladislav voidodul
Ardélului, pre a caruia fata la anul 1309 o 831 avut mare
Stefan Milutin. Vecjl istoria Ungariel cartea 3, pag. 244.
Mutari ca acéstea, i anahronismurl nu sant lucrurl noao
la Luccari.* Para aci prea vestitul Enghel, despre carele
bine am scrie la anul 1284, ea nu descurca, ci incurca
tote ; pentru c i aci vrend sa are4e, ca Luccari iaste ne-
critic si anahronist pre sine a fi asa, cum vorbésce despre
a101, chiar sa arata ba ce e mai mult, se arata pre sine

Thuroczius f. 158. Bonfinius Péterfius concil. hung. part. 1. f.

f. 316. 156.
2 Péterfi conch', hung. p. 1. f. 150. 4 loan. Christ. Engel. in anhiq.
3 Turoc. f. 158. Boni. f. 316. hist. Valachiae part. 1. pag. 151.

www.dacoromanica.ro
 468

ct nu's1 aduce aminte, ce aü scris de la o pagink pana la

alta; caci ()lice aci, ca Vlaico ca print Valahiel, i fata lul
Sipa ca muérea luI Stefan Uros, nic aft trait pre pament,
tatus cu doao pagine dupa acéia el insusi marturisesce Ca
Vlaico printul Valahiei aü fost socru lul Stefan Uros de
pe fata sa Dina, pre carea nu trebuia sa o numesca Rink
ci Slava, pentru ca asa o numésce i Dufresnel, precum
se va areta la anul 1360. Nu trebuia asa dara judecat
Luccari, ci mai bine urmat.
Anul 1310. La atata ajunsese in anul de acum Carol Ro-
bert, cat alta nu'l lipsea, färä numal sa se incoronéze, ci
corona Ungariei se tinea oprita de Ladislav voivodul Ar-
délului, ca 3i acesta sa se pdta capata la mana, cardina-
lul Gentil aU afurisit pre Ladislav voivodul, de nu o va
da 2, carele drept acéla o aü dat supt forma care urméza,
si se aduce de Cornides 3, asa sunand :
4NoI Ladislav voivodul Ardélului i comitul de Zonuc,
prin randul cestora facem insciintare tuturor carora se
cuvine, ca din césul si cjiva acesta mare, pre domnul Ca-
rol din mila lui Dnmneclea craill Ungariei, II cunOscem,
si'l primim in firesc, i lejuit dornnul nostru, i primim
ca 1u cu creditnta sal slujim, ca unui domn al nostru in
propria persona, si in tOte- fraciile nOstre, care vor voi, se
priimesca sfatul nostru, i sa stam land dénsul, intru bite
cu ajutoriul si cu putérea, cOta vom avea i avem; si a-
tingend lemnul facetOrel de viata crucii Domnulul, in ma-
nile cinstitulul parintelui, domnulul Thomel arhiepiscopului
Strigonulul, am fagaduit pe credinta., ca macar cand va
vrea, domnul nostru craiul sa villa la partile acélea, unde
vom fi noi, cu tOtã cinstea i sfiala, precum sa cuvine
domnulul nostru, Ii vom primi, si fara de o primejdie

' Carolus Dufresne seu Ducan- 2 Thuroczius f. 158. Bonfinius

1. 316. seq.
gius de familiis Serbicis, et Da lm. 8 Daniel Cornides Mss. Dipl.
Nr. 63. tom. 7, p. 520.

www.dacoromanica.ro
 469
............MMI,
i-om sluji cu credinta, si corona craimel lul la cjioa puse
pe opt cjile ale santulul Ioann Botezatoriulul i-o vom duce
indarapt, sail de cum-va acelas dornn al nostru mal na-
inte de tdrminul cps, macar cand ar veni catra partile Ar-
délulul, insusI lul i-o vom da, si intOrce, ci asa, ca In
diva acéia sal dam cérerile nOstre, si sa cérem prin darul
craesc ca pre nol sa ne iubésca, si sa ne daruiasca, pre-
cum sa cuvine marirei craescl. Iaras i-am fagaduit, ca-I
vom intOrce, si lasa baia de argint din Rodna, co-
mitatul de Scubun, comitatul secuilor, satele Deej, Clus si
Zeheli (dOra. Zlacna), cu diregatoria camaril carea ail 0-
bicInuit a se tinea in numitele sate. La care, ca se vor
tare tinea si face prin numitul Ladislav voivodul, ne le-
gam Omodeti palatinul, magistrul Dominic, supt pedOpsa
juramintulul strimb, supt facaoriul de viata lemn al crucil
Domnulul, impreuna cu numitul Ladislav ,voivodul, cinsti-
tului parinteluI domnulul Thomel arhiepiscopulul din Stri-
gon, si cucdrnicului barbat fratelui Dionysie, lectorul din
cinul fratilor Minoritl, penitentiariulul, si capellanulul cin-
stitulul parintelul si domnulul fratelul Gentil, din mila lul
Dumnecleü cardinaluluI dintre preotil al bisOrecil santulul
Martin din muntl, solului apostolicesc, jurand de fata. Intru
a caruia lucru mtirturie, si thrime de pururea am %cut, sa
se intarOsca cartea acésta cu peceOle, a mea, si ale 'numi-
Olor palatinulul Omodeti, si magistruluI Dominic. Dat In
Seghedin jol dupa dumineca Iudica, in anul Domnulul 1310.)
Asa capatand corona Carol Robert s'ail si incoronat in
Alba craiasca in 28 Avgust al anulul de acum 1 Cate smin-
tOsce Bonfinie vorbind despre inc.oronarea lul Carol Robert,
le arata Haner 2 ; nicI nu e minune, ca gresOsce Bonfinie,
cad ag fost strein, si ail scris despre Ungaria mal mult
pentru banI de cat pentru adever.

' Bonfinius f. 317. Thuroezius I 2 Georg. Ter. Hanel', Reg. hung

1.4c. I Per. 11, § 206, nova h.

www.dacoromanica.ro
 470
..../..........M.M.M...............1.

Anul 1311. In anul acesta at dat craiul Carol Robert hri-

sovul, care va urma, lui Ioann fiiulul lui Geubul, din ca-
rele s'at prasit Betlenescil. Cum ca Geubul at fost roman,
numele lul incal arata ; iara hrisovul la Cornides 1, suna
aca : clic:A Carol din mila lui Dumnalet craiul Ungariei c. c. I.,
prin ac6stea Insciintam pre toti, carora se cuvine, ca hoi
pentru credinta, ci vr6dnicele cerbiri ale lui Ioann fiiulul
lui Geubul din Bistrita, care neati arAtat cu WA. caldura
credintef In multe fapte, ci ne aratg, satul ce sa chiama
Petendorf, ci iaste Intre Iiud, ci Intre munti In comitatul
Bistritei, care sat iaste craesc, ci sa tine de daruirea cra-
iasca, l'am dat, cinstit ci daruit numitului Ioanh cu tOte
veniturile, ci folosurile, ci prin dênsul mostenilor luY, ci
urmatorilm4 moctOnilor luY, ca cu cadinta de pururea ci
cu pace, se'l tina, AA, ci mostenésca. Fagaduindu-1, ca
cat se va aduce scrisOrea acésta la nol, Indata vom intari
daruirea a mistra cu privileghionul nostru. Dat In Buda? la
Inceputul paresimel, in anul Domnulul 1311.i
Anul 1312. Macar ca Carol Robert era incoronat crait Un-
gariel, tatusi avea destul vrajmaci ascuncl, ci aprincl, pentru
ca fusése cu sila dat crait prin papa de la Roma, intre eel
apriati cel mai cumplit dujman al lul era Mathet din
Trencin, pentru ca avea fOrte multi cu sine ; ci pre acesta
Inca l'at invins ci acerlat in anul de acum 2.
Anal 1315. La anul acesta iarasi frumos hrisov vine despre
prea luminatii comitii Vac, despre caril am scris ci la a-
nul 1230. Hrisovul acesta se afla la Copi 3, ci suna aca :
tNoi fratele Nicolae, din mila lui Dumnajet arhimandritul
manastiril din Clus, ci tot conventul locului aceluia, facem
insciintare prin randul acestora tuturor, carora se cuvine,
pentru aducerea aminte, cum ca Ioann fiiul lui Tocnaci
1 Daniel Cornides Mss. dipl. finius f. 317. Reva centur 1. 21.
tom. 2. pag. 40. a Copi Mss. tomtit. 31. pa-
2 Thuroczius f. 159 seq. Bon- gina 101.

www.dacoromanica.ro
 471

(Tosnach) despre o parte, loann fiiul lul Emic, si Jacob

fiiul lull Clama (Charna) pentru sine si pentru comitul Nicolae
castellanul din Cicea, despre alta parte, din preuna cu o-
mul nostru, carele aü fost trimis marturie ne-ak spus cu
gura, cä intr'un sat al lor, carele se ehiama Vasuntelche
si iaste in comitatul Dabacel, din commun sfatul i vointa
lor asa s'aa impartit intre sine ca tot satul Vasuntelche,
find de fata marturia nOstra i omenil maritulul barbat
Nicolae voivodului Ardeului i comitului de Zonuc, Lorand
fiiul lul Artolf, i Giula fratele lul, i Ioann fiiul lul Martin
solgabiraele din comitatuf Dabacei, Var fi imparVt in treI
partl asemenea, deschilinindu-le de la olaltä prin metele si
marginile mai in jos Bcrise. Din care doao ON de catra
r6sarit cu tOte folosurile si veniturile lor ar fi venit i ra-
mas lul Ioann fiiuluI luI Tosnaci si mosténilor lul, ca sa le
tina si alba de pururea ; iarà céia-lalta a triea parte, carea
iaste de catra apus, asisderea cu t6te folosurile i venitu-
rile el, ar fi venit fiilor lul Emic, i lui Jacob si most&
nilor lor, ca se o mosten6sca, tina si alba cu cadinta de
pururea. Iara metele, cu care se osebesc parcile de o-
lalta, precum ne-aa spus numiil partas1 i omul nostru,
in rand asa se osebesc: c. Incépe intaia de la partea de
catra apus preste trei mete mail, de demult i capetenescl,
dintre care una oseb6sce de la satul ce sä chiama Sucolna
(Sec), alta de la Buzias, si a treia iaste meta lor ; de acolo
iase catra r6sarit oblu, si vine la o meta de pamênt, ce iaste
inteun berc, de aci sa slobOde oblu, i incépe, asisderea o
meta, ce iaste pusa intr'un delut,: de unde pogorand tot in-
tfacolo, vine la o meta ce iaste in pamênturile célea de
arat, si tot oblu se mal pogora, si vine la un izvor, langa
care sant doao mete, una véche, i alta noao, prin paraul
acela mergend, impreuna alte doao mete in capul satulul,
de acolo intOrce Spre amédi si in mijlocul satulul impreuna
o meta, si din meta In meta mergend in mijlocul satulul im-
preuna trel mete, si Inca mergend Inteacolo vine la o meta,

www.dacoromanica.ro
 472
-..---,----,----,
carea iaste inaintea casii preotului; de acolo se sue la Mink
si vine la o meta, carea iaste pus a. la arburi, de unde mai
suindu-se pdna. la verful dalmel, vine la trel mete capeie-
nesci, dintre care una sa numesce LucaAr, carea desparte
de la pamentul Pulin, si acolo se sfersésce. Afar& de a-
cétea s'au legat numitil partasi, ca nici odata se trebue,
saft se pOte disa impartire vre unul dinteensil a o strica,
sati a o chema inapoi; iara de cum-va o ar strica, si chema
inapoi, numitul comitul Nicolae Va, numiVii sei Ioann si
Iacob se fie datorl a'l sili, si a'l stringe, ca se o sine. Mai
incolo nurnicil Ioann si Iacob si despre partea sa, si despre
partea comitului Nicolae s'ati legat, ca. lui Andeca si lul
Petru fiilor lui boob, in para, care o at improtiva numi-
tului Ioann fnului lui Tosnaci, nu le vor fi intru ajutorift
nici cu sfatul, nici cu partinirea, nici cu banil bor. Inca
ne-au mai spus acelas ojn al nostru, ca fiesce carele dintre
numicil partasi, partea sa, care o ail avut mai nainte, aa
facut, se o ramble de la pailile parnenturilor celor vecine,
prin metele céle mai de demult, fiind de fala omul nostru
§i Ornenil domnului voivod ceI mai in sus numiti, cu unil
dintre lacuitorii satelor Taga si Santiona, si cu alti vecini
si cometani; si despre reamblare si indreptare nu s'ati aflat
vre un contradictor (improtivitori0); mai ales ne-aii spus
noao ornul nostru, ca numicii Omen! ai domnuluI voivod
fiind el de fata, pre toti vecinii si cometanii i-ati oprit
dupa legI de la cuprinderea si luarea rOdelor si folosurile
numitelor portii. Dat in Clusmonostra , a treia di dupa.
serbatOrea santul märturisitoriului Martin in anul Dorn-
'nului 1315.,
bard Osfentistlav craiul BulgarieT, carele pururea ziderea
si nticAjea pre romel, pentru ca nu vrea imperatul Andronic
Paleologul cel mai batran sal dea muére pre vr'una din
seminta cea imperatesca, voind acuma pace, pre Ioann pa-
triarhul TarigraduluI cel mazalit, pre carele il robise, im-
preuna cu ceI din Sozopoiu, l'ati trimis iara0 pentru acela

www.dacoromanica.ro
 473
,,,-"--,,,,,,-,1".,
lucru la imperatul, ci acuma inca n'ah dobandit ce poftea,
tdtwl ail dobandit nadejdea carea s'ati plinit la anul 1318 ;
si el Inca aU ingaduit romeilor, de ail purtat atatea bucate
din Bulgaria in Tarigrad, unde era mare fOrnete, de cate
ad avut op 1
Anal 1318. Inca in anul 1315 murise Maria mu6rea cea
dintaig A craiulul Ungariel Carol Robert, in locur aria in
anul de acum ati luat pe Beatrix2.
Osfentistlav craiul Bulgariel dupa multa ravna si astep-
tare Inca si-ail dobandit pofta in anul acesta, sa se insOre
in semi* Paleologilor, cad scrie Pahimer3: gImperatul
Mihail din Maria rnuerea sa, carea era armenca, au avut
doao fete, pre Anna si pre Theodora f pre Anna o air ma-
ritat dupa Thorna printul Epirulul si Etoliel. Theodora s'au
maritat dupa Osféntistlav craiul Bulgariei). Asisderea scrie
Ioann Cantacuzenu14.
..$i craiul IThgariei Carol Robert au dat un privileghion
sasilor din scaunele MediasuluI si ale eicilor, carele se afla
la Cornides5, si suna asa:
(Carol din mila lul DurnnecleU craiul Ungariel s. c. 1., tu-
turor cretinilor, asa celor de acum, ca si celor viitori, ca-
ril vor vedea scris6rea acesta, sanatate in cel ce da sana-
tatea. Marimea craiasca asa trebue sa ia sama la tOte tré-
bile si folosul craimeI sale, ca némurile ei supuse se cresca
cu numérul si credinta si sa se mangae cu darurile mai
marilor sél. Drept acéia voirn sa vina la Insciintarea tutu-
rOr prin randul acestora cartt, cd vrend nol folosul iub4i-
lor nostri sasT din dedias, Selca si Seds6Ica, si acelora ce
sa tin de densele. voim ca el in vremile nOstre cu nume-

1 Georgius Pachymer tom. 2. 4 loannes Cantacuzenus torn. 1,

pag. 438.
2 Thuroczius f. 160. Pistorius pag. 10.
f. 766. amilnius f. 318. 5 Daniel Cornides Ins. dipl.
8 Nicephorus Gregoras tom. 1.
pag. 174. tom. 3. pag. 3.

www.dacoromanica.ro
 474

rul poporul sa se inmultésca si se traiasca in pace si li

niste; drept acéia din sfatul prelatilor, si al baronilor trait-
mei nOstre randuim, ca acéstea daruri si slobodenii se alba
adeci, ca sasil din scaunul Mediasulul, al Sélcel si al sad-
éicei, si totl Cull se tin de scaunele acélea, sa fid man-
tuiti si slobodi de a se Ntl impreuna cu noi iaras1 ii scu-
?

tim de darea. zaharelel, i salasurilor, si totusl supt acésta

conditia, ca aceiast Sasi din Medias, Sélca si SacIsélca, si
totl caril orl cum se tin de Scaunele acélea, in fiesce care
an pre la sarbatOrea S. Martin Marturisitoriulul 8d fie da-
torl a ne da 400 de marce de argint de cel bun Si fin, cu
masura Sibliului fail de vre o mantuinta. Voir"' si ace-
sta, ca in judeciti si parl, acela obicdia i cadinta sa
alba, care le ail sasil din Sibii. Intru ale carora aducere
aminte, i tarime de pururea acéstea cArtl le-am dat pe-
cetluite cu duplicata pecétea nOstra. Dat pnin manile cu-
cerniculul barbat magistrulul Ilpann prepositulul biséricil din
Alba, vite-cantelariulul curp ridstre i protopopulul de Chi-
chalet" iubitulul i credindiosulul nostru, in anul Domnu-
lul 1318 s, c.).
Mull 1320. Murincl si a doao muére a craiuluI Carol Ro-
bert in anul de acum al luat a trea, pre Elisaveta, carea
ati fost de néin dupa Madie si Turotie2 polona, iara
dupa Ritie 3 bohema. Elisabeta acésta ati fost muma luI Lu-
dovic celui dintaiO, si ati trait pan& la anul 1380, precum
scrie Paul de la Paul4.
Toann Filstih 5 despre Valahla asa scrie : «I-ad urmat
luf Negru voda in anul 1320 Vailado, precum dice flornie
in arca lul Noe pag. 428. Dupa acesta ati domnit Radul
cel mal batran, i fliu lul, Radul cel maI tiner, pre carele
l'ad scos din domnie htfircea voda). Ci precum am arkat

1 Madius f. 644. * Paulus a Paulo- f. 723.

2 Thuioczius t. ti60. 5 Ioannes Filstich in schedias-
I I Ritius f. 846. mate historico.

www.dacoromanica.ro
 475

la anil 1215 si 1239, si se va maI areta la anil 1329 si

1330, acésta e namaI barf6la.
Gheorehie Ieremia Haner In cartea despre craiI Ungariel
Mae multe hrisOve aduce, care la altI avtorI la olalta nu
se afla, totusl hrisovul voivodulul Thoma din anul de a-
cum nu'l pomenesce ; pentru ce ? El aa sciut. Ci ea nu'l
pocia tréce, pentru ca cuprinde in sine o Intamplaire, cal
rea nu e de a se tacea. Hrisovul acesta sun& asa ;
«Nol Thoma voivodul ArdéluluI i comitul de Zonuc, prin
randul acestora facem Insciintare tuturor, carora se cuvine,
cä dupa ce s'ar fi radicat totl sasil din Ora Ardélulul or-
besce i dusmanesce In cOntra puteril Domnulul craiuluI
nostru, i prin aceia ar fi caclut In necredinta, comitul Hen-
ninghie din satul liii Petru, radicand stég, si adunand mul-
time de sasi, ca un printipularia al lor, ar fi cercat pre
comanil domnulul craiulul nostru intru ajutoriul nostru, si
s'ar fi Mut cu densil, i vrend Dumneqet i cu ajutoriul
santeI coronel, aceiasl comanl ar fi dobandit biruinta Im-
protiva lor, i numitul cornitul Henninghie In bataia acéia
ar fi fost ucis cu sabia, i prin aceia ar fi caclut In ne-
credinta improtiva maiestateI craescl, 4 pentru o necredinta
asa de mare a lig tOte moiiIe lul, asa satele, ca i pa-
menturile aretbre, fenatele, raturile, morile, casile, si bu-
nurile miscatOre si nemiscatOre, ni le-ar fi daruit noao, ca
pururea sa le mostenim, tinem, si avem, noT Wend cre-
dinta i erbirile luI Nicolae fiiulul Iul Salamon si ale lul
Nicolae fiiulul lig Daniil ale fratiilor mai adesea-orI nurni-
tuluI cornituluI Henninghie, care ni le-aa aratat pana a-
cuma, i ni le vor arata de aci inainte, mosiile mai sus
qise, satele, pamenturile arétdre, fenatele, raturile, morile,
casile i bunurile miscatOre i nemiscatOre, care ni s'aa
dat prin numitul craiul nostru i daruit de pururea, nu-
mitilor nepotilor numitulul comitulul Henninghie pentru 200
de marce de argint curat, le intOrcem, ca cu plina cadinta
sa le mostenesca, tina i aiba, precum le-aa mostenit mal

www.dacoromanica.ro
 476

nainte maI sus numitul comitul Henninghie, Impunend td-

cOre tuturor frAtiilor numitului comitulul Henninghie, i altora
cariI mdcar cum ar vrea sd. se pdrOscä si leguiasa pentru
mosiile acelea ; fiind cd nurnii1 nepotI rnosiile acelea le-ag
cumpdrat eu baniI de la noT, precum am cps. Intru a cd-
ruia lucru pomenire si tarirne de pururea dam acOstea in-
tArite cu pecOtea nOstrA. Dat in Deva sarnbald dup. PastI
in anal Domn. 1320 I.. x
Mull 1321. La anil 1230 si 1315 am adus doao hrisOve,
ce se (in de prea lumin'ata familia comitilor Vas. La anul
acesta aduc alte doao, din care fOrte mult se reschirA is-
toria ArdOluluI de pre timpurile acéstea, cel dintdia hrisov
se afld la Cornides 2, Si sun& asa:
«NoI Thoma volvodul ArdOlului i comitul de Zonuc, fa-
cern insciintare tuturor cdrora se cuvine, cd pentru cd co-
mitul Nieolae fiTul Jul Emic mai nainte castellanul Ciceulul,
in semnul credinteI sale, ca se dobAnclescd gratia domnulul
craiulul nostru, castelul Ciceü numit, carele pand acuma
I'all tinut pentru fiil voivodului Ladislav, acum domnulul
craiulul nostru i l'aq intors in persona mistra. ; pentru a-
cOia sciind voia dochnulul craiulul nostru despre partea a-
cOsta, si urmand orAnduOlelor nOstre, care le-am avut cu
dOnsul, nisce mosii sail sate Sehutard, Tega i Sas-Silvas
chiemate, insus comitulul Nicolae, i printeensul mostOni-
lor lul, le dam de pururea, i fagaduim cd yorn lucra la
domnul craiul nostru, ca printr'insul inca sd se intArOsca
ddruirea acOsta, ca sd fie de pururea i nechemacIOsa ina-
poi, ce de n'am putea dobandi in persona domnuluI nostru,
II vom da atatea, si asOmenea mosii din mosiile nOstre
cOle de uric. Iards1 incredintandu-ne domnului nostru, tOte
mosnle comitulul Nicolae i cele de uric si cOle castigate
i le intOrcem, si darn inapoi, si de ar fi mdcar de eine
cuprinse, om face, ca sd se chOme inapol prin domnul craig,
Daiel Cornides. mss. Dipl. T. I 2 Daniel Cornides Mss. dipl. tom.
I, p. 236. I 1. p. 301-303.

www.dacoromanica.ro
 477-

si sa se tina pentru el si mostdnii lui pururea. bras o

parte a rnosiei sale, ce sä chiama santul Jude, carea acu-
ma nu iaste a lui ci a altora, in persona domnului craiu-
Jul nostru am vrut se o dobandim comitului Nicolae, si
se i se daruiasca de pururea: totusi ca se nu se faca cu
paguba altuia, ceia:lalte parti domnul craiul nostru II va cia
schimb [sail alta parte] sail bani, cati i se vor cuveni.,
tIards1 dam satul l3ontida cu morile, tributul, si bite fo-
losurile comitului Nicolae, ca de la Idatul] (*) acestora Inti-
un an sa läcuiasga intr'ênsul: i oranduim cu puterea dom-
nului craiü ca se fie ertate tOte reuta(ile, care le-ail pa-
trat acelasi comit Nicolae pentru tinérea castellulul in uci-
der, faceri de re0, aprinderi, stricari de mosii, Wad de
ori ce averi liana acum fara de para i asuprirea -Bari a
lul, sati a ortacilor lul pentru iale.
4-am dat si acésta, ca pre serbii i iobagii lul sa nu'i
pOtä altul judeca, färä numai insusi comitul Nicolae, se fie
datoritl a face destul dupa direptate celor ce se vor jelui.
Iara de se va jehii nescine asupra comitului Nicolae, dom-
nul craiul nostru, saü noi vom face dreptate, c1. nu altul
cineva, carele va fi judecatoritl pana la o Arréme.
«Acésta Inca sa nu o lasam, ca pre fecioril i urmatorii
comitului Nicolae pentru reutatile tatalui lor se nu se OM
esandi nici prin noi, nici prin a1b judecatori, de vor fi In-
tru acélea vinovati, care s'ail ertat tatalui lor.
«Acésta sa nu o läsi.m, ca acéstea sant mosiile acOlea,
care le (lice numitul comitul Nicolae ale sale de uric; Stin-
tiOna, Bicioul, Coudumatul c1 Santul-Judele. larasi clice, ca
are in satul Bontnires o parte cumparata, care am Riga-
duit, precum am cjis, cä prin mijlocirea craiulul nostru i
le vom face de uric, de vor fi chiar ale lui.
«Mai pre urrna am agilduit, ct tOte i fiesce care din
céle mai sus clise vom face ca sa se dea §i sa se intaré-
sea comituluI Nicolae pre credinta nOstra, i credinta
(*) In ms. domnul.

www.dacoromanica.ro
 478

magistrultil Simon, filul lul Mihail Dat supt castellul Ci-

ced, in serbätOrea tutulor santilor din anal domnulul 1321.)
Al doilea hrisov iar6.0 la Cornides1 se aflà. i suna. asa:
«Capitulul biséricel Ardélulul tuturor credinclosilor nostril,
caril vor vedea pagina acésta, sanatate in Mäntuitoriul tu-
turor ! Voim s villa in sciintarea tuturor i celor de a-
cum si celor viitorl, cä venind de fata magistrul Nicolae
filul lul Emic, ne-au dat privileghionul domnulul Carol lu-
minatulul traiulul Ungariel, despre inosiile sale de uric fa,-
cut, rugandu-se ca se'l scriem de noa, si se il da.m intä-
nit cu pecétea m5strà., pentru paza viitOre, care privileghion
suntt asa
(Carol, din mila luT Dumnecleti craiul Ungariel, Dalma-
tiel, Croatiel, Ramel, Serbiel, Ga11iiel, Lodomeriel, Cumaniel
si al Bulgariel, tuturor credinclosilor nostril, celor de acum
si celor viitorl, caril vor vedea pagina acésta sänatate in
Mäntuitoriul tuturor ! Se cuvine maiestatel craescl, ca se
privesa cu ochl milostivi la serbirrle cele credinclOse ale
supusilor sël si al aprinda, si pre cel ce asculta cu cre-
dinta OIl inzestreza cu mosif, inalta cu diregtoril si im-
bogatasca u daruri crlescl, ca atcA prin pilda lor mal lesne
sa se indémne la lucruri de vârtute. Décl iaste, c voim,
sä villä la ingdiintarea tuturor : c. cornitul Nicolae filul lul
Ernie, Ore-cand castellanul din Cieeti, credinclosul nostru,
lasand calea necredintei, pre carea amblase in anil trecutl
improtiva nostrã, i inturnandu-se la cararea credintel din
rftvna dreptatil, in multe slujbe s'atl cunoscut a fi cu cea
mal mare dorire a supunerei, i pentru acéia maiestatel
nOstre fOrte au placut. Nol, caril din diregatoria primitel
obläcluirl trebue se citutdm cu milostivl ochl la vredniciile
fiesce arora, vrênd se facem pre numitul comitul Nicolae
partas däruirel m5stre, j se'l cinstim cu cinstirea drago-
stel m5stre, nisce mosil saa sate, ce se chiarnä Suhutard,
Tega i Sas-Silvas, cu cadinta, cu carea se tin de daruirea
Idern Cornides ibidem tom. 2. pag. 369.

www.dacoromanica.ro
 479

nóstra, cu tote folosurile i veniturile br, supt metele céle

mat de demult §i adevarate intorcênd i dand inapot lul, mo-
tOnilor lul, i urmatorilor mqténilor lui, tote mosiile cOle
de uric i cOle cu dreptate castigate, 1 le-am dat, cinstit
daruit, ca se le mo0enOsca, in i alba.
«Afar& de acesta edam i slävim pururea din osabita
gratie tOte stricarile i rOlele care le-aa facut numitul Ni-
colae in widen si rapid, pana and aü inut castelul Ci-
ceulul, intru a caruia lucru pomenire i tarime de pururea
dam acOstea intarite cu induplicata pecOtea nOstrar Dat prin
manile alesulut barbat Ioann prepositulul bisOricil din Alba,
sub-cancelariulul curtit n6stre s't protopopulut de Chicheleii,
iubitulul i credinctosulu nostru, to. anul Domnulut 1321, al
craimet nOstre asisderea 21.
Not drept acOia ascultand cOrerile but cOle drOpte pe cale
pe lOge acute, i afland privileghionul intreg, cu gratia
pecOtea, nu manjit, nu ras, nu in vfo parte stricat, cu-
prinderea lul am facut'o sa se scrie §i sa. se intarOsca cu
pecOtea nOstra. Dat in serbatOrea taieril-impregiur a D. N.
Iisus Hristos in anul Domnulut 1322, find preposit Nico-
lae, cantor Sanct , custod Thoma, protopop de Dabaca
Dominic si decan besOricil nostre.
Din diplomatul acesta, precum 9i din altele, se vOde, ca
Carol Robert n'ati numerat aniI crimel sale de la anul 1310,
cand s'ati incoronat, ci de la anul 1300, capd s'aa uns cçaia
Ungarieby macar ca in dOce ant mat din nainte reel domnit
in Ungaria.,
Rana cand Onea inchis I. Tarigrad pre mowl s64 im-
pOratul Andronic cel mat liner, Boesila fratele lut Osfen-
tistlav craiulut Bulgariet, precum scrie Cantacuzenul 1, aufugit
de la densul la imperatul Andronic cel mat Wren.
Anul 1322. Lucrandu-se de pace 1ntre Imperatul Andro-
nic cel mat batran i cel mat tin& PaleologI, precum scrie
Ioannes Cantacuzenus tom. 1. p. 84.

www.dacoromanica.ro
 480

Cantacuzenul 1, Osfentistlav craiul mesilor (bulgarilor), dupa

carele era märitata sora lul Andronic celul maI mic, aü
murit de Ulla, intru al caruia loc aü statut craft' fiiul lul,
Gheorghie Tertere.) Asisderea scrie i Gregora 2. Iará Strit-
ter 3 (lice: eDucange in familiile din Dalmatia pune mOrtea
lul Osfentistlav la anul 1 323.) Gheorghie Tertere al II-lea, cat
s'au facut craiil, cum scrie iarasl Cantacuzenul4, indata aft
inceput a bate cetatile romeilor, care era supt muntele Ro-
dope, si aü cuprins Filippopoiul fara de véste, si tocrna
lesne, find unil dintre cetateni dusl cu Andronic cel mai
tiner asupra celul mal batran, a1il, cu1egendn-s1 bucatele
de pe camp,
Craiul Ungariei Carol Robert inca ai dat in anul de a-
cum, precum arata Cornides 5 un diplomat arhimandritului
si manastirel din Chert, prin carele da putOre, sã se ia t6te
bunurile céle miscatOre ale lacuitorilor celor neascultatorl
de arhiplandritul din Chert, din Cheurt, din Mesendorf, din
satul santulul Nicolae, din satul arhimandritulul, din mun-
tele santulul Mihail, din.FeldiOra, din Colonia, din Harrabaci,
§i din Chertul romanilor, si sa se imparta in trel, dandu-se
o parte arhimandritulul, alta manastirel, a treia comitulul
din Sibiia, ca acesta, saa carele va fi in locul luI, se fie
datoritt a ap6ra manastirea in tOte trebile el.
Auld 1323. La anul de acum Cantacuzenuld scrie asa!
«Diva ce ati facut pacea, impèratul cel mai tiner ati mers
in Daclimothic, iara Tertere (Gheorghie al II-lea) ati pradat
targurile de Fang Odrit. Gonind impèratul pe pradatorl,
pi ajungêndu-1 in marginea Mesiel, aü navalit fara de v6ste,
si Mind pre uniT, pre ceia-la1t1 i-ad prins vil, putinl aü fu-
git, ajutandu-le nOptea, tabara inca o au jefuit, si ai in-
loannes Cantacuzenus torn. 5 Cornides Mss. dipl. torn. 3.
1. p. 105.
2 Nicephorus Gregoras tom. 1. p. 130.
p. 196.
Stritterus Bulgaricorurn § 394. 6 Ioannes Catacuzenus tom. 1.
4 Cantacuzenus I. c. p. 106-108.

www.dacoromanica.ro
 48i
tors prada,. Apol s'at dus imp6ratu1 in Tarigrad se spun&
véstea bun& mosulul sêt.
«Inca In Tarigrad zabavea impèratul cel mal tindr, and at
murit Gheorghia Tertere cel mal tiner craiul Bulgariel, dupa
a caruia trn5rte cetOle Mesilor, de la, Menmvria pana la
Stilbnu de bunä voia sa s'at supus Imp6ratilor romeilor,
carom Andronic cel mal batran Ie-at dat prefectI 0141 de
sine. Boesila, dup. mOrtea cralulul, cdle-lalte cetatl ale Mer
siel, de la Stribnu pana la Copsin le-at lug fara de ba-
tale, dandu-se 'muse le pentru n6mul lul, apoI trimOnd la
ImpëratI at fagaduit, cã Impreuna cu cetatile i cu (Mile
sale va fi ascultatorit de densil, drept acéia i s'at inga-
dull sa se aéme despotul Mesia
«Nepotul din porunca mosulul s60 strangend o tile din
Vizantia si din Thrachia, s'at dus se bata Filippopoiul. Acolo
ati mers si Boesila cli ostasil së intru ajutoriul romeilor.
Incunjurand celatea at isprävit o nimica, apérandu-se vi-
tejésce eel din launtru. Pentru c. Tertere dupa ce a0 cu-
prins Filippopoiul teméndu-se, ca nu cumva se o la inapoI
romeil cu acéias insélaciune, ca. era in marjinea amen-
duror impör4iiIor, avgase Inteensa o mie de calareti de
cel alesT dintre Alanl si MesT, si doao mil de pedestrasl
ca se o apere, al carora povtiOitorl era Itile i Ternere
prasitl din Alani, i Icas dintre ungurI, Si era mal mare
preste dênsil Ivan Rusul, carele era mare vitéz, i prea
invètat In lucrurile de rItzboit. Acestia, macar cà murise
craiul, ap6ra cetatea.)
Merge mai incolo Cantacuzenul 1 si (lice : «PRO. a bate
Andronic cel mal liner Filippopoldl, ce mal de frunte
al mesilor (bulgarilor si it3otarilor), murind craiul Gheorghie
Tertere al II-lea fara de mosténl, at chiemat pre Mihail al
IV-lea fiiul luI Streantimer despotuluI prefectul Vidinulul, ca-
rele era prasit din mesl, si din comani (moldovénI) , si
Idem ibidein p. 109.
Cronica romdnilor, Tont , I. 81.

www.dacoromanica.ro
 482

rati rädicat craill, dandul Trinovul i tad téra. Acesta strdn-

gendu-sI la olaltd ostile, i luanau-s.I ajutoria de la ungrovlahl
si de la Schythe (moldovéni), impératul romeilor carele batea
Filippopoiul (gandind cä iaste mal slab de cat el), nu s'ail
apucat; ci batea cetdtile, carele se inchinase romeilor si era
la mun(I, pradandu-le tinuturile.»
DécI mal Incolo mergénd Cantacuzenul scrie, cä Im-
p6ratuL Andronic cel maI tiner Wand baterea FilippopoiuluI
aü mers se Intimpine pe craiul Mihai Streantirner, ci ma) na-
inte aü fdcut pre Gheorghie Briennie commendant preste Ste-
nimah i Tepena, si pre Boesila ran sloboclit se miarga pre
a case, ca dupä trel (tile, se vind, la Potuca, Ore-care cas-
tell vechia si stricat, de unde era departe Mihail, cale
numai de o cji.
Tabdrandu-se imp6ratul larva Potuca jab venit véste,
ca aü murit Boesila in cetatea Copsin. Drept acéia desnd-
dèjduind despre venirea ostasilor lul Boesila, i gall de
acéia imputinandu-se Ostea prin ceI rdniV la Filippopoia,
prin cel lasatI cu Briennie, n'ati cutezat a se bate cu
Mihail al IV-lea, ci s'ad inturnat in Odriii, unde ajungend
aa incelen ed. Boesila n'ati fog murit, numal cat ati fost
lesinat mancand niste buret,I.
Craiul Mihail al IV-lea Inca ati supus dupa acéia cetä-
Ole, care se Inchinase grecilor, i trimepd aitd. Oste se
schimbe pre cea din Filippopoitl, Ivan Rusul ati esit Intru
ajutoriti sat1 intru intimpinarea Gstel cell noao cu WO.
Ostea sa din cetate, i ati rämas in noptea acéia afard de
cetate, ca se o dea a doaoa-di celor ce venise. Dud nebu-
nésce at1 lucrat, pentru Ca Gheorghie Briennie commen-
dantul Stenimahulul mersése cu ostasiI hal noptea se fure
dobitOce i afland cetatea desartd, o ati cuprins Intru a-
cOa nOpte. Dimind(a v61:10nd acésta ()stile craiuluI Mihail
al IV-lea s'ail inturnat in Bulgaria cu buzele dramboiate.

' Idem ibidern p. 110 seq.

www.dacoromanica.ro
 lea
Enghel I pune datul ajuloriuliff de la romaniI cel din
Dachia vOche Jul Mihail craiuluI Bulgariel la anul 1324,
cjicnd: Mihail Bessarab Intru atata i1 intarise tOra, cat
in anul 1324 ati trimis ajutoriti lul Mihail StrasimirovicT
printul Bulgariel. Ostea acésta o numésce Cantacuzenul a
ungro-vlahilor, ca se arate ca i greciT a inut Valachia
ca o provincia. ungurOscd.1 Ci clisa luI Enghel nu iaste a-
deverata; cacl grecil nu pentru acéia numesc téra munte-
nésca Ung,ovlahia, pentru ca ar intari, ca iaste provincia
ungurescd, ci pentru ca se o osebesca de la Vlahia cea
mare saia Moglena, despre carea am cuvintat la aniI 1092
si 1299. Mihail al IV-lea Inca n'a0 fost first, ci crai0 Bul-
gariel, carea nu o aü avut vre odata inttéga. Dupa ano-
nyrnul romanesc 2 incd n'aq fost Mihail Bessarab ci Stefan
Mailat voivod TereI Muntene6cI pe vrémea acésta.
Anal 1324. Carol Robert craiul Ungariel panä s'at1 ase-
cjat bine In craime fOrte multe scutinte daduse-unora, maI
ales lacuitorilor din Ardél ; scutintele acéstea, maI vartos
care era, ca se nu'l pOta judeca altul fdra numal craiul,
in anul de acum prin decretul carele se afla la Lachicl3
bite le-aa ti as inapoI si putérea voivocjilor din Ardél o aü
pus la trepta in care fusése mal de demult.
Despre Mihail al IV lea craiul BulgarieI scrie Cantacuze-
nul4 la anul acesta, precum urméza : tDupa acéia Mihail
pre 13oesila, carele avea Copsin i alte patru targurI, forte
Pal strins i trimete'nd ostasI rag Incur.jurat, carele mat
mult de un an s'ail apèrat bärbatésce, fiind ajutat i de
imp6ratu1 cu calaretI i u pede.strasl. Mal pre urma we-
cjênd ca aI séT pentru navalirile célea multe i oprirea ce-
lor de lipsa spre traiul vietil, se pleca catra Mihail, i-at

Ioannes Christianus Enghel in 3 Georgius Lakits in suis Ad-

antiq. Historia Valachiae tom. 1. versariis.
p. 150. 4 Ioannes Canlactizenus lom. 1.1
2Anonyrnus Valachicus cap 44% p. 111,

www.dacoromanica.ro
 48i
lasat si au fugit la imperatul: atunel targurile acélea in-
data s'ati inchinat luI Mihail, care tinut dobandihdu-1 cu
tOtà Ostea aq pornit asupra grecilor, si Thrachia de sus
pdna la Bera, cale de doao-spre-cléce 4i1e, o aü pradat.
macar ca nu marl pradzI aü dobândit; pentru c. Weil-
toriI de parnent, simtind acesta, se trdsése la cetatl si la
castellurt
«Imperatul din Didymotih pentru nedestule ostI nu cu-
teza sh iase asupra messilor, i parandul re& a lin p6te
resplati nemicilor ate Meuse, dand in pament CU pidoeul
mdnios au insciintat pre Mihail, and se inturna, ca
neputendu-se bate cu told Ostea luI, bucuros s'ar bate nu-
mal el cu Mihail singur. I-aq respuns messul, cd faurul a.
cela nu are crierI, carele avend cléste, prinde ferrul ars
cu mana gold. Drep acoia, eh el nu va face. la
ce Ii indemna imperptul, l Imperatul Inca numal din ma-
nie poftesce acOsta...- dara va sosi vrémea, and insotindu-
se la olalta, la olaita se vor i osti In ,contra nemicilor sél.
Dand raspunsul acesta Mihail s'ati inturnat in A/lesia. ,
Dupa acéia scrie acelas Cantacuzen 1 asa : «Iara cum-
panind vorbele, care le clisese Mihail craiul mesilor, cand
aU respuns ImperatuluI Andronic celul mal tiner, alta
n'aU putut gdci, fara a Mihail vrea sa ia muére sie pre The-
odora sora luI Andronic celul maI tiner, carea fusese ma-
ritata dupa craiul Osfentistlav; i s'ati sfatuit, ca [impéra-
tul] cel maI tiner afard de Tarigrad se stringa ostI, ca. se
navalesca in Bulgaria; iara de curnva ar trimile mesul se
faca pace ca se ia, pre sora sa, ostasiI se se lase a case;
de nu ar face acésta, sa SQ tina, de ce s'au apucat. Dupa
acéstea esind imperatul cel maI tiner strinjea ostasl.
Cand se strinjea Ostea, iata Nrill soh din Mesia, Grid si
Pant, a caroa cuvintare acestea cuprindea ih sine : Ca
craiul lor poftind pretensugul imperatilor romeescI, au luat

lIdem Cantaeuzenus p. 115. seq.

www.dacoromanica.ro
 485

pre sora imp6ratuluT mu6re, si nunta s'ag isprAvit; pentru

acéia se cuvine, ca tOte sfeclile i pricinile de rOzbOe sA
se WO i romeil Maud legaturA de pace ea mesiT sa
se impreune, si ferindu-se de a sarbi unil pre alp se tit.-
iasa ca si cum ar fi supt o impOrAtie.)
«Bucuros primit imp6ratu1, si 1-au däruit imp6r6.-
tésce, i a6 mArturisit, ca pre voia luT s'a6 intamplat cum-
nAtia ac6sta. Apo ai trimis la acelas craii, acuma ca la
un cumnat cu, numitil soil pre Andronic Paleolog strato-
pedyrbul si pre Joann Aplesfare, ca se faca pace, si aü
remas romeil i mesil indelung in pacea acOia.)
PAna aci Cantacnzenul, earele pre Mihail -al 1V-lea nu'l
chem4 first, ci crai6, si pre lacuitoril Mesiel ceil de de-
kuult Inca nu'l cjice bulgarl, ci mesT, ca se arate, cä o
parte a lAcuitorfor BulgarieT de acum ail fost romanl.
Anul 1327. La anul acesta asa scrie Gregora X : ,Caril ti-
nea cu Andronic cel maT tiner veclênd indelungata viatA
a celifi Thal batran, aü trimis soil la Mihail, ca-
reld domnea in Bulgaria intre DunAre dupA m6rtea luT 0-
sfentistlav, ca se facA unire tare si necurtnata la olaltà.
Pentru cà vOclend And ronic cel maT tiner, ct craiul Ser-
bia prea tine cu cel mat bA-trAn pentru cAsAtoria, care nu
demult o facuse cu (Simonyda) rata imp6ratuluT, sa temea
a nu cumva se'l stea ImprotivA, ca se nu OM face ce
vrea ;el aU nazuit la Mihail, dui:A carele nu demult se
maritase soru-sa muérea lul Osfentistlav. Cad fäcêndu-se
craill Mihail, a6 16pAdat pre muOrea sa cea dintaill, pre
Nedea sora lul Stefan traiului Serbia, din carea avusOse
prund, si in locul eii, luase pre Theodora sora ImpOratuluT
(celuT that tiner), pre carea o aflase v6duvA in Trinov.
«Drept acOia in timpul acesta find si mama impOratu-
luT In Didimotih, s'aU trimis soli la Mihail, ca se'l chéme
dinpreund cu muérea la imperatul, i sOcrd-sa impOrAtésa
1 Nicephorus Gregoras torn. 1. p. 238, 239.

www.dacoromanica.ro
 486

pentru multe pricinI. Cacl imperAtésa de multI anI prek dordsce

se'sI van. fata, fiind 23 de ani, de când nu o ail veclut,
imperatul Inca poftdsce se vadd si pre soru-sa, pe carea nu
o atl veclut vre odatA, si pre bArbatul 61, si pentru acéia,
cal iaste cumnat, si pentru ca sä se sfatuiasca la olaltA
despre lucrurI ascunse. Care find asa, si Mahail cu mu-
drea mergend in Didimotih, multe cjile s'ati ospAtat imp&
ratesce.
%Mal pre urmA asa s'aU intocmit la olaltA, ca Mihail
se ajute pre imperatul asupra mosuluI sea imperatulul ce.
lul mal betran ; iar5. Imperatul se ajute pre Mihail asupra
craiulul Serbiel : fagaduind lin Mihail, CA de va putea ma-
zAli pre mosul seU, si lua Wt.& imperatia, ii va da mu1t;1
banI, multe pAmenturl, si multe cetatl din imperatia ro-
meilor si ca la un cumnat in loc de zdstre, si ca la un
sot. Facendu-se acéstea asa, Mihail cu mudrea s'atI intur-
nat a casA, ducend rnulte darurI si asteptand maI multe
in timpul viitoriti.)
Asisderea scrie si Cantacuzenul 1; ci ell nu inteleg cum
ail fost, de pre Theodora frate-sert Andronic cel mai tiner
IAEA acuma nu o \recluse vre oclatA, si murnA-sa de 23 de
an1; când densa s'aa mAritat dupa. Osfentistlav in anul 1318.
DdrA aa fost crescuta de mosul sat imperatul Andronic
cel maI betran?
Anal 1328. Mihail al IV-lea craiul BulgarieT, dup. tocmdla
in anul trecut fAcutA cu Andronic imperatul cel maI tiner,
art trirnis pre Ivan Rusul cu treI ma de P,AlAret1 intru aju-
toriü, dard nu lul, ci dupA cum se fAcea, celul maI bA-
trAn Andronic. Ajutoriul acesta mergend pAnA la Tarigrad
nu s'aU sloboclit in cetate, ci le-ail cAutat sA se traga in
dArapt si sA se tAhArdscd langA marea NdgrA, cAcl aman-
do! imperatiI se temea de insdlaciune. Drept acdia Andro-
nic cel maI tiner, dupA ce bAtuse ostile luI pre ostile celuI

' Ioannes Cantaeuzenus tom. I. p. 128. secm.

www.dacoromanica.ro
 -487

mal batran, a(i grabit se Wire in Tarigrad, ci aa fost o-

prit de strajarl. Pentru ac6ia el inca s'ail tras la cetatulca
ce s'ati chemat Logos, nu departe de acolo, unde se ta-
barase Ivan Rusul cu al s6l, si tremetSnd la densul cu
darurl, l'ati facut- de s'ati inturnat acasti. J.
Dup5 acéia in 24 ale lul Maiti aa luat impèratul cel mal
tiner Tarigradul, si; eaugind, qice Gregora 2 c5. Mihail craiul
Bulgariel bate cetatile si terile rorneilor céle din marjinli
si se va duce cat maT curand la Didymotib si la OdrA a-
vend cu sine pe plata Oste nu mica din schythele (romanil)
cavil lacuesc la Dunare, el insusl cat mal in graba ail mers
la Odra'', si trimetend soil la Mihail, l'ail intrebat, pentru
ce ail stricat pacea. Cui i-ail réspuns acesta : Tu nu al fl
intrat in Tarigrad, nicI al, fi cuprins tOta impératia, de a§
fi vrut ei) se ajut pre mop-WI, carele rniati fagaduit mie
si banT si tera din margini, care le-am perdut pentru tine.
Cad Cu ate fagaduinte m'aT incarcat, tu scil, si cu maT
marl, de cat mosul WO, nu numal ca se mil ajut pre el,
ci pentru casatoria cu soruta, si cumnatia cu tine?) Ci
imperatul, ca se nu se vada fricos, macar ca nu era in
stat de a putea sta in contra hal Mihail, totusl 0.5 voit se
cérce norocul. Cad mal mult lucra dupa firea sa, de cat
dupa sfat si intelepciun-, or-ce s'ar fi intamplat, ded tare
sa gata o§tile de ambepartile; iara imp6ratia romeilor sta
in mare primejdie §i, frica, cand mama si dOmna chemand
pre fiiul s6ii, aS trimis la amendol soil de pace, si i-ail
impacat ca o muma aménduror, carea nu se indoia a do-
jeni pre am-endoL Asa facendu-se pacea, Mihail dobandind
Mile multi banl s'ag inturnat a case.) As4.derea scrie §i
Cantacuzenul 3.
Daniil Cornides 4 aduce un hrisov al lul Thoma Voivo-
1 Nicephorus Gregoras tom. 1. 3 Idem Canlacuzenus tom. 1.
p. 256, seqq. loannes Cantacuze- p. 200, seqq.
nus tom, 1. p. 181. 4 Daniel Cornides Mss. dipl.

2 Idem Gregoras tom. 1, p. 264. torn. 2, p. 161.

www.dacoromanica.ro
 488

duluI din Ardel, dat in neva, in qioa liii the proroc in

anul 1328, cu carele Thoma, imbueura pre McuitoriT Epen-
dorfuluI si al BagauluI, care era supusiI lul loann Hennul,
fliulul lui Ioanni al- fiiulul lul Geubul, din carele s'an prAsit
familia comitilor Bellen diii Ardel, ca se nu se tema
cle vre o resmiti(a, nici se fuga din numjtele sate, ea el
ii va apera pe creditna sa si pre &I si pre acéia, caril de
aciI inainte vor merge sa lacuiasca acolo.
Auul 1329. La anul de acum scrie anonyaml romanesc
dicênd : .AI eineilea Bessarab voda de la anul 1329 pana
la anul 1340 la letopise( nu iaste, da.ra in hronica serbi-
lor si in hronologhia ungurilor scrie, ca la acest vela ati
avut rezboiO cu Carol Neapolitanul craiul ungurilor, i s'ag
biruit daiul. Se gasesce acesta Bessarab voda cu dOmna lul
Marghita la pornelnieul manastirel Campu-1ungu1u7.3, Enghel,
cum s'a0 aretat la anul 1323, qice ca Bessarab acesta s'ail nu-
mit Mihail. In cat iaste pentru rezboiul luT Carol Robert cu Bes-
sarab voda, rezboiul aceSta to(I istoricil 11 pun la anul 1330, si
eti Inca acolo, adeca la anul viitoriO voi0 cuvinta despre den-
numal Haner qice 2, ca s'ar 11 intamplat_ la anul de a-
cum, pentru un hrisov, care l'a0 dat Carol arhirnandriel din
Cher( in 6 Dechemvrie al anuluI 1329 ; si Inca indoindu-se
qice acésta.
Anul 1330. .Veclend Mihail eraiul Bulgariel dice Gregora 3,
ca Stefan, craiul Serbiel nu se va asecla, pana cand nu se
va izbandi despre densul, did aci lépadat pre soru-sa, din
carea avea prunel, de a urma in crairne, si s'a0 casätorit
cu sara imperatulul, a trimis soli la imperatul i l'aO in-
demnat, ca se navalesca in Serbia prin (inutul romeilor :
pentru ea el Inca va navali cu mare 6ste pre de alta parte,
ca strangendu'l de doao laturI se nu se pOta apera, ci per-
1 Anonymus Valachicus cap. 44. 8 Nicephorus Gregoras tom. 1.
2 Georgius leremias Haner Reg.
Hung. Periodi 11, § 212, n. 6, p. 279 seq.

www.dacoromanica.ro
 489

cjênd mult din tinutu'sl se slabesca. Drept ac6ia pand la

sfarsitul primaverel s'atl gAtit de Oste, i cu inceputul verel
impOratul, carele nu avea o5tl de ajuns in protiva serbilor,
s'ail Merit in sesul Pelagoniel, langa cetaluile ce era su-
puse romeilor, si acole astepta, pan5. va magi, ce eau in-
tarnplat cu ndvälirea cea ma! mare a lul Mihail, ca el apol
se facti cum i e'a vedea ma! bine. lard Mihail adunand
Oste mare (cad avea din tdra sa 12,000, si trel mil de
roman! pe plata), prin partea cea de Wrä m6;1A-m5pte a
Hemulul aU navalit in Serbia, ma! pre acolo, de uncle lu-
cepe riul Strimonulul. Dec! patru clile dupd olaltä bite le-
aü pradat si ars, Cdte i-ad venit inainte, taind si arboril,
nicl standul cineva inainte. A cincea qi s'aLl ivit craiul Ser-
biel in rsdritul sOrelul aduand marl ostl cu sine ale cd-
rora arme c stralucirea lua vederea ochilor, stand ostile
gata de a se bate, si rädicandu-se stégurile, Stefan craiul
pre al sèl i-aa indemnat, sa se bata cu inimd, el cu o mie
de cdldretl francescl, cariI era marl in trap, tarl si fOrte
invetatl la bdtae, s'ati slobodit la stégul lul Mihail, si M-
ind Sail calcUnd mare parte dintr'énsil, pre ênpusl Mihail
l'a6 prins viu, ci dint, ceia-laltd Oste a Jul Mihail ma; tpta
aü perit acolo; easy a mal remas, Ii 'aU luat armele si
halnele, i goll s'ati ldsat a caSä. lard Mihail dupd acéia
all mai trait trel clUe. dard asa de Omit, cat nu'sl cunoscea
pérderea sa, aped- ne mal putênd rabcla. ranele, ai inurit
h patra cli, i impèratul auclind acésta, nicl fac'end sa5 per-
(lend ceva, s'aq inturnat in Tarigrad.i
Asisderea scrie Cantacuzenull, numal cat (lice, cd Ste-
fan cu trel sute de alemani s'ad repeclit de ail luat st6gul
de la Mihail IV, si cti pre bulgaril cel prinsl pentru adéia
nu i-a0 tinut sarbil robl, pentru cd sant omofill, si aft On-
dit -a. fi pacat ci tinea rob!.
bra despre Bessarab voda asa scrie Turotie 2: cIn anul
Joannes Canlacuzeuus tom. 1. 2 Joanna Thuroczius in chro-
p. 262. nica. Hung. part. 2. cap. 97.

www.dacoromanica.ro
 490

acela, cand aa petit Fe Heim} cel nevrednic de pom3nire,

adecd in anul dornnulul 1330, dupa ce ail strans craiul
Carol Robert mar,3 Oste,- dara nu tOta puterea sa,
prin Zevrin ab trecut In (era lul Bassarab Voda (adeca
volvodulul rornanilor) in tuna lul Septemyrie, indemnat fi-
ind de Thoma volvodul ArdOlulul, si de Dionysie fild Jul
Nicolae, al filulut lul Anha, carea Ora nu e de a se lacui
cl:t nOm strein : ca din (6ra aceia se scOta craiul pre Bes-
sarab, sail se o dea vr'unuia dintre acel dol indemnatorl,
ea se o mostenesca, macar cd prin(ul (Bessarab) tributul
Bei haraciul tot-deuna l'ar fi cu credinca plata maiestatel
craescl. larä dupa ce aa cuprins craiul Zevrinul si castelul
lul, tOte le-aa dat. numitulul Dionisie cu cinste de ban.
Carea facendusa Bessarab asa ag vorbit cu craiul prin soli
de omenie; «Pentru ca vol, domnule al miet craia! a(1
lucrat in strangerea ostilor, munca vOstra yi oia pläti cu
septe mil de marce de argint: Zevrinul inca 1'41 luat cu
puterea, si'l ave(l in manl, vi l'oia la.sa de Puna voie, pre-
ste acestea haraciul cu care sant datoria coronel v6stre, vi
l'oia plati cu credinta in tot anul. Si totusl pre until din fill
nostril rola da cur(iI vOstre se slujOsca cu cheltuelile nO-
stre, nurnal ye inturna(1 cu pace si ye ferit,1 de prirnejdil,
ca de ve(1 veni mal incOce, nu vet,1 scapa de densele.*
Care auclindu-le craiul, cu sume(ie aa grait catra soli, cli-
cend :«Asa spunq lul Bessarab: Ca el iaste pastoriul oilor
mele, de barbe il voia scOte din barlOgele sale., Atuntl
un baron credincios comitul Zoliulul si al Liptoulul, anume
Doncl, asa aa grait craiulul: -«DOmne ! cu mare umilin(a
si spre cinstea vOstra vorbesce Bessarab, pentru aceia seri-
eti'l indarapt cu mild craiasca si cu dragoste., lAtunct cra-
iul aa poftorit cuvintele mai sus aduse, si lasand sfatul
cel mai incelept, indata aa purees mal incolo sa se bata,
si neputend afla zaharea pre sama sa si alor sël, in (era
necunoscuta, intre munt,1 si intre padurl, in scurt timp aa
inceput a fiamandi ensus craiul, ostasil lul si cail lor. Ca-

www.dacoromanica.ro
 491

rea intamplandu-se s'ad fãcut trevgà sail incetare de la arme

cu Bessarab, si fagaduind cd va fi ascultAtoriO, si craiului
II va da securitate de a se inturna cu al s6I, si le va a-
rèta calea drepta. Craiul se inturna secur, si incredintat in
fdgftduin ta necredinclosului sismatic, ati venit inteo cale
cu WA Ostea, carea cale incunjura si de dmbe pdrtile se
inchidea cu ripe prea inalte, si mai nainte unde era ca-
lea mal largn., era umpluti tare de romanl pre maI multe
locurl. Nesciind acéstea craiul si bagandu-se cu al sei in
calea acéia, multime nenumerata de romanI umbland pre
termuril cdel, arunca sagett in Ostea craiulul, carea era
in fundul cail, ci nict cale se pOte clice, ci ca o corabie
stramtd, unde pentru strämtOre cddea caii cel mal tarI cu
calnretii de tOte pnrtile, pentru ca nici se putea sui impro-
tiva romfmilor pentru tepisul de ambe partile, nicl putea
fugi pentru umpläturl, ci sta ca si pescil in veise sail In
mréja ; cadea tinerii si batrdnil, printil si cel putérnicI fara
de alégere, tinênd misaoa intimplare de sâmbätä pand martl.
i s'ad facut acolo ucidere prea mare, si ail cdqut
multime nespusa, de ostasl, de printi si de boérI, sambdta
in ajunul santuluI Martin si durninecd. Acolo ail perit si
treI prepositl adecd Andreig prepositul Albei-crdescl, bärbat
fOrte ch cinste si sub-cancellariul maiestatei crdescI, cu pe-
cétea craiului ail perit; lard Mihail prepositul din Posega, si
Nicolae prepositul din Alba ArdOlulul; iardsl Andreig pleba
nul din Sarub, si fratele Petru dintre dominicani, bärbat de
omenie ail primit pdharul mortil cel amar: pentru cd In ca-
petele lor au batut cuie de lemn. Omoratu-s'au si nisce
preotl, cull era capelanil craiuiul, cacju-t'ati si dintre comanl
multime nespuse. --Du-s'ail romtlnil asa darn. multi prinsT
vatamatl si citovi, luatu-s'an multe arme si vesminturl
scumpe, aurul si argintul, si vasele cOlea scumpe, multe
punji de bani si multi cat imelatl, infranati, care tOte le-
ad dat luI Bessarab. Craiul mutandu'O armele si hainele
aq Imbracat cu iale pre Dejeg feciorul luI Dionysie, pre ca-

www.dacoromanica.ro
 492

rele socotindu'l a fl craiul, amar l'aa omorat. Iar craiul

au pu(ineI prin apararea unot credinciosf da abia at sca-
pat. -- Cadea prin prejurul ostilor si din canasca mul-
time a romanilOr ca muscele. Numeral rornanflor,
cari1 s'an acis acolo prin ungurl, numal computista din iad
l'a0 cales. Craiul dupa Intamplarea acesta aa venit la Te-
misora, Si de acolo la Vissegrad).
De veT laa afara slabiclunea inimiT, carea o arata Taro-
tie In sfarsit asunra romanilor, asisderea scrie Bonfinie 1,
Dlugos 2, Petru de Reva 3, Spondan 4, Si alVf mal multt
Cum ca pecétea carea au perit cu Andreia prepopitul Al-
beT-craiescI, aa fost pecétea. cea nOao a traitfluI Carol Ro-
bert, se véde din hriso-vul ce s'aa dat lul Dejea din Elefant
tot intru acesta an maI nainte de a peril Andreit, care laii-
sov se afla fa Feiervari 5, si sa inchide asa: «Am dat car-
tea acésta intarita cu pecetea nOstra cea induplecata, noao
pi avtentica. Dat prin marine cucerniculd barbat Andreia
preposituluf besericil Albel sub-cancellariulul cartel mistre,
In anal DOinnulul 1330, al craimet nOstre iarasT 30*.
Anal 1331. Cum s'aa 'mutat imperatul Andronic gel rnal
finer, dupa ce aU murit cumnatul sea Mihail JV craiul Bul-
gariel, Cantaruzenul pre scurt scrie qicend: «Cu putin
chip aceia insciint.andu-se imperatul, ca maT maril mesi-
Mr, dupa ce an Inuit craiul, set ca se imbunéze pre Ste-
fan craiul SerbieT, saa pentru alta ceva, prp Theodora mu-
erea luI Mjhail, si sora ImperatuluI cu prunciI eiI o aü le-
padat, din Mesia, L craitnea cu curtea cea craiasca o aa
Oat surorel lu1 Stefan, carea fusese maI nainte maritata dupa
Mihail, si pruncilor eT, s1-aa strans ostile, si nava-

Antonius Bonfinius rer. Hung. Spondanus ad anum 1330.

decad. 2. lib. 9. Nr. 13.
5 Carolus Fejérvari in analectis
2 loannés Dlugossius in hist. tom. 2. Nr. 310.
pol. lib. 9. 0 Ioannos Caniacuzenus tom. 1.
8 Palms de Reva centuria 4. p. 263. seq.

www.dacoromanica.ro
 49A

lind in Mesia at pradat multe i prin inchinarea de buna

voe at cuprins Anhialal, Mesemvria, Emul, Cmenia, Roso-
castrul i Deampoiul, apol s'at tnturnat in Tarigrath.
Asisderea scrie i Gregora 1, Cantacuzenul 2 mal pre urma
asa serie despre Theodora ; (Sora imOratulut Andronic mu-
Orea lui Mihail craiului Bulgariet, dupa ce at Murit barbatul,
ai s'at inturnat la frate-sat,. urand viata de carte s'at ca-
lugarit, sj din Theodora s'an nurnit Theodosias
Joannichie Basilovicl3 proto-egamenul din Muncact Inca
asa Bcrie la anul trecut si ce/ de acum; sCoriat printul
Novogrodulul a avut patru feciori; pre Alexandra, Con-
stantin, Gheorghie si Theodor, pre catit landul intru *W-
rit Oligherd in anul 1330 s'aft dus asupra curptilur, caritluase
Samoghitia, i ornorase pre fatal lut, land innapot Sarno-
glatia, al doilea an sat sculat asupra tatarilor, cariT de la
anul 1241 and ail venit Bat cu 600,000 in Polonia, Si-
lesia, Moravia, Ungaria, a, c. tinea Ucraina i tat Podo-
lia, si mull nacajea pre litvanT vecinit Podoliet, i j-at ba-
tut in anul 1331 tAind i treI crat at lor, pre Catlubah,
Catabeia i Dimeiter, si curgind de densit tOta Ucraina si
Podolia, Oligherd, dupit ce a curatit Podolia tie Mari, o
at dat nepotilor set : lui Alexandru, Constantin, Gheorghie si
Theodor Coriatovici, dandu-le si Oste spre paza si apèra-
rea et. Scrie Coialovict pag. 290, CA. afarli de Becota si
Smotrica, Camenecul Inca pre Vrdinea acestor patru frat1
s'at zidit. Ci preste putin limp chiemandu-ge Gheorghie sa
dotnndsca in Valahia si Moldova, si murind otravit th Su-
céva, Theodor Inca mergend dupa mOrtea tatana-sM sa doin-
nesca In Novogrod din Litvania, Podolia tOta at rètnas lut
Alexandra si lut Constantins.
Se fie fost chiemat Gheorghie Coriatovici se domnesca in

1 Nicephorus Gregoras tom. 1.

p. 281, seq. 0 Ioannjous Basijovils de Ionda-
2 Idem Canlaeuzenus mai. 2. tione Corialovitsiana part.1. cap. 1
p. 469

www.dacoromanica.ro
 494

Moldova, 'Ate fi, dard in Valahia n'ar fi incdput de Ben-

sarab vodd. Mie mi-ar placea a sci, de unde an scris a-
céstea Basilovici carele alraintrelea nu scrie minciunt
Intru acest an an cump6rat i cornitil Vas partea din
Sântul Jude, carea mai nainte n'an fost a lor, precum a-
ratd hrisovul carele se afid Ia Copi 0 sund asa :
«Capitulul besériciT ArdéluluT tuturor crestinilor, carib vor
vedea pagina acésta, sändtate in rnantuitoriul tuturor ! Voim
sLt vind. la insciintarea tuturor i celor de acurn, i celor
viitorl, cä venind de fa td. inaintea m5strd Ladislav Bend,
Ioann si Paul, fecioril lul Ioann boériulub de Ceamafaia din
comitatul DabâceT despre o parte, si Nicolae Vas cel mai
mare fecior a lul Ernie, Jacob fiiul luT Ciama i Nicolae fiiul
lui Joann al fiiulul numitulul Ernie pentru sine si pentru
fratiT sèl cel ce nu amt de fata, despre altd.parte, acelasT La-
dislav Bend, Ioann si Paul, feciorib humitulul Joann hod-
riuluT din Cérnafaia, ne-an mArturisit cu gura lor, cum cd
partea lor,, carea o an in satul Vasuntelec , unde iaste
bisérica S. Egidie in comitatul DthdceT, i o au cdpdtat de
mosie, pentru 1 ma.rce de argint, mäsurate cu greutate
de pd.mênt deplin o afl dat, vindut s istätuit nutaituluT Nico-
lae Vas, Mal maT mare fecior a luT Ernie, lull Jacob fecio-
rulul lul Céma si luT Nicolae fiiulub luT Ioann al fliuluT luT
Ernie, cu tOte folosurile, si ce se tin de dénsa, precurn am
is,si inaintea nOsträ o an dat, vindut si statuit, ca de
pururea si de a nu se chiema inapol se o inà i moste-
nscd. cu pace, si se o aibd eil, mosténil lor, si urrnAto-
rii mosténilor lor, legându-se preste acésta numiil Ladis-
lay Bend, Ioann si Paul, fiii lul Ioann bodriultil din Ce-
mafaia, ca vor mantui cu munca i cu cheltuelile lor pre
Nicolae ifiul lul Ernie, Iacov fliul luT Ulna si pre Nicolae
fiiul lul Joann , san i re mostdnil lor, sari pre urmatoril
mosténilor lor de Iota para, carea cu vrCrne s'ar putea face

Copi tom 31, p. 98.

www.dacoromanica.ro
 495

de macar cine. Intru a cdruia luau marturie i tarime de

pururea, la rugdciunea ambe partilor am dat acéstea in
tarite cu pecaea nOstra. Dat Sambata inaintea Rusalilor
in anul DomnuluI 1331 flind preposit Dominic biséricel
nOstre.,
Anul 1332. Rdn destul, and cine-va nu se tine de cuvint,
cacl Omenil se léga cu cuvintul, clobitOcele cu funea. Can-
tacuzenul mal nainte clisese, cä tnuérea cPa dinlain a lul
Mihail al IV-lea craiulul Bulgariel an fost sora lul Stefan
craiulul Serbiel, acum Tee a i-au fost matuse. ti nu cerc
némurile, ci numal istoria Bulgariel, inat an fost bulgaril
una cu romanil, precum am ardtat la anil mal din nainte.
Asa dud. scrie Cantacuzenul 1 la anul de acum (*end : «In-
cepend primavara din Tarigrad s'ati luat cartl, cä dot mal
marl al mesilor Raxina protovéstiariul, si Filip logofetul
pe craiasa sa mu6rea reposatulul Mihail i rnatusa craiulul
Stefan, o aü 16padat din craime, carea cu pruncil sdi s'an
dus la craiul Stefan fliul sororel sale. Aceia tragend in partea
sa si pre alt1 mesi sl-an pus crain pre Alexandru vërul lul
Mihail si fiiul lul Streantimer, carele, at s'ad facut crain,
an strans tOte ostile mesilor, i chemand mulct roman!
intru ajutorin, an purces improfiva cetatilor, care se inchi-
nase romeilor, i tote le-ad luat indarapt afara de Mesem-
vria.»
Asisderea scrie i Gregora 2, luand afara rudenia craiulul
Stefan cu muérea lui Mihail al 1V-lea.
Stritter3 scrie, ca numat Halcocondyla clice, a pre A-
lexandru ran pus crain Bulgariel Stefan craiul Serbiel.
Pana a face, care s'an cjis mal in sus, Alexandru craiul
Bulgariel, impèratulul Andronic celul mat tiner in 18 Tunic
al anulul de acum i s'ati nascut flin din imperatOsa Anna,

Ioannes Cantaeuzenus tom, 1. 2 Nicephorus Gregoras tom. 1,

p. 282.
p. 280. 8 SI rill erlis Bulgaricorum § 440.

www.dacoromanica.ro
 496

al caruia- botez cu mare pompA s'atI Omit in Didvmotih si

de abea ispravindu-se, ImpOratul, precurn scrie Gregora 1,
mal nainte de al spune, s'aa radicat cu Oste asupra lul
Alexandru, ca se cuprinda iaràl cetatile, care se inchinase
lui Alexandru cu puVri mai nainte Drept acOia intrand in
tOra nemiculul tOte pradat si ars, Inca si bucatele, care
era stranse de pre camp, si ambländ cu ingrozire pre la
cetati, unele i s'a0 Inching, din carele pazitorii de Alexan-
dru pusl cu topmOlele a esit. AcOstea ir4elegendu.-1e Alexan-
dru ci suparandu-se, aü trimis soli de pace, Caci nu se
cuvine cretinilor ca sa se mance unul pre altul, p itên-
du-se face pace intre dOnsii si almintrelea, ci armele mai
bine s. le intOrca asupra necredinciosilm% La care impê-
ratul ati riispuns: ca drept iaste, ca cetatile cOle de romel
acute se fie supuse Tomeilor, i ati slobodit solii fart de
isprava. Pentru c mo§ul ei impOratul Andronic prin Glaba,
carele ocarmuia atunci Thrachia, zidise sat), diresOse mai bine
de 15 cetatuicl In verfurile- i stanii nemulul, ca e oprOsca
navalirile Schythelor ca cu un parote. Care auclindu.le A-
lexandru, nici putdriclu le suferi, 0-aQ strans ostile ca la 8000,
si aü chiemat pe plata, ca la 2000 de Schythe (moldnveni),
si pornind din Trinot, a 5-a cji ati sosit la Rosocastru, ci
acolo s'ati tkbarat, exlci Audise ca armlo e i ImpOratul.
AcOstea asa le scrie i Cantacuzenul2, numai despre so-
lia lui Alexandru scrie : Solie i-atr dat loc, i pacea.
o ati facut supt acOstea conditii, ca intre romei i mesi
se -fie legatura. de pace, si unii altora se nu se improti-
Osca : mesii se ia inapoi .Anhialul, i Diampoiul sel dea
Indarapt, i despre céla-lalte se fie in pace4 Asa s'ati facut
legatura Intre oblacluitorT in 16 calende ale lul SexilY, o-
randuind amendoi i cetatea si omenii sI, unde se pre.
In nOptea acOia, cand trebuia se j6re a doao cji, Schy-

2-Mem Canmeuzenus tom. 1. p.

1 Wein Gregoras tom. 1. p. 297.
281. seq.

www.dacoromanica.ro
 49/
thele aU venit Intru ajiltorit lul Alexandra Improtiva un
chiulul sea l3alaur, art Mrcactiipov Tby Ostcol, thematI de den-
suI, care Maur stropsise tera, i tragend-o parte a terel spre
sine, pustia tOte. Gandind Alexandru ca cu prilejul acesta
va asea ceva folos, de va slobocji pfe Scythe asupra lin-
peratulul, ati 4is, cä unchiul sea taste apr6pe, i trebuie
sa dea preste densul Asa aa inselat pre varvarl,--
Drept acclia In reversatul oorilor intearmatl pre o cale
strampta aa parceS asupra romeilor. P-rivedoril Indata au
vestit nemicilor, i imperatul aa Intrarmat pre al sel,
si iata. cand mergea, au audit bucinul Schythicesc, carele,
nu suna ca célea-lalte bucine, c grOznic, carea e destul var-
varilor sa se aprinqa. la WO. Pentru cares at de departe
se cundsce. Totusl gandind imperatul, -0 nu sant schythe,
ci c. sant gete de preste Dunäte, caril tot acélea arme an,
care le ail i schythele, fiind mal tort sagiataterl gete, Caril
venise Intru ajutoria mesilor, i ca se faca mal mare
spalma, sufla cu bucin schythicesc, In caril nadajduind A-
lexandru bucuroa ar esi la batae: Dupa e S'au a-
propiat, s'aa cunoscut ca sa.nt Schythe, cad nu s'att ames-
tecat cu tnesibl Biruinta fat% nicl o indoiala ad lost a
mesilor, pentru ca romeil aa fujit in Ros'ocastru. Alelexan-
dru craiul mesilor pre la amecjl aa trimis pre Ivan -until
dintre bariI sell la Imperatal, i aa poftit; ca pacea de erl
se fie statornica, i pentru mal mare Intarire se dea tm-
peratul pre fata sa dupa feciorul lul.n
Asisderea scrie i Gregora 1, ci destul de incalcit si rea,
ca n'aU scris apriat, pre cine inteleg prin schythe i gete,
Eu cu Stritter 2 inteleg prin schythe pre moldovclnl; prin
gete pre roiranil din Tera Muntenésca,
Anal 1334. Prea vestitul Daniil Cornides 3 aduce la anul
Idem Gregoras torn, 1. p.
298-300^ 8 Daniel Cornides Mss. dipl.
2 Idem Stritterus Bulgaricorurn tom. 2. p. 162. 163.
§ 440.
Cronica romeinilor. Tom. I.

www.dacoromanica.ro
 498

acesta tref diplomaturf ale comitilor Bet lén, tute tréle date
in partea Jul Ioann Henul improtiva sasilor din Iad, caril
cuprinsése cu putérea Ependorful de la Ioann Henul.
And 1337. Murind Ioann Henul, Si remânend de densul
un fecior, a nume Martin, pentru slujbele täihne-s01 cra-
iul Carol Robert pre Martin Fab priimit supt ap6rarea 8a,
poruncind luf Ladislav comituluf secuildr si l Bistritel, Si
luf Stefan Pogan in locul Thi Thorna voivodulul din Ardél,
carele era langa ërait, aisderea i 1u Ioann Horvat sal
apere de sash din Tad, calif il nactrjea pentru Ependorf.
Dat'au craiul hrisOv'ele acdstea unul la numitif btirbatf,
altul la sash din Bistritä, din Vissegrad in anul 1337, si
se afld la Cornides 1
Anil 1339 0 1340. tImpèratul Andronic cel mal tiner, dice
Cantacuzenul 2, gAtind tOte, caste era de lipsä la nunta fetel
sale, din Tarigrad slab dus in Odrit, ca acolo se inä
nunta. Acolo aü mers si Aiexandru craiul messilor cu fiiul
sea Mihai Asan, pre carele II numise craig. Si binecuvin-
tärile nuntif dupt legf se fãcea in cetate, iarb. ospattil era
in rftturile ce se clic Comnenl, nu departe de cetate, rang
riul Tuna. Opt dile ,s'ag ospetat, si a noao qi craiul A-
lexandru cu mesh luând pre fata imperatulul pre Maria
crliasa sa din némul Paleologilor, o aq dus in Mesia, pe-
trecendu-o mulc1 dintre romef pat n Trinov, unde re-
maind aceia, pre care II daduse tat6.1 sal spre slujba el,
ceia-laltT s'ati inturnat.
Gregora ind dice 3 : (Imperatul cu muérea sa dOmna
mergend in OdriO, aü fäcut aisätoria cea mal de demult
f5gaduitä, and pe fata sa, carea umpluse 9 anl, fecioru-
lth luf Alexandru, carele âmbla in 1 5 an1. De unde s'ati
fäcut tare pace intre mesi i intre roma)
1 Daniel Cornides Mss. dipl.
torn. 2. p. 163, seq. Nicephorus Gregoras loin. 1.
2 loannes Cantacuzenus tom, 1. p. 337.
p. 307.

www.dacoromanica.ro
 499

lard BasilovicI1 asa scrie la anif acestea: «Theodor Co-

riatovicI povatuitoriul Novogrodulul murind frate-setil Con-
stantin, din vointa lul Olgherd aq urmat in WA Podolia ;
ci dobandind si Podolia Theodor, ail inceput a se impro-
tivi unchiulul sea Oligherd povd4uitoriului Litvaniel, ne
vrend al da tributul, carele Ii poftea. Drept aceia maniin-
du-se Oligherd s'ad sculat cu rezboia asupra nepotulul sea.
Acesta ca sä se pOta apera, aü venit in Ungaria la craiul
Carol Robert pentru ajutoritl asupra unchiuluY sed, luand
cu sine UR& avuii1e, i intarind cetätile PodolieT, Camene-
cul, Scala si Socolecul cu strdjarl de roman!. Venirea a-
cesta in Ungaria a printului Theodor Coriatovici s'ad in-
tamplat In anul 1339. Iara al craimèl Jul Carol (nu 31,
ci 39). Stricovsc cartea 12, cap. 4, Ocolschi,, pag. 541.)
«tntru acéia zdbovind Theodor Coriatovicl in Ungaria,
Olgherd aU cuprins tOte cetãtile din Podolia tdind pre ro-
mdni, i pringend pre Niestah generariul luI Theodor Co-
riatovici, ail pus in locul lul preste Podolia pre Gastold
Litvanul in anul 1340.*
In anul 1339 ail dat craiul Carol Robert un hrisov, prin
carele aü poruncit capitulului din Iaurin, ca se ramble
Cratca saO l3anifeuldea din comitatullaurinului pentru 8 fe-
clod al lui Ioann fijuluT lui Emic Vas, call! se strAmutase
din Aral in Ungarial pentru grOza comitulul Nicolae Va§
a celul mal mare fecior al luI Ernie, carele la atata aü ve-
nit in anul 1340, cand era comit de Clus, cat at doban-
dit un hrisov iaras de la Carol, ca tot Suhutardul, Téga,
Sas-Silvasul si SantiOna se fie numal ale lul, s a1l Va-
sesti, de vor polti ceva din satele acélea, sa se judece cauza
numal prin craiul Ungariel, carele va fi. HrisOvele acéstea
se afld la Copi2.
Anonymul românesc3 la anul 1340 iards asa scrie : «Al
loannicius Basilovits de fun- 2 COpi Mss. torn. 31. p. 104.
datione Koriatovitsiana part. 1. 127. 130.
cap . 3. 8 Anonymus valachicus cap. 44.

www.dacoromanica.ro
 Boo

sêselea, Ladislav voda Bessarab de la anul 1340 pana Ia

anul 1345 la letopise nu iaste, daft se dovedésce dinteun
hrisov al 141 Mircea voda, ce iaste la manastirea Tisrnana,
Intru carea cjice, c. Ia acest vela domnea unchiul se i
Vladislav voda Bessarab. La istoria ungurésca scrie, ca la
acest veldt Ludoyic craiul UngarieI all supus pre Laiot
voda domnul terel Moldovel supt haraci, i batendu-se si
cu domnul Terel Romanescl la Bran la Aputurtu, si s'a0 bi-
ruit craiul, ci dupa vela se véde ca nu acest dornn ag
avut rAzboiti. Acestl treI domn1 aü domnit 45 de ant)
Pan& aci anonymul, ale caruia dise nu mi se ved a fi
adevarate pentru ca istoricil unguresci la anul 1342 clic,
ca la anul acela in Tera Romanesca domnea Alexandru
Bessarab, apoI Laiot din Moldova all. domnit pie la
anul 1370.
And 1341. De Ioann Henul stramosul comitilor Betlén
all remas trel feciorI : Martin, Ladislav i Nicolae, de la
acestea iaras cuprinsese sasiI din Tad Ependorful, pentru
aceia craiul Carol Robert infrunta pre comitil din Brasati
si Bistrita Ioann i Jacob fiii lul Nicolae, i poruncésce in
anul de acum, ca Ependorful sa dea inclarapt, precum a-
rata Cornides1.
Cantacuzenul2 Inca asa scrie dupa mOrtea 1mparatuluT
Andronic celul mal tiner, cand el Inca nu rapise Tmpèrt-
ia : (Craiul mesilor Alexandru cerea prin soil de
la imperatesa si de la romeI pre Sisman fliul lig Mihail,
cuI 11 urmase, cel ce era ca un sargunit in Tarigrad, ai
era nascut din sora lul Stefan craiului SerbieI, carea fu-
sése lepAdata de barbat, dupa ce s'au casAtorit acesta cu
sora Jul Andronic celuI mai tiner, iara dup. mOrtea lul ail
domnit pOntel in Mesia, pana ce iaras s'ail pus jos din
craime prin uni1 din ceI puternid, si atund cu Ioann unul
Daniel Cornides Mss. dipl. Loin. 1 9 Ioannes Cantaeuzenus tom. 1.
2. p. 156. I p. 352.

www.dacoromanica.ro
 501

dintre fill sl s'ad dus la fratele sed craiul Serbia Sisman

celalalt fecior al el s'ad fost dus in sargunire la Schythe,
(adeck la comanT sad moldovéni, din cariT se prksise tatk-sed
Mihail, vedi anul 1323), si nu mult zabkvind acolo, dupA.
mOrtea imperatului de bunk voia sa ss trAsese la romel.
Pre acesta ii cerea asa dark Alexandru, ea pre un mai
mare nemic al sea, and aléjere rorneilor, ca sad se'l dea
pre Sisman set giunghie, sad sa se gate la razboiu; cad
nu Ole fi preten romeilor, pknk cand vor tinea acestea
pre nemicul lui la sine.i
A.isclerea scrie Gregoral, apoi amendol scrid, ck Canta-
cuzenul ca mare domestic ad venit panä la marginea Bul-
gariei cu ostile grecesd, si ne dand pre Sisman s'ad im-
pecat cu Alexandru.
Anal 1342. Ioann Cantacuzenul marele domestic dupa
mOrtea imperatului Andronic celui mai tiner s'ad rAdicat
asupra impératOsei Annei, si a filului el a lul Joann Pa-
leologul, si ad rapit imperätia. larä odrianil carii tinea CLT
imperatesa, ati chiemat intru ajutorid pre Alexandru craiul
Bulgariel, carele aLi i mers, gandind ca va putea supune
sie Odriul, ci odrianil nu Fad primit in cetate, dicend ca.
lor nu le trebue domn, ci sot. Drept acéia Alexandru s'ad
tras la Didymotih, si de acolo ad trimis se pracle Thrachia,
dark aU perdut multi prin greci si turd cariT venise intru
ajutorid Cantacuzenulul, pentru acéia ad trimis soli de pace
la Cantacuzenu12.
Carol Robert, craiul Ungariel avend patru feclotl pre
Carol, Ladistlav, Ludovic i Andreid, cel dinläid Carol si
Ladistlav aü murit in verstä tinerk, pre Ludovic rad nu-
mit craid Ungariel, iard pre Andreiii, craid Neapoiului, apoT
ad murit in anul de acum in 16 Julie, dupa ce at dom-

' Nicephorus Gregoras tom. 1. I 2 Ioann. Cantacuzenus tom. 2.

p. R70. I p. 444. seq.

www.dacoromanica.ro
 502

nit de la ungerea ea in craia 42 de anT, iara de la in-

coronarea sa 32 de anl 1.
In locul tatane-Al a lul Carol Robert, fu incoronat crai
Ludovic cel dintai4 in varsta. de 16 sail 17 anT 2, fiind de
fatd i Thoma voivodul ArdéluluI in Albacraiasca 8
Anal 1343. Ioann Cantacuzenul din qi in qi intarindu-se
in impèratie, in anul de acum an dat un hrisov cu slove
de aur scrise luI loann Angel preféctuluT Thessaliel, in ca-
rele scrie 4 : Putérea nOstra poruncésce, oranduésce i pune
pre iubit fratele maiestatel nOstre domnul Joann Angel cap
sati prefect cetdtilor si terel Vlahiel 'Ana cand va trai.
Ca prefectura VlahieT se o tinä pana la sfarsitul viei1 sale;
ci se nu-I fie slobod a o da fiiulul sea, de nu va ingadui
aceste de nou marimea !Astra. Se vestéscai acésta prin
tOta Vlahia, si se faca pomenire si de dOmna Anna Pa-
leologa si de fiiul el imp6ratu1 Ioann s. c. I.)
Din hrisovuL acesta doao potl culege : IMAM, ca Valahia
de acum se numésce Ungrovlahia, ca Là se osebésca de
cea din Thessalia, adeca de Moglena ; a doao, cà Canta-
cuzenul tot tinea in cinstea lor pre imp6ratesa Anna si pre
Ioann fiiul eI, mdcar cd acestea nu vrea se'l cuni5sca. im-
pCrat pre Ioann Cantacuzenul. Cad 0 in anul de acum,
precum insus marturisésce5, asa de tare ail fost Mint Can-
tacuzenul de Ostea impèratésil, cat i-an cautat a fugi la
craiul SerbieI, carele tinea pre sora lul Alexandru craiuluI
BulgarieT. Pre Alexandru iarA II trasése in partea sa ceI
ce tinea cu imp6rdtesa, Thgaduise Didymotihul, de nu
se va maT inturna Cantacuzenul; pentru adéia Alexandru
aa i lucrat la cumnatu-sai se potOpa pre Cantacuzenul,
ci improtivindu-se mai ales soru-sa craiasa Serbiel, n'aq

Thuroczius f. 165. seq. Bon- 4 foannes Cantacuzenus tom. 2.

finius f. 322. seq. p.4491.
2 De COO 116 f. 173, Chronicon
Budense apud Thuroczium. 6 Idem Cantacuzenus tom. 2.
8 [Nota lipse§te in mscr p. 536.

www.dacoromanica.ro
 503

dobandit plinirea Toil sale apoi intelegend ca turciI vin

intru ajutoriul Cantacuzenultii, el s'aa inturnat in Bulgaria.
Cum c Luduvic cel dintafil craiul UngarieY, curand dupa
incoronarea sa ar fi asegat larma sasilor din Arddl, precum
salt' Turotie 1, Bonfinie 2, de Reva 3, si mal toti istorici
unguresci, e de a se crede ; pentru c. Peteii4 pricina Inca
o spune, pentru carea s'aU fost larinuit sasil, adeca pentru
nedreptatile, care suferise supt Carol Robert. Dail ca A-
lexandru Bessarab obladuitoriul Terel RomanescI ar fi venit
la marginea Ardelului, i s'ar fi inchinat i supus craiulul,
precum clic tot aceias istorici, eü unul nu pocia créde, si
din acélea, care le voia araa la anil viitorl, tu Inca ATI
vedea, ca iaste numal barfela. Insa aa putut fi, ca Alexandru
Bessarab s'an intalnit cu Ludovic cel dintaiu, ca cu tin bun
vecin, nu ca cp un stapan. i dintru acéia ail iscodit
dupa acéia ca s'an supus luI Ludovic.
Anal 1344. In. anul acesta sat In cel indat viitorii s'abi
casatorit Ludovic craiul UngaHei cu Margareta rata imp&
ratulul apusului Carol al VI-lea, (lin carea n'ag avutprunci,
si dénsa stérpa aü i murit in anul 1349 5.
Tot iritru acesta an s'atl dat hrisovul acesta familiei co-
mitilor Vas, carele se afla la Feiervari 6, §i suna asa i.cLu-
dovic din mila lul Dumneciefi craiul Ungariel credinciosilor
sal, marituluI barbat lul Nicolae voivodulul ArdéluluI, i calor
ce sant in locul luI, sanatate i gratie. Ffind ca Nicolae Si
Ladistlav Vas, fiii lul Ioann aifliulul lul Emic, sant in ce-
tatuica nOstra, ce se chiama Holevem, Fang Brasell In
marginea craimeI nOstre, de tin si apéra cetatnica acéia,
Petra Ruf e cuprins in diregatoria agazoniel larva nol, si
pentru acOia, in Ora, carea ei si Nicolae cel mai batran
' Thuroczius part 3, cap. 3. f. 329. Pistorius f 767. Timon
2 Bonfinius decad. 2. lib. 10. in epit. Chron. E 49.
3 Petrus de Reva centur, 4.
4 PethiS G. 6. Carolus Fejérvari in analectis
5 De Cfictilö f. 176. Bonfinius tom. 2. Nr. 364,

www.dacoromanica.ro
 504

Vas cu fill se Ioann §i Ladislav, iards Laurentie, Ioann ca-

rele se chiamil. Ae1, Deoa i Thoma Ruf fedora nu-
rnitulul Ioann al fliulul luT Ernie, ar avea Improtiva altora,
sad altiI on cine Improtiva lor In mdcar ce termin Tha-
intea vOstra de fata a veni cu. anevoe pot ; vrem si tare
v6, poruncim prin acdstea, ea pana la venirea nOsträ lii
pArtile acélea, cu nici o greotate se incarcatI bunurile lor,
ci sä le IdsatI Iz statul In care sant Dat In Vissegrad
to anal dom, 1,344..
lards intru acest an aq facut pace Ludovio Intre Andreia
episeopul Ardélulul, Intre netnesi, sëcuI si saST, i hrisovul
rag dat In Alba. Ardélulul a treia i dupd sèrbAtOrea san-
tuld Jacob din and 1344, care hrisov se afld la Cornidesi.
Anul 1345. Anonymul romanesc 2 asa scrie la anul de a-
cum, cjicend : «Al séptelea, Alexandru Vodd let 1345-1360.
Dupd letopiset la acest veét aU avut azboiti cu Ludovic
craiul Ungariel, La let 1346 Intrand Math in Ardél aü
mers si el Intru ajutoriul tätarilor : iard la hronologhia cea
véche se véde a. fi pus anul 1356, cand aU Intrat tAtariL
Anonymul nostru bine qice, cd Alexandru domnul Terel
Romanesci aü Mut pre Ludovic craiul Ungariel, cd i Petru
de Reva Inca marturisésce acésta, cum- voia area hi. anul
1380, mdcar el nit spune anul in care s'ail Intamplat rdz-
bolul acesta. Cum s'ail supus asa dard luI Ludovic In a-
nul 1343? Tntrarea tatarilor in Ardél eü oiO aduce la anul
1352, Vec,11 i anul 1360.
Ahdreill craiul Neapoiului, fratele lub Ludovic craiuluI Un-
gariel Inca nu bine ei umblat in and de acum ; pentru
ed din Indemnul Ioannel mueriI sale fu sugrumat, din ca-
rea fapta mare razboiti s'ati starnit la anil viitort3.
Din brisovul luI Stefan voIvoduld din Ardél, carele rad

' Daniel Cornides Mss. dipl. torn. 8 De KtlIcill6 1'. 179. Bonfinius
3. p 84. f. 333. Prstoriu4 f. 767. Tirnon in
2 Anonymus valachicus cap. 44. epit. chron. f. 49.

www.dacoromanica.ro
 505

dat in octavele santulul Mihail din Turda in anul 1345, si

se afld la Copi 1 acéstea se culeg: In anul 1291 Petru 11-
liii lui Farca aü mers in fata capituIului din Ardél cu Pe-
tru filul lul Pousa, cu Bofa secuiul filul lul Petus, si cu
Erneric Will Jul Batus, i aü mdrturisit, cd el ad vindut
glumeatea din Tega, si diri Sântul-Jude numitilor trel bar-
bac!, lul Petru al Pousel, Jul Bofa Secuiulul, I lul Emeric
pentru 15 marce, si despre acésta ati dat carte capitulul,
cu carea carte in anul de acum in adunarea din Turda
Stefan CO mare filul lui Thoma al filulul lur Pousa, ca un
nepot al lul Petru al Pousel, aü cercat se ia gimètatea
Tegel si a Sdntul-Judelul de la comitul Nicolae Vas cel
inal Man, si de la doT feclori al lin Ioann i Ladislav
ci ar6t&nd acestea dreptAtile sale, Stefan cei mai mare ail
perdut pira, i I s'ad poruncit tacére de pururea, fdcen-
du-se- mincindsd cartea capitululul.
Anul 1346. Ludovic craiul Ungariel cu hrisovul cel in Vi-
segrad, dat a sésa-cli dupd sèrbdtOrea sdntulul Martin din
anul de acum, intdrésce hrisovul tiltane-sdia, cel in anul
1321 dat comitulul Nicolae Vas castellanulul din Ciceil, ai
hrisovul acesta al liii Ludovic se afld a Feiérvari2.
Mull 1347. Duca cum arata, hrisovul craiulul Ludovic cel
de la Cornides3, Jordan arhimandritul mandstirei din Ma-
nästurul Crusulul s'ag fost jeluit craiulul, cà Deme serbul lul
Stefan Pogan ad cuprins si tine cu putérea prediul Tibur-
tëlchea din otarul Caiantdulul, clicend : cd lul i s'ad ddruit
de craiul Carof Robert. Pentru acéia Ludovic poruncésce
din Buda in ptirésima anulul 1347 lul Stefan volvodulul
Ardélulul, ca se cérce lucrul si de va judeca, cd. Tiburtél-
chea s'ad tinut de Caiantda prediul acela se'l dea mana-
stirel, precum aü i fdcut.
Xopi Mss. tom. 31. p. 121. 3 Daniel Cornides Mss. dipl. torn.
2 Carolus Fejérvari in analectis
tom. 2. Nr. 360. 1. p. 28.

www.dacoromanica.ro
 506

AcelasT Cornides 1 mai aduce un hrisov al capitului din

Balgradul Ard6lulul, prin carele se arata, ca Deveceriul cu
cadinta s'an luat de Nicolae filul lui Andrein pentru multe
furtisagurI si talharil, si salt. dat in manile volvoduluI Ste-
en, nefolosind ceva punerea in protiva a lul Lavrentie fi-
plat luI Ave! si verulul nurnitulut Nicolae.
Lambechie 2 Inca arata, ca. in soborul palamitelor din a,
nul 1 347, in carele s'an mazalit Ioann Caleca patriarhul
din Tarigrad, s'an iscalit i Methodie mitropolitul din Varna.
Anal 1348. Vrend Ludovic craiul Ungariel se izbandésca
mOrtea fratelui sea a hod Andrein craiuluI Neapolulul, Inca in
anul trecut s'an OAR asupra neapolilanilor si in anul de a-
cum In luna 1u anuarie afl agluns la ei. Craiasa Joanna
an scapat mat nainte cu fuga, iara pre ceia-14 vinovattl
i-au prins, si pre unii i-aa potopit, pre al0 i-ati pus la
Inchisclre. Pe pruncul ,Carol nepotul sea Pan trimis in Un-
garia, si el maT zabavind acolo, aft chiemat pre Stefan voI-
vodul din Ardél, si punendul se ocarmuiasca Vra, s'ail in-
turnat iii ara sa, luand intra itu1ii cel mal vechl i titu-
lul craiuluI din Neapoin, supt carele si bani an batut3.
Disein ca at chiemat pre Stefan vofvodul din Ardél, ti
l'an pus se ocarmuiasca téra ; cacT Cornides4 aduce un
hrisov al Iu Stefan, carele ran dat In Turda, pre la San-
giorz in anul de acurn, din care hrisov chiar se véde, ca
Stefan n'au mers de odata cu craiul in Italia.
Anul 1349. De s'an fost i stramutat cel opt nepoct aI lul
Ernie in Ungaria de grOza unchiu-sen comituluI Nicolae Vas
celuI mai batran, cum s'an aretat la anul 1339, dara Io-
sagul din Ardél nu ran parasit; pentru ca se AA la Copi 5
hrisovul acesta :
1 Idem Cornides ibidem pag. 4 Daniel Cornides Mss. dipl.
240.
7 2 Lambecius libr. 8. c. 6. tom. 1. p. 239.
8 Lucius f. 366. de Iciiki1lo f.
180. Bonfinius f. 335. 5 Copi Mss. tom. 31. p. 114.

www.dacoromanica.ro
 507

iNol capitulul beséricil Ardélulul facem insciintare tu-

turor cdrora se cuvine cum eä venind inaintea nOsträ ho-
éril, adecd magistrul Nicolae (limit Vas cu fratil s61 Ladis-
law (pail, Vas, Joann clisul Atel, Laurentie, Petru Ruf, Thoma
Ruf, si Desai clisul Vas despre o parte, iard despre alta Mi-
hail, Nicolae, Thoma si Jacob fecloril lul Iacob al fiTultil Cla-
ma, ne-ati spus, cä el, ca se se dezradacineze WI scarba
svedzel din mijlncul lor, si frumséta pAcel se infloréscd, si
unil pre altiI O. se OM imbratosa cu dragoste frAtéscd, la-
sand bite parile, care fusése intre dênsiI, prin Omen1 bunI
si némesi sat' boérl asa s'ar fi intocmit intre sine si s'an
intocmit inaintea nOstrd. : ca numitil fiii lul Jacob al filulul
lig Clama, Mihail, Nicolae, Thoma si Iacob se vindä par-
tea sa din patru sate, adecd. din Suhutard, din Tega, din
Sdntioana si din Si Ivas, care sânt in comitatul Dabacel,
pentru patru-clecl de marce de argint de cel curat, numiti-
lor verilor sèl lul Nicolae, Ladislav, Joan, Laurentie, Pe-
trill Thoma, si WI Deseti ; si o an vindut inaintea mistra,
luand si priimind banil deplin supt legatura acésta, ca de
cum-va cu vréme ar veni numitil Mihail, Nicolae, Thorna
si Jacob, sari mosténil lor sä se legiuiascd cu ceia-lalta
parte pentru numitele sate inaintea orl caruia judecatoriti,
se fie pedepsitI ca si mil fac duell. Dat pe la bobotézti in
anul Domnulul 1349»
Am cps mai nainte ca nepotil lul Ernie; din Ioann al doi-
lea fecior, an fost opt; pentru ca. atga am aflat in hriso-
vul la anul 1339 adus, ci in hrisovul acesta Mihail al op-
tulea nu se pomenésce, dOrd an fost murit.
Tot la acesta an se aduce un hrisov si de Cornides1 si
de Feiervari 2, care l'an dat in BistritA pre la San-NicOrd
in anul 1349, in partea lul Ioann fiiulul lul Tegul asupra
sasilor din Cdpus si Valdhid : «Andrein comitul secuilor,
al Brasthilul, Sdtmariulul si Maramurdsulul».

Dan. Corn. Mss. dipl. torn. 1. I 2 Car. Fejervari in analectis

p. 243. I torn. 2. Nr. 342.

www.dacoromanica.ro
 508

Ainil 1350. Stefan L*E1 Voivodul din Arc161 lAsat find se

ocArmuiascA crAimea din ,1STeapoit, fOrte multA ga1c6vA aü
avut cu cel ce tinea cu crAiasa Ioanna, pentru ac6ia Lu-
dovic craiul Ungariel in anul de acum iaras ati trecut in
Italia, unde_ag lAsat 11i locul hit Stefan, intAiti pre Nicolae,
apol pre Andrei0 Laic iarilsI voIvoclit din Ard61, ci Ma de
noroc, macar cA Andreig bine s'a0 purtat in trel an11.
Halcocondylla2 la anul de acum asa scrie : «Alexandru
aU oblAduit Bulgaria, Ora ce at murit, trAindu'l feciorul
Sisman, carde aii, urmat in crAimea pArintesca. tmprotiva
acestuia s'at sculat Amurat fiiuf luT Orrane (cad bAtêncl
pre se'rb1), aü prins anne in contra lul Susman craiulul
Mesiel, Ø batendu-se cu mesiI nu mulct at tAiat dintr'6n-
siI, cad att scapat nevAtAmatl spre DunAre. Susman de a-
colo at trimis soll la Amurat, si fãcênd pace, s'ail priimit,
ca de aci inainte se fie intre priétenil luI Amurat. DecI si
in cumnAtie aa 'Asa cu Amurat, luAnd muiare pre fata lul
cea din Braida nascuta, pre carea o luase Amurat, cAnd
at fost rAnit. Pre céia-l'altA fata o dAduse Amurat craiulul
grecesc lul Andronic, fiiuluI imp6ratu1ul loann Paleolog, cAd
acuma alungase Ioann din imp6rA(ie pre Cantacuzenul).
La anul 1339 am areat- cA Alexandru craiul Bulgariel
at avut fiia pre Mihail V, Asan, pre carele maI nainte de
a'l insura, VaU fost numit craiti Bulgariel. La anut 1341
fails am ar6tat cA acelas Alexandru aü cerut la m6rte
pre Sisman fiiul craiuluI Mihail IV? Streantimer. Cum pOte
fi asa daft ca Susman, despre carele vorbesce aci Halco-
condyla, se fie lost fecior lul Alexandru? VecjI si ac6lea,
care le voi0 scrie la anul 1358, si am scris la anul 1332.
Anul 051. in anul acesta Ludovic craiul Ungariel at in-
tArit privileghionul, carele rad dat boérilor Andreitl al II-lea

1 De Cflküllö 1. 181. seqq. Bon-

finius f. 336. Timon in epitome 2 Chalcocondylas p. 18.
chronologica f. 48.

www.dacoromanica.ro
 569

in anti. 1222, si ai mal adaogat 25 de inchieturl, care tote

se pot vedea in legile T6ril ungurescl I.
Iara magistrul Thoma Vas, precut-4 aratti Copi 2, acest
contract all facut cu veril s61 dol feciorl al comitulul Ni-
colae Vas castellanului Ore-când din Ciceti prin hrisovul con-
ventulul din Clus-Manastur, care hrisov dupt acéia s'atl in-
noit prin capitulul din Btagrad, 1 i sunA asa :
«Nol capitulul beséricel Ard6Iu!ui facem insciinWe tutu-
ror, carora se cuvine, cum cä boériul märitul Thoma, fi-
lul lul Joann, al fituluI lul Emic castellanul din Cereng,
Cherengh, venind inaintea 'Astra de fa* ne-ail dat nisce
carcI deschise ale einstitulul Convent al prea-curatel ver-
gurel Mariel din Clus-Manastur rugandu se, ca nol carile
acélea se le inoim, care suns asa:
4NoT Conventul prea-curatel vergurel Mariel din Clus-Ma-
nästur facern insciintare tuturor carora se cuvine, eä ve-
nind de fakti inaintea nOstra. Ioann i Ladislav feeioril lul
Nicolae Vas despre o parte, iara despre alta magistrul Thorna,
filul lul Ioann, al fliulul lul Emict prin numip Ioann
Ladislav ni s'aU spus cu gura, c el de niare Ips find
asuprit,1, gimatatea lor din satul Shntioana chiemat, din co-
mitatut Dabâcei, carea ineépe de la un izvor din partea de
catrl meqd-nOpte, si merge pre curgerea izvorului cà1r. 1.6-
sarit pre supt rAtul cel mare despre partea Bissarulul, cu
tOte folosurile si veniturile eii de la datul acestora Intr'un
an, o ar fi zalogit numitulul mAritulul Thome'', filulul hal
Ioann, al filulul lul Emic pentru 100 de florinti de aur, si
o a0 alogit inaintea mistra deplin i AntrOgS, platind si
primind banil intru acesta typ : ea, de liar rescump6ra, s'ati
n'ar putea r6scumpera numicii Ioann i Ladislav gitrata-
tea lor din SAntioana de la magistrul Thorns la terminut
pus, inaintea nOstra se se hiving& in indoitti sumti de bani;
iar5. de vor vrea saü putea rescump6ra numip Ioann si
I Corpus Juris ht n.e. tom. 2.
p. 53-59. 2 Copi Mss. tom. 31. p. 139.

www.dacoromanica.ro
 MO

Ladislav gisa gimatate in terminul pus, magistrul Thoma

va fi datori6 a li-o da indarapt pentru summa ac6ia. Des-
pre carea Intarim acéstea cu pecetea nOstra. Dat a sésa-di
dupa serbatOrea apostolulul Thomel In anul 1351*.
«NoY drept acéia veclend, ca magistrul Thoma, filul luI
Ioann, al filulul liii Emic, castellanul de Cereng are drept,
numitul contract, carele fara de vre o indoiala iaste ade-
v6rat, l'am scris de nod in acéstea, care le dam Intarite
cu pecétea [Astra aceluias magistru Thoma castellanuluI
de Cereng. Dat in serbatOrea santulul Lavrentie, din anul
DomnuluI 1354'.
Precum se v6de din inoirea hrisovulul acestuia, fecioriI
comitulul Nicolae Vas celul maT batran Ioann i Ladislav,
nu s'ati tinut de termin, i pentru aceia gimatatea lor din
Santioana aU rem§ la Thoma Vas.
Anal 1352. Clement al VI-lea papa de `la Roma, ca un bun
pastoriO dorind se'sI imultesca turma , In anul de acum
in luna luI Julie , din Avenion all indemnat pre Ludovic
craiul Ungariel, ca se cuprinda t6te terile de prin pregiur,
in care lacuesc shismaticl , numaI se'l unésca cu bes6rica
Romel
Cum ca Andreift Lqc voivodul ArdéluluI att batut pre
tatarI caril jefuiail téra secuenesca, omorand pre Athlam
povatuitoriul lor, si pringend mulct dintr'ensil, pre carib i-att
trimis craiuluI Ludovic la Vissegrad, marturisesc Ioann de
Chichelea 2, Ranzan 3, Bonfinie4 i Petru de Reva5; dara
anul in carele s'ati Intamplat nu'l otaresc : drept acéia Timon 6
pune anul 1352, Sigler7 1353, Hartnacchie 8 1344, Han
anul 1346 s.c. 1. Ea tin cu Timon; tu portorésce acélea,
care le-am scris la anul 1345.
I Raynaldus ad an 1352. Aloy- 6 Pefrus de ROva centur. 4. 1. 24.
sius Gverra in epit. Constit. pon- B Timon in epitome chron. f. 49.
tif. tom. 2. p. 278.
2 loannes de ChükUllö f. 177. 7 Sigler f. 55.
8 Ranzanus f. 377. 8 Hartnacius p. 4.
' Bonfinius f. 329. 9 Han, p. 131.

www.dacoromanica.ro
 51.1

Anul 1353,. Daniil Cornides 1 aduce on hrisov al Conven-

tuluI din Clus-Mandstur, din carele se vdde, c. in anul de
acum s'aa redmblat otarul No§faldulul si al DeceI de catra
otarul Ungurasulu1 in partea magistruluI ThorneI, si al luI
Nicolae; feciorilor luI Paul, castellanulul din Balvanios saU
Unguras,
, Anul 1354. La anul aceste mi-au venit inainte un hrisov
al prea luminatel familieI comitilor Vas, carele astddl in
28 Fevruarie al anultff 1809, cand tocma am plinit 56 de
aril de cdnd m'am ndscut pre lume, 11 scriU in Sinnea 'satul
comitatuluI Aba-uIvar din Ungaria, in curtea mdririlor sale
ca se le ardt mulOmita, carea ti se cuvine nu mirnaI de
la mine, carele scniü, ci si de la aceia, pentru al cdrora
fobs scria acdstea. Hrisovul se aflä la Cop 2 i sund asa :
4(1\161 capitulul beséreceI ArddluluI facern insciintare tuturor
cdrora se cuvine, ct arn, priimit cartea bodriuluI Dominic,
vil,e-voivodulul din Ardél noao scristi cu cuvintele urmatOre :
«InteleNlor si cucérnicilor barbact, cinstitului capituldt
besériceI din Ardél domnilor i prdtenilor sd1, Domninic
vice-voivodul din Ardél poftesce intdrirea pretesugulu1 si a
cinstel! De la pretensugul vostru poft;rn prin acéstea nu cU-
viintd, ca cdAile, care vi le-a da magistrul Nicolee Vas,
castellanul din Cohalm, inchise si supt pecdtea vOstra, sä
le deschidet1, i facend sd. se inoiascii, supt pecétea vOstra
in forma de transcript deschise se le dat1 numituluI magi-
struluT Nicolae dupti obicdiq, si precum poftésce dreptatea
acéleas1 cd41 nerase i deschise insemnandu-le cu vérful
pecete1 vOstre. Dat in Sintimbru a treia cli a octavelor ser-
bdtdre1 apostolulul Jacob in anul D. 1354.
«lard cdrtile, care ni le-au dat numitul magistru Nicolae
Vas inchise supt pecétea nOstra sum). asa :
(No1 capitulul bisériceI Ardélulul facern insciintare, ca

Oaniel Cornides Mss. dipl.

2 Copi Mss. tom. 31. p. 131,
tom. 2. p. 68.

www.dacoromanica.ro
 812

bodriul Nicolae Vas) din Santul Jude venind inaintea nOstra,

cu numele seri i al fratilor set Ioann i Ladislav ne-au facut
protestatie, a Benedict Textor deregatoriul magistriulut Mi-
hail camerariulut domnulut nostru craiü din Sec, intre me-
tele satulut Santul Jude in local chemat Fiuze 'si Sene-
gheteg, ar fi luat de la tin iobaglu al lor romanul Christian
200 de oT, dot cat, dot bol, §i 30 de porcl, irnprotiva caruia
Benedict Textor, pentru luarea numitelor dobitOce, el s'ar fi
Wait adunarit nerne§ilor cet tinute in Turda in anal cle acum
in Dumineca din naintea Ispasulut, care Benedict Textor ar fi
respuns , ca el n'ar fi luat numitele dobitOce in local ce se
tine de Santul Jude, ci in local ce se tine de Sec ; Ur& adu-
narea némeOlor din partea Ardélulut cu un cuvint ar fi mar-
turisit i cps, ca locurile acélea, adeca Fiuz4. §i Seneghetea
nu s'ati tinut vre odata de Sec, ci pururea ar fi fost ale
boerilor din Santul Jude, i de satul acela s'ar fi tinut. Ca-
rea marturisire cum ca aa s'aa facut prin toti boeril din
adunarea aceia in cartile craiulul inchise, ne-au spus de
fata magistrul Mihail protopopul din Dabaca sotul §i con-
canonical nostru, carele aü fost trimis in local nostru la
numita adunare, i Gheorghie fiiul lul Iacob unul dintre
judecatort, despre care ati poftit sal dam cartile nOstre de
protestatie, care le-am i dat, aducend cu sine dreptatea
de ol4.e. Dat in agiunul Rusalilor in anul domnula 1354.
«Not drept aceia priimind cérerea cea direpta §i legiuita
a domnulut vite-voevod, cartile nOstre céle inchise am fa-
cut sa se taie i sa se deschida, §i deschise i taiate sa
se scrie in forma de patent din cuvint in cuvint, i inta-
rindu-le cu pecetea numitulut Nicolae Va le-am dat, car-
tile nOstre céle mat denainte taiate §i deschise, cu verful
pecetel nóstre insemnandu-le. Dat a treia di din octavele
serbatOret apostolulul Iacob in anul mat sus insemat.*
A111E11356. La anul acesta aduce Cornides 1 un hrisov al

l Daniel Cornides Mss. dipl. torn. 1. p. 30.

www.dacoromanica.ro
 513

lul Andreig voivodulut din Arde dat din adunarea tuturor

némesilor in Turda tunut pre Ja clioa tuturor sfintilor, in
care hrisov satul Bevna din comitatul Clusulul s'ati jude-
cat a fi al lul Martin fiiul lul Ioann din Calian, improtiva
manastiril din Clus-Manastur.
Anul 1357. Precum se doveddsce din hrisovul, carele se
adnce de Copi 1, Petru Ruf, feciorul lul Ioann fiiulul lul
Emic Vas, in anul de auum era castellan in CiceCi.
Anul 1358. La anul 1 3 50 am arOtat ce scrie Halcocon-
dyla despre bataia sultanulul Amurat celul dintait cu bul-
garii. Aci void inturna de pre talienie in romanie, care le
serie Foresti 2 tot despre acéia bataie clicênd Amurat cat ati
dobandit schiptrul imperatiel turcesci, ca se intréca pre mal
maril sèl , caril nu mutt s'atl norocit improtiva impèra-
tilon din Tarigrad, pentru ajutoriul bulgarilor, indata sl-aü
pus in inima, sa se izb4ndéscti despre bulgarl, apucandu-se
de Alexandru craiul bor., Numal acéia impedica pre Amu-
rat de la trécerea in Evropa, ca nu avea coräbil ; drept
céia aa nazuit. la genovezi, oi i-a4 adus la atata, cat i-aa
trecut Ostea. platindu-le Cate un galben pentru fiesce-care
ostas, i genovezilor mai placendu-le banil, de cat légea cre-
stinesca. Asa dara ai. intrat in partile Bulgaria si r6ma-
nend intr'ensele s'ati indragit intr'o fat4, a lul Uro§ craiulul
Serbia Pentru acéia au intrat, ip Serbia, si iu luat'o nu-
ére sie cu putérea de Ja tata-sea. Imbucurandu-se de in-
vingerea acdsta, vrea se cérce mai marl triumfurl in Bul-
garia, ci Ore ce r6scOla din Asia l'aa chiernat a case pre
Amurat. Dana fiind cä pomenirdm de Waite lul Amurat
cu bulgaril, de lipsa iaste ca se spunem j pricina, pentru,
carea s'aa pornit acéstea. Supt povMuirea lul Marco Caio-
vicl a despotulul Bulgariel se sculase cea mai mare parte

4 Copi Mss. torn. 31. p. 132. mondo istorico tom. 6. lib. 2.

5 Antonio Forestt nel Mappa- cap. 2
Cronica romanilor. Tom I, 33

www.dacoromanica.ro
 514

a grecilor irnprotiva irnp6ratulul Ioann Paleolog, i el era

aprOpe de a's't perde impëratia. V6c lend asa clara. impèratul
Ioann ca. nu iaste in stat, de a putea rdzbi si pre bulgarI
si pre grecl, ail ndzuit la Amurat, carele indat a. aü trimis
intru ajutorlul NI 12,000 de turd, pre caril impreunândul
cu Ostea sa, lesne aü lAtut pre cei ce se sculase asupra
sa. Unil clic, ca. Amurat insus ar fi trecut in Thrachia cu
acéstea 12,000 de ostas1.D
Calvisie I nu mult schimb& istoria, nurnai anul II muta.
clicend : dn anul 1360 Ioann impèratul Tarigradulul, find
incungIurat de Marco despo,tUl BulgarieT, ati cerut ajutoriii
de la turd, call! prea bucurosI aü mers intru ajutorik
pre Marco l'aq fugarit; pentru acéia Amurat din invoirea
impèratuluI aü tinut Calipoiul, si cu putin dupa acéia, dupd
ce aü fugit preféctul Odrrului in Ost, si aü Idsat cetatea
fdrã povAtuitoriii, Odriul Inca Pali cuprins, si si-al pus sca-
unul intfensul in anul FIeghireI 761.*
Ioann Baptista Egnatie 2 Inca clice despre Amurat: tDupä
acéia fiind chiemat de impèratul Paleolog asupra bulgarilor
si a frate-sn printuluI Moriei, cariI se sculase cu arme In
contrn, aü trecut in Evropa cu doao-spre-clece mit de o-
stas1, si aü luat izbandà despre bulgari, i aI1 nemid aI
imp6ratu1uI. DecI indulcindu-se cu avutiile Evropel, fac6n-
du-se ca. vrea se asecle pre dusmaniI imperatieT, ai trecut
Hellespontul pre la Avod cu cordbiile genovezilor, si aci
cuprins Caliopoiul cu alte ceta cf. Acela aü fost anul 1363.
Dupa ce ai cuprins Odriul, putin timp a6 trecut, i ail bA-
tut pre s'erbI. si pre bulgarI, täind pre Lazar printul Ser-
biei in bAtaie, ci dupa. acéia Amurat Inca fu ornorit de un
serb al lul Lazar in izbanda doinnuluI seri.
VeclI curn schimbä Halcocondyla, Forest, Calvisie i Eg-
natie nu numaI aniI, ci i obladuitoriI SerbieI i aI Bulga-

Seams Calvisius in opere chro- I 2 Ioannes Baptista Egnatius de

nologico. I romanibus principibus lib. 2.

www.dacoromanica.ro
 616

riel de pe vrémea acéia , cand s'aa intamplat acestea,

gacesce, care are mal drept.
And 1359. «Murind Stefan volvodul Moldovel, (lice Dlu-
go 1, la roman!, mal mug carora fugaritl fiind din Italia,
se cred a fi fost din némul volschilor. Ace0ea fugarind
pre rutenl satl rql din Moldova intaiti cu inplaclunl apol
cu putérea, maI pre urma aU priimit légea i obiceiurile
rutenilor, ca cu atata mal lesne se pota cuprinde Moldova
de la den0. Grea price s'ail starnit intre dol feclorl al re-
posatulul voevod, adeca intre Stefan i Petru, pentru sta-
panirea Moldova Pentru ca cu Petru, macar Ca era, mal
tiner in versta, tinea cea mal mare parte a boérilor pen-
tru istetimea mintil lul: 0 el cu sirguinta sa §i cu ajuto-
rinta ungurilor fugarind pre Stefan §i pre boéril, pre caril nu
i-ei putut trage in partea sa, aü cuprins WA Moldova.
Iara Stefan cu baril sel neputend rabda nedreptatea ce i
se Meuse, §i temendti-se, ca nu cumva Petru dobandind
omnia se) facà ceva mal reit, aü nazuit la Cazimir cra-
iul Poloniel, carele avea t i banl si Oste destula, rugandu-se
ca se'l ajute, i legandu-se, ca de va dobandi domnia Moldo-
va WA téra, el 0 urmatoril sel vor fi credinclo0 supu0 a!
craiulul Cazimir, i a! urmatorilor lul. Carea conditie pri-
mindu-o Cazimir din sfatul divanulul seu, a trimis Oste
din, Cracoq, Sandomir, Lublin 0 din Russia, cu Stefan,
ca se'l puna in scaunul Moldova Ostea acesta pornind
indata dupa Sant-Petru, §i ajungend la pamentul nemicilort
veo cate-va batal mid ai i sprijinit cu noroc de la ne-
mid, caril se ferea de vr'o batale de plin. Iarà Petru in-
cunglurand bataia de plin cu Stefan i cu 1601, s'aq intors
la inselaclunl. Era in tinutul Sepeniculul nisce padurl fOrte
marl, i neagonisite, ce se chiema PloninI de romanl, prin
cad! trebuia se trOca Stefan cu Ostea le§Osca., ca se stra-
bath. in Moldova. Padurile acestea, cel despre partea lul

1 Ioannes Dlugossius in historia polon. lib. 9. ad ann. Chr. 1359.

www.dacoromanica.ro
 516

Petru pre langa cat le-at taiat cu firezurl asa, cat copacil
de ambe partile, i dea drepta i dea stanga aü stat nu-
mat intinatt, ca impingendu'l de amandoao partile unul s6.
obOra pre altul spre drum. intrand asa dara polonit saü
lésiT in pr.dure, romanil aü impins copacit cel din capete,
si copacil cacjend unit pre altil, aü oborat preste drum, si
sdrobit i incurcat nu numal pre votnict, ci si pre cal,
ui armele, fara de razboiti. Pentru cti trupinile i ramurile
pre cel mat vitéjt volnict Inca i-ad turtit, i le-au vatamat
la unit rnanile, la altit pia:Vele si la mat multl alte pãr
ale trupulut. Ceia-lalta multime spMmantandu-se ai primit
jugul supuneril, i cut ceva mat multl s'ati prins de cat s'ail
taiat. Prada carea o ag dobandit, cu atata a fost mat
placula nemicilor, cu cat aU fost mat Intréga. Cad macar
ca call mat mare parte era stujitl de arbort, tatusl armele,
vesmintele i uneltele, find ca nimenea at putut scapa
sati aduce ceva tndarapt, s'ad cuprins de biruitorI.
Auclind Cazimir craiul de perderea acésta, aü trimis pre unit
dintre at set se rescumpere pre cet prinst, si dandul romanil
pre usor, cu mic pre aü rescumparat si pre ostast si pre
cela-lalt norod. S'att fost prins in perirea acésta Sbigneiti din
Olesnica si casa lut Dambno, mosul cardinalului i episcopu-
lul Cracoviel Sbigneit, carele 'Anti la mOrtea sa aU scIoptitat
pentru vätämarea fluerilor piclOrelor, carea atuncl o aU cd-
pAtat. Navogie din Tat,in, feclorul hit Andreiti din Tatin pa-
latinulut din Cracovia, fugind din primejdia acéia s'at ru-
sinat a se mat intatni cu 0.0.1 sti i cu prétenit, si din
locui, in carele s'ati intamplat perirea, ati mers la Roma,
si s'ag hirotonit preot. PAdurile acéstea cu vréme
lucrandu-se s'ati fäcut campurt. Doao-spre-clece stégurt s'atl
prins de la Polont, trel craescI, i noao slectcesci..
Asisderea scriti Cromer 1, Brietie 2. Albin 3, Sarnichie 4,
t Martinus Cromerus de origine 3 Petrus Albinus in commen-
et rebus gestis polonor. lib. 12. tatiuncula de Valahia pag. 160,
2 Philippus Brietius in chron. 4 Stanislaus Sarnitius in anna-
universali ad ann. Christi 1359. libus polonicis lib. 7. cap. 1.

www.dacoromanica.ro
 517

Spondan 1, Mihovic12, Stricovschi 3, Calvisie4 pune intarn-

plarerea acésta la anul 1360, iara Hofman5 la anul 1369.
Iarä prea vestitul Enghel, dupa obicéiul s&i asa incal-
césce tOta istoria ace'sta : tntaiuo aduce cuvintele lul Stri-
covschi, carele aa scrie, ca i Dlugos, precum scriseit mat
nainte, apot scrie asa : (Se véde a fi adevërat, c. aci se
amésteca dot Cazimirt unul din anul 1359, si altul din
anul 1450.* A doao7 la anul, cum i se pare 1361, scrie :
(§ 8. Sas, fiiul Si urmatoriul lul Dragos, aü domnit 4 ant,
de la anul 1361 Ora la 1365. Mal mult nu scim despre
densul. Tint aduc aminte, cd din nurnele Sas, Ore unde s'ati
inchis, ca. Sas voda aü fost de n6m Sas, sat ca muma-sa
at fost sasca sat sasOlca. Istoria Moldovel intru inceput
nu bine merge. De at stapanit asa de putin domnit ceI
dintait, dupa cum scrie Miron, adeca : Dragos 2 ant, fectorul lul,
Sas 4 ant, despre ale caruia fapte niinica se scrie ; Latco,
fiiul lul Sas, 8 ant Dragos at trebuit sa fie bine batran,
cand s'at stramutat romani1 din Maramuras, si nu numat
pre feclor, ci si pre nepot set duct cu sine.*
Mat pre urma acela Enghel5 aduce cuvintele Iu Peis-
sonel din pagina 216, care Intorcendu-le de pre francie
pre romanie sun& asa: (Dupa cum scrie Ureche vornicul :
Dram ...
Sas vodA . . . ,
aü domnit 2 ant
4 *

Lat,co vodA 8 ,
Bogdan vodA 6 ,
Petra VodA 16 )
Roman vodA §i Stefan vodA 7 p

Caril fac la olaltA 43 de ant

1 Henricus Spondanus in con- 6 Ioannes Iacobus Hofmanus

tinuatione Baronii ad ann. 1359.
Nr. 10.
3 Michovias lib 4. cap. 10.
3 Strjicovschi editi Konniberg
p. 440.
4 Sethus Calvisius in opere chro.
nologico.
in lexico universali.
6 Ioann. Christ. Engel in antiq.
Historia Moldaviae pag. 106. 107.
7 Idem Engel ibidem p.107 108,
8 Idem Engel I. c.

www.dacoromanica.ro
 618

Indath dupl acestea, care le aduseii ad mal sus, iarAs

scrie Enghel 1 precum urméza : (§ 9. Fiiul lul Sas, Latco
at domnit 8 aril, de la 1365 pl.n6. la 1373.* De aci pa-
sind mal nainte tot ace1as Enghel 2 scrie : Ǥ 10. Bogdan ail
domnit 6 anl, de la 1373 pant la 1379. Pre acesta
11 numdsce Cantemir fiiul lul Latco si'l poreclesce : Musat.
Despre acestea tac annalil rusesd i hronica IaiIor. Insem-
narea lul Scarlat voda, nicl pomenesce pre Bogdan voda..
Miron clice, a Bogdan voda ad fost urmAtoria, iara nu fe-
dor Jul Latco vod5..*
Acestea scrie prea vestitul Enghel, adevérat urmand pre
Miron, pre Peissonel, pre Cantemir, si pre Annalistul russesc;
ci et avtorilor, pre cull i-aa urmat prea vestitul Enghel,
cum am clis si la anil 1284 si 1309, nu pocia créde,
pentru hrisovul Jul Ludovic celul dintaia craiulul Un-
gariel, care hrisov se aflä la Vagner3 scris din avtentica
copie a conventulul din Leles, si sunä asa :
cLudovic din mila lul Dumneglea craiul Ungariel s. c. 1.,
intorcendu-ne cugetul inimil nOstre spre sarguitoriul barbat
Balc, fiiul lul Saaz voivodul nostru din Maramuras, iubitul
ai credinciosul nostru, i aducendu-ne aminte de prea ne-
mäsurate slujbele lul, care ni le-aa facut de atuncl, de cand
cu asa de ferbinte dragoste s'ad lipit de maiestatea nOstrt.,
cat din téra 'Astra cea moldovenesca, lasand i punend dupd
spate pre iubitil parintil seT, si pre mai multe fratil saa rude-
nil ale sale, asisderea si tdte bunurile sale, cate aa avut In téra
acéia a 'Astra, aa venit in craimea ndstra a Ungariel supt si-
nu1 dragostel n6stre, ca se plindscä slujbele, care din sftrguinta
cu el nascuta le cunoscuse a ne fi spre crescerea cinste
si a puteril ndstre, acendu-se placut maiestatel ndstre; iar
nol socotind acéstea i alte prea marl vrednicil ale slujbe-
lor lul, care cunoscendu-le cà le-ad facut cu cea mai mare

1 Idem Engel I. c. I 3 Carolus Vagner in Disserta-

I Idem Engel ibidem pag. 109. I tione de Cumania Nr. 4.

www.dacoromanica.ro
 519

tavna a sarguinteI prétutindenea, i mal ales in disa ëra

nOstra, cea MoldovenescA, nu WI de versarea propriulul
sèü sange, i suferirea ranelor celor de mOrte, cu omora-
rea cea tyranéscä a frgilor lul si a maI multorl slujitorT,
cii deadinsul cr6dem cA le va face si de aci Inainte, i asa
judeand a fi drept, ca celor vrédnicl, vrédnice, celor marl,
marl darurl sA se dea, i sudorile cu ostendlele bogatä simbrie
se le stOrga., si se le resplatésca.; in semnul mal alésel nOstre
iubirI si arätarea dragostel, un sat, ce se chiama Cuhnia
(Kuhnya) din téra nOstrA a Maramurdsulul, cu alte sate chie-
mate Iwod, Bacicoi, doao Bizol, Monze, Boros, si doao
Se liste din numita (6r1 a Maramuräsulul, care se tine de ace-
Iasi sat Cuhnia, cu tOte folosurile lor, adeca cu apele, pa-
durile i muntil, i cu tOte ate se (in de dênsele macar
cum se chiama, care ail venit la manile n6stre céle crà-
esei de la voivodul Bogdan, si de la fiil lul, adeca de la cu-
noscutiI necredinciosil nostril, pentru blastamatd insemnarea
necredintel lor, drept acéia, cu acelas Bogdan si fecioril luT,
fulgerandu'l diavolul, nemicul némuluI omenesc, carele tare
rAnind inima lor cu sagOta reutatil si cu veninul insëlãciunil,
la acéia l-att indemnat, ea sh se lase de calea dreptacil, pi
mal adése-orl ratacind de la stätornicia datorintel cel cre-
dincidse, se tree& pre ascunc din craimea nOstra a Unga-
riel in gisa tOra nOstra cea moldovenOsc6, si pa. se silesca a
o tinea spre rusinea maiestatel nOstre, supt acdleasl mete
dirOpte si vechl, supt care s'aU avut i inut pana acuma,
din buna vointa i invoirea prea nal(ateI principessel
deannel Elisavet craéssel Ungariel maiceI nOstre, cel prea
iubite, si din sfatul cel réscopt a prelatilor si baroni-
lor craimel nOstre, luându-se de tot numitele sate de la a-
celasi Bogdan si de la fiil luT, ca de la nisce nevrédnicl spre
pilda altora, ca se nu patre i al(il uneIe ca acéstea, stri-
candu-se si chemandu-se !tidal' Apt i t6te cartile cate au,
fost avut numitul Bogdan si fecioril luT despre disele sate
le-am dat, dAruit, i cinstit numitulul voivodulul Balc, ai

www.dacoromanica.ro
 620

printeensul WI Drag, Dragriner si Stefan fratilor lul celor de

un pantece, mosténilor lor, i urmãtorilor taturor cu cddintd
de pururea i nechiemdciOsä inddrapt, ea se le mostendscd,
Vona si alba, mantuite remanend cddintele altora. Intru a
caruia lucru pomenire i tärime de pururea , am dat a-
cest privileghion intdrit cu avtentica i induplicata pecétea
nOsträ, ce spanzurd de dênsul. Dat prin mdnile cinstitului
In Hristos pdrintelul domnulul Nicolae arhiepisCopuluI din
Strigon, si al locului aceluia comitului de pururea , can-
tellariulul curlei nOstre, iubitulu i credinciosulul nostru, a
patra none ale lui Fevruarie in anul Domnului 1365, iard
al crdimei nOstre 24, find arhiepiscopl cinsti(il In Hristos
pdrintl i domni acelas Nicolae al Strigonulul, Thoma al
Colocel, Ugolin al Spalatului, Nicolae al Iadrel, si Elia al
RoguzeI; episcopi Dirnitrie al Orddzil, Dominic at Ar-
délulul s. c. I. ; mtriiT barbati Nicolae Cont Palatinul, Di-
onysie voivod Ardélulul s. c. 1.»
Diplomatul saü hrisovul acesta, improtiva cdruia numal
acela va grai, carele nu scie critica, chiarü aratd, c& Vote
disele prea vestitului Enghel, cate aduseitl mai nainte la a-
nul acesta, sant tocma barfele, de \Tel lua gait, ce scrie
despre mama lui Sas Vodd, carea aU putut fi sascd din
comitatul Scepusiului, sail din tinutul Bistritei, de unde o
at putut lua sie muére Dragos, care, Ore esit'ag din Ma-
ramurds in Moldova? si in ce timp ? Cad pe vrOmea carea o
otdrOsce prea vestitul Enghel cu avtoril de el adusi , se
fie esit, nu lasä hrisovul, pentru ca arata, ca bunurile luT
Bogdan si ale feciorilor lul céle din Maramuras, craiul Un-
gariel Ludovic cel dintditl pent! u acéia le-au dat Fei ddruit
In anul 1365 feciorilov WI Sas vodd, luI Bale, Drag, Drag-
mer si Stefan , pentrU cd acestea, dupd ce aü omorat
Bogdan cu fecioriI s6I pre Sas Voda tatdl lor, si aa cu-
prins Moldova; ati venit in slujba lui Ludovic, inchinandul
si Moldova, carea o perduse. Asa dud cu funddmént In-
chid ea : millS, ca. Bogdan nu dupa Lafico de la anul 1373

www.dacoromanica.ro
 521

pana la anul 1379 act doinnit in Moldova, ci cu mult mal

inainte de anul 1365 ; cd.c1 (lice Ludovic craiul In hrisovul
WI, ca. Bogdan ati cuprins Moldova, se o tina pururea. A
doao : cä Latco n'at1 putut fi fecior lul Sas vodd, al caruia
feciorl aq trecut in Ungaria. A treia, Ca istoricil lesescl nu
am6stecà pre dol Cazimirl, cum scrie prea vestitul Enghel,
ci scrid adeverul, luand afard ce scriü despre urzirea ro-
manilor, despre carea mal multe am cuvintat la anil tre-
cutt. Pentru cd dupa hrisovul acesta se p6te jice, cd Stefan,
al caruia feciorl Stefan si Petru s'aa sfddit in anul de acum
pentru domnia MoldoveY, a fost fecior lul Bogdan voda. Pare-
rea acesta a mea, de li se va !Area si altora, precum trebue se
li se para, dupa puterea hrisovulul celul adus, carele se tine In
original In arhivul prea indltatel can-16ml unguresci de curte
din Buda. TOtä siréoa domnilor din. Mokloya, incepend de
la- Dragos Vodd pand la Petru Musat voda, va merge asa :
1. Dragos.
2. Sas, fiiul lul Dragos.
3. Bogdan, ucigatoriul lul Sas.
4. Stefan I, fliul lret Bogdan.
5. Petru I, fiiul lut Stefan celul dintâi, despre ca-
rele scria istoricit lesesci la anul de acum.
6. Latco, fiiul lul Petru celul dintaia.
7. Petru Musat, despre carele voi0 cuvinta mal multe
la locul sett.
Ci asa intocmind sireoa domniloV din Moldova, avtoril
de prea vestitul Enghel adusl reman de scddere, din pre-
und cu densul. Tu cetitoriule ! gacesce dintre domnil Mol-
dovel cel aci nurperatl, care cand, si cat ai domnit ? Dara
maY almintrelea gacesce, de cat cum ail gacit cel ce n'ati
cetit hrisovul maT sus adus. Vegll si anul 1387.
Anul 1360. Am fagaduit la anul 1309 cä la anul de acum
voitt aduce cise1e lul Ducangie 1; iata acelea, vordind el
' Carolus Ducangius de familiis servicis et dalmaticis Nr. 63.

www.dacoromanica.ro
 622

despre Stefan Uros cratul SerbieT, 540. asa : «In curtea lul
era atunci cel mal de frunte, earl era prasitil din comitatul
fIelmeT, despotul Vucascin si fratele Jul Ugliesca Margnau-
cihul, si comitul Voisav din Uscia fiiul Jul Voin mil, a-
tata putea la Uros, cat el pre despotul Vucascin Pan numit
craia, tinendull sie numele de Imp6rat, si leptidand dupä
acéia pre Slaya muérea sa, fata lul Vulcaic voivodulul Va-
lahiel, au luat pre Elisaveta fata comitulul Voisav.)
Cuvintele acéstea ale hal Ducangie sant destul de chiar,
totusl prea vestitul Enghel 1 scrie asa «Despre Vlaic scim,
pa Ilina fata lul s'att mari tat dupa Stefan Uro al V-lea in
anul 1355, si prig acesta s'aa lepadat pre la ant4 1360 )
Ci nu avea, cad numi pre fata lu Vlaico sat Latco din
Téra Muntenésca Dina, cum am dis la anul 1309,
Anonymul romanesc2 Inca scrie : «Al optulea Nicolae
voda sin Alexandru voda let 1360-1366 la letopiset nu
iaste, dar la manastirea Campu-lunguluI se yéde zugravit
ctitor, tiind besérica, din carea se cun6sce, ca in domnia
lul s'ati inoit besOrica , s'ati ail prefacutu-o. Se gasesc
hris6ve ale WI, din care se cundsce, cd aa domnit.
Murind, s'ati ingropat in manastirea Campu-lungulul, scrisa
iaste piatra mormintuluI : Leat twisz 03661 Nico1ae voda sin
Alexandru vodä4 AcestI dol domnI aii domnit aril 21,,
Prea vestitul Enghel 3 adaoga dicend : « Acest creffincios
craimil ungurescl voevod Alexandru, dupa bulele papel (pre-
cum scrie PeiachevicI in istoria Serbiel pag. 317, numal
cat gresasce, c4 urmand pre Luccari dice : ca Alexandru
40 murit In anul 1350) aa, avut intaiasl data rnuére de
légea rèsarituld cu care aa facut pre flint i urmatoriul
sea Ladislav saLl Vlaic : dupa acéia aLl avut alta muére ca-
tholica, a nume Clara, carea ati trait si dupà mOrtea. luI, 1i
a careia o fata s'aa maritat dupa trasimir bulgarescul
1 Ionnes Christianus Engel in 2 Anonymus valachicus cap. 44.
antiq. historia Valachiae part. 1.
pag. 153, 8 Engel 1. cy

www.dacoromanica.ro
 -523

ban din Vidin, a doao fata Arica, precum se vede, s'ati

maritat dupà craiul SerbieT Simon Staret pre la anul 1370.
«0 scrisOre de mormint de la Campu-lung arata Si pre
alt fecior al lut Alexandru vodg, a name Nicolae, carele
áü murit Iii anul 1366 (Breviario Valachico). No! nu scim
din carea muére s'ati nascut Nicolae, si maI putin scim
domnit'ati in Valahia sail nu, Wend despre acesta hronicile.,
Ea aduc intdia tin hrisov al craiulul Ludovic, apol rni-ol
spune judecata, care hrisov ii aduce Vagner 1 din origina-
lul ce se tine In conventul LelesuluI, i suns. asa :
«Ludovic din mila lul Dumnecleti craiul (Ungariel), tutu-
ror credinciosilor s61, prelatilor, arhimandritilor, prepositi-
lor, preorilor, si celora-lalte fete bisericescl ; asisderea ba-
ronilor, comitilor, castellanilor, nemesilor (saU bodrilor) si
olatasilor, si altor Omen! de macar ce stat si trepta vor fi,
si trebue O. se ostesca, earl! lacuesc in comitatul de Ung,
si vor vedea acestea, sangtate i gratie! fiind ca Ore-
cand voevodul Terel Muntenescl, ca un neaducetoriti
aminte de facerile nOstre céle de bine si nemultemitoria,
credinta sa si cartile care s'ati legat i facut Intre noT, si el
despre nisce fagaduinte, dart si cadinte al dOmnel
nOstre eel firescI noao cuviinciOse Inca traind pre
lume, cu sun-160 Indraznire a le calca nu s'ad Infricosat, si
mai pre urma murind el, Ladislav fiiul liii prin nol
ca prin domnul set] cel firesc neintrebandu-ne, si
hecercendu-ne pre nol intru aceias a nOstra Tera Munte-
nesca, carea se cuvine noao din cadinta i rindul nasceriI
(stemme) redicend In (batjocura) domnulul sell, de la chrele
ar trebui se aiba stemtnele sale, intru aceias terI a nOstre
(scaun) din necredinciOsa voe i Intelégere a romanilor si a
lacuitorilor terel aceia, in locul Wadesea (ati Inceput) a
domni, avend nol sloboclenie i putere de a apera
cadintele nOstre carii din vechitl obiceiulti santilor crai-

Carolus Vagner in Mss. dissertatione de Cumania Nr. 3.

www.dacoromanica.ro
 524

lor celor mal din naintea mistrd, i dupd obiceiul in crd-

imea nOstrà santetl detorl a ye scula la inoirea metelor,
si mdrituirea otarelor crAimel nestre din manile orl cdror
resveatitorl, ca se le impreundm iards cu craimea nOsträ,
cu tad vartutea se ne sculdm, Si cu tad puterea se ne
silim; credinciosilor nostril celor din adunarea vOstra cu
nemiscatd clisa crdiascd poruncim, ca auclind porunca a-
césta, cu top in commun, si fiesce-carele de osebl sä ye
gatitl cu cal, cu arme, i cu altele, care sant de lipsa la
rdzboiü, ca in serbritOrea viitbre a santulul apostol Mathia
sä ne aglungetl in Timisbra fall de zdbavd, ca se sdrobim
impetrirea numitulul nemic i resvratitorio, credinciOse si
placute serbirI bärbdtdsce facend pentru nol, i santa corona
'Astra. Caril de vetl face asa, credinta vOstrd cu bund vo-
intd crdiascd primindu-o o vom avea comandata i pldcutd,
iar de cum-va nescine dintre vol, cu iscodite prilejurl, pi
orl ce pretest n'ar veni la stegurile nOstre; atuncl voao
comitulul ii judecatorilor boerescl din comitatul de Ling ve
poruncim supt luarea cinstel i pérderea vOstre, ca
pre totl némesil si pre ceia-laltl ostasl, care se vor traje
de la Ostea nóstrd, se ni'l scrietl drept i fall de o Orli-
n ire ; coil cum sä se pedepsesca pentru neascultarea lor,
numal noI vorn judeca, i atuncl n'or putea imputa maie-
statel nOstre. Si voim ca, acestea in numitul comitat pre-
tutindenea sa se vestescd. Dat in Vissegrad, in ajunul bo-
botezil din anul domnulul 1365,)
Pagubd cd hrisovul acesta e mancat de moliT, i drept
aceia nu pretutindenea se 'Jae ceti si intelege; totusl potl
culége dintr'ensul: Intáii, ca anonymul romanesc la anul
1360 cu totul sl-arr perdut mersil pentru inscriptia mor-
mintulul din Campu-lung, caci hrisovul chiar aratd, ca. La-
dislav, aü urmat Wane-set-I, adeca lul Alexandru, macar
ca anonymul pre Ladislav sari Latco, sari Vlaico, cu totul
11 lase din sireoa domnilor din Valahia fart de vre un
fundament, cum voitl areta la anil viitorl. Inscriptia mor-

www.dacoromanica.ro
 525

mintulul pentru acéia totusl pOte fi adevërata, pentru ca

Nicolae, ca un fecior de voda, s'ati putut numi voda, ba
Inca si hrisOve aü putut da, macar Ca n'at domnit el, ci
frate-sn; a doaoa prea vestitul Enghel Inca gresésce i aci
scriind, cà Alexandru voda pururea aü fost credincios era-
imel unguresa, caci hrisovul nu (lice asa, ci tocma im-
protiva. VecjI i anul 1345.
Anal 1362. Cornides 1 aduce un hrisov al craiului Ludo-
vic dat din Chemenec, in octavele Ibpasulul al anului 1362,
cu earele craiul daruésce satul Zlasd din tinutul Devel,
romanulul comitului Ladislav, fliulul lul Musad din Almas,
printr énsul flilor sèl, luI Petru, Ioann, Latco si Musat,
sill daruiasce din recomandarea voevodulul Dionisie, pen-
tru multe vrednicii ale romanulul comitulul Ladislav, im-
preuna cu padurea ce se chiama Titos.
Anul 1363. Dupa cum arata hrisovul vite-voivodului Petru
de la Cornides 2, In anul acesta slan sfatuit rornanul co-
mitul Ladislav, cel de la anul trecut in Zlasd prin capitu-
lul din Balgrad, si prin Simon fiiul lui Paul, al fiiului lul
Bard, de la carele se trag Barciaescil din Ardél. Zeic
Stroia Inca sa pomenesc in hrisovul acesta, ci numal ca
nisce chenezI intre romani.
Tot intru acesta an ati poruncit vite-voevodul Ardélulul
Petru, ca omul capitulului din Balgrad cu Mihail din Silea
se reamble pamentul Lapus , ce se tinea de Almacherec,
de la satele Capu i Valdhid, in partea magistrului Ioann
fiiului lui Ghegus din Almacherec, carele era de o vita cu
betlenescii, i stramos printului Apafi ; ci n'ati lasat ream-
blarea sasii din Capus tii din Valdhid, caril pre dol a sa-
getat de mOrte dintre reamblatori, precum arata hrisovul
iaras de la Cornides 3.

' Daniel Cornides Mss. dipl.

tom. 2. p. 165. 3 Mein Cornides-ibidern torn. 1.
2 Daniel Cornides Mss. dipl.
p. 13.
t. 2. p. 166.

www.dacoromanica.ro
 526

Copi 1 Inca acluce un hrisov al prea lurninatel familiei

comitilor Vas, carele precum iml aduc aminte, s'ad fost si
tipArit inteo cArticea data de comitul Daniil Vas cel mai
baran, la al cAruia feciorT m i ocrotesc ca la nisce u-
cenicI al miel, pan& void savarsi munca acésta pentru fo-
losul romAnilor, dintre cara unil mal vrém'ar morts de cat
se said de acéstea. Hrisovul cps suna asa :
Nol Ludovic din mila lul Dumneged craiul Ungariel fa-
cem insciintare prin randul acestora tuturor chrora se cu-
vine, cA nol pentru credinclOsele slujbe ale ndmesi-
lor barbgl magistrilor Petru Ruf i Desed fiilor lu! Ioann
din Pintic, ostasilor maiestatel nOstre, care ni le-aa fAcut
cu tOta sarguin0 in locurl i timpurl cuviinciOse, si de aci
inainte ne vor face cu vrednica de laudA, si la umilita ru-
gamintea lor, asisderea i pentru stérgerea i dezradacina-
rea furilor, talharilor i altor fackori de reil, §i pentru tih-
néla i odihna celor credincio§T si bunI, Insu0 magistrilor
Petru i Deeü, iar41 WI Paul, si Stefan fiilor lul Nicolae,
luT Simon i Leucti fiilor Iu Vladislav i Vas, i lul loann
fiiulul lul Thoma verilor sel de pe tata, din plinirea pute-
rel ceil crAésc i gratia nOstrA cea de osebl, am vrut sa
le ingAduim, ba le-am dat si ingaduit, ca el In otarul sa-
tub! lor Tega din comitatul Dabacel, si in pAmentul pro-
prid al lor, ce se tine de Tega, or! unde vor vrea, se pal
face si radica lure! si tot féliul de chinzuiturl, si el insii
impreuna cu mostdnil i urmAtoril lor pururea sa le tinA,
ca pre top fug, talhara, ucigatora si facètora de I'M, pre
cara IT vor prinde intre termini! i metele ale adevérate
ale numitulul sat Tega si ale tuturor satelor lor, celor din
comitaturile DAbAce!, Clusulul i Turdel, sill path tot-d'a-
una si de cate orl vor vrea in divanul lor din Tega ju-
deca, os'andi, pedepsi i chinui, dupa cum va fi paguba
rèutatea ; ba Ii s'at dat putére deplin de a face acéstea fArä
de chiemarea comitilor, sad a vite-comitilor, sad a judeca-
Copi lbs. tom. 31. p. 143.

www.dacoromanica.ro
 527

torilor celor boeresci din numitele comitaturi, numal se tina

cursul legilor. Iara acestea, dupa ce ni se vor aduce in-
darapt, le vom da in forma de privileghion supt pecetea
nOstra cea mare. Dat in Blim in baterea cetatuicel Socol
din Bosnia, in sambata dup 6. octavele apostolilor Petra si
Pavel, in annl Domnulul 1363*.
Hrisovul acesta eal inoit pria capftuIul din Balgradul
Ardélulul in anul 1606, cand luase puterea de la preotl,
rugatI find recvisitoril la acdia de Gheorghie Vas, cel maI
batran, din Tega.
kit Spondan I la anul de acum scrie asa : «In anul 1363
imperatul Carol al IV-lea mergend in Cracovia, acolo an
facut legatura improtiva turcilor cu crail Cazimir al Polo-
niel, Ludovic al Ungariel, Valdemar al Daniel, si Petril al
Chiprulul, dintre caril acesta mal din urm a. venise pre mare
si pre Dunare in sus in Valahia, si de acolo pre uscat prin
Russia in Cracovia).
Auld 1364. Din privileghionul comitilor Vas, care l'am a-
dus la anul trecut, chiar se véde, Ca Ludovic craiul Hn-
gariei atuncl and l'aU dat, se batea in Bosnia. POte fi asa
dara ca si in anul de acum aü inut razboiul acela, pre-
cum scrie Ioann de Chichiuleti 2. In razboiul acesta ant pe-
rit amandoao pecepe craiulul Ludovic, drept aceia 8.4 fost
op ca se se inoiasca tOte hrisdvele lul, ba Inca si ale ta-
tane-seti Carol Robert, cate s'ab dat ma't nainte de anul
acesta, precum s'aa t inoit, cum arata legile Ungariel
Tara pecetile n'ati fost almintrelea perdute, fara numaI fu-
rate ; cad dupa aceia s'au vindut la Ore-care argintariti din
Bistrita, de au facut alta cdia dinteensele, dupa cum arata
Haner 4.

I Henrieus Spondanus in mug- 2 Corpus Juris hung, torn. 2.

nuatione Baronii ad ann. 1363. f. 52. seq.
Nr. 3. Georgius leremias Hatter reg.
2 Ioannes de KU Iti1116 f. 190. hung. period. 12. § 227. nota,

www.dacoromanica.ro
 528

Aind 1365. In anul acesta aU daruit craiul Ungarie! Lu-

dovic cel dintait pre fedora lus Sas voda din Moldova cu
tOte bunurile lu! Bogdan voda cOle din Maramuras, cum
s'aU ar6tat la anul 1359.
Intru acesta an 0.4 sculat Ludovic cel dintaiii si pre 110-
mesi asupra lul Ladislav al II-lea sati Latco domnulul Va-
lahieT, precum arata hrisovul cel la anul 1360 adus, ma-
car ca cu Ladislav in anul de acum nu s'all batut, fara numal
cat ail cuprins Vidinul de la Strasimir banul bulgdresc, cad
scrip Turocie1: «Dupa acOstea (adeca dupa rdzboiul din Bos-
nia) ail intrat cu mare putOre in -craimea Bulgarie!, carea
era supusa sante! coroni unguresci, si luand cetatea Vidi-
nuluI, crairnea o ail supus sie ; princlOnd pre Strahmer
domnul eI, carele se numea pre sine impOrat, si trimi ten-
du'l in Ungaria, vre-o cata-va vrOme l'ati t,inut supt paza
omenOsca si cuviinciOsa in Gomneh cetatuIca episcopie! din
Zagrabia, apo! Pail trimis cu bucurie indarapt in Vidin, ca
se ocarmuiasca tOra cu numele maiestatel sale supt unele
legaturI si slujbe ; precum ail si tinut dupd acOia prinVil
acela fagaduintele facute maiestate! sale*.
Asisderea scriti Petru de Reva2 si Foresti3, iara Enghel
cli ce4: «In annul 1365 Ludovic craiul UngarieT aa luat
Vidinul din Bulgaria. In anul 1366 ail batut acelasT Lu-
dovic cu ajutoriul lul VIalco pre turd si pre Sisman.* Ca-
rea de ail lost asa, \Nalco sail Ladislav, improtiva caruia
s'ati lost gatit Ludovic, precum am cjis, ail trebuit sa se
impace ma! nainte de a veni la arme cu densul.
De au venit Sisman cu turcil asupra craiulul Ludovic, nu e
de a te mira pentru ca el era crathi Bulgarid, nu Strasimir
carele era numal ban de Vidin. Si asa de ail si luat Ludovic
Vidinul, n'ail luat WA Bulgaria. Veg1 cOle scrise la ani! 1358.
1 Ioannes de Thuroczius in 4 Ioann. Christ. Engel in an-
chronica Hung. part. 3. cap. 34.
2 Petrus de Reva centur. 4. tiq. historia Valachiae part. 1.
a Antonio Foresti nel tom. 4.
del mappamondo lihr. 11. p. 153.

www.dacoromanica.ro
 629

Precum arata hrisovul de la Cornides 1, tot intru acesta

an ati scris Dionisie volvodul Ardélulul din tabara de langa
Vidin 1u Petra din Iara vite-volvodulul sea, ca se apere
pre Ioann filul lul Ghegus din Almacherec improtiva sasi-
lor din Cpu i Valdhid, pentru otarul Lapus.
Anti! 1366. ImmulOndu-se facetoriI de reti In Ardél, Lu-
dovic craiul Uugariel In anul de acum i luna lui Iu lie ail
trimis ardelénilor un hrisov, ce se afla la Cornides 2, In
carele acéstea se cuprind mal cu sera.:
Intdifi. FacetoriI de rea sa se pedepsasca. fail de alége-
rea statulul, aretandu-se a fi vinovat1 cu cincI-dec1 de mar-
turil din féliul lor, adeca némesiI saft boeri1 cu 50 de bo-
érl, prostiI cu 50 de prostf.
A doaoa. Prostil se pOta marturisi In contra boerilor, ci
asa, ca un chenez saa jude dintre romanl, carele de la
crab) are aril de chenezat se ajunga ca Un boeriti; che-
nezul de rand sa se socotésca ca a patra parte a unul bo-
660, adeca patru chenezi de rand, sa fad cat un boeria ;
iara un prost sa se socotesca ca gimetate de chenez de
rand, adeca opt prostI se fad atata, cat un boériU. Asa
mergea judecatile de atuncI, dara pe vremile nOstre s'ati
schimbat, cunoscendu-se, ca in tot statul se afla si bunl
si ref, dreptI i strambl.
A treia. Boeril i supusiI lor se nu se pOta prinde si
judeca prin cetatenI, fara numal cand se vor gasi fata fa-
tis In fapta rea.
A patra. Putere pre putere a face se nu fie slobod supt
Indoita pedépsa, ci fiesce-cine se'sI cerce vatamarea cu lege.
A cincea. Supusii se nu se pal judeca fait numal de
domniI sel cu diregb.toriI lor, caril de n'ar face destul ce-
lor ce se jeluesc, sa se pOta soroci inaintea volvoduluI,
saA a vite-voIvoduluI.
1 Daniel Cornides Mss. dipl. tom, 2 Daniel Cornides Mss. dipl. torn.
1. p. 2. 1
2. p. 62.
Cronica romdnilor. Tom. I. 34

www.dacoromanica.ro
 530

A OW. Caste llanif i a1 deregatorI, de vor face r6ti, din

deregatoriile sale sa se sorocésca inaintea volvodulul, sad
a vite-voIvodului.
A eptea. Prostil, caril se vor sarguni prin volvodul saa
vite-voivodul Ardélulul, sad prin comitil, caril aU putére la
acéia, de pretutindenea O. se pOtà prinde.
A opta. Boéri, carii numaT prin divanul volvodului se
pot sarguni, sargunitl de vor fi, macar unde sa se OM
prinde, i da volvodului la pedépsa.
A noaoa. Pre rebel! sag resvretitori cine nu'l va prinde
da in manile craiului, el se cada in pedépsa lor.
A glécea. TOte pirile boérilor sa se ispravésca in divanul
volvodulul, saü intru al vite-volvodulul, numal caril vor fi
pentru moi1, i vor trebui sa se arate cu marturiY, sa se
tréca in curtea craiasca, ca i pana acuma.
A unsprellecea. Boéril se fie scutitI de tota darea, numal
se fie detori a se radica cu volvodul asupra nemicilor Orel.
A doaoa-spre-ftea. Tot din hrisovul acesta se adeveréza,
ca Dionysie volvodul Ardélulul in anul 1366 era si ban
de Vidin.
Ioann faul luI Ghegus din Almacherec atata sfada avea
cu sasii din scaunul Mediasulul, cat si in anul acesta doao
hrisOve s'ad facut in partea lul, unul de vite-volvodul Pe-
tru din Iara pentru Hansfalati, ce se afla la Feiervari 1, al-
tul de craiul Ludovic din Alba-Giulil dat in 13 Iu lie pen-
tru otarul Lapus, carele iaras la Cornides 2 se afla.
Copi 3 Inca aduce un hrisov dat din Alba-Giulei in sam-
bata din naintea serbatOrel santeT Margarete, adeca in Julie
din anul 1366 , prin care daruésce craiul Ludovic magis-
trulul Deseti din Tega a cinci-clecea din Mahal pentru vi-
tejia luT, carea parte se lua mai nainte pre sama craiasca
de la romanii din Mahal.
1 Carolus FejOrvari in analectis 2 Cornides Mss. dipl. tom. 1.
p., 245.
tom. 1. Nr. 343.
Copi Mss. tom. 31. p. 145.

www.dacoromanica.ro
 531

Tot la anul acesta asa scrie anonymul romanesc 1: «Ra-

dul von de la 1366-1383, tatal lul Mircea voda, fratele
lul Vladislav voda la letopiset nu iaste, ci iaras dui:4 un
hrisov al Mirc,eI voda de la manastirea Tismana In carele
arata, c ati domnit tata-sn Radul voda, iara nu arata la
ce v616t; dark din cursul anilor se véde mOrtea Nico-
lae voda la 1366, si sciut find, ca Mircea voda aü domnit
la anal 1383, se véde la mijloc 1ips ant 17, de aci se
véde, ea in anil acestea aü domnit tatal Mircel voda. Tot
Intru acel hrisov arata, ca ai avut Mircea voda i frate
pre Dan voda, ale caruia hrisdve gasindu-se, &al ase(lat
dupa vèletul lor. Acesta aü domnit ant 17.)
'La ac6stea prea vestitul Enghel2 bine dice scriind : «Cum
cd tatal luI Mircea voda s'aa chiemat Radul voda, si cum
ea i Radul acesta, i filul luI cel mal mare Dan ail domnit
maI nainte de Mircea, pOte fi adevèrat, pentru ca si Hal-
cocondyla dice, ca Dan ati fost antecessorul lul Mircea :
apoI annalit lul Grecen Inca Intaresc, ca Dan ati fost frate
cu Mircea, i tatal lor ati fost Radul, cariI atl putut domni
dupa VlaIc de la 1372-1383.
Gi re6 face anonymul, and tOth. hronologhia o mésteca,
cacl am arêtat la anal 1360 ca. la! Alexandra voda nu
Nicolae, ci Ladislav II i-ad urmat in domnie, care Ladislav
s'aa numit de unit Latco, de altil Vlalc saü Vulcaic.
Lul Ladislav acesta bad urmat
Radul al II-lea trate-WI, luI Radul bad urmat
Dan al II-lea, filul cel mat mare, si acestuia bald urmat
Mircea I, precum scrie Halcocondyla 3:
brad trebuit asa dara anonymul nostru sa améstice pre
Dan al If-lea 'fratele Mircel, cu Dan al III-lea nepotul Mircel I,

Anonymus Valachicus cap. 44.

2 Johann Christian Engel iu der 8 Laonicus Chalcocondylas de
Litteratur der Valachischen Ge- rebus turcicis libr. 2.
.schichte Nr. 85.

www.dacoromanica.ro
 532

nicI pre Ladislav al II-lea, Mil lul Alexandru, cu Ladislav

al III-lea cel de la anul 1451.
Annl 1367. Daniil Cornides 1 adude un brisov chiar din
original scris, prin carele craiul Ludovic, din Copronta
in 15 Dechernvrie al anulul 1367, tare si vartos porun-
c.:sce némesilor i celora-1alt1 ostas1 din tot Ard6lu1, ca asa
sa se gate la rAzboit, cat fart de zabav a. se pdsta porni
cand va merge el intre dênil, dara nu le spune incatrat
va se'l duca. Din alt diplomat, care rat dat familie1 comi-
tilor Vas si eit II voiti aduce la anul viitorii, iaras se do-
vedésce, ca Ludovic in anul 1368 ati mers in Ardél, si
totus1 pre Ardeléni nu i-aq pornit in vre o parte la raz-
boiti. De unde eU inchid a nu fi adevërat ce scrie prea
vestitul Enghe12, adeca : ca craiul Ludovic in anul adesta
s'ar fi batut nu Ladislav domnul Valahie1.
Annl 1368. Diplomatul familieT comitilor Vas, care l'am
pomenit la anul trecut, se afia la Copi 3 si sun& asa:
4Nol Ludovic din mila luI Dumneclet craiul Ungariel s. c. I.
facem insciintare prin randul acestora tuturor carora se cu-
vine : ct Deseft Vas, fiiul lul Ioann al fiiuluI 1u1 Emic din
Tega, ostasul noao credincios i iubit, viind inaintea ma-
66! nOstre cu jale aU facut se ni se spuna, ca pergêndu-
se din rea intamplare cartile nOstre céle deschise, care i
le-am fost dat despre satul Mahal din comitatul DabaceI lul
si fratilor lul celor mai in jos scris1 in casa luI Nicolae, fra-
teluI s61 celul de un pantece, a fiiulul aceluiasl Ioann, ca-
rele, fiind insusI magistrul Desetil in Bulgaria in tabara
nOstra, din judecata Dumnecleiasca aCi reposat, acuma nu
oft vre-o scrisbre despre satul acela, i s'au rugat cu umi-
lint& de culmea 'Astra cea craiasca ca s. ne milostivim a

1 Daniel Cornides Mss. dipl. antiq. Historia Valachiae part. 1.

tom. 2. p. 38. pag 153.
2 Ioannes Christianus Engel in 8 Copi Mss. tom. 31. p. 141.

www.dacoromanica.ro
 633

gasi cva léc pentru el si pentru fratil lul. Nol drept a-

cdia socotind creditna si prea marl slujbele numitulul De-
sea, care cu tOta sarguinta le-ail fault InaltimeI nOstre in
tOte trebile nOstre si ale craimel nOstre, pentru care el
macar ca de maI marl darurI ay fi vrédnic, totusi in Ore
ce resplatire, dara mal ales, pentru ca scim din credin-
ci6sa insciintare a multora, ca. Insusi Deseft si fratil lul
de mal rnulta vrême trecuta at mostenit, si acuma Inca
mostenesc satul acela cu pace, numitul sat Mahal, din numi-
tul cornitat al Dabacel cu tOte folosurile si veniturile, neba-
gand sama, ca s'ati perdut cartile despre densul, aceluia
magistru Deseti, si printeensul luI Petru celuI de un pan-
tece, asisderea lul Stefan si Paul fiilor numitulul Nicolae,
ssi MI Ioann fiiuluI ThomeI, rudeniilor lul despre tata, si
mostenilor lor, si urmatorilor acestora tuturor, luand Marä
pre ceia-laltl fratl de apr6pe, si rudenil ale lor, supt titul
de daruire noao de nO li'l dam, cinstim si daruim cu ca.-
di* de pururea si nechernaciOsa indarapt, ca se'l moste-
nOsca, tin& si alba, mantuita remanend cadinta altora. Dat
in satul Sas-halom a patra di a SangiorzuluI din anul
domnulul 1368.,
Din diplomatul acesta potl vedea ca. Ludovic craiul Un-
garieI in anul acesta ail fost in ArdOl, pre ardelenl totusl
nu i-ati dus asupra lul Ladislav al II-lea donmuluI munte-
nesc; ba, ce e mai mult, Ladislav In acesta an s'ag Mut
cu Vucascin pentru uciderea lul Uros, cad Insusl Enghell
scrie: «In anul 1368 Vlalco s'ati sculat cu razboiu asupra
lul Vucascin pentru uciderea ginerelul WI Stefan Uros,
chernand si Pre turd intru ajutorig; ci Vucascin, precum
se vOde, de asta data aa asegat pe VlaIco, si pe Strasi-
mir sati cu armele sail cu frumosul.,
Urban al V-lea papa de la Roma In anul de acum laud&
pre Ludovic, ca. In anil trecutI cupringend el Vidinul s'ail

1 Ioannes Christ. Enghel in antiq. historia Valachiae part. 1. p. 154.

www.dacoromanica.ro
 634

nevolt a uni pre bulgarT cu besérica Rome1 si'l indémni

se fach asa i cu céle-lalte tell de prin pregiur 1
Anal 1369. Grigorie fiiul Jul Ioann al fiiul lui Iacob
de Betlen se jeluise vite-voivodulul Ioann, ca vite-castella-
nul din UngurasT cu dol deregatorl din Vita ati cuprins cu
puterea de la densul nisce padur1 din Bend, si nisce pa-
menturl din Malim, care sant in comitatul Solnoculul din
launtru : drept aceia vite-voTvodul aU poruncit conventulul
din Clus-Manastur, se trimita pre un om al sea cu Ladis-
lav Vas, se cerce lucrul. Hrisovul s'ati dat din Turda in
Dumineca cea de dupa inaltarea crucel in anul 1369, si se
afid la Cornides 2.
Ladislav al II domnul muntenesc Inca. n'aU perdut vré-
mea inzadar, ci vedend ca Ludovic craiult Ungariel se gala
asupra luT, in anul 1369 aU trecut Dunarea intru ajutoriu/
cumnatu-seil Streanfimer saU Strasimir, i scotend pre stra-
jaril luT Ludovic din Vidin, aü asec,lat inteensul iaras pre
Strasimir. Iara pre cincT minoriti, cariT propoveduia impro-
tiva resariténilor obiceiurile apusénilor, i-at dat pre mama
preotilor si a calugarilor sal judece 3. Cum s'a0 chiemat mi-
noriiI aceia si cum s'ail judecat, arata annalil cinului lor;
si dintr'ensiT Enghel4, in cariT Ladislav al II se 'lice craiul
Bessarab. Acesta e pricina razboiuluT, care II voiti scrie la
anul viitorid.
Anal 1370. Neputend suferi Ludovic cel dintaiti craiul Un-
garieT rusinea i paguba, care o facuse in anul trecut La-
dislav al II Bessarab domnul Terel MuntenescT, alungand
pre ungurT din Bulgaria, si dand iaras Vidinul cumnatulul
së Strasimir, aU trimis Oste, sit iaras- a0 luat Vidinul, apoT

1 Aloysius Gverra in epit. Const. 8 Pejachevih in Hist. Serviae

pontif. tom. 2. p. 531. p. 314.
2" Daniel Cornides Mss.. dipli 4 Engel in antiq. hist. Valachiae
tom. 2. p. 79. part. 1. p. 1,54.

www.dacoromanica.ro
 535

s'at apucat de doao laturi de Ladislav, cum arata Turotie 1

clicend : cInsusi craiul In persona sa din Bulgaria s'at apucat
de partile de preste munte, partes Transalpinas, care era su-
puse sante! coronI, iara de alta parte din colo de téra secuilor
cu tare Oste, si cu secuil, si cu nêmesil din partile Ard61u1u1
ati trimis pre Nicolae voivodul ArdéluluI cu Simon feciorul
NI Mavrichie, si cu altil din ostasii eel mal zdraveni, ca
se vada Wife de preste munte Improtiva lul Laic voe-
vodul parVilor acelora, rezvratitoriul, si rebellul maiestatel
craesci, carele atunci cu mare 6ste lesuia langa Dunare in
dreptul Bulgaria ea se impeclece trécerea ostilor domnulul
craia. Voevodul acesta Nicolae, dupa ce aa trecut cu Os-
tea riul Ilumta, unde facuse romaniI multe cetatuici si ta-
rim!, si aa batut unele dintr'ênsele, s'aa intalnit cu mare
Oste a voevoduluT Laic, a caria Canaan era comitul Drag-
mer de nem roman, castellanu din Dambovita, sr Wien-
du-se f6rte tare at invins Nicolae, si omorand pre multi,
pre capitan l'aa fugarit: ci dupa acéia fara de bagare de
sand mergend mai incolo, s'ail inchis In locuri stramte,
lutOse si neamblate, si Incungiurat find de multimea ro-
manilor din padurl si din munti, acolo s'ail omorat impre-
una cu sarguitoriul barbat Petru vite-volvodul sea, asiscle-
rea si cu Desea Vas, si cu Petru Ruf castellanul din ceta-
tea de balta, si cu Petru si Ladislav secuil eel vitéjl, si cu
mal multi ostasl, si cu némesii eel mai de frunte. ---
Trupul volvodulul Nicolae cu mare batae l'aa luat din ma-
nile romanilor, si l'aa adus In Ungaria, se'l ingrOpe in be-
sérica précuratei feciorei Maria Mal pre urma Inturbandu-
se norocul, Nicolae Gara banul din Mahaa, barbatul cel
sarguitoria si vitéz, cu putOrea aa trecut 6stea craiasca preste
Dunare Improtiva sagetatorilor volvodulul Laic, caril arunca
segetile ca plOia; si cat ail trecut Ostea craiului cu seicile,
aa fugit si s'aa stins ea fumul, iara Ostea craiulul aa cu-

I Thuroczius in chronica Hung. part. 3. cap. 38.

www.dacoromanica.ro
 536

prins Zevrinul. Atunci craiul aü zidit mai intait1 Zevrinul,

apol dupa vr'o catl-va ani Tertul de langa Brasei din mar-
ginile Terel Muntenesci, i amendoao cetatulcele le-ati In-
tärit cu strajarT i cu baliste anglicesth.
Asisderea scria Cromer 1, Petru de Reva 2, §i Bonfinie 3,
carele numal de fala pune Tertul langa rIuJ. Ierasulut, ca
se se vada unguril a fi biruit Valahia pana in Ieras, ce
n'aa fost vre-o data, cum voiq arata la anul 1377, tocma
din marturisirea craiulul Ludovic ; ci banatul Craiovel a-
cus ati fost supt unguil, acus1 supt romanT, dupa cum ati
fost acestea, saa aceia mat tarT, i -mal norocost : asa a-
rata hris6vele céle batrane, care mai tot-deauna maT mult
se pretuesc, de cat minciunile acelora, caril cu supunerea
Valahiel intregt numaT se lingaresc ungurilor.
Cum ca razboiul cu Ladislav II Bessarab fiiul lul Ale-
xandru i domnul Terei Romanesci nu in anul 1367, cum
(lice Enghel4, ci in anul acesta s'aa intamplat, arata i hri-
sovul lul Ludovic carele rag trimis lui Emeric voivodulul
Ardélulul in partea lui Petru, fiiulul luT Petru de Chevrus,
pentru Desfalaa, dat din satul Geumte, Geumche, locul ta-
barare1 sale, intaia gi a lunel lul Avgust 1370. Hrisovul
acesta se afla la Cornides6.
Urban al V-lea papa de la Roma, carele indemnase pre
Ludovic craiul Ungariei sà se bata cu toti r6sariténil, ne-
bagand in mina razboiul carele era sa se aprinda intre
romanl i unguri, in anul de acum, dupa cum scrie Rai-
nald 6, asa aü scris Clarei véduvel lul Alexandru Bessarab :
«Urban scl. Oduvel ml Alexandru, reposatulut voevod din
Valahia, ClareT, sanatate i mantuire !
«Ne bucuram in domnul, iubita filca si'l multamim din
Cromerus de originibus et ges- 6 Cornides Mss. dipl. torn. 2.
tis polonorum lib. 13. p. 167.
2 Petrus de ROva centur. 4.
3 Bonfmius decad. 2. lib. 10. 6 Odoricus Raynaldus in conti-
4 Enghel in antiq. historia Va- nuatione Baronii ad. ann. 1370.
lachiae part. 1, p. 153. Nr. 5.

www.dacoromanica.ro
 537

inima, ca dupa cum am inteles, tu luminata de duhul sant

WA viata ti-o petred In serbirea, dumnecleiasca, si intre
céle-lalte fapte bune, pe prea iubita in Hs. filca nOstra im-
pèratésa Bulgariel, fata ta, de la desdinare si ereticescile
smintéle, in care mal multa vréme fusese, o al Intors. Ci find
ca sa clice ca al si alta fata pre Anna craiassa Serbiel, ca-
rea Inca remane in desdinare si smintéle, pre iubirea ta
te dojenim, Indemnam si rugam cu deadinsul, ca se te ne-
voescl a intOrce pre numita craiasa, si pre alte persOne
mal multe de la desdinarea si smintélele in care se taxa-
lesc, la credinta cea adevërata, afara de carea nu iaste man-
tuire, pentru ca se dobandescl pre mal multil Domnulul Iis.
Hs, In cat iaste ca al cinstit pre fericitil apostoll Petru si
Pavel, beséricile lor, si pre nob cu potiriurl de aur, si cu
odajdil scumpe spre slujba Dumnecleiasca, neputénd lauda
destul darnicia ta, IV multamim. Dat In Roma la S. Petru
In 11 calénde ale lul Fevruarie, intru al optulea an al pa-
triarcieT m5stre).
Lul Ladislav Bessarab domnuluI Terel RomanescI, curn
scrie mal Incolo Rainald 1, Inca asa i-aii scris acelas pa-
triarh :
«Urban scl. Nobilulul barbat Ladislav voIvodulul Vala-
hiel, poftim acum darul, prin carele se dobandesca mari-
rea cea viitOre.
«Din dmenl vrédnicl de credinta am inteles, a macar
ca marturisescI credinta aceluias 'Astoria, adeca a Dom-
nulul nostru Iis. Hs., totusl zabavescI afara de numitul staur
adecti afara de sinul si ascultarea preaosfintitel catholicescil
si apostolicescil biséreceI Romel, maIcel si magistrel tuturor
bine credinciosilor, afar& de carea nu iaste mantuire, find
Inv61uit in desdinarea si prea multele smintéle, care le-aI
luat de la mal maril tél, si &Sr& creclend ca estI in statul
mantuirel pre turciI eel MLA de lege, si nemicil credintel

1 Idem Raynaldus, ibidem Nr. 6.

www.dacoromanica.ro
 538

ceiT catholicesci, pentru cinstea lui Dumnecleg si a numi-

tulul scaun II gonesci, i'l til a fi nemicil ti. Ci ne pare
red din launtru, de nu te ostesti pre ldge, find ca nu
altora, fard numal celor ce se ostesc dup. lége, se da cu-
nuna cea dupà frumséta ndrnurilor : i cu atata mai fer-
binte ravnim mantuirea ta, cu cat mai tare crédem, ca, de
te vei intOrce din tota inima la Domnul, cu mult mai vi-
téz ostas al lui Hs. vei fi. Drept acéia te dojenirn in Dom-
nul si rugam pre marirea ta prin cea din launtru mila a
DumnecjeuluI nostru, ca, lasand desdinarea, i bite ratacirile,
prin propoveduirea catholicilor i cucdrnicilor barbaV (de
carii se Oic a fi multi in téra ta, mai ales din straduirea
iubitei in Hs. fiiceI nobilei fOtei Claret masteheI tale, carea
nu numal este catholica, ci i cu multe vrednicii ale credintel
si dragostei si altor fapte bune impodobita), se vii secur
la numitul staur, ca pururea se remal inteensul cu ceia-
lalti catholici, si se primesci rèsplatirea cea vOcinica. Cad
noi, de vei face acésta, cu credinta i cu dreptate vrem sa
te avern pre tine prea iubit fiid, si sell fim de ajutorig In
tOte trebile tale si ale terel tale cu gratiile scaunului aposto-
licesc. Dat In Roma la santul Petru VI Idus Aprilie in ar
optulea an al patriarciel ndstre.»
Despre Latco domnul Moldovel, precum scrie iarãl Rai-
nald 1, acelasi patriarh al Romei Urban al V-lea asa scrie
catra arhiepiscopul din Praga, si episcopii din Vratislavia
si Cracovia :
«Urban s. c. I. arhiepiscopului din Praga, i episcopilo
din Vratislavia i Cracovia.
«Nobilul barbat Latco Duxul (sag povatuitoriul) Moldovel
sau al némului romanesc, ne-atil insciintat prin iubitii fil
Nicolae Melsat si Pavel din Svidnit din cinul minoritilor,
ca el si poporul ducatului s6d Terei Moldovenescl, macar
ca se falesc cu numele crestinesc, tatusi ei i parin(il lor

1 Idem ibidem Nr. 7.

www.dacoromanica.ro
 539

pana acuma aU fost shismaticl, i mal sant unit dintre densiT :

ci prin propoveduirea i invetatura unor fratl minoritl
adusi, vreati sa se lase de desdinare , si se primesca
credinta , carea o tine, invata i propoveduesce catholica
si apostolica biserica, si se fie ascultatorl de noI, de ur-
rnatoril nostrA , si de santa bisérica Romel , precum as-
culta i alçI printl i nemurl crestinescl : si eau rugat de
nol cu umilinta acelas povatuitoriti , ca tagul sea Seret
din mitropolia Hallitiel carele iaste mare, plin de lacui-
turl, si vrednic de a se radica in cetate, se'l numim ce
tate, si se punem inteensul episcop catholic, carele pre
acelas poviltuitoria, si pre popor se'l invëte, i ina in disa
credinta catholica, si alte lucrurl de folos a face se ne mi-
lostivim. Nol drept acéia pentru spasenia numitilor dux si
popor, caril cic ca el pururea se ostesc in contra nemici-
lor crucel fratiilor vOstre, din sfatul fratilor nostri prin
scrisorl apostolicescl ye poruncim, ca vol saT dol, sari unul
dintre vol, prin vol, sari prin alt sail a1t1 barbatl credin-
ciosl catholici i inteleptl, de vetI gasi, cä numitil Latco si
poporul vreau se primesca credinta cea catholica cu de a-
dinsul, luminat, curat, cu umilin i cu evlavie, numi-
tul targ Seret si tot ducatul Moldovel se'l scOtetl, pi sel
sloboqitl de pururea de supt tOta putérea, domnia, stapa-
nirea, i cadinta, i cea de rand, si cea episcopesca a epis-
copulul din Halitia, si de supt put6rea, stapanirea si ea-
dinta macar ctiruia, carele ar vrea se alba ceva cadinta be-
serecesca In targul i ducatul acela; facend si oranduind,.
ca in céle biséricescl numal scaunulul apostolicesc se fie
nemislocit supus : i dupa aceia numitul targ se'l redicatl
si se'l cinstitl cu nume de cetate, i tota téra sal) ducatul
Moldovel, cata se tine de numitul dux, se o datl i supunetl
cetatel aceia in céle dubovnicescl, otarandu'l marginile, p. c. I.
j)at la Munte-Flascon in 11 calende ale lul Avgust in anul.
patriarciel nóstre al VIII-lea.,

www.dacoromanica.ro
 540

Bine (lice prea vestitul Enghel I, cd nu trebue amestecatj

Latco din Moldova cu Ladislav din Tera Muntenésa sad
Valahia, pentru cd bulele luT Urban al V-lea Inca acésta a-
rata, ci grepsce Intru acéia, ca 4ice, cd La 4co din Mol-
dova ad fost feciorul WI Sas voda, precum s'ad clis la a-
nul 1359.
Luca Vadding2 aduce alta bulld a lui Urban al V-lea,
prin carea porunc6sce lul Nicolae Melsat se trimita 5 de
minoriti in partile RussieT, Litvaniel i Valahiel, ca ge pro-
poveduiasca intr'ênsele obic6iurile apusénilor.
kit Lecvien3 scrie: «In Moldova s'ad pus episcopl la-
tinesci de pe vrémea lul Urban al V-lea, dintre cariI cel
dintdid ad fost minoritul Andreid din Cracovia, bärbat f6rte
invë(at in scripturi, i cu evlavie, carele ad sequt in Seret,
iard urrnatoril lui s'ail pus odata din minoriti, §i de alta-
data din dominicani. AstaqI (in anul 1740) iaste episcop
Ioann Damaschin Lubinieschi din cinul dominicanilor.)
Tot Intru acesta an ad murit §i Cazimir craiul Poloniel,
fratele Elisavetel mumânel lul Ludovic craiului Ungariel,
in 5 Noemvrie4, i ad ldsat crdimea Poloniel cu diata ne-
potului sèi lul Ludovic 6.
Anal 1371. Precum aratä hrisovul de la Cornides 6, Ioann
vite-voivodul ArdOlului In anul de acum ad zalogit a patra
parte din Sancraid, carea o cuprinsése in glOba de la loann
fliul lui Ghered din 043rhOi1, pentru sfada cu Otton ar-
himandritul din Manasturul C1uuluI, lui Ioann, fiiulul lul
Nicolae din SomoOalad, pentru o mita de marce.
1 Engel in antiq. hist. Molda- 5 Ioannes de Kai:1116 f. 192.
viae p. 108.
Ranzanus f. 378. Pistorius 1. 767.
2 Lucas Valdingus in annalibus
Minorum ad ann. 1370. Nr. 12. Author de statu Poloniae p. 20.
3 Lequien in oriente christiano seq. Timon in epit. chion 1. 51.
tom. 1. p. 1255. 3 Daniel Cornides Mss. dipl.
4 Engel in antiq. historia Mol-
dav. p. 108.
tom. 1. p. 248.

www.dacoromanica.ro
 641

Annl 1372. La anul acesta din Peacovic11 si Su lter 2,

asa scrie prea vestitul Enghel a : «Indemnul carele ail adus
pre Latco sA se unésc& cu bisérica Romel, se vede a fi
venit asa de la Cazimir (-1- 5 Noemvrie, 1370) craiul Po-
loniel, precum de la Ludovic craiul UngarieT, si de la mu-
ma-sa Elisaveta. Rezboiul luI Ludovic in contra luI La-
dislav din anul 1367 se véde a fi umplut si pre Latco din
Moldova de frica ungurilor si a polonilor. Lang acesta
Latco ati mal avut si alt& pricin& de a se uni : adec& Latco
se saturase de muérea sa, si gandea, macar c& cu gresala,
cii de se va face catholic, mal pre usor se va desparti de
densa. Drept aceia s'ail läsat de ascultarea de mitropolitul
din Halicia, supt carele fusese pan& acuma Moldova, si ail
rugg pre patriarhul Urban al cincilea se'l puna episcop
catholic in Seret la beserica mergétoriulul in nainte si bote-
zãtoriuluI loam). Numitul partiarh i-at plinit cérerea, si ail pus
episcop in Seret pre Andrea din semi* Actipiter, cu po-
recla Vasito, din cinul minoritilor, duhovnicul Elisavetel in a-
nul 1370, carele se numesce si Andreiil din Cracovia; ci curtea
Rome! nu s'ati plecat se'l despärtasca de muére. Pentru
despartirea acesta Latco ati agluns si la Grigorie al unspre-
clece1ea, ci Grigorie Inca nu Fait ascultat., De ye! lua a-
far& rezboiul craiulul Ludovic cu Ladislav domnul ValahieT,
la anul de acum tocma adeverat scrie prea vestitul Enghel ;
cad si Aloisie Gverra4 asa aii scurtat bulla lin Grigorie al
unspré-clecelea : «Patriarhul laud& intOrcerea luI Latco la
besérica cea catholica, si forte se bucura ; ci II pare red
de impetrirea mueril lul in desdinare ; sa se silésd. Late&
a 0 IntOrce cu dojenirl de spasenie, si cu adeverate pilde
de credit*. ;} «t&tus1 nu vrea patriarhul se silesca pre Latco,
ca se o lépede in or! ce timp :3 se bage de sam& Lalco,
ca nu cilmva traind cu densa, se se dezbaere de credit*.
1Pejachovich in Historia Serviae 8 Engel in antiq. Historia Mol-
p. 3 1 9. daviae p. 108. seq.
4 Aloysius Gverra in epit. consult.
2 Sulzer tom. 3. p. 546. pontif. tom. 2. Nr. 14.

www.dacoromanica.ro
 542

cea adevërata, si M., se intOrca iarAsT la desdinare. Dat in

Avenion In 8 calende ale luT Fevruarie, intru al 2-lea an
al patriarciel 1372, de la Hs.
Mal vrédnic iaste de a se ceti hrisovul luT Ladislav II
Bessarab domnul ValahieT din anul de acum, carele se a-
duce de Cornides1 si sunA asa :
cLadislav volvodul Terel Muntenesci, banul de Zevrin si
duxul implantarel ceil noao din téra Fagarasulul, insciin-
tam pre top cet de acum i cel viitorT: cA magistrul La-
dislav sarguitoriul ostas, fitul reposatulut Ianos Meister de
Dobca, nepotul banulut Miched, rudenia 'Astra cea iubitä
si credinclOsa, cand s'ail facut slobod de prea mAritul printul
Ludovic luminat craiul UngarieT, si noT erarn Inca pururea
supt jug, si in gratia numitulut craill, am fi strins tare
Oste improtiva turcilor celor fArA de credinta, si a imp&
ratuluT de Tirna (Trinov) In Bulgaria, acelas inagistru La-
dislav de Dobca, sarguitoriul maT sus numit ostas, carnea
nOsträ, i sangele nostru din nascere, cu noT, si cu Ostea
nOstra s'a0 grabit improtiva tyrannilor .si necredinclosilor
turd, si a impèratuluT din Tirna, si nAvAlind asupra lor,
si facend acolo vitejie boeréscA si de cinste pentru credinta
crestinésca, aü dobandit gratia prea luminatulul printulut
Ludovic craiului Ungariet, asa, cat Laslo meister de Dobca
acesta in nAvAlirea asupra numitilor necredinclost pentru
a tot putérnicul Dumnecieii, si 'cea mat sus clisA grape a
craiulul, nu 0-et Tutors vre odatA capul sèü inapol de fricA,
si dupa ce am cunoscut, v6clut i gAsit tot-déuna atata cre-
dinta in acelast Laslo, din partea domnuluT craiuluT nostrui
si a !Astra, i-am dat i insemnat lut pentru unele slujbe
credinclOse ca acéstea, carea pururea ne-an fAcut, si pen-
tru impartasirea sangeluT cu carea santem legap, orasul
saü targul Serkkenghen, Scherkkengen (deira $ercaia) din
tam Fagaras'ulul de Fang Olt, cu céle ce se tin de dénsul.

' C vnides Mss. dipl. tom. 1. pag. 43.

www.dacoromanica.ro
 548

Asisderea satul Venete, satul Cotalad, satul care se chiama

Apacalda, satul Dobca, cu t6te cadintele si partile lor, pre-
cum le mostenea si le avea ore-cand fli luT Varnava, ca
pururea se le mostenesca. Si pre acelas Ladislav de Dobca
rudenia nOstra cea inbita, carele impreuna cu. nol ag fost
credindos si supus prea luminatulul printulul Ludovic, lu-
uninatuluT craiuluT ITngarieT domnulul nostru celuT firesc, il
imbracAm, si impururim in uricurile si mosiile mal sus
clise supt credinta, nOstra, supt acesta conditie: De se va
intampla, ca Ore-cand se mOra ace1a.71 Ladislav de Dobca
nepotul banulul Miched, Nicolae .fiTul luT Ladislav Dobca,
sag fata carea va remanea dupä densul, sag vor remanea, sati
unul dintre densib, si cariT se vor nasce din densil, de acil
inainte, numitul targ Sercchenghen si mai nainte clisele
sate si mosil, trebue cu cadinta de uric sa le mostenesca
pururea pre rand, carea o fagaduim supt juramintul cre-
dintel si al capulul, fara de a se muta, nicT se trebuim
sag patem chiema inapol cuvintul, precum l'-a.m dat si in-
Wit cu juramintul nostru. Carea donatie sag daruire atuncl
o am facut iubitel rudenieT nOstre lui Ludovic de Dobca,
si urmatorilor lul de pururea, cand eram in multa gratie
la domnul nostru Ludovic craiul Ungariel. Drept acéia ne
rugam prea luminatulul craiuluT Ungariel, domnulul nostru
celuT firesc, si urmatorilor luT, ca se intäresca acestea cartl
ale nOstre, si donatia Distil asa se o intaresca si statu-
iasca iubitel rudeniel si frateluT nostru, precum s'ag clis
pentru urmatoriT nostril, calif vor urma in domnia voIvo-
datulul nostru ; si baronilor ne rugam, si asernenea porun-
cim, ca se nu vateme acéstea cartl ale nOstre, nici se le
chieme inapoT, ca se nu se rumpä juramintul nostru impro-
tiva spaseniel si in paguba sufletulul nostru : si ca donatia
'Astra cea fäcuta iubitel rudeniel nOstre lul Ladislav de
Dobca, sarguitoriulul ostas precum se cuprinde in
pagina acesta, pentru prea credincI6se slujbe s'ag facut
vrednic inaintea nOstra, si ag dobandit acea. donatie, ca

www.dacoromanica.ro
 544

orurea impreuna cu urmatoril s61 se mostenésca mal sus

numitele sate. Si de am vrea nor, saü veunul din urma-
toril nostril de acil Inainte, carOe nOstre acéstea, i mal
sus scrisa donatie acésta, a o chiema inapoI, a o impedeca,
a o lua indarapt, i caiV1 acestia i donatiel i s'ar impro-
tivi, se fie preste acela, saa aceia mania si iutimea mania
luI Dumnecjetl, a fericitel vergurel Marie, a tuturor santilor,
mania santior crail Stefan, Ladislav, Emeric, Intru a ca-
rora mal sus cliselor tuturor marturisire i tarime de pu-
rurea am facut sa se scrie acéstea, i sa se intaresca cu
peckea nOstra cea mal mare. Dat in Argis in curtea nO-
stra supt anul domnulul 1372, in clioa despartirel aposto-
lilor maI de curand trecuta..
pice Cornides dupa ce ai scris hrisovul acesta, câ pe-
cétea spanzura de dénsul acatata cu sinor de matasa ro-
sie. Paguba ca n'aft insemnat ce timer ail fost In pecéte,
si de unde ati scris hrisovul. Vecil i cele de la anul 1284,
care tOte mal mult se intaresc prin hrisovul acesta, din
carele totusl se nu inchic11, ca dora Tern. Muntenésca pe
vrémea acésta aü fost supusa lul Ludovic ; cad Ladislav II,
Bessarab numaI pentru ducatul Fagarasulul i banatul Cra-
iovel, care le dobandise de la craiul Ludovic ca se remana
pacific si ajutatoriti asupra turcilor, era supus acestuia,
cum se va arka i mal apriat la anul 1377.
Anul 1373. Cate scrie prea vestitul Enghel 1 la anul a-
cesta despre Bogdan voda din Moldova, tOte sant barfke,
cum s'atl arkat la anul 1359, acOlea, care le scrie Strii-
covschi 2 despre chiemarea lul Gheorghie Coriatovicl, la dom-
nia Moldovel, inca nu se tin de anul de acum, dupa cum
ar vrea Enghe13, ci de anul 1331, sati nu cu mult mal tar-
diu. Vedl pre Bazilovic14.

1 Engel in antiq. historia Mol- 8 Engel 1. C.

daviae p. 109. 8 Ioannicius Basilovits de Fun-
2 Strikovski p. 418. datione Coriatovitsiana.

www.dacoromanica.ro
 646

In anul 1373 s'ail stätuit i Balc cu Drag fecioril lul Sas

voclit In satul Bacico din Maramuräs, precurn aratä hrisovul,
ce se tine in arhivul, prea inaltatel cãmärei ungurescl de curte
din Buda 1, din care hrisov e véde, di mai multe sate
aa dobandit atuncea Bale si Drag. Din Drag acesta s'ati
präsit apol Dragfi cel vestit din Belteuc,
pre carele cine'l
va (lice a nu fi fost Roman de vite i seminta ?
Ann11374. Prea vestitul Enghel 2 scrie : cPrecum supt Latco
din Valahia se véde a se fi facut episcopia din Milcov,
tocma asa s'aq facut episcopia din Seret supt Latco cel
din Moldova, si s'ati facut in anil 1370, 1371 1372.) ,

De intelége Enghel cA episcopia Seretulul s'ag facut la a-

nil acestea, bine clice : dar& de (lice, ca. si episcopia Mil-
covulul tot la acéia anl s'ati facut, mult se insala. Pentru
ca scrie Rainald 3 : (Ca se immultésca si In Valahia 16gea
catholic6sca, vicariul lul Hs. all socotit se faca inteinsa
scaun episcopesc, fiind ca putinl preotl unguresci sluja taT-
nele la roman!, si aceia Inc& nu se lovea in limb& si In
näravurl cu rominil, de unde venia, de märirea Dumne-
geesca in némul acela nu se putea lati, si mai mult se
nad6jduia, de li se va da episcop impodobit cu frica lul
Dumneclett, i cu invetatura, i carele se scie limba roma-
nésca. Drept acéia aü scris arhiepiscopilor din Strigon si din
Colocea, ca intelegêndu-se cu Ludovic craiul Ungariei se
cérce, in ce cetate pune scaunul episcopesc, ce otare ar
trebui se alba episcopia, i supt care mitropolitan se fie :
iar& minoritul Antonie din Spalat, carele mult se ostenise
in intOrcerea romanilor fi-var harnic de a purta sarcina
episcopiel.

1Relatoriae statutoriae in Boch- 2 loannes Christianus Engel in

antiq. hist. Moldaviae p. 108.
ko filiorum Zaz Vajvodae Bale et
3 Raynaldus in continuatione
Drag. Baronii ad ann. 1374. Nr. 9.

Cronica romdnilor. Tom. I. 35

www.dacoromanica.ro
 546
..e...WWYMM
Asisderea scriti Spondan 1, si Brentan2; iara. Vadding3
aduce pre larg bulleIe lul Grigorie al XI-lea, care le-ail dat
din Avenion in Octomvrie al anulul 1374, si din care ai1
scris Rainald acéstea.
Drehsler4 Inca scrie: cPre Marc Crevici despotul bul-
garilor cu totl boéril lul Fag stins Baiazet in razboiul din
anul 1374.* Asisderea scria Fabrichie5 i Egnatie 6.
Anal 1375. La anul de acum, acest hrisov aduce Copi 7,
carele se tine de prea luminata familia Comitilor Vas, si
suna. asa :
«Nol Ladislav vite-voivodul Ardéluful aducem aminte,
cà in octavele Sangiorzulul acuma decurtmd trecute Ladis-
lav fiiul lul Deseti din T6ga venind inaintea nOstrà, in form&
de tudamana al fãcut se ni se spuna, Ca romanil din 0-
sorh6i6 mergend la cetatulca ungurasulul, aU venit la satul
sU Suhutard nOptea cu puterea, i stricand gardul slujel
sale al luI Ianco, at dus cu eU patru-46c1 de ol ale sale
cu mieil impreuna ca nisce" furl, din numitul Orsohéiti e-
sind, i acolo inturnandu-se. Despre carea fapta atl poftit
sti'l dam ca.rti de tudamana, care i le-am si dat, aducend
aceia direptatea cu sine. Dat in Sa.ntimbru a opta di a t6r-
minuluT in anul 1375.*
Anal 1377. Hrisovul, carele l'am fagaduit la anul 1372,
se afflä la prea invetatul Daniil Cornides8., si suna. asa :
cNol Ludovic din mila lul Durnnederl craiul Uungariel,
Poloniel, Dalmatiel, Croatiel, Rama Serbiel, Ga11iieI, Lo-
domeriel, Curnaniel si al Bulgariel s. c. 1., insciinpm pre

1 Spondanus ad ann. Chr. 1374. 5 Georgius Fabricius in volu-

Nr. 1.
2 Ignatius Brentanus in, epitome
chronologica ad ann. Chr. 1374.
3 Lucas Vaddingus in annalibus
Minorum ad ann. 1374. Nr. 7. et 8.
Volfgangus Drechslerus in
chronico p. 82.
mine rerum Germaniae magnae.
6 Ioannes Baptista Egnatius de
Romanibus principibus Him. 2.
7 Copi Mss. tom. 31. p. 135.
8 Daniel Cornides mss. dipl.
tom. 3. p. 46.

www.dacoromanica.ro
 547

tot1 caril vor vedea acestea, ca, pentru cä credinciosiT nostril,

batranil, judetil, juratir si tOtä communitatea sasilor din
scaunul BraseuluI, noao i santel coroneI n6stre pururea
necurmat asa de credinclOse i asa de placute serbirl ne-aa
facut, cat in plecate vrAnicifie lor inirna nOstra prea lin
s'aa odihnit, mal ales pentru ca acum nesili(1 i nente-
tiV, ci din voia si darnicia lor in commun an fagaduit, Ca
in piatra lul Tidric vor zidi cetatulca noao cu propria sa
munca, si o vor gati CU cheltuélele lor, i padurea de a-
colo, dupa voia 'Astra, o vor taia in lung si lat, o vor
lazui, si o vor obli, aducend si dand petril, var, lemne,
si altele, care vor fi de lipsa la zidirea numitel cetatuIcl, si
platind el zidaril, sapatorib petrilor, si carausil. Pentru a-
céia i nol din protiva unele fapte ca acestea vrênd sa le
resplatim cu gratie craiasca, voim, ca satele mal in jos
numite : Tondenoh, cetatea noao Rosnoti, satul Volcan,
Tidinis, Merghenburg, satul Nucilor, rapa Rosie, satul Helte-
yen, muntele Mierel, muntele Santulub Petru, Brigondorf, si
Tortalen chiernate sa se tina de aceias cetate a santel
coronl si de aci inainte, precum s'ati tinut i pana acum,
si lacuitoril satelor acelora se fie detorl a sluji credincios cu
aceias1 cetate, i Omenil numitelor sate, padurile, apele, vi-
naturile, pescuiturile, erburile, i campurile, care sant intre
otarele lor céle adeverate, dupa vechiü obiceiul lor, se le alba
in commun, campul Turcean, Tarchan, chiemat, care se cjice
a fi intre metele c,liseI cetatl, de va fi asa, Inca se fie ai
lor, iaras fagaduim, ca de va veni la manile n6.3tre Téra
Mantenésce , precum nadejduim din voia lul Dumnecleil,
atuncl tributul sad darea ce s'ati obicinuit a se da ma-
iestatel nóstre la Arburea Rosie , vorn porunci, ca sa
se culega la cetatuica aceia noao, ca credinciosil nostri
sasi respletirea numitel sale serbirI si a muncel cu atata
mal bine se o siinpta, fagaduind i acesta, ca pre densil
in platirea tributulul, carele ni'l platesc noao in numita ce-
tate, dupa cum vorn judeca, ii vom ajuta. Iara in tirnpul,

www.dacoromanica.ro
 548

pana cand va veni Tora Munteniasal la manile n6stre , adése

ori numitil credinciosil sash nostri, dupa cadintele si obi-
céiurile lor céle vechl, i alt tribut sa nu dea, fara numai
In numita cetate. Totusl raschiram, ca avem si tinem pu-
térea de a pune in numita noao cetatuIca si in cetatuica
Helteven comiti, judeti si castellani, macar unguri, macar
teutoni sag némti, macar de alt ném, pre caril vom voi,
caril vor tinea pre aceiasi credinciosi sasil nostri in bite
cadintele i obicéiurile lor céle vecht Adaogend i acOsta,
ea, de se va intampla, se mérga judetil nostri la demii,
se fie detori a le da in tot anul un prinz, o eina, i un
cal pretuit in 20 de florinti, totusi dupa cum va aduce cu
sine slobalenia lor, intelegendu-se acOia, ca despre judeca-
tile si cadintele lor sant datorl a respunde comitilor in lo-
curl si'n timpurl cuvi6se. Intru a carora tuturor marturi-
sire, dam acéstea, care le vom da supt cea mare pecéte
a /Astra, cand ni se vor aduce Indarapt. Dat In Zolig In
serbatbrea fericitel Elisavetel in anul Domnulul 1377.,
Iata cA trel lucruri se dovedesc din hrisovul acesta :
Intdia, ca pra Muntenésal sag Valahia pana in anul de
acurn n'atl fost supt unguri, fart numal cat avea nadejde
craiul Ludovic, cä o va dobandi; ci ag murit cu nakdea
ca si ceia-lalf1 cral unguresci.
A doao, ca Tertburgul nu s'ag zidit indata dupa bataia
cu Ladislav II Bessarab domnul Valahiei, cum scrie Ha-
ner1, ci mai tarclig.
A treia, ca sasil din vidicul Brasdului era osebiti cu ca-
dintele de ceia-lalti sasi.
Aduce Cornides2 i alt hrisos al craiulul Ludovic carele
faa dat din Casovia in Dumineca cea din naintea Sampe-
trului din anul de acum, din care hrisov se dovedOsce c.
Ludavic ag fost trimis in ArdOl pre Dimitrie episcopul Za-

1 [Lipsesce nota din manuscript].

2 Idem Cornides ibidem tom. 2. p. 84.

www.dacoromanica.ro
 549

grabiel si cancellariul sed, si pre Nicolae de Zeci banul

Croatiel, ca se indrepte metele intre bunurile fiscusesci si
cele beserecesci, caril ati indreptat si metele Aiudulul intre
capitulul din Balgrad, al caruia era Aiudul, si intre bo-
&il din Träsad.
Neavend Ludovic cel dintaid craiul Ungariel feciori, fall
nurnal doao fête, pre Maria si pre Hedviga In anul 1377
ati logodit pre Maria dupd Sigismund feciorul luT Carol din
Brandeburg, si stringend Ora, ad facut se Ore MarieT, cdcl
vor fi credincioA cdria apoi i-ad dat tutor pre palatinul
Nicolae Garra 1
Anal 1378. Cornides 2 si la anul acesta aduce un hrisov,
carele sunk asa : «CinstiVlor barbat,1 capitulului besérecel din
Ardel, domnilor si pretenilor sel, Ioann vite-voivodul Ar-
délulul pretensug cu cinste. Dice Ioann fiiul lul Nicolae
din Vizocna in persOna dOrnnei muerel sale, adecd a fétel
reposatulul Mihail fiiulul lul Henninghe de Segusvar, cd
dOmna muérea sa, dupti obiceiul cel vechid si primit al
terel, ar vrea se intre in stäpanirea satulul Cund intreg,
in gimdtatea satulul Hondorf, in a patra parte a satelor
Gogan, Ibasfaled, si Diacus, de nu'l va sta cineva impro-
tivd. Despre carea ye cercam cu dragoste, ca se trimiteit
omul vostru marturie vrednica de credinta, inaintea caruia
Thoma fiiul WI Acus de Bolia, sag Dionysie fiiul lul Ni-
colae de Hidegviz, sad Petru fiiul lul Pavel din Blajul de sus
sad Grigorie tot de acolo, nefiind altiT de fatd, omul no-
stru mergend in fata numitelor sate, chiemand acolo pre toti
vecinii si commetaneil, acele partl de mosie, care sant in
numitele sate, dupa privilegiOnele vOstre, care le yeti face
despre densele, cu tOte folosurile lor sd le statuit1 dOmnel
numite, sä le mostenésca pururea cu aceiasi cddin0., ca-
1 Ioannes de MAURO 1. 197. mon in Epitome chronologica f. 53.
Bonfinius f. 251-360. Petrus de 2 Daniel Cornides Mss. dipl.

Reva f. 27. Thuroczius f. 200. Ti- tom. 2. p. 50.

www.dacoromanica.ro
 551)

rea se cun6sce a o avea, de nu va fi improtivire; iard pre

improtivitorI, de vor fi, se'l sorocitl inaintea n6stra. s. c. 1
Dat in Santimbru in octavele serbät6rel fericitulul mdrturi-
sitoriulul Martin, in anul domnului 1374.*
Anal 1379. Cine gresésce temeiul, acela casd statornicd
nu'sl va face. Tocma asa,s'ati intamplat i cu prea vestituI
Enghe11, cä necetind hrisovul, care l'am adus la anul 1359,
pre Bogdan vodd II pune dupd stränepotul sèü Latco cel
din Moldova, ce de nu ar fi fdcut, la anul de acum nu ar fi
amestecat tOtä istoria, precum o arnéstecd, ci ar fi lase_
avtoril, pre caril aduce, in clilele sale céle adev6rate, adeck
cà Petru Musat, fiiul luI Latco, cum mi se pare atl dom-
nit 16 anl. Tu mai cetésce, care le-am scris la anul 1359,
si la anul 1373.
Anul 1380. La anul acesta prea invètatul Daniil Cornides
aduce doao hrisOve vr6dnice de a se tipari pentru descur-
carea istorieI Ardélulul, dintre care eel dintaiu2 sund asa:
«Cinstitilor prétenilor sël convéntuluI besérecel din Clus:-
Mandstur, Ioann vite-voivodul Ardélulul pretensug gata cu
cinste ! Se scitl, cdcl cd in octavele SngiorzuIu1 Stefan li-
teratul din Sanger, legiuit procatorul 1u1 Iob fiiulul lul
Grigorie din SanmArtin, pentru acelas Job ail rèscump6rat
jumdtatea satulu1 Miche chiemat (carea o au fost zalogit
Grigorie tatd-s60 pentru 12 marce de argint, socotind tOti
marca in 72 de grositè, reposatulul Augustin din acéias
Miche, dupd cum aratd cartile cinstitulul capitululuI din Ar-
del) acum inaintea nOstrd, si inaintea lul Ioann fiiulul a-
celuia0 Avgustin, inaintea lul Petru Babo, a lul Mihail fiiu-
1111 luI Blasie, al Jul Emeric strdmosuluI din acéias1 Miehe,
si inaintea lui Ioann fiiulu1 lu1 Petrui din SilagIseg cu acéleas1
12 marce dupd tinérea scrisOreI marituluI bdrbat Dornnulul

1 loannes Christianus Engel in 1 2 Daniel Cornides Mss. dipi .

antiq. historia Moldaviae p. 110. tom. 7. p. 532.

www.dacoromanica.ro
 bbl

Ladislav voivodulul Ardelulul si comitulul de Solnoc, carea

cuprinde modrul si forma judecdti1 lul, si dupd. prorogata nel-
strd. Drept aceia pe pretensugul vostru ye cerctim cu dea-
dinsul, ca se trimitetI oniul vostru pentru mdrturie vrednicd
de credintd, inaintea cdruia Ioann filuluT lui Beche din San-
martin, sag Petru din Dindelég, sag Ioann Tout din Clo-
mdfaia, sag Gheorghie Mu'. lul Curtul din Corpade, sag Di-
mitrie tot de acolo, nefiind altii de fatd, omul nostru mer-
gend in fata numitulul sat Miche cu vecinil si commetanil,
si cu ac.elas Iob, sag legluitul procatorul lul, tocma gima-
tatea satulul cu tOte folosurile si veniturile eiI se o stAtu-
iascd. luI Job fiTului luI Grigorie cu aceia cddin0., cu carea
se cunosce a fi a lul, ca se o mosteniascd. si alba nefolo-
sind ceva improtivirea numitilor Ioann din Silagiseg, Mi-
hail filuluI lul Blasie, loann fiTulul lul Avgustin, Emeric stra-
mosul luI, Petru Babo, si a altora macar cdrora, si fa-
cendu-se acestea, aceiasI Omeni al nostru si al vostru acolo
iobagilor, carii vor veni in partea lui Job, se le spurnä si
poruncesca cu cuvintul nostru, ca de cumva ar vrea MI-
caril dintre densii a se muta de pre locul acela airilea, se
se mute pand a cincl-spre-decea ch de la clioa statutiel,
platind teragiul, si alte detoriI mal nainte, si dupä acestea
se ne scrieci pretenesce, cum ag curs WA statup, dup.
mu se cuvine. Dat in Sintimbru a opta qi a numitulul
terrnin in anul domnuluI 1380.,
Al doilea iardsI1 sund asa:
«Nol convéntul matidtireI fericiteI Mariel vergurel din
Clus Mandstur hisciinpm, cd dupa tinérea scrisOreI maritulul
bdrbat domnului Ladislav volvoduluI ArdéluluI si comitulul
de Solnoc, prin carea arata modrul si forma judecgil sale,
ca Ioann Ghereg, Grigorie si Ladislav fiii luI Ghereg din
Vasarheig, Ladislav si Thoma Chemen din Somos-faleg, si
Nicolae filul hal Jacob din Mandstur, cu 14 ldnga sine se

1 Idem Cornides ibidem tom. 1. p. 250.

www.dacoromanica.ro
 652

jOre improtiva lul Nicolae filuluI lul Nicolae din Valcon, si

Improtiva luI Ilie filulul lul Gheorghie din Thomos-falet In
octavele céle trecute ale SangIorzulul despre aceia, ca eil
dinpreund cu a! sël In sambata din naintea Santa-Mariel
marl cea trecuta Intearmatl si cu puterea, din San-Mihai-
telche cu 62 de care bucate n'aa dus In satul lor Berind,
si sant Intru aceia tocma nevinovatl, pentru aceia nicI ail
facut paguba de 600, care juramint rail si facut inaintea
nOstra aceiasl Ioann, Gherea, Grigorie si Ladislav fii luI
Gherea, Ladislav si Thoma fii lul Chemen, si Nicolae fiiul
lul Jacob cu conjuratoril lor, precum se cadea. Dat a doao
gi a clisulul termin in anul domnultil 1380.D
Tot la acesta an asa scrie Ducangiel despre Maria fata
lul Lazar despotulul Serbiel clicend : «Despina, pre carea
altil o numesc Maria, s'at maritat mal intaia dupa Sisman,
pre carele Laonic II numésce al odrisiilor, Luccari al bul-
garilor, altil al MoldoveI craia , apol s'aa maritat dupa
Gheorghie Strasimir Balza, domnul amenduror zentelor.)
Sisman n'aa putut fi craia nicl al sirbilor, caril se in-
teleg prin odrisil, nicI al Moldovel, ci aa fost al Bulgariel,
precum s'aa aretat la anil trecuti, mai ales la anul 1350,
unde si aceia s'ail aretat din acelas Laonic, ca. Sisman maI
intaia aft fost luat pre fata SultanuluI Amurat. Vecjl si a-
célea, care le voia scrie la anul 1389 despre acesta.
Aunt 1382. Foresti2 scrie : «In anul 1381 muri Ludovic
cel dintaia, si rumenil, bulgaril si romanil, ceI mal adése-
orI invinsl si supus1 de densul, isl Wail barbele in semn
de jélea, fara de pompe, jocurl si ospéte publice.) Ci pre-
cm aa gresit anul, aa i se pOte créde si in céle-lalte;
pentru ea Ludovic cel dintaiu, craiul Ungariel, n'aa murit
in anul 1381, ci In anul 1382, dupa ce al) trait anI 55,
1 Carolus Ducangius de stemmate tomo del Mappamondo istorico
Despotarum Serviae et Rasciae.
2 Antonio Foresti nel quarto libr. 11.

www.dacoromanica.ro
 553

i ag stapanit anl 40, lund 1, si vrea cd-

lunl 4, chle 6 1-, §
teva dile intru al cdruia loc unguril aU incoronat pre
2,

Maria fata lul cea mai mare nu crdiasa, ci craia 3; iard

Hedviga a doao fatd a lul Ludovic aü dobândit Polonia,
s'ag mdritat dup. Ladislav Iaghello duxul Litvanie14.
Anal 1383. Maria fata luI Ludovic celul dintâiti, dupd ce
s'ag incoronat craia, si nu crdiasd Ungariel, cum s'aU a-
rètat la anul trecut, indatd aa inceput a octirmui crdimea
dupd plAcerea tutorulul sèü Nicolae Gara, i intrd céle-lalte
in anul de acum ag dat lul Balc i fratilor lul hrisovul a-
cesta, carele se afld. la Cornides 5, si sund asa : Exelléntii
sale dOmnel lor, dOmnel Mariel din mila 1111 Dumnecleti
crAiasel Ungariel, c. 1. Dominic prepositul i conventul
biséricel santel Cruel din Leles rugdclunl in Domnul pentru
viata i sAndtatea el. ScrisOrea serenitatel vOstre noao tri-
misa cu cinstea carea s'ag cuvinit o am priimit, precum sund:
(Maria din mila lul Dumnecleg crdiasa Ungariel, Dalma-
tia!, CroatieT, s. c. 1. credincIoilor s61 conventulul din Le-
les sdnAtate i gratie. 111c noao Balc voevodul comitul din
SAtmariti, si Drag, si Ioann fratil lul, cd el ar vrea legluit
se intre in mostenirea Ore-cdriT cetAtulcl a nOstre, ce se
chiatna Aranias, i iaste in tinutul Silaglulul, si in céle ce
tin de dénsa, carea cetAtulcd li-o am tost ddruit prin alte
cartl ale nOstre supt conditia : pdnd când vom voi a li-o
lAsa. Despre carea credinc1osieT vdstre tare v6 poruncim,
ca se trimiteti omul vostru mArturie vrédnicd de credintd,
inaintea cdruia Lavrentie de Bator, sag Dominic.de Sasvar,
nefiind cela-lalt de fatd, omul nostru, mergend in fata nu-
1 Georgius Ieremias Haner reg. Ranzanus 1. c. Timon in epit.
Hung. periodi 12. § 234. nota x. chron. f. 53.
2 loannes de KUM') f. 198. 4 Thuroczius f. 197. Bonfinius
Ranzanus f. 378. Paulus a Paulo f. 351. Author status Poloniae
f. 724. p. 21.
8 Thuroczius f. 200 seqq. Bon- 5 Daniel Cornides Mss. dipl.
finius 1. 355. Paulus a Paulo 1. c. tom. 1. p. 296.

www.dacoromanica.ro
 554

mitel cetatuld, si a pertinentiilor el, si chiemand acolo legluit

de fata pre totl veciniI i commetaneil, se'l bage pre el in
mostenirea acelora, si se statuiasca acea cetaluica, i perti-
nentiile eI voIvoduluI Bale si fratilor lul , ca pururea se'l mo-
steniasca, de nu va fi improtivire. Tara pre improtivitorl de
vor fi, se'l sorocesca in contra numitilor voivodulul Balc, ei
fratilor luI inaintea nOstra pre terrain cuviincios, se dea pri-
cina improtivirel sale. i dupa acestea se ne scri0 cu cre-
dinta Wt.& siréoa lucrulul cu numele celor sorocitl, de va
fi op, si terminul lor pus. Dat in Buda la P4.ile din a-
nul 1383.
(Noi drept aceia vrend sa plinim porunca serenitateI vOs-
tre, dupä cum ne iaste datorinta, impreuna cu Dominic din
asvar omul maiestatel vOstre, am trimis pre unul dintre
nol, adeca pre fratele Ioann preotul marturie, ca sa fact
statutia cetatulcel Aranias, si a pertinéntilor el caril mal
pre urma inturnandu-se la nol, ne-an spus tot intr'un typ,
ea el in Dumineca din naintea SangiorzuluI acum trecut
si in alte urmate qile s'ar fi dus in fata numitel cetatuicl
Aranias, si a pertinentiilor el, i chiemand de fata pre totl
vecinil, i commetanil ar fi bagat pre numitiI voivodul Balc,
si pre fratil luI in mostenirea qisei cetatuicl, si a pertinen-
tiilor el dupa daruirea maiestatel vOstre, i ar fi statuit ce-
tatulca aceia cu tOte pertinentiile et voivodulul Balc, si fra-
tilor luI cu conditia carea se cuprinde in céle-l'alte cart1
ale inaltimel v6stre, ca pururea se le mostenesca. tina
alba, ne fiind vre-un improtivitoriO. Dat la Ispas in anul
mal sus insemnat).
El cliseia la inceputul anulul acestuia, ca Maria s'ail in-
coronat crairi i nu craiasa Ungariel, pentru ca asa scria
Paul de la Paul', Bonfinie 2 i Turoie3, ba ce e mai mult,
Han4 scrie ca i WAIT aU batut cu inscriptia acesta: Ma-

1 Paulus a Paulo f. 724. 3 Thuroczius f. 202.

2 Boufinius f. 355. 4 Han p. 152.

www.dacoromanica.ro
 655

ria Rex Hungariae, adecti. Maria craiul Ungarie!, ci in hri--

sovul mal sus adus nu se numésce pre sine craid precum-
nici intru acest urmAtorid, carele iards la Cornides 1 se afld.
si sund asa: «Maria din mila lul Dumnecled crdiasa Un-
gariel scl.: credinciosilor sdi capitulului din Oradea Mare
sändtate i gratie! Mind cd. nol un sat al nostru crdesc ce
se chiamd Om las din téra nOstra a Ardé lulu!, dintre scau-
nele nOstre al Sibiiului si al Mercurei, cu patru sate roma.-
nesci, adeca cu Grosdolful sad Galusdorful, cu Grafidorful,
cu Budinbahul i cu Crisbahul, asisderea ti cu bite folo-
surile i pertinentiile lor, am vrut prin alte cart1 ale lids-
tre se le ddruim de pururea supt titul de noao donatie,
cinstitului in Hristos parintelui domnulul Goblin episcopu-
luT beserice1 Balgradulul din ADM, i cucérnicului bdrbat
domnului Leon protopopulul a aceiasl beserici episcopesci,
asisderea lul Hencman i Hristian, fratilor aceluiasi domn
episcop de un pantice, si prin dênsii sororilor lor, Catha-
rine! si Dorotheel, i fete! care iaräs Catharina se chiamd,
nepOtel lor, pentru credincIdsele serbirile mai sus clisilora
domnului episcopulul Goblin si ale fratilor lul, i vrem, ca
legiuit se se bage in mostenirea acelora, credinciosiei Ards-
tre drept acéia tare ye poruncim ca se trimiteti omul vos-
tru marturie vrdrinicd de credintä, inaintea cdruia Petru
fliul lui Martin de Thate, sad Baco din Mihaiufalèti, sad-
Nicolae din Ludus, sad Stefan fiTul liii Lucasie din Diog,
nefiind altil de Ltd., omul nostru mergénd in fata mai sus-
qisuluT satuluT Om las si a satelor românescI, si legiuit chie-
mând acolo de fata pre toti vecinii i commentaneil. se bage
pre numitul dornnul Goblin episcopul si pre fratii i soro-
rile lui in mostenirea acelora, si se le statuiasc d. acélea a-
celuias domn episcop, asisderea fratilor i sororilor lul ce-
lor mai sus clio, supt titulul donatiel ndstre ceii noao, ca.
pururea s. le mostendscd, de nu va fi improtivire. Iar

1 Idem Cornides ibidem tom. 3. p. 48.

www.dacoromanica.ro
 666

pre impotrivitod, de vor fi, c1. Dat in Buda in serbltb-

rea fericituluI mucenic Nicomid in anul Domnulul 1383).
Cum all putut fi, de Maria ati daruit de uric Omlasul
MI Goblin, când dupà putinI anl rag avut Mircea Voda, nu
pod(' pricépe.
Gheorghie Fabrichie 1 asa scrie la anul de acum : «In a-
nul 1383, Baiazet cel dintftia, al IV sultan al turcilor aü
jefuit Boznia, Croatia, Illiricul, Albania si Valahia, i omo-
rand multe mil de crestini, pre cela-l'altI i-an dus in ser-
bire). Asisderea scrie Drehsler 2. Tara anonymul romanesc 3
CliCe : e Mircea Voda let 1383-1400. Acest domn aU in-
chinat intâiti 'pm (Romanesca) la turd cu haraciU, ca se dea
pe an 3000 de bani rosiI. Dupa acesta cerend turcil de
la el, se inalta. haracil si se dea si robl 500 de prund pe
an, ail deschis rdzbothi cu turcil i Nitendu-se la Rovina
In judetul IalomiteI cu insusT impèratul Sultan Amurat al II-lea,
aü biruit pre turd si i-au gonit Ora in otarul Odriulul:
si la anul 1386 aft zidit manastirea CozieI in malul Oltu-
lul. Acesta aü domnit anl 17). Vecll anil 1414 §i 1419.
Destul de incalcit vorbésce aci anonymul nostru, darä.
prea vestitul Enghel inca nu mult descurca istoria Terel
Muntenescl, cand scrie4: «Dan al II-lea domnul Valahiel,
ca de la 1373 pana la anul 1383 cu starea i dom-
nirea lul se razema in araarea lul Halcocondyla, ci mal
multe nu scim despre dtinsul fara numaY, ca ar fi domnit,
s'ar fi omorât i ar fi fAcut loc lul Mircea (dupa annalil
lu Filstih) fratelul sett Dupä hronica Teril Muntenescl Dan
acesta s'aa invins de Sisman bulgarul). Apol mal incolo
scrie tot acela5I Enghel5 clicend : (Fiind ca Sisman prin-
tul Bulgariel era ginerele lul Amurat, precum se véde, Mir-
1 Georgius Fabricius in VoIu- Anonymus Valachicus cap. 44.
mine rerum memorabilium Germa- 4 Iuannes Christ. Engel in an-
niae et Saxoniae Libr. 1. tiq. historia Valachiae Part. 1,
2 Volfgangus Drechslerus in chro- p. 1.56.
nico p. 82. 5 Idem Engel ibidem. p. 157.

www.dacoromanica.ro
 657

cea, ca i antecesorul Dan, aa avut razboia cu Sisman In

ana 1383-1387, si de si s'aa invins vr'o data dupa hro-
nistul WO, totusi se véde a fi fost fericit maI pre urma,
pentru ca in anul 1390, se numesce pre sine despot Do-
brodichiuluI i domn DrastioruluI. Asa dara cu fun-
dament scrie Halcocondvla, ca. Valahia pe vrémea lui Mir-
cea s'aa intins pana in marea Negra : de unde se pate
culege, pentru ce s'aft star nit razboiul, adeca pentru Do-
brodichia i Drastior). Ci tu maI poftorésce acélea care le-
arn scris la anul 1366 si veI afla, ca. Dan al 1I-lea cu ta-
ta-sea Radul aa domnit de la anul 1373 pana la anul 1383,
care call anI aa domnit nu pocia (lice.
Ladislav volvodul Ardélului Inca aa dat o porunca lul
Ioann vite-voIvodulul sea din SantiOna in agIunul Sanzia-
nelor din anul 1383, ca pre Leucus fiiul 1'11 Ladislav Vas
din Tega, carele era In slujba langa craiasa Maria se nu'l
asupresca cu vre-o paM fail de scirea sa. Hrisovul acesta
se aduce de Feiervari 1.
Anal 1384. La anul acesta asa scrie Enghe12: «Ca se in-
noiasca legatura intre Moldova si Polonia, Inca in anul 1384,
s'aa pus despre partea Poloniel un minorit episcop in Se-
ret a nume Nicolae,.
In Ungaria in anul de acum fOrte incalcit el curs lucru-
rile pentru palatinul Nicolae Gara tutorul, cum s'aa clis la
anil trecutI, la multe nedreptatI aa adus pre biata craiasa
Maria, pentru carea suparandu-se supusa 61, aa inceput a se
rescoli, i uniI dintre densiI aa trimis pre episcopul din
Zagabria in Neapoia, de aa chiemat pre Carol cel mic, craiul
de acolo, se'l puna craia UngarieI, carele aa i venit In-
data in Zagrabia. Zabavind Carol cel mic in Zagrabia, ca
se intelega maI bine vointa ungurilor, Elisaveta mama cite-
sel Marie! n'ad luat lucrul in gluma, ci a trimis dupa Si-

1 Carolus Fejarvari in Analec- 2 Ioannes Christ. Engel in an-

tis. tom. 2. No. 362. I tiq. Historiae Moldaviae p. 110.

www.dacoromanica.ro
 658

tismund, dupa carele inca in anul 1377, se logodise Ma-

ria, si a0 facut nunta deplin, darn. Si(ismund nu muAl Pu-
ric au facut in Ungaria, ci s'aa inturnat in Brandeburg.
Inelegend Carol cel mic ducerea lul Sicisinund, din Zaga-
bria aü mers in Buda, nu in cetate, fara numal in oras
pana la o vréme, decl s'au mutat in cetate i numindu-se
pre sine guvernator Ungariel, au strins tera, i. silind pre
Maria sa se lase de craime, el insus s'ati incoronat craiü
Ungariel in Alba craiasca in 5 cjile ale lul Dechemvrie din
anul 1384, find de fata amandoao craésele si Maria si mu-
ma-sa Elisaveta ; ci nu 'I-au fost spre bucurie craimea,
precum se va arnta la anul 13861.
Anil 1385 si 1386. Hrisovul care Fail dat Elisaveta din
Timisdra in ajunul Santamariel marl catra Ubol din Cal-
loca se nu se insotasca cu rebellul saU rnsvratitoriul Ste-
fan Ore-cand volvodul Ardélulul, nici cu alesiI lul, nu pOte
fl din anul 1385, cum vrea Secheh 2, pentru ca. in anul 1385
stapanea craiul Carol cel mic sail al II-lea; asa (bra ail
trebuit sa se dea acelasl hrisov in anul 1384, precum vrea
Cornides3, adeca mal nainte de a se incorona craiil Carol
cel mic. Mit cum ca. Carol cel mic au domnit ca un craid
al Ungariel preste tot anul 1385, arata hrisovul lul, carele
§e afla la Cornides4 si suna asa :
4Carol din mila lul Dumneclell craiul Ungariel, Ierusali-
mulul i Sichiliel, credincipsilor snl capitulul besericel
cI.
Albel din Ardél credinciosilor nostril gratie i buna-vointa!
Ne aU spus noao acum de curand nobilil barbatI magistrii
Grigorie fiiul lul Ioann de Betleem, Petru i Ladislav fiil
altul Ioann din Almacherec, iubiiI credinciosii notriI, ca
ar vrea legiuit se intre in mostenirea unor sate ale lor E-
neh, Bargat si Epinaldoh din comitatul Dabacel, care s'all
Thuroezius f. 202-207. Bon- 3 Daniel Cornides in Mss. dipl.
tom. 2. p. 299
finius f. 359--362. Reva f. 28. 4 Idem Cornides ihidem tom. 1.
2 Székely in Mss. dipl. p. 303. seq.

www.dacoromanica.ro
 659

dat de pururea de maiestatea !Astra prin alte cart! ale rids-

tre pecetluite ,cu pecaea nOstra cea mica aceluia Grigorie
in gimatate, si numitilor Petru i Ladislav in alta gima-
tate, supt titlul noao donatiel nOstre pentru credinciOse sluj-
bele lor, de nu le-a sta cine-va improtiva in partea acésta.
Despre carea credinciosiel v6stre tare ye poruncim, ca se
trimitetT pre omul vostru martUrie vrédnica de credinta, in
naintea caruia Stefan din Thate, saü alt Stefan din Orozfa,
sati Thoma Ghebardi din ilcherec. sail Mihail fiiul lui Pe-
tra din Nima, scl. neflind altil de fata, omul nostru mer-
gend in fata mai sus cliselor sate Eneh, llargeti si Epinal-
doh, si legiuit chiemand de fatä pre toti vecinii i cometa-
neii se bage pre numitul magistrul Grigorie in gimatatea
cliselor sate, si pre mai sus cjiiT Petru i Ladislav in céia-
l'alta gimatate cu bite folosurile, pertinéntiile i cadintele,
si cu casile din cetatea nOstra a Bistritei si alte cadinte
ale lor, si se le statu6sca ac'elea numitilor magistrilor Grigorie,
Petru i Ladislav supt cel mai sus clis titul al donatiei nOs-
tre cel noao, ca se le mosteneSca pururea, de nu se va face
improtivire. Iara pre improtivitori, de vor fi, cl. Dat in
Buda supt pecRea nOstra cea mica, in 15 Ianuarie din a-
nul Domnulul 1386).
Iata se \We din hrisovul acesta, ca. Carol cel mic s'ati
al II-lea, Inca domnia in Ungaria in 15 Ianuarie al anu-
lul 1386. Asa dara gresesc Turotiel si Timon 2, dinpreuna
ca Haner3, tocma cu un an, cand scrig perirea lui Carol
cel mic la 13 Fevruarie din anul 1385. Iara perirea lui
Carol al II-lea asa s'atI intamplat: Acesta dupa ce s'aa in-
coronat craiil Ungariel, cum s'all arètat la anul 1384, se
purta ca un craiti ce era, si de fOstele craOse nu mult se
pazia. Drept acéia craiasa cea mai batrana cu palatinul Ni-
colae Gara aft indemnat pre Blasie Forgaci, de aft tocat
' Thuroczius f. 211. 3 Georg. Ierem. Haner Reg. Hung.
2 Timon in Epitome Chronol.
f. 54. period. 13. § 247. nom. a.

www.dacoromanica.ro
 660

in cap pre craiul Carol in 15 Fevruarie al anulul nu 1385

ci 1386, si asa ranit l'aq dus din Buda in Visegrad, unde
ad si murit dupa scurt timp, i s'au astrucat in manastirea
santului Andreiti din Mos de Visegrad, de unde din porunca
papel Urban al VI-lea prin care fusése afurisit pentru ne-
platirea tributului, fu desgropat, i vr'o cati-va ant desgro-
pat lasat 1.
Maria craiasa cea mai tinèra, dupa mOrtea lul Carol al II-lea
ca o legiuita eraiasa, iarasi aU inceput a ocarmui téra, pre-
cum se véde din hrisovul ce se afla la Cornides 2, i e
dat din Strigon in dumineca dinain tea serbatorel sante!
Margarete, adeca in Julie din anul 1386, prin carele po-
runcésee Maria, ca talharii cariI jefuise pre negutatorii din
Sibiit, pretutindenea sa se cerce i sa se prinda, ci nu
indelung a0 domnit in pace ; pentru ca. in 25 Julie, clioa
santulul apostolulul Jacob, primblandu-se dénsa cu muma-
sa Elisaveta, cu Nicolae Gara 8 i cu Blasie Forgaci, numal
de serbii din curte urmata, ai venit fara de véste Ioann
Horvat banul Croatiei eu multime de calareti, i incunju-
rand pre craiase cu to ti caril era cu densele, aü taiat pre
Gara, pre Forgaci si pre toti curténii, si pre craiase le-ad
dus prinse la inchisOre in Novigrad din Croatia 3, unde
au i murit craiasa cea mai batrana Elisaveta in 16 Ia-
nuarie al anulul 13874, si s'au ingropat in Iadra in 9
Fevruarie 5.
Ann! 1387. Augind de mOrtea craiuluT Carol al II-lea,
.sinesciind intamplarea cea rea a craéselor Sitismund in
anul de acum aü venit cu buna Oste din Boemia i cat
aU intrat in Ungaria multi vitéji aü stat langa densul, cu
earl! mergend oblu in Buda, acolo s'ad strins mai maxi!
Thuroczius f. 212. Bonfinius el Paulus a Paulo f. 726.
f. 365. Reva f. 26.
2 Cornides ibidem tom. 2. p. 124. 5 Lucius Dalmata f. 409. et
3 Thuroczius f. 214. Bonfinius
f. 368. Caresino.

www.dacoromanica.ro
 561

terii la el, si dupd multd sidtuire l'ad dus in Alba crdiascd.

si rad incoronat craid Ungariel in anul 1387 in 31 Mar-
ti% carea ci all cdclut tocma in Dumineca Florilor 1 Dup .
incoronarea sa Sitismund intru aceia s'ad nevoit, cum se
slobOdd pre Maria de la inchisdre, pre carea, a au i slo-
bogit in 4 Mnie, si in 4 lulie s'ad si intftlnit la olaltd, cared
atund all dat tOtä cdclinta craimei lul Sitismund bärba-
tulul sed2.
Dup. tOte acestea intru acéia s'ad sirguit craiul Sitis-
mund ca se prinda pre Mann Horvat banal Croatiel, pre
carele rad i prins, dark f6rte anevoe, i primjendu'l l'ail
dus in Peci sad Cind Biserici, unde sfdsiindu'l mai intdid
cu cleste infocate, l'ad legat de Oda until cal, i tarandu'l
pre tate ulitile cetatii aceia, mal pe urrnd rad taiat in patru
pdrti, si rad acdtat de portile cetätii aceia, spre pilda altora,
si infrânarea. fticetorilor de red; -lard sothlor banulul Mann
Horvat le-ad tdiat capetele3.
Isprävind Sitismu.nd i pedepsa resvretitorilor, s'ad a-
pucat cu deadinsul de octirmuirea terel i intre cele-lalte
fapte ale MI ad dat hrisovul care urmezd, s afla. la Cor-
nides i sunk asa :
clToI Sitismund diii mila tub Dumnajed, craiul ungariei,
Dalmatiei, Croatiei, 9. c.1., marhionul Brandeburgului, c. 1,
facem insciintare tuturor cdrora se cuvine, prin rendul a-
cestora, c noI precurn indemnd crdiasca grije pre maies-
tatea n6strd, ca vredniciile tuturor credinciosilor nostri se
le mesurdm, cu milostivd inima i acelora , pre caril fap-
tele virtutilor sale ii fac vrednici de resplatirea crdiasca,
se le dam dar Clivios vrednicii lor. Drept aceia socotind
curata credinta., si adeverata statornicie a nobilulul bärbat,

Thuroczius f. 215. Bonfinius 2 Thuroczius f. 217. Bonfinius f.

f. 369. Pistorins f. 768. Timon in 373.
epitome Chronol. f. 55.
2 Paulus a Paulo testis ocula- 4 Daniel Cornides lisa. Dipl. torn
tus f. 726. 1. p. 255.
Croniccr romanilor, Tom. I. 06

www.dacoromanica.ro
 W*W 662

romdnu1u1 Ivan, fiiulul lul Dragmer, al fiiulul adecd al sororel

de un pdntece a mdritilor bärbatl Balc si Drag voevodulul,
intre céle-lalte deregãtoriI comitilor secuilor a credinciosilor
nostri, carea el o ai avut i o are catra nol i Card sdntd co-
rona nOstrd. Mal ales socotind slujbele céle credinciOse cu
care el in tOte trebile nOstre, si ale crdimel nOstre, si in mal
multe rdzb6e norocOse i nenorocOse , suferind sudurOse
ostenell i gr6le chieltueli s'aU sirguit a pldcea maiestatel
nOstre, doao sate ale nOstre chiemate Izan i Vapsa de jos
din pertinentiile cetatuIcel nOstre Hust si din comitatul Ma-
ramurdsulul, scotêndu-le acdlea, i despArtindu-le de supt
domnia i proprietatea numitel cetAtulceI n6stre, cu bite
folosurile i pertinentiile acelora, adeca cu parnenturile céle
lucrate si nelucrate, cu apele i cursurile apelor, cu mo-
rile, raturile, viile si cu tOte folosurile supt metele lor céle
adevërate si vechl, supt care s'ati mostenit i ocArrnuit pand
acuma cu numele crdesc, i pentru slujbele maI sus clise
si pentru mOrtea tatane-seu a reposatulul mal sus numi-
tulul Dragomer, si a lul Tatamir fratelul celul de un pan-
tece al aceluia Ivan, caril nu s'aU infricosat a muri in fe-
ricite rdzbOele reposatulul prea luminatulul printulul dom-
nulul Ludovic craiulul Ungariel, parintelul nostru celul prea
iubit si de nestdrsa pomenire improtiva nemicilor sdntel
coroni ostindu-se, adeca Dragomer supt Vidin, i Tharnir
supt Bolt, maY sus clisulul Ivan fiiulul numitulul Dragomer,
si printeensul mostdnilor MY, si urmAtorilor most6nilor lul,
din build vointa prea luminatel printipisel dOmnel Marie! crd-
ésel, mudrel nOstre ceil prea iubite, si din rescopt sfatul prela-
Vlor i baronilor nostri, din crdescl mdnile nOstre, si din
adevërata sciintä supt titulul de donatie noao, si cu tOta
cadinta cu carea sant supt ddruirea nOstra., le-am dat si
daruit, ba le ddm, cldruim si cinstim pniri scrisOrea acésta,
ca pururea §i nechemdclos Indarapt se le mosten6scd, tind
si ocdrmuiascd, remanend nevatarnata cddinta 'Astra.
acéstea cand i se vor aduce inapol le vom face se se scrie

www.dacoromanica.ro
 - 563

In forma de privilegion. Dat in Buda In dioa santa ver-

gureI i mucenitel CatharineI, in anul 1387.»
Donatia acéstea in original se aflä in arhivul prea inälta-
teI csamtirel ungurescl ceiI de curte din Buda ; iard tu vedl
si hrisovul lul Ludovic, care l'ati dat luI Balc, i ett l'arn
scria la anul 1359, in carele Dragmer se dice a fi lost frate
luI Balc, nu nepot din sord.
Invrajbindu-se asa, precum am dis maI nainte, unguril,
Hedviga fata cea mal tinere a reposatulul craiulul Ludovic
celul dinti, Intru acéia s'att si1it ca se tragd pre romanl in
partea sa si a polonilor 1, bine sciind de ce folos i razim
aü fost romaniI si tät:due-sal. Drept acéia la atata aü adus
pre Petru Musat domnul Moldovel, cat in anul de acurn
s'att unit cu polonit ; cad dice regestul de la Doghiel 2. 4n
anul 1387, in diva aduceril mOstelor satituluI Stanislay.
Carcile in care se cuprinde supunerea si omagiul de cre-
dintd ce l'ad pus Petru palatinul MoldoveI cu némul sdrt
craiuluI Ladislav , craiéseI , urmatorilor lor , i crairneI
PolonieI, cu jurdmentuI lul care rail fdcut dupd obicdiul be-
sérecel resdritulut sdrutand semnul vietil din manile liii
Chiprian mitropolitulut Chioviet » Iardsl alt regestru de la
acelast Doghie13, dice : <In anul 1387, consifiaril luI Petru
palatinulul MoldoveI intäresc omagiul facut craiulaI Ladis-
lav, si craeseI HedvigeT, si fagdduiesc, cà el cu tot némul
vor fi supusl craiulut i crdimel Poboniei, i jOrd. dupd Id-
gea rdsarituluI sarutand crucea din manile tut Chiprian mi-
tropolitulut Chioviet» Sarnichie4 Inca scrie : clUtorcendu-se
Iaghello din Litvania in Polonia pre Petru palatinul MoldoveI
saQ ValahieT cu bodril sdI jurandul, l'ati primit in clientela sa.»
Mie mi-ac placea a vedea hrisóvele, ale cdrora regestrurI
le aduce Doghiel, in original , pentru cd nu cred di se se

Ioann. Christ. Engel in antiq. 3 Idern Dogiel I. c.

Hisloria Moldaviae p. 110. 4 Slanislaus Sarnicius in An-
2 Mathias Dogiel in Codice Dii I.
Poloniae torn. 1. p. 597. nalibus Polon. Libr. 7. cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 564

fie supus Petru II Musat pre sine polonilor, precum nici

urmatorii lut s'al supus vre odata, fara numal cat an`facut
mat adese-orl alleanta cu polonit cum voin araa la anit
viitort. lard alleanta nu e supunere: asa dart& se dovedésce,
ca. polonil numal din fa it]. desarta amésteca alleanta cu su-
punerea, precum dintru athast fala amésteca i titulit dom-
nilor romanescl cu palatiniT lor ; pentru cä de voin intreba
en avut'ail vre un palatin lesesc atata putere, cat ai avut
macar care voda din Moldowr san din Valahia, ci ne-t vor
respunde ? ci despre intrebarea aasta voin cuvinta airilea
mat mune.
Aunt 1388. La anul acesta asa scrie Enghel 1: «La anul
1388 se afla a fi lost un dominican, anume Stefan Ruteni,
episcop latinesc in Seret, ce iaste sernn, ca polonit se a-
mesteca in Moldova si atuncl.x.
Aunt 1389. Halcocondyla 2 la anul de acum scrie despre
Lazar despotul Serbieb precum urm6za : «Eleazar avênd
fete, pre una o an dat lut Sisman craiuluT Odrisiilor saU
al moldovCnilor, faandu'l sie ginere. La care clise ale lilt
Halcocondyla insémna Stritter3 giand : «Talcuitoriul nu
bine adaoga: sail al moldovCnilor, sciindu-se din 'ale mat
din nainte, cà Sisman an fost craiul Bulgarilor si nu al
moldovénilor.s. En te indrept la anul 1 380, unde am cu-
vintat despre acésta.
Gheorghie Fabrichie4 'Inca asa scrie: tin anul 1389 Ba-
iazet cel dintain, craiul turcilor, an invins pre Lazar printul
bulgarilor., Ci gre:-.esce Fabrichie, pentru ca Lazar an fost
printul saü craiul sirbilor, nu al bulgarilor, se nu dic mat
multe. Iara Doghiel 5 aduce hrisovul, care urmeza :
«Not Magn si Roman Heritchi comitil luminatulut prin-

Ionia'. Christ. Engel in antiq. 4 Georgius Fabricins Lib. 2.

Hist Moldaviae p. 110.
2 Laonicus Clialcocondylas p. 27. Maihias Dogiel in cod. Dipl.
8 S ril terns Butgaricorurn § 497. Regni Poloniae tom. 1. p. 597.

www.dacoromanica.ro
 565

tulul Domnulul MirceI voevodulul Valahiel s. c. 1., a§isderea

Dugoit maqalul marituluI printului domnuluI Petru voe-
vodulul Moldpvel , trimil soli, cunbscem prin rândul a-
cestora de obste märturisind, ca find noY trimiyl la prea
luminatul printul domnul Vladislav craiul Poloniel s. c. 1.,
in deregAtorie de soll, acésta orânduialt am fäcut cu a-
celasl domn Vladislav craiul in numele i partea mal sus
numitulul Domnulul Mircel , domnulul nostru , a cAruia
putére o avem in nol vèrsatä, Maud legatura de pre-
tensug neschimbat de âmbe priIe, carea se se tin b. pu-
rurea nerniscata., si pre domnul Vladislav craiul mal sus
cisuI Domnul Mirce voivodul cu tOtà putérea sa, cand i se
va pofti ajutoriul, va trebui i va fi datorit in tot typul a'l
ajuta improtiva craiulul Ungariel, i improtiva puteril tu-
turor supusilor luI, iarä Improtiva altor nemicI aI numi-
tulul doinnulul Vladislav numaI dup placerea sa Ii va a-
juta, dupä cum se cuvine until priéten. Asisderea domnul
Vladislav craiul, cand va pofti domnul Mircea voivodul, va
trebui i va fi datoriti a'l ajuta cu tOtä putérea improtiva
numitulul craiuluI Ungariel, si improtiva tuturor supusilor,
iath lmprotiva altor nemicI aI numitulul dopinulul MirceI
voivodulul ii va ajuta numaI dupt pläcérea sa, ca un pré-
ten. Preste ac6stea fagAduim cä despre aleanta acésta, si
neschimbat pretensugul acesta la mislocul pärésimel acum
viitOre, sat, andu-se vre o impedecare legiuita, la opt gile
dupd acéia, pentru intArirea celor mal sus gise, mai sus
numitul domnul Mircea va trimite cartea sa pecetluita cu
pecetea luI cea mal mare in Moldova prin bunI i marl
sal set, chuia cartI asémenea a trimite supt titulul sëü
sipecétea sa cea maI mare la numitul loc prin marl solil
s61 detorit va fi i numitul domnul Vladislav craiul, prin
mArturisirea intäritelor cu pecetik! nOstre cartilor acestora.
Dat in Radom VinerI dupà zemislirea fericitel Marie! ver-
gureI, in anul DomnuluI 1389.,
Din hrisovul acesta Inca pot! culége, cä jurämintul luT

www.dacoromanica.ro
 566

Petru II Musat domnulul Moldovet, care l'am adus la a-

nul 1387, n'aii fost de supunere, färä numat de aleanta.
Poi culege i aceia, cg. Cromer 1 mult smintésce cand scrie
despre aleanta aci adusA clicend : Custa i In arhivul cra-
esc hrisOve despre aleanta, carea cu putin mat nainte o aü
facut Vladislav cu Mircea palatinul Valahiet, federatul craiu-
lul Ungariel, prin care s'ail legat, ca unul MIA de altul se
nu se bata cu craiul Ungariet, nict pace se se fad, cu
densul, de nu vor Intitri amendotd> Cact hrisovul numal
atata qice, ca unul pre altul se ajute cu tOtit puterea im-
protiva lul Sitismund craiulut Ungariel inse la anul viitor
s'ati fäcut, ce cjice Cromer.
Mat pre urma la anul de acum prea vestitul Enghel 2
scrie: «In 8 Decbemvrie al "anulul 1389, s'ati facut o in-
treita alleantA tn. cOntra lul Sitismund, carea o aü iscalit
boériul Dugoiti din Moldova in numele domnulul sea Petru
Musat voda. In alta alleanttt dintre Vladislav i Mircea voda
din 20 Ianuarie al anulut 1390, nu se mat afl'a Petru Mu-
sat : ch5rd aü fost murit in sfirsitul anulut 1389; dup. mOrtea
hit Petru Musat ai trebuit boéril se traga la sine cadinta
alegeril lut voda. Tot despre Petru Musat mat iaste de a
sernna, cit el dupft insemnarea lut Scarlat, ait fost feclorul
hit Costea Musat, de quo non scitur, ubi principaverit,
dicitur, quod ejus genus sit ex familia Despotiana Regum
Serviae, ci din cuvintele acOstea pentru dicitur, nimica Se
pOte Inchide cu temei6.0
De clisele acéstea ale prea vestitului Enghel eU inca nu
me feresc, ci tu vecp acélea care le-am scris la 1359, si
care le voiti scrie la anul viitoril.
Anal 1590. La anul de acum asa scrie prea vestitul En-
ghel3: Ǥ 12. Dupa Petra Musat air domnit Stefan tret
Martinus Cromerus Lib. 15.
p. 253. 3 Ioannes Christianus Engel in
2 Engel in antiq. Historia Mol- antiq. Hist. Moldaviae p. 110. seq.
daviae p. 110.

www.dacoromanica.ro
 667

anl, de la anul 1390 pana la 1392. Dupa analistul ru-

sesc, si dupa insemnarea din IasT, a lul Scarlat si a luI Can-
temir, lul Petru Musat necurmat i-ati urmat Roman Irate-sea,
carele ail domnit trel anT, si dup. Roman acesta ati domnit
Stefan 7 anI; ci dupa istoricil unguresci nu pOte sta acesta,
pentru ca intru al patrulea an, cum acestia, dupa incoro-
narea luI Sigismund, adeca intaia Iunie 1390, domnea in
Moldova Stefan. Acesta asa se Ole intelége cd Stefan ail
domnit mal intaiti trel aril de la 1390 pana la 1392, dupl
acéia s'ari mazalit prin frate-seil Roman treI anl, de la a-
nul 1392 !Ana la anal 1395, apol iara s'aa radicat si all
mai domnit 4 ani, pana la anul 1399. Improtiva lul Ste-
fan acestuia s'a0 sculat Sigismund intru al patrulea an al
crairnel sale, adecã in anul 1390, dupa Iunie.)
Parra aci prea vestitul Enghel, si dupa cum mi se pare,
nu 1.66; pentru ca si Leunclavie 1 cjice, ca improtiva WI
Stefan acestuia II, domnului MoldoveI in anul 1392, s'aa
facut mare rescOla, pentru care el ati nazuit la ajutoriul
turcesc, ci tarclift, cacl el s'ati pus la inchisbre mai 'na-
inte de a sosi turcil. De unde ei1 culeg ca. frate-seil Ro-
man I, atl facut rescOla asupra luI, si asa Enghel are di-
rept, ca Stefan II ati domnit in doao randurI.
La anul 1359, am aretat, cum trebue se se puna si-
reoa domnilor MoldoveI incepend de la Dragos voda pana
la Petru Musat sail al doilea voda; aci voitt pune sireoa
celora-lalp domnl incepénd de la Petru II Musat voda pana
la Alexandru voda cel dinlaia. Asa dara dupa Latco voda
ail domnit Petru voda Musat, fiiul lul Latco, cacl ail fost
frate cu Roman I, iara Roman ail fost fecior lul Latco,
cum märturisésce Cantemir, si insemnarea din IasI 2 de la
anul 1373-1389. LuI Petru II Musat I-ail urmat Stefan II
in trel anT, de la 1390-1392, apol Roman I, in alp trel
1 Leuclavius in hist. Turcica apud eundem Engel 1. c. p. 112.
p. 18.
2 Cantemir et Index Iassiensis seq.

www.dacoromanica.ro
 568
-1,-*w..........
ant, de la 1392-1395. Dupa Roman I, iaras ad domnit
Stefan II, precum s'aq qis, patru anT, de la 1395-1399.
Stefan acesta, carele ati dornnit in doao randurt, dupa Mi-
ron, ati fost frate cu Roman, drept acéia si cu Petru II
Musat, si asa Petru II Musat, Stefan al II si Roman I ail lost
feciort lilt Latco voda. Lul Stefan II voda dupä insemnarea din
Iast cea mat sus adusa, i-au urmat fliul setl Petru III, carele
au dornnit numal un an, si i-atl urmat friul seti Iuga, carele
iaras numal dot ant ail clomnit, de la 1400-1401, si ail
facut loc frate-seU luT Alexandru celut dintaiii Care find
asa, cad se ininunka pre vestitul Enghel 1, cum at putut
domni in cursul de cléce ant mosul, tatal, Si nepotul? ati
dora cu neputinta iaste acésta? Ea se die adeverul, nu lied
in ce ar sta neputinta aOsta : Pentru ch fiind Stefan II
frate cu Pam Musat, cand ail incetat a domni, au trebuit
se fie batran si Petru al III, feciorul NT Inca aa putut fi
de dile, ba si nepotu-seu luga inca au trebuit se fie a-
tund in varsta, pentru ce n'ail putut dara si domni intru
acet dece ant ? Mat bine ar fi lucrat prea vestitul Enghel2
de ar fi urmat insernnarea din last , ca asa la anul 1400
nu ar fi gresit atata, cat gresésce, precum voiti areta acolo.
Aci pentru mat mare usurarea si a cetitorilor si a mea,
ca de aci inainte sa pocia scrie pre fiesce-care domn moldo-
venesc, al catelea au fost cu acel nume, sireoa lor o pun,
precum va urma, incepencl de la Dragos OM la Alxandru I,
nu ea (lora as créde, ca Dragos air fost domnul cel din-
taiti al Moldovet, ci pentru ca sireoa domnilor celor din-
naintea lut, dr insumt nu o scitl , de am si aretat numele
unora. Asa dart au domnit 1, Dragos; 2, Sas; 3, Bogdan I;
4, Stefan I; 5, Petra I; 6, Latco I; 7, Petru II Musat;
8, Stefan al II; 9, Roman I; 10, iaras Stefan II; 11, Petru III;
12, Iuga; 13, Alexandru I.
Dupa ce am scris cele mat din sus pentru mat buna
intelegere, via la istoria anulul de acurn, in carea vine in
' Idem Engel I. c. p. 113. I 2 Idem Engel I. c. p. 114 seq.

www.dacoromanica.ro
 569

nainte : intãihrisovul lul Mircea voda, carele se aduce de

Doghiell si sun asa :
eMircea din mila Jul Dumnecleti voevodul Valahiel, duxul
Ilagarasulu1 si al Omlasului, comitul SeverinuluT, despotul
DobrodichiuluT si domnul DrájtioruluT, facem insciintare tu-
turor celor de acum si celor viitorl cdrora se cuvine a sci
si vor amp acéstea, cä vrend i poftind nol a face legAturd
de pretensug nemiscat cu prea luminatul printul domnul
Vladislav din mila lu! Dumnecleti craiul polonilor, domnul
tinuturilor Cracoviei, Sandomiriel, LantitieT, CuiavieT, Litva-
niel cel mai mare, PomeranieT si al RussieI, din sfatul tu-
turor boérilor nostri oranduiald ca acésta am fa.cut, si fa-
cem de dmbe pdrtile de a se tinea pururea nevdtdmatd,
carea o si intdrim prin cartile n6stre, adecd, ed. pre numi-
tul prea luminalul printul domnul Vladislav craiul Polo-
niel s. c. si pre supusiI Jul cand vor pofti ajutoriul nostru,
de catra navalirea i napadirea craiuluT Ungariel si a su-
pusilor lul pururea vrem al al:Ara cu tOtd pulérea nOsträ,
iard improtiva altor nemici numaI dupà placérea nOstrft fã-
gàduim cal vom ajuta precurn se cuvine unul priéten :
acelas domn craiul va fi datoriti a ne ajuta pre no! numal
improtiva craiului Ungariel si a supusilor hil cu tad pu-
térea sa; iards improtiva altor nemici dupä placérea sa,
cum s'ail cis despre noi. Intru a cdria mdrturisire i td-
rime dam scrisOrea acésta intdritd cu authentica i cea ma!
mare peckea nOsträ. Dat in Lublin in ajunul sante! ver-
gure'l Agnes, in anul domnului 1390.)
Serbdtorea sante! Agnes cade in 20 Ianuarie, asa dud
in Ianuarie din anul 1390, Mircea vodd an trebuit se fie
fost de fatd. in Lublin.
A doao, hrisovul solilor luI Mircea vodd carele iard4 se
aduce de Doghiel 2 si sund asa :
(NoT Roman Heritchi si Cadlus Sadchi soll trimisT la
1 Mathias Dogiel in Codice Di- I
2 Idem Dogiel 1. c.
plornat. Poloniae tom. 1, p. 598.

www.dacoromanica.ro
 570

cële ma't in jios scrise, vrem a insciinta pre totI si pre fiesce-
care, la carii vor veni acéstea, c dupã ce am fi tinut nol
adunare in Sucéva orasul Moldovel, din porunca prea lumina-
tuluI domnulul Mircea voivodulul Valahiel s. c. a milostivulul
nostru domn, din plina putérea lul despre o parte, cu sirgui-
lora ostasi jupanil, Gervasie din Da1ovi i Bensoa din Za-
bocrut, carif hilts ati plina porunca de la prea luminatul
printul domnul Vladislav craiul Poloniel a. c. despre alta
parte, despre unirea i aleanta cea de nemiscat pretensug,
care &ail facut pana acurna si de aci inainte se va face
deplin din voia lui Dumnedei, Wend, avthenticand, i pe-
cetluind cartile despre acésta, am judecat, facut, i dupa
cum ni s'aq vèdut mal dirept ambelor Orli am oranduit,
si cercand cu deadinsul, am aflat nisce inchieturl, -care u-
nirea acëia o vor intari ; adeca ea numitul dotnnul craiul
Poloniel se nu inc6pa vre-un razboia in contra craiului Un-
garieI si a supusilor lul, de nu va insciinta mal inainte
pre domnul nostru Mircea Vodd si pre divanul lui, despre
kite pricinile razboiului, si de nu vor fi intarite ccélea si
prin divanul craesc. Preste acOsta de s'ail facut vre o pace,
s'aU incetare de la arme, sari intocmire intre numitul Mir-
cea voda, domnul nostru, i intre craiul Ungariei, adeca
sau de s'ail primit pana la o vréme, sail de s'ail oranduit
de pururea, sail de s'air asedat macar cum, pre domnul
craiul Poloniel nelasandu'l dinteensele, acélea numitul dom-
nul craia va trebui se le lase, se le placa, si se le prii-
mesca, si se trebuiasca a le avea placute, lasate i primite
in tOte inchieturile, osebirile a i punturile lor, prin intari-
Tea cu avtentica pecetea sa rand la o vréme, 'sail de pu-
rurea, precum va aduce cu sine oranduiala acOia. Iartis
pentru ca fericita unirea acésta in tOte conditiile se remand
statornica, am asedat, ca de ar vrea on cine dintre ceI a-
leati, macar cum s'ail primit in alleanta acésta, se se des-
dine orl cum de la legatura unirei, atuncl pre desdinatul
acela ceia-lalti aHeati, dupa ce Ii vor dojeni cu deadinsul,

www.dacoromanica.ro
 571

trebue, 01 pot sili, ca se tina fagaduinta sa deplin. i ca-

rii vrein, se venirn pre Sdnzianele viitOre in Sucdva, cu
solil mai BUS qisI al numitului domnului crairr cu Vote car-
tile si pecetile lui céle despre unire saü alleanta, ca se se
facä osebitd aseclare despre fagdduintele numitilor printilor
domnilor nostri s. c. Dat in Sucéva in cjioa Getrudel ver-
gurei (adeca. in 15 NoOmvrieD din anul D. 1390v.
Din hrisovul acesta se véde , ca afara de Vladislav cra-
iul Poloniei, si de Mircea domnul Terel RornAnesci ail mai
lost cine-va in alleanta improtiva lui Sitismund craiuluT Un-
gariel facuta, cgrele bine cd nu se nurnésce, altul a fi n'ab
putut MIA numal Stefan II domnul Moldovei ; pentru ca
el era domn intre Valahia i Polonia, i almintrelea Inca,
de nu ar fi fost el amestecat in alleanta mai sus adusa,
cum ar fi indraznit a ingadui ca solii alleantelor se se a-
dune in Sucéva cetatea sa? Bdrfésce asa dard Turotie
cdnd scrie, cä tragendu-se moldovénii si muntOnil de supt
ascultarea ungurilor, cdnd ocdrmuia muére pre unguri, Si-
tismund in al patrulea an dupa incoronarea sa, adeca, in
anul 1390, ail batut pre Stefan II domnul Moldovei si l'au
adus iarasi supt ascultare, pentru ca. Moldova si Valahia,
cum s'arl arëtat la anil trecuti, si mai ales la anul 1377,
n'ati fost vre odgtä de la inceputul Ungariel, supt asculta-
rea crailor unguresci : si mai mult barfesc Bonfinie 2 si Pe-
tru de Reva3, dintre canT acesta cjice, ca Stefan II air fost
domnul Valahiei, iard cela-l'alt, cä aO fost domnul amdndu-
ror Valahiilor, cand se scie, ca. in Valahia domnea Mircea
vocM. Ci acésta o aO scris numai de WA' Turotie si din-
teensul ceia-l'alti dimpreund cu Foresti4; pentru ca Ste-
fan II In anul de acurn s'air batut cu Baiazet sultanul tur-
cilor, nu cu Sitismund : cad scrie Cantemiro:
' Thuroczius in Chronica Hun- Foresti nel Mappamondo Is-
torico Lib. 11.
garorurn Part. 4. cap. 5. 5 Princeps Demetrius Cantemir
2 Bonfinius Decad. 3. Lib. 2. in Historia Osmanici Regni Lib, 1.
3 Petrus de Reva Centuria 5. cap. 5. No 2.

www.dacoromanica.ro
(sultanul Baiazet),
- 57 2

«Din p6rderea carea o ati patina mal 'nainte de dol aril

seraschiriul Soliman basa de la moldovéni, infricosindu-se
mai cutezat a's1 incredinta Ostea
pre alp, ci el insusI s'au gatit asupra moldovénilor. Drept
acéia dup. ce'sI ati trecut Ostea in Evropa, air facut pod
preste Dunare si air prAdat tOta Moldova, apoI s'air 1AI:d-
rat la satul chiernat RAzbcie de MO Siret. Printul Mol-
doveI Stefan Inca ati mers acolo i dupA o sAngerOsa ba-
tae s'atl invins moldovénil si s'ati imprastiat. Stefan insus
Inca cu fuga a scapat la cetatea NémtuluT, in carea lasase
pre muma sa cu tare straje. Au ajuns acolp in reversatul
dorilor, i poruncind, se! deschiclA portile, mumd-sa spAI-
rnentatA de o véste ea acésta ensa s'atl suit pre zid, si nu
raU slobodit in launtru, dicendul: FiTuI mal! de cand
trAescl pre pAment, nu te-am vèdut, a te intOree de la rtiz-
boiu fArd de biruintd; dacA ti-al ultat acuma vitejia, maI vru-
ras fi eu, ea tu se pel de manile nemicilor, de cdt se trA-
escI cu rusine, si se rnultemesel scdparea ta de la mOrte,
unei muerl. Mergi drept acéia indarapt, i saü vinA birui-
toria, sail nu maI veni mai mull,. Pe Stefan asa
pAtruns cuvintele mane-sa, cAt indati. s'air inturnat de la
cetate i intAmpinAndu-se C1 un trAmbitas, I-an poruncit
se sufle de rAzboiii i aU strAns 12000 din CO scapati de
sabiile nemicilor. Pre acestea i-al jurat, se invingd, saii se
mOrA, apoI aü nAvAlit preste nemiel, call! se imprAstiase
la pradA, i bAtendu'l i-ad fugArit. Dup. acéia la Vasluiii,
carele e departe de Iasi mu-nal 20 de miluri, aU pradat cor-
tul imp6ratu1uI, aü imprdstiat pre turci, i air intetit pe
impèratul, de carele se cutremura lumea, de insu'si s'au
spAImentat, si cu putinI de aI se! air fugit in Odriii».
Podestal Inca scrie: «In anul 1390 Baiazet ati cuprins
Ora SiratouluI cea aducetOre de aur si de argint. Fire Beg
avend poruncti se prade terile de land Sirratoil, maI pre

1 Ioannes Baptista Podesta in Annalibus turcicis Part. 1. cap. 5.

www.dacoromanica.ro
 573

urma a0 prädat Valahia». Asisderea scriti i annaliI tur-

cescI, cei de Leunclavie intorsI pe latinie la anul HeghireI
791 de la Hs. 1390, numaT cat in loc de Sirratot i Firk
Beg pun Chirratot si Foris Beg, ci carea t6ra se numésce
Sirratai sat Chiratoil, gacésce tu.
Tot de acesta an se tin si hrisOvele lui Sitismund, care
le aduce prea invelatul Cornides: unul dat in 12 Avgust
13901, prin carele se poruncésce convéntului din Leles, ca
se ramble otarul satului Also-Apsa chiemat din Marainu-
ras pentru Bale si Drag feciora lui Sas Voda din Moldova ;
altul dat in 4 calende ale luI Aprilie dintru acesta an 2, prin
carele se oranduésce, ca negutëtorii din Clus, mergénd la
tirg in Baciu si de acolo in Hoedin saü Alrnas, numaI in
Baciu se platésca obicinuitul tribut.
Anul 1391. Mircea voda in adul de acum iarà aü inta-
rit a1lear0 cu Vladislav craiul Poloniei irnprotiva lui Si-
lismund craiulul Ungariei prin hrisovul sêO, carele se aduce
de Doghiel3 si se inchide asa : thntru a caria tarime de
pururea am facut sa se achiace de'acéstea pecetea nostra cea
mal mare prin credinciosii comitii nostri Maim i Volcun.
Dat in Lemburga a opta ci dupa Sanpetru din anul
domnulul 1391. ,
Sarnichie 4 Inca asa scrie: tin anul 1391 , croatele,
bosnénii, bulgariI, romanii i munténil, urand ocarmuirea
mueril si a lul Sicismund ca a unto]] craifi strein slab ple-
cat spre rescdla, si pre Hedviga o a cunoscut adeverata
mosténa a Ungariel. Asa palatinul Bessarabiei cu Wt . tdra
sa s'att dat supt clientela craiului Vladislav, si a cra6sei
Hedvigel., Ci Sarnichie trage foc la Ola sa, i tocma asa
scrie aci adevérul, precum afl fost pe vrémea acésta supt
ungurl Bulgaria, carea mal de mull o stapanea Turcil.
1 Daniel Cornides Mss. Dipl. 3 Mathias Dogiel in codice dipl.
torn. 2. p. 498. Poloniae tom. 1. p. 599.
2 ldern Cornides ibidem tomo 7. a Stanislaus Sarnicius in Anna-
p. 308. libus Polon. lib. 7. cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 674

Anal 1392. La anul 1390 am arelat din Leunclavie c.

in anul de acum mare rescOla S'ati facut improtiva lul
Stefan II, domnuluI Moldove1, in carea el s'ail mazalit, i i-a6
urmat frate-sn Roman I, despre carele asa scrie prea ve-
stitul Enghel Roman ati domnit in Moldova 3 anl, de
:

la 1392.-1395 ; se véde a fi lost alleatul lul Theodor Co-

riatovicl, i cu densul a fi fost i repus. Cum di. Roman
aü fost frate cu Petru Musat, intru acéia se nairavesc tOte
insemnarile despre domnil Moldova Scarlati adaogti cà
Roman ail avut muére pre Anastasia fata printulul Latco
(dOra fata lul Stefan Latcovid voevoduluI Ardélulu1) din carea
el ati avut 6 pruncI. DositheS mitropolitul Moldova ne in-
credintaza ct aü cetit un hrisov al luI din anul 1392.),
Eu rn6 mir ce are atdta prea vestitul Enghel cu Theo-
dor C9riatovid, cand acesta Inca in anul 1340 ati remas
in Ungaria, cum s'ail araat la anul acela, nici aS putut
trai pana la anul 1392. Anastasia rnuérea lui Roman, Inca
nu sciti, pentru ce n'aft fost fata lul Latco domnul TereI
Muntenescl, cà acesta se pOte qice a fi lost print, nu vo-
ivodul Ardélulul, carele nicl fata 'St.o ar fi numit Nastasic,
find numele acesta necuviincios ungurilor.
Turotie2 la anul al sOselea al craime1 lul Sitismund a-
deca la anul 1392 iaras bfirfésce, c. Sitismund ar fi ha-
tut -pre Mircea voda, i ca. ar fi cuprins i Nicopoiul cel
mic de la Mircea; si pre Turotie it urméza Bonfinie 3, apoi
pre acestea II urmezA mal tot1 streinil, afarti de Spondan,
ale diruia cuvinte le vohl aduce la anul indata urma.-
toritl, din care lesne vel culége cä Turotie aci Inca nu-
mal dea fala vorbésce, i gresOsce, precum aO gresit si pu-
nênd mOrtea craéset Maria in anul de acum, intamplan-
du-se acéia in anul 1395, precum nici prea vestitul Enghel4

1 Ioannes Christ. Engel in anliq. s 13onfinius Deead. 3. lib. 2.

Hist. Moldaviae p. 112. 4 Mein Engel in antic'. Hist.
2 Thuroezios part. 4. cap. 6. Valachiae part. 1. p. 158

www.dacoromanica.ro
 575

tagaduOsce, macar ct el pretutindenea unde pOte, tot jarul

il traje la Ola ungurilor, necautand ma! de multe or! ade-
v6rul, carele iaste tocma de lipsd in fiesce-care istoric.
Din pricina acésta, ca istoricil cel ma! multi! nu cércd
se scrie adevèrul, ci numal cum se inalte pre un ném, ca
se-I dobandesca buna vointa si se surpe pre altuls cdruia
II pismuesc urzirea, virtutea si lauda, au ijcIdnit si He ltal
Sasul iards, sag propoveduitoriul sasilor din Clus, despre
carele mal multe voiti cjice la aniI viitorI, povéstea sail
minciuna, carea mal mult spre hula a ungurilor, de cat a
romanilor BorsaI Paul' o aduce asa : (In anul 1392 cand
s'ag dus craiul Sitismund cu Oste asupra lul Dan voevodulul
muntenesc, s'ail salasluit craiul in Deva din Ardél, si ag
poruncit sel aducà pre fata unul boériO, carea era prea
formosa, la sine, ci fata nu i-ag plinit pofta, pawl ce nu
i-ag fagAduit craiul, cd, de se va face tarOsa, si de dénsa,
si de pruncul, carele se va nasce dintr'ensa, va avea grije,
dup. a cdruia tare fagaduinta ingaduind ag pornit grea de
dénsul. Mal pre urma inturnandu-se craiul biruitorift din
Téra Romilnéscd, lards acolo ag sdldsluit, si fata chematd,
flind la el i-au spus cd iaste tarcisd, pentru carea bucurdn-
du-se craiul, i-ag dat un inel, qicendtfl, cd de va nasce
flit), se'l dud. in Buda, si'l va face domn, sil ag dat si ban!
destul, iarà plinindu-se vrdmea, ail näscut fiiti, i'l ag nu-
mit Ioann, apol cu vrérne feméia art spus lucrul fratelul
sëü lul Marginal Gaspar, si'l ail rugat, ca se o duca cu
pruncul impreund in Buda, carele i-an fagaduit cd o va
duce, si ail si pornit dupd vr'o cdte-va cjile. Mergend el
odindOrd, feméia ati spAlat rufe sag halne la un izvor si
&and inelul prunculul, ca sd se joke, un corb ag v&jut inelul,
ea sclipésce la prunc, si apucêndu'l l'aU dus pre o arbure:
incepend pruncul a plange, ail alei gat mumd-sa, si neathind

ubi de luanne FIunyadi sive ad

1 Borsai Pill. in IVIss. Chronico
I
an. 1445.

www.dacoromanica.ro
 576

inelul, s'aa ultat in sus, i aa vedut inelul in gura corbu-

lul. Drept acéia spaimentandu-se cu vaete aU insciintat pe
fratele sea despre intarnplarea, carele sagetand, intaia de
graba mare nu rail nirnerit, ci a doao Orä asa 'I-ad sage-
tat tocma in plept, cat indata a cagut de pre arbure, pi
luand inelul, cu bucurie ad plecat catra Buda, unde ajun-
gend aa intrat la craiul, tocrna cand se primbla in pa-
luta, i i-aa dat inelul, carele primindu'l Sitismund in-
taia s'aa rosit la lata, apol indata aa zimbit a ride catra
prune, si &Ind inelul iaras femei i-aa bine al facut
:

ca aI adus pruncul; si ra.nduindu-le salas, dat in grija

lul ban Frent. Dupa vr'o cate-va ci1e aa daruit prunculul
HinedOra din Ardél, dandu'l si carte cu pecéte despre densa.
Despre cetatea acésta s'aa numit apol pruncul Huniadi It-
nos, catuia i-att dat pentru tirnir corbul cu inelul in gura. ,
Povéstea acésta din sine se véde o cad mincIuna, pen-
tru ca in anul acesta nu era domn Terel Muntenescl Dan,
ci Mircea ; a doao, corbul cu inelul in dont iaste tirniriul
saa stemma TereI Muntenescl panA ast:1-41; asa dar.1 riu s'att
dat prin Sitismund lul Ioann Huniadi, ci l'ad mostenit prin
parintil lul, cariI s'aa tras din vita domnilor TereI Munte-
nescl, cum se va areta la ani1 viitorI.
Insa sa dam lul HeltaI iscoditorialuf rninciund, ca. Ioann
Huniadi aa lost nascut din SiOsmund si din mat sus disa
fata de roman, ce laud& Tor avea unguril, saa sasil dintre
acéia? ad nu va rernanea i atuncI lauda rumanilor, de
nu intréga, Inca! de jumatate, dandu-se ceialalta gimatate
Germanilor? drept aceia rusinea le mance obrazul acelora,
caril pre vitézul cel mal mare, si aperatoriul cel maI tare
al sante! coronl 11 rapesc de la Buti cel legiuit al lul pa-
rinte, pi'l dau acum eraiulul, iara apol si Imperatulul Si-
tismund, fac'endu'l si pre acesta lotru.
Auld 1393. Impertul turcilor Baiazet in anul de acum
incepuse a bate Tarigradul, despre carele asa scrie Sport-

www.dacoromanica.ro
 67'7

dan1: Dar. auchnd cu cat de mare Oste bate Sitismund

(craiul Ungariel) Nicopoiul, au lasat Tarigradul, i grabin-
du-se acolo art sdrobil pre ungurI, i mai gins, ducend
in robie pre ceI remas1, si de abia scapand cu fuga craiul
dinpreuna cu vr'o cati-va boerT. Pentru ca asa arata lu-
crul la anul 1393 Leunclavie din istoria turcilor, si'l Intl-
resc annalil luI Beccan cel de Leunclavie typaritI, caril to-
tusl clic, O. nOptea i Mra de veste s'atl intamplat perderea
acésta a crestinilor. Inse scriitoril unguresci Turot,ie despre
Sitismund cap. 6, si Bonfinie Decad. 3, cartea 2, vreail, cà
in timpul acesta Sitismund s'ati Mut cu romaniT, i C.
si pre acestea, si pre turd ajutatoriI lor tare i-at infrant,
si luand Nicopoiul, dupa ce ail impacat téra s'au inturnat in
Ungaria. Carora cu atata maT tare le-am créde, ca annalil
lul Leunclavie i al lul Beccan numai o perire cretinésca
pun la Nicopoiti, carea istoricil crestinesd o pun la anul
1396, cum vom clice acolo, de n'ar scrie apriat Ioann Ji-
venal Ursin arhiepiscopul remensilor, carele tocma atunci
vietuia, Ct Sitisrnund craiul Ungariel intru acesta an 1393,
art insciintat pre Carol craiul francilor despre biruinta, carea
o art avut turcil despre densul, scriindu'l i modrul si forma
bataeI, i cu de-adinsul rugandu-se pentru ajutoriti. Cam
insciintare ne silesce a curpisce, ca alta pérdere a cresti-
nilor art fost, carea o art patimit acuma, i alta iaras, ca-
rea o art patimit in anul 1396, carea i Jivenal o scrie
la acelas an dinpreuna cu ceialaltl istorici. bra biruinta,
carea o art avut Unguril cu ajutoriul francilor, o pune la
anul 1395, la care an Valsing inca cu mal mulct altiT marl
pérded pun despre partea turcilor.s.
lata fala cea Oa a lift Turotie i Bonfinie, carea i maI
mult se va adeveri la anul 1395, din diplomatul lift Mir-
cea voda.
' ilenricus Spondanns in Continualione Baronii ad annum. 1393,
No. 10.
Cronica ronulnilor. Toni. I. 37

www.dacoromanica.ro
 578

La anul acesta i Doghiel 1 aduce regestrul unul diplo-

mat, ce s. alla in arhivul Poloniel, din carele s'ar culege
ca in anul 1393 Roman cel dintaiu domnul Moldovel cu
consiliariI lul at jurat credinta ml Vladislav Iaghello i crai-
meI lesesd; numal paguba, ca diplomatul acesta aü fost
scris romanésce, i Doghiel n'aa sciut limba acésta, precum
el insus marturisésce.
And 1394. La anul acesta numal prea vestitul Enghel 2
scrie atata, gicend: dii anul 1394 Baiazet aü batut Drti-
stiorul i Nicopoiul (istoria Ungariel I, pag. 466), fost-aii
strap. ungurdsca in Nicopoit, sa n'aU lost, noI nu scim.)
Bine aci Enghel, ca nu scie; dara scie Spondan la anul
maI din nainte, ca fost.
Anal 1395. Cum ca Stefan al II, in anul de acum iaras
ati domnit in Moldova arata hrisovul de la Doghiel3, ca-
rele cice, ca : «In anul 1395 boérii romanescI fagAduesc,
ca voevodul Stefan va veni la craiul Vladislav dimpreuna
cu consiliaril set si vor jura luI credinta, i ca, de nu vor
veni veunil dintre consiliariI aceia vor trebui sa jOre ina-
intea solilor craescI.)
Iara Enghel4 dice: «Despre dénsul (Roman I) scim a-
tata, ca in anul 1393 el cu boérii luI aü jurat craimeT le-
sescI, tatusl lul Theodor Coriatovicl i-au dat ajutoriti, in a-
nul 1395 improtiva lui Vitold; ci Vituld aü biruit Ostea
podoldnilor si a moldovénilor la Bratlati, luand cetatile una
dupa alta ; i asa au cuprins si Camenetal nenaravindu-se
ostile moldovenesci cu céle din Podolia, si insus Theodor
Coriatovid s'aa prins si s'a6 dus in Vilna (yelp istoria Ga-
lijiel pag. 618). Intamplarea acésta se vdde a fl fost spre
stricarea lul Roman, ca el nu mai vine inainte, si in lo-
1 Mathias Dogiel in codice Dipl. 8 Mathias Dogiel in Codice Dipl.
Poloniae tom. 1. p. 699. Regni Poloniae tom. 1. p. 599.
2 loan. Christ. Engel in antiq. 4 Ioannes Christianus Engel in
Hist. Valachiae Part. 1. p. 158. 1
antiq. Hist. Moldaviae p. 112.

www.dacoromanica.ro
 579

cul lul a inceput a domni Irate-sal cel prins Stefan. De

la Roman acesta se véde a se cbiema si cetatea Romanulul.)
Aci destul de chiar vorbOsce prea vestitul Enghel (de ye!
lua afara acélea, care le scrie despre Coriatovicl, despre
carele vecil anul 1392), cd i altil asa serif' ; &rä destul
de r6ii incarcesce, care le scrie in paragraful 14 al istoriel
moldovenescl, care eti le-am descurcat la anul 1390.
Care le scrie aci despre moldovenl prea vestitul Enghel,
trécd, mérgd, clued-se; dard ce clice in istoria Valahiel 1,
adecd c. Mircea vodd. alt fost Koniglicher ungrischer Cron-
Vasall, adecd : iobagiu1t crlesc al coronel ungurescl, tocma
nu'ml incape in stomah, pentru cd hrisovul lul Mircea voda
care'l am scris din Vagner2 asa sund :
«Nol Mircea voevodul Valahiel, duxul FagärasuluI
banul Severinulul facem insciintare tuturor, caril vor vedea
acéstea, saU altora, caril vor augi despre acéstea, cd pen-
tru eä prea-serinatul i domn domnul Sitismund luminat
craiul Ungariel, Dalmatiel, CroatieI a. c. I. marhionul Bran-
deburgulul c. 1. cu osebita buna-vointa maiestatel sale
din pretenésca iubire eau purtat spre nol, de cdnd ne-ail
cunoscut, i spre nol de sine, si prea milostivésce aU fost
plecat, si ne-au prins partea, maI ales in contra turcilor
fiilor reutAtil celor grOznicl, nemicilor unirel, i mal var-
tol protivnicilor, lucrând cu nol pururea, i intru tOte cu
iubire i cu milostivire, drept acéia nol din bund-vointa,
ai slobodd darnicia nOstrd, ne 041, ne inselatj, supt cre-
dinta si jurdmintul nostru si al boérilor nostril, care le-am
pus ma! nainte dupd cuviintd, numitulul domnulul craiu
i-am fagAduit i fagAduim prin rdndul acestora, cit vom
baga de sama, si vorn tinea ne vatdmat tOte Cate se cu-
prind mal jos. Adeca trait : ca no!, cd nd, si de cdte or!
se va duce de aci inainte numitul domnul crahl in pers6na
sa cu Ostea sa asupra turcilor, sau asupra alleantilor lor,

1 Idern Engel in antiq. Hist. Valachiae Part. 1. p. 159.

www.dacoromanica.ro
 580

atuncl si nob se trebuim a merge In pers6na nOstra asupra

acelora, si de nu se vor duce domnul craiii In persOna sa,
ci ar trimite numal Ostea sa, atunci si nol se trebuim si
se fim detorl a trimite asisderea numaT 6stea si OmeniI
nostri cu ostea domnulub craig asupra acelora, si tatusT se
fim detorT a da numitulul domnulub craiil, ostilor si Orme_
nilor, pre cariT va duce cu sine, de va merge In persOna
sa, sail va trimite precum s'ail cps, asupra lor la partile
sail la macar care alte WV, prin pamenturile, costeele,
tinuturile, plaiurile, limanele, si prin orb ce locurb supuse
domniel si obladuireb nOstre, sloboda, pacInica si secura,
sail fara de primejdie trecere si zahärea pururea pre chel-
tuiala sail banil lor acolo mergend si acolo remaind,
si de acolo inturnandu-se. Iaras cand si de Cate orb se va
intampla se mérga domnul craiii la partile céle dise, cu
disele Ostea, si Omenib seT, precum s'ail dis, si acolo cu a-
jutoriul !ill Dumnedeti se cuprindd cetäV, pännenturl, costée,
täriml, plaiurI, limane, tinuturI si macar ce locurT, si se le
iae, castige sail aIM oil cum, si pentru acéia se remânä in
persema sa, si se zadvéscd acolo cu Ostea, OmeniT si cu WA
putérea nOstrà se trebuim si se fim detorl a remanea cu nu-
mitul domnul craitl, si se zabavim acolo, cat va zabavi el;
si de ar lasa acolo domnul craiil 6stea sa, atunci se tre-
buim si se fim detorl si noT a lasa Ostea si Omenil nostri
cu Ostea domnulul craia, ci destula Oste si destolnica de a
sta In contra nemicilor, si a puteril WO eel ImprotivitOre,
ca sa se Ong. si sa se apere, ce cu ajutoriul luT Dumnedetl
se va lua, cuprinde, prinde, castiga sail avea printr'ensul,
cum s'ari cps, macar cum in partile acélea ; si se vor intatn-
pla, ca puterea nemicilor se fie numal atata, cat nob sin-
gurl se'l putem sta inprotiva, atunci si ne find de fa0
domnul craiii, se trebuim si se firn datorl acolo, cum se
dice, cu Ostea, Omenil si cu tOta puterea nOstra, In per-
sOna nOstra a ajuta Ostea si Omenil domnulul craia, a sta
langa densil si a le prinde parte, ca sa se Iiina si apere

www.dacoromanica.ro
 581

improtiva macar cdrora, dile se vor prinde, cuprinde, lua,

castiga, si avea pentru domnul craid. Iards se trebuim si
se fim detorl a da si a trimite din domnia 'Astra numitu-
lul domnulul craiti, ostilor, si Omenilor lul, pre caril va
duce cu sine, sag va trimite, cum s'at clis, la partile ac6le,
zaharea destula si la vrémea sa pre banil lor, pururea cand,
de cate orl si macar cum va fl de folos, spre sprijinelea,
tinére, ap6rare, prinderea, cuprindere, luare, castigare sat'
avére. 'lards and si de cate oil se va intampla, ca numi-
tul domnul craig se mérga in persOna sa, sag se trimita
Ostea si pre Omenil sel la partile acOlea, pre airilea, nu
pre locurile domniel si obladuirel nOstre supuse, adecd pre
langa Dunare pre locurile céle vecine domniel nOstre si
Dunarel, atund noT numitulul domnulul craiil, ostilor si
Omenilor lul celor mai sus clio, tot-deauna, unde, and
si de Cate orl se va Intampla cum s'ag gis, aprOpe de
Dunare, se trebuim si se fim datorl a le trimite si da
zaharea preste Dunare, cum s'ail clis, pre banil lor, la
vréme cuviosa si pana unde se va duce zaharéoa la ei.
lards de se va intampla din pronia lul Duramecleti, carele
tOte le ocarmuOsce, ca Ore-carele dintre ostasif si Omenil
numitulul dornnuluT craig in partile acele sd se bolnavéscd,
rtinésca, sag macar sa se impOdece in persOna lul, si drept
acéia ar trebui se remana si zabavOsca acolo, atuncl acela
se pOta slobod, cu pace, si fall de primejdie remanea, za-
basi si sedea acolo, pand cand Il va placea, fara de vata-
mare, pagubd, impedecare si bantuiala, scutite find tot-
déuna pers6na, lucrurile si bunurile unuia ca aceluia, si
tOte legaturile, cate s'aU facut pana acuma intre numitul
domnul craii) si intre nol despre acésta, remanend in pu-
térea sa prin marturisirea carp acestia, carea pentru maT
mare reschirare si incredirOrea celor maT sus clisa, care
trebue se le tinem, cum s'ag clis, ne vatamate, o am dat
numitulul domnulul craig pecetluita cu pecOtea 'Astra cea
maI mica, neavend la nol pecOtea cea mal mare, si MO-

www.dacoromanica.ro
 582

duind ca., vom da alta carte in asOmenea forma pecetluita

cu pecétea nOstra cea maY mare si acatata. Dat in BraseU
in a doao dumineca a paresimel din anul domnulnY 1395.*
Hrisovul acesta aratd, ca Mircea voda n'aa lost vasalul,
far . numal alleatul coroneY unguresci; pentru cä vasaliI nu
da.5 pe bani, de ce ail op ostile, nicl le lasa, cand le lasa
si crag, ci plinesc bite, cum li se poruncesc, de care t6te
fOrte .departe ail fost Mircea voda, si asa intru acésta prea
vestitut Enghel remane de nu mica scadére.
MaY cu fundamOnt scrie tot acelas Enghel 1, dup a. ce a.ü
adus hrisovul mai sus scris clicend : «Sitismund ail tre-
cut Dunarea, ati ars Nicopoiul cel mic si i-au stricat
asa zidurile, cat iaras rag luat de la stritjariI turcescl, ci
razboiul cu atata s'ati slarsit ; pentru ea luI Sitismund 1-au
venit vOste pe posta despre bolnavirea cea de mOrte a Ma-
rie1 muereY sale si s'ati inturnat in Ungaria, nepagubind prea
mult pre turd. Maria sail astrucat in Oradea mare prin Ioann
de Canisa arhiepiscopul StrigonuluY, carele ail contenit si
pre polonT de la intrarea in Unguria, si ail tinut cinstea cra-
iulut Sitismund in téra.* Asisderea scrie si Calvisie2 din
Dubravie. Asa dard gresOsce Turotie 3, 0 tot1 mil pun mOrtea
Mariel la anul 1392.
Anul 1396. Cum cä in anul de acum sultanul Baiazet I,
fOrte reti au batut pre craiul Sitismund la Nicopoiil, ta-
ind 20,000 de ungurI, mArturisesc Turotie4, Bonfinie5, si
Petru de Reva 6. Ci biruinta acésta a turcilor multi in multe
typurI o scritI. EU penrtu maI mare intelegere o vohl aduce
din vr'o cdt1-ve avtort Asa clard scrie Calvisie 7: tIn anul 1396
Baiazet ail incungiurat Tarigradul, si printif Germaniel si aI
Galliel, at1 judecat sOlstea in contra. Drept acéia Burgundul au
' Idem Engel 1. c. 5 Bonfinius f. 377. seq.
2 Sethus Calvisius in opere
Chronol.
6 Petrus de Reva f. 28. seq.
3 Thuroczius f. 219. 7 Sethus Calvisius in opere
4 Thuroczius f. 221. seq. Chronologico.

www.dacoromanica.ro
 583

trirnis pre Ioann fliul set cu mare Oste, si in Ungaria culegen-

du-se tOte ostile, at pornit spre Thrachia si at venit paha la Ni-
copoit. Baiazet auclind de venirea lor, at läsat Tarigradul
si le-at mers inainte. Acolo Ioann at ocarmuit fruntea os-
tilor preste voia lul Sitismund, carele däcluse fruntea prin-
tulul Valahiel (lW Mircea). Turcil cel din frunte s'at facut
a fugi, pre caril Burgundul cu mare rivna l-at gonit; ci
turcil implantase parl dupä niste tufe, care nu se putea
vedea de ai nostri. Drept acéia sosind acolo, nicl putend
psi mai incolo, si imbotindu-se de al nostril, care-I urma,
s'ati aiat de turd. Burgundul s'at prins intre cel dintait
cu mal mulct boerl. Sitismund craiul Ungariel at scApat
cu o corabie in Tarigrad. S'at int5mplat pérderea acésta
in 28 Septemvrie in ajunul Simihaiulul Vinerl, care se cu-
vine anulul de acum, si asa suit maT toti scriitoril cresti-
nescl. Dal% annalil turcesd si aI lul Zacuth suit perderea
acestea la anul Heghirel 794, carele iaste de la Hs. 1392, si
e de a te mira, ca in patru anI nu se naravesc cu al nostril,'
Tu cetitorlulel! yap si acelea, care le-am adus la anul 1393
din Spondan.
Iar5. Enghel 1 adaogl: t La razbolul acesta dupl spunerea
Madamel de Lussan vine inainte, ca ostile francesd at trecut
prin Valahia, si céle ungurescl prin Serbia ; iaräs dupa a-
céias clisa s'at aflat de fay& la armada unguriasca. Jean
Prince de Valaquie et le Prince de Moldavie (aded. Ioann
Mircea printul Valahiel, si printul Moldaviel). ---- Tot
dupa madama de Lussan in 27 Septemvrie generaril ungu-
rescl at asedat sä se puna in frunte muntenil si moldo-
vénil supt povatuirea printilor sel, ca acestea sä se bat&
intait cu azaghil turcesci, apol sa sa batä unguril si frâncil
cu ianiclaril si cu spahisil. Ci francil n'at primit sfatul pentru
rivna laudel , si de aci at urmat perderea cea din 28 Sep-
temvrie al anulul 1396, dup6. carea Sitismund cu Joann si
' Ioannes Christianus Engel in i antiq. Historia Valahiae Part. 1.
1 p. 160.

www.dacoromanica.ro
 584

Stefan de Canisa de abia ail scapat in Tarigrad, si numal

in anul 1397 s'aq intors in Ungaria.*
Ca se fie fost si moldovénil in razboiul de la Nicopoifl,
precum scrie madama de- Lussan la Enghel, eti nu pociil
créde, pentru juramintu care rat facut Stefan II, domnul
Moldova in anul trecut lin Vladislav si Hedvigel ; cad a-
cestea era nemicI lul Sitismund, si moldovénil era alleantil
lor : dara mal qiceas, ca ail fost Vlad voda cu bessarabil
lul, pentru ca acesta se numia pre sine comit Severinulul,
cum arata hrisovul de la Doghiel 1, carele suna asa :
tIn numele DomnuluT amin. Vlad voevoclul Bessarabia
si comitul Severinulul, s. c. 1. insciintam pre top, caril vor
aucli acéstea si li se cuvine, ca luand in minte multami-
tOre cu inima neuItatOre darurile céle multe, si mérgerea
nostra inainte care ni le-ail ar6tat noao si domniilor nOstre
prea serina(il printr si dom nil nostri,"domnil Vladislav craiul
Poloniel, arhiprintul Litvaniei, si mosténul Russia s. c. I,
si muérea WI Hedviga craiasa Poloniel, si mosténa craimilor
Ungariel, fata carea tradsce a lul Ludovic reposatuluI craiulig
Ungaria, si mal ales cum ne-ail daruit noao aceias1 domni
craiul si craiasa mai deunacll voevodatul Bessarabia si dom-
niile, care le avem in craimea Ungaria, si prin ctiOle sale
ni le-ati dat si intarit de pururea ; judecam a fi cu vred-
nicfe si cu dreptate, ca cu alata mal intinsa statornicie se
Ern ascultatorI de densiT, cu cat mal mult ne afitim man-
gaiatI prin inaltarea nOstra cea de clênsiI Mcuta la verful
domniel. Si pentru ca am gasit, ca craimea Ungariel de
mult a0i venit la numita d6mna Hedviga craiassa Poloniel,
ca la o singura mosténa a craimel ungurescI, ce traésce
acuma, si drept acéia si la numitul domnul Vladislav craiul
Poloniel soM ef cel de casatorie, cu cadinta de mostenire,
pre cum am inteles, cã se cuprinde in cartile, care s'all
facut despre acésta, prin insusI craiul Ludovic, si prin la-

1 Mathias Dogiel in codice Dipl. Poloniae torn. t. p. 623.

www.dacoromanica.ro
 585

cuitoril crairnilor cel unguresct si eel polonesci ; asa si not

cu domniile m5stre ne legarn a r6milnea supusl numitilor
domnilor Vladislav craiultil Poloniet si cra.ésel HedvteT, si
citimel lor a Poloniel si Ungariet Pentru acdia din adevè-
rata scfinca, cu bun& credinta, fall de inseraciune prin randu1
acestora de aci inainte ne facem, supunem si marturisim
ca vom fi pururea credincio4 domnilor Vladislav craiuluT
si Hedvigel cradset pruncilor si mostënilor lor crailor si
citéselor Poloniet si Ungariet si craimilor acestora, cu &Ste
domniile si supu01 nostri. Faglduind si acOsta cu acéiast
bura credint6., ca domnilor craiuluT Vladislav si citésel
Hedvigel, pruncilor si mosténilor lor celor mai sus (list, not
domniile, si supusiT nostri cel cli0 pururea le vom fi ascul-
tatort si vom sta lângä densil cu sfatul, ajutoriul si buna
vointa, improtiva tuturor nemicilor lor, si de vom amli ceva
do reu, not cu WU puterea m5stra vom pune impedecare.
Protivnicilor lor nu le vom prinde parte, in contra cll.-
imilor si terilor lor nu ne vom thdica, nici le vom cu-
prinde, si tOte pricinile si improtivirile, ce s'au facut, sag se vor
face asupra lor prin orl carii nemici, cu cuvintul sag cu
fapta, le vom impedeca, si afa si cinstea lor o vom in-
nalta cu WA putérea nOstra. Prin marturisirea cAililor a-
cestora, care le-am inarit cu pecOtea nOstra.. Dat in orasul
Argis, in serbatOrea prea santet nedespar(ite1 Troi(oe din a-
nul Domnulul 1396v.
Bessarabia, al caria voevodat l'ag dobândit Vlad de la
Vladislav si Hedviga, n'ag fost mun(ii WI Bessarab cel din
banatul Craiovet precum se insald preavestitul Enghel1,
pentru ca banatul Craiovei era supt Mircea Voda, nict il
putea därui Hedviga cu barbatul et Vladislav, ci ail fost
Bugécul de acum, cum arata hrisovul. Nici te mira a Vlad
se scrie pre sine comitul Severinulut si WI hrisovul din
Argis ; pentru ca de si n'ag fost fitul hit Mircea Voila, dar6.

I Idem Engel 1. c.

www.dacoromanica.ro
 686

aü trebuit se fie clintr'un ném cu dênsul, si aü putut sa's1

t(ind titulul Severinulul, si se läcuiasca in Argis, mal 'na-
inte de a merge in Bessarabia.
Anal 1497. Indatä dupd mOrtea Mariel crdesel Ungariel,
carea s'ad intamplat in anul 1395, o parte a ungurilor se
plecase spre Hedviga crdésa Poloniel, i cea mal tinerd
rata. a lui Ludovic celuI dinthiü, dintre caril pe 32 i-aa tdiat
Sitismund 1. Pentru uciderea acelora, i pentru pérderea cea
din anul trecut de la Nicopoia, dark mal vartos pentru ed.
Sitismund se tinea perit, Stefan Latcovici fostul voevod al
Ardélulul s'aa rescolit asupra lul Sitismund 2, Si cu mai
multl dimpreund earl sfAtuit se pund in locul lul craiil pre
Ladislav filul lul Carol celul mic sail al doilea, despre ca-
rele am cuvintat la anul 1386 3. Prea vestitul Enghe14, dupd
ce aü adus cuvintele annalilor beséricel din Braseti scrie:
(Ci aci nu trebue fnteles Stefan (al doilea) voevodul Mol-
dovel, ci Stefan Latcovic1 voevodul ArdéluluT, carele tinea
cu Ladislav din Neapol, i vrea se'l cdsatoresca cu o fata
a lul Baiazet.x. lards Enghel5 scrie: «Vlad filial cel de ca-
l:Cat al lul Mircea vodd, carele vietuia in Buda ca un chi-
zés pe vrémea acésta at vrut se fugd. in Polonia, i aa
mers pdnd.' in Scepus, ci acolo l'aq prins Turzo din Bet-
lenfalva i l'aa dus inddrApt in Buda. (Dipl. apud Catona
ad ann 1430).
Anal 1398. Maniindu-se Baiazet I pe Mircea I vodd, pen-
tru ajutoriul lul Sitismund dat in anul 1396, in anul de

' Thuroczius f. 220. Bonfinius f.
375. seq.
2 Annales templi Coronensis.
Timon in Epitome Chronol. f. 56.
Volfgangus Drechslerus p. 83. Ge
orgius Fabricius Lib. 2. Cromerus
Lib. 15. Georgius Jerem. Haner
Reg. Hung. Periodi 13. § 260. seq.
3 Thurcozius f. 223 Bonfinius
378. Petrus de Reva f. 30.
4 loam Hhrist. Engel in antiq.
Hist, Moldaviae p. 113.
5 Idem Engel in antiq. Hist.
Valachiae Part. 1. p. 161.

www.dacoromanica.ro
 587

acum, dupa. cum vrea prea vestitul Enghell, s'aa radicat

cu razboiti asupra MirceI, cad scrie Halcocondyla 2 cjicend :
«Tara peste putin timp (dupa razboiul de la Nicopoiil) s'ag
radicat cu razboill asupra Mircel duxuluI Dachiel vinova-
tindu'l, ca uninduse cu unguril mal lnainte s'aU batut cu
densul. DachiI (adeca daco-romaniI) skit prea bunl osta0,
macar ca legile lor nu sant prea burae. Mal tot prin sate
lacuesc, urmand pasunile. Se intinde terea lor incepend de
la Ardél pana in Marea-Négra. De a drépta cum se intinde
spre mare, are Dunarea; de a stanga téra ce se numesce
Bogdania, (Moldova). Despartesce terile acéstea muntele, ce
se chiama Prasov, carele lung se intinde. Némul a-
cesta macar ca se imparte in doao tinuturI in Bogdania
si Istria (in Moldova §i Valahia), totO cu acélea cadinte
traiesc intre sine. Ail obicInuit a nu tinea tot aceiasI po-
vatuitorl; ci precum li se véde, 4I muta printil, acti,-; pre
unul, acu§ pre altul punendu'l print. Pre Mircea acesta,
carele era prasit din vita cea batrana a povatuitorilor a-
cestora, chiemendu'l Fat' pus ie povatuitoria, omorand pre
Dan, carele aü tiranit mal inainte. Mircea acesta culandu-se
mal adésea orl cu tiitOre, dinteensele aü avut mul(l feciorl
de capatat. De aci iaste, ca murind Mircea adésea orl s'aii
mutat domniI, carea si acuma remane in tell. Improtiva
luI Mircea acestuia aü mers Baiazet, bagandu'l vina, ca mai
inainte ar fi insotit armele cu Sitismund imperatul roma-
nilor, i trecend Dunarea multa robime ai prins din téra
acésta. Mircea stringend nu putina Oste se sfatuia, cum ar
putea intampina pre nemicl, si cum s'ar putea bate cu et :
a§eclend femeile si pruncil Iii muntele Prasov, urma
Ostea Jul Baiazet prin padurile céle cu ghinde, de care mal
multe sant In téra acéia i o fac nestrabatuta. Urmand
Mircea Ostea lul Baiazet, multe vitejil facea, batendu-se
1 Ioannes Christianus Engel in 2 Laonicus Chalcocondylas de
antiq. Hist. Valachiae Part. 1.
p. 162. rebus Turcicis Lib. 2.

www.dacoromanica.ro
 588

cu cei ce remtinea, sati se ducea se prade bucate, sati do-

bitOce. Asa urmAnd Ostea ma protivnicA, cu mare indrAznire
s'a8 bAtut cu densa. Die unii, cti Mircea, cAnd trecea Ostea lul

mici, -
Baiazet prin Ore-carea strimtbre n'ail incetat a tAia pre ne-
'Ana cAnd nu s'ail tAbArAt acolo Baiazet
din sfatul luI Brenez, si o qi ail odihnit Ostea ; iarA a doao
di trecêndu's1 Ostea cAt mai fArA de primejdie preste Du-
nAre, s'ati inturnat in tdra sa.1,
Asisderea scrie si Gheorghie Frantes 1, nurnai cat amé-
stecA lucruri de mai multi an! la un loc. Din cuvintele lui
Halcocondyla, care le aduseiti aci incA pot! mai multe m-
idge, adecA : cA antecesorul Mircei ail fost Dan II, vodA,
cA Bessarabia mai 'nainte s'ati tinut de Valahia, cA mun-
tele de la Focsani s'ati numit Prasov s. c. I.
Mull 1399. La anul 1390 am araat din insemnarea din
Iasi cA Stefan II ag domnit a doao OrA in Moldova pAnA
la anul 1399, in care an i-ag urmat Petru III feciorul IA
carele n'ag domnit un an deplin, si ag murit2.
Prea vestitul Enghel a Ind. clice : « Vlad acela, carele era
chizdj la unguri in anul 1399 sag 1400 ag capAtat pri-
lej de a fugi din Ungaria in Valahia si de acolo in Ta-
rigrad cu mai multi romAni, unde att primit slujbA de la
impdratul grecesc preste voia fAtAne-sdti Mircei vodA, si in
tot typul s'ail silit ca se OM mAzAli pre tatal sda si se a-
pace el domnia prin ajutoriul grecilor. Pentru acéia ail Yost
Mircea nespus nemic al bizantindnilor, si n'ati avut nici o
grije de ungurll.
Tot intru acesta an ati esit si hrisovul carele se aduce
de Cornides 4, si sunA asa : c Stiborie voivodul Ardélulul si
comitul SolnoculuY, tuturor si fiesce-cArul nobil ungur sail
roman, castellanilor, vite-castellanilor, si mai ales castella-
' Georgius Frantzes Lib 1. Historia Valachiae Part. 1. p. 162.
cap. 29. 4 Daniel Cornides Mss. Dipl.
2 Index Iassiensis.
3 Ioannes Christ. Engel in antiq. Tom. 3. p. 17.

www.dacoromanica.ro
 689

nilor din Hateg, si Hined6ra, asisderea tuturor deregAtori-

lor carii se vor cerca prin acéstea, sanatate cu créscerea
a tot hinelui v6 cerchm pre voI, si in persona maiestateI
crdescI fiesce-cdruia dintre vol tare v6 poruncim, ca off
cand vor veni la voi, sad la tinuturile vOstre credinciosii
nostri cetaténi1 din Sibiid pedestriI sad caldretil cu marfele
sale, pentru uciderea 6menilor crdescI acum de curand fä-
cutä, se nu'i impedecat,i, prindeti, sad macar cum se nu'l
necajitT ; almintrelea se nu indrezniti a face. Dat in Sibiiti
Mercuri in ajunul tderel impregiur, in anul 1399.»
Iardsi acesta Stiborie ad dat in anul 1396 alt hrisov ca-
rele se afla iards la Cornides 1 j prin carele aft sloboqit
cauza lui Nicolae Vas din Santul Jude improtiva Int Petru
filului lui Apa din Almacherec de la scaunul voivodesc la
scaunul vite-voivodesc; din care hrisov se véde cä Stibo-
Tie Inca in anul 1396, era voivod Arddlului.
Anal 1400. Murind Petru III domnul Moldovei, precum
mi se pare in sfarsitului anului 1399, i-ad urmat filul sèd
Iuga vodd, despre carele asa scrie Miron logofaul 2 : «Dupa
m6rtea lul Petru vodd ad stätut domn Iuga voda. Acest
Iuga vodd aft intrecut pre alt.( domni, carii aft fost inaintea
lui: trimis'ad la patriarcia de la Ahrida, si ad luat mai
intaid bine-cuvintare, si ad pus mitropolit pe Theoctist, si
aft descalecat orase prin tpa pre la locuri bune i le-ad
fäcut ocOle prin pregiur, i aft inceput a da mosil prin térd
la vonicl si la bunt ostasl, si ad domnit doi anT, i Fad
lual Mircea voda la sine.»
Cum ad luat Mircea vodd pre Iuga vodd la sine, pare
cà aratd Peissonel3 gic'end : Joga batit des villes et des
villages et commenca de monter une cavallerie reglee ; a-
deck Iuga ad biitut orase si sate, si ad inceput a strange

' Mem Cornides ibidern Toni. 2 Constans Miron Logot beta Mol-
daviae in Abs. Chronico.
2. p. 156.
8 Peyssonet p. 229.

www.dacoromanica.ro
 590

aldrime; nu improtiva altuia, Mid numal improtiva lul

Mircea vodd, pentru acéia rail si prins.
De ati fost Theoctist fAcut mitropolit Moldovel de Iuga
vodd, precum scrie Miron maI sus, gresésce Lecvien 1, cand
scrie, cd Anthim ail fost episcopul Moldovlahiel cel dintditi ;
dud. mal Mil gresésce prea vestitul [Enghel] 2 cdnd scrie,
cd Roman, Ivasco, Vilto, Iuga si Alexandru I ati lost fectorl
luI Peru II Musat, pentru cd tuscincl ail fost fecloriI luI
Petru III, cum s!ail ardtat la anul 1390, din insemnarea
Iasilor, si intdrésce Miron, cdnd scrie cd. Iuga vodä ail ur-
mat luI .Petru, voddi care Petru n'ati fost Musat cel in a-
nul 1373 reposat, ci al III-lea.
Nicl ajutd. prea vestitulul Enghel regéstrele de la Doghiel3,
dintre care cel dintditi sung asa: «In anul 1400, Ivasco
fiiul lul Petru palatinuluT Moldovel si Vilto, se bag chi-
z6s1 craiulul Vladislav pentru Roman fratele lor». Al doi-
lea: «in anul 1400, Roman ftigaduesce credincio*e cra-
iuluI Vladislav si duxuluI Vitold de va cd.pdta inddrapt dom-
nia pärintescd, si ddruésce cratuluI si craimeI tinutul Se-
peniculul dupg otarele céle vechi, si iart d. baniI, cariI i-ail
fost dat craiuluI imprumut). Pentru ca dirl regéstrurile a-
céstea numal atdta se culege, cd numitil tre't fratl Roman,
Ivasco si Vilto, ail fost fecioril luI Petru, darà al cdruia
Petru?
Cum ca Roman ar ft domnit vela cat-va timp dup. ta-
O.-WI Petru III, se culege nu numaI din regestrurile mat
sus aduse, ci si din un hrisov ce se aduce de prea vesti-
tul Enghel4, prin carele Roman in anul de la plasmuirea
lumeI 6908, iard de la Hs. 1400, in 18 Noémvrie ail dd.-
ruit la patru fratl luI Theodor, Petra, Mihail si Dimitrie
Dragomir, satul VicaniI; ci et pentru acéia pre Roman
' Lequien in Oriente Christiano a Dogiel torn. 1. p. 599.
tomo 1. p. 1251. 4 Engel in Introductione Lille-
2 Engel in antiq. Historia Mol-
daviae p. 114. raria ad His toriam Moldaviae Nr. 70

www.dacoromanica.ro
 591.

acesta nu'l pun in sirdoa domnilor Moldovel acum de o-

data, dara Ann pune la anul 1403.
Anonymul romanesc 1 inca incalcdsce istoria Valahiel fOrte
tare, cand clice : «Al unsprè-clOcelea Vlad Voda Tepes la
let 1400, la acest vèlét aa facut manastirea SinagovuluI
dupä cum se véde la hrisovul manastirel. Ell. aa [zidit] ai
cetatea de la PoenarL Iar la letopiset iaste scris cu gre-
alt numindul Radul Voda Tepes la let 1412). Pentru ca.
la anul 1400, n'ail domnit Vlad Voda, ci tata-sla Mircea I vo-
da carele a reposat In anul 1419, precum se va arlta de
aci inainte, si [mai] ales la anul acela. Dara manastirea
Sinagovulul o aa putut face Vlad, Inca nu voda deplin, In
anul de acum, pentru ca el in anul trecut aü fugit din
Ungaria In Valahia, si aü zabavit intr'ênsa pana cand s'ati
dus in Tarigrad.
Mud 1401. La anul acesta asa scrie Miron 2: «Dupa Iuga
voda statut'ail la domnie Alexandra voda in anul de la
facerea lumel 6909. Alexandru cat aa statut la domnie,
indata aa inceput multe i bune lucruri in téra : aü Mcut
doao manastirl marl in Moldova, adeca Bistrita i Moldo-
vita, inzestrandu-le cu multe sate si cu vesminte scumpe
in launtru si cu odOra, si la al doilea an al domnid sale
find mal intreg la minte de cat cel trecutl ma! inainte de
el domni, ravnind i intreband lucruri spre folosul sufle-
tuluI s, adus'aa cu mare cheltuiala din ter1 pagane de
la Trapezont santele mOste ale mareluI mucenic Ioann
noü, si le-aa pus in vestita cetate ce iaste In orasul Su-
ceveI, cu mare cinste. Si vrênd sa se urmeza desavarsit
lucrurile spre podOba besOriceI ceil pravoslavnice, ati trimis
la patriarcil besériceI resaritului de aa luat bine-cuvintare
Intaia dupti Iuga vocla, si aü facut Mitropolit, si i-aa ales
scaunul mitropolieT o manastire in orasul Sucdvel langa
Anonymus Valachicus in Mss. I 2 Constans Miron in Chronico
Valachico cap. 44. Mss. Valachico.

www.dacoromanica.ro
 592

curtea domnésca, cu mune sate, si ocine se fie de slujba

mitropoliel.
«Mai facut'ail si al doilea episcop dupa rnitropolit la santa
bis6reca din Roman si i-ati dat eparhie o parte de tinuturI
de supt munte din jos. Asisderea si al treilea [episcop] la
fladaut, dandul varhie t6ra de sus despre téra Lesasca.
Dupa ce aü aseciat vladicil, le-au facut cinste mare, dan-
du-le scaune de-a drépta domnuluI, inaintea tuturor sfétni-
cilor lumesci, aprOpe de scaunul domnesc.
«Tocmit'ail i oranduiala boérilor de sfat pentru octirmu-
irea Orel :
«Logora mare, judecatori i alegtoriti de ocinT, is-
pravnic pre o frunte de Omeni de tera ce sant curténi, si
judectitoral tuturor, ce sant cu strambatatl in téra lacuitorl
de sama tuturor ispravnicilor ce sant la curtea domnésca.
«Vornic mare de téra de jos judecatoriu tuturor caril
ai strambatatl in téra, i globnic de mort1 [de om, si de
sugubinele ce se fac la partile céle de jos si vornic Bar-
ladulul.
«Vornic mare de téra de sus, gIudecatoritI tuturor din
téra cu strarnbatät1 i globnic de mortl] sj de sugubinT, ce
se fac la partile céle de sus, si vornic Dorohoiulut
«Parcalab de Hotin la margine despre téra lesésca Ili
cazacésca, judecatoriti tuturor la acest Omit.
«Hatman i parcalab de Sucéva i ispravnic preste tOte
ostile fere1.
«PostOlnic mare de vorbitorl inaintea domnulul si par-
calab de Iasl, macar c. 141 atunci nu era (intelOge oras
asa de mare) si talmacia al limbeI strèine.
«Spätariti mare si staroste de Cernaut si dupa obicéiti im-
bracat la clile cu haina scumpa domnésca, si vorbitoriri In-
cMs cu arme domnesci la spatele domnuluI intru acéle cjile.
«Mamie mare, si boOrl cate le vedem pana astacp,
Insa pre acOstea vrern't numaT umbra ail remas acelor vechi
de regatoril. *

www.dacoromanica.ro
 593

Cum ca pre acéstea vreml s'ati facut intaiasl data in Mol-

dova mitropolie, marturisésce i Codin la Stritter1. Epis-
copia cea latinesca din Seret Inca in timpul acesta s'ati
mutat de acolo la Bacov2.
La anul 1397, s'ati ar6tat c. unguril nu totl tinea cu
craiul Sitismund pentrn pricinele acolo aduse. Ura ace-
stora la atata aü agIuns in anul de acum, cat prima-
vara din anul 1401, au prins pre Sitismund i ran bagat
in ternnita din Soclos 3, dandu'l pre mana feciorilor lul Gara
celul omorat se'l pazésca, prin a carora rnumanl mijlocire
aft si scapat dupa acéia din robime4. Iara unguril ail pus
craiil in locul lul Sitismund pre Ladislav craiul Neapolulul.
Ci acesta numal cat ean incoronat crahl Ungariel in Dal-
matia, dub. in Ungaria n'ati cutezat a intra, aducêndu-sl
aminte de petrécerea tatane-s6ü cea scristi la anul 13865.
Avid 1402. «In anul 1402, Nice Enghel 6, dupa ce ati
prins Tamerlan pre Baiazet I, si ati taiat pre Mustafa fe-
clorul lul cel mal mare, ceia-lalt1 feclorl al lu1 Baiazet ati
inceput a se bate intre sine pentru impératie, i Soliman
al doilea nascut, ati fugit in Tarigrad supt scutinta impé-
ratulul Emanoil paleolog si a lul Stefan Lazorovicl cra-
iulul Serbiel, si au facut de Vail vestit impèrat. Asa ail a-
jutat cresting impératia turasca, cand tocma era in pri-
mejdie! Vlad (lliul lui Mircea voda, despre carele am vorbit
la anul 1399) Inca ati tinut cu Soliman, vrênd se dohan-
desca domnia Valahiel printfensul. Mircea voda drept a-
céia ati avut pricina de a cerca un improtivitoria lul So-
liman: aU i gasit pre Musa sati Moisi al treilea nascut

8 Stritterus tom. 2. p. 938. 6 Paulus a Paulo p.747 seq. Lu-

2 Sulzer tom. 3. p. 603.
3 Bonfinius f. 379. Petrus de
Reva f. 30.
" Thuroczius f. 224. Timon in
Epitome Chronol. f. 57.
Cronica romanilor. Torn L
cius Dalmata f. 420 seqq. Timon
in epitome Chronol. f. 57.
6 Ioann. Christ. Engel in antig.
Iliistoria Valahiae Part. 1. p. 162
seq.
38

www.dacoromanica.ro
 594

n. MT Baiazet, pre carele chiemandu'l din Asia in Evropa,

att si venit lasand ocarmuirea Asiel ceil mid fratelul sèd
luT Mahomet I. Musa ati venit prin Sinope oblu In Vala-
hia si s'ail intocmit cu Mircea vodd, ca Mircea se'l ajute
cu ost'f, si el de va avea noroc, se dea MirceT mull& avutie
si mare arab de téra de la Grect. Mircea i-aq si dat in-
data frumOsa si tare Oste supt povatuirea nepotuluT s6t1
celuT din frate, a lul Dan, si multirne de turd din Evropa
inca strangendu-se la Musa, rail dus in Odritl si l'at rd.-
dicat .imp6rat; (lath' a0 perdut bataia cu Soliman dupä a-
céia in anul 1403, langa Tarigrad , de unde Musa a0 fugit
la muntil Hemulul, si de acolo in Valahia, si de aci Inca
maT pre urma in Asia.)
Asisderea scritt Halcocondyla1 si Duca 2, din earl! a scris
acéstea si prea vestital Enghel ; ci annalil turcescI cel de
Leunclavie talmacitl 3 Si Doglioni4 seri(' ac6stea la anul 1411,
ci mie Inca nu mi se pare.
Tot la acesta an (lice regestrul de la Doghiel 5 : «In anul 1402,
Alexandru palatinul Moldovel fagatlu6sce credincTosire cra-
iulul Vladislav si craimel lesesd.)
Anul 1403. La anul acesta scrie Crorner6: «In anul ur-
matoriti care ati fost de la Hs. 1403, palatinul ValahieT
(Moldovel) Alexandru, si dupa acéia Roman II, fiiul lul
Petru, dupa ce s'aq scos din legaturile, si de supt putérea
luT Svitrighel prin craiul Vladislav, jurand cu sfétnicil lor
ati marturisit, di sant si vor fi supt put6rea WI si a cra-
imet Iara Roman ail fitgaduit si Insotirea armelor impro-
tiva orT-cdror nemicT, luand afara pre Prusl si pre LitvanT,
1 Laonicus Chalcocondylas d.e 4 Giovanici Nicolo Doglioni ne
rebus Turcicis Lib. 4. tomo 2. del Teatro Universale Part.
2 Ducas in Histor. Byzantina 7. p. 302.
cap. 19. 6 Mathias Dogiel ln Cod. Dipi
8 Anna les Turcici a Leunclavio Poloniae tom. 1. p. 600
editi ad annum Hegirae 813, qui 6 Martinus Cromerus Lib. H.
est Christi Domini 1402. p. 259,

www.dacoromanica.ro
 595

pentru mijlocirea locurilor.) Asisderea scrie Miron Logo-

Will 1
Iar6. prea vestitul Enghel 2 (lice de odata. : antamplarea
c. contracturile céle cu voevodit moldovenesci f5cute, care
se tin in arhivul craimet lesesct, s'ant scrise romanésce,
pre Cromer, carele nict aI sciut romanesce, nict ati avut
bunt talmacl, Pei adus la mat multe gresele. Asa se afld
p. p. la anul 1403, gresa1t pentru a dice: «Palatinul Va-
lahiet Adexandru i dupa acëia Roman fiiuI lul Petru s. c. 1.)
JurAmIntul lut Roman de Doghiel se aduce la anul 1400,
al lut Alexandru la anul 1402. Apot iaräs dice tot acela
Enghe1,3: Ǥ. 16. Alexandru at domnit 32 de ant si 8 lunt,
de la 1401-1432. In anul 1402, air Incredintat el cräimea
leséscä despre credinctoOrea sa prin jurtimintul de la Doghiel
pagina 600. In jurknintul acest dinaill se véde a fi fost
inchis, c6. Alexandru cu frate-s6a Roman II, craiulut Polo-
niet hit Iaghello vrea set ajute improtiva tuturor nemicilor,
numat improtiva litvanilor mil era prea aprOpe in Podolia,
si improtiva prusilor caril era prea departe, nu.)
Prin disele acéstea ce voésce prea vestitul Enghel ea nu
inteleg ; pentru ca de n'at sciut romanesce Cromer, Enghel
Inca nu scie, i In regestrul de la Doghiel, cum pott vedea
la anul trecut, Inca nu se cuprind, carele dice prea vestitul
Enghel.
Amil 1404. Dupà ce ati luat Vladislav Iaghello craiul Po-
loniet Camenetul de la fratele séti Svidrighel, In anul de acum
ati chtemat pre Alexandru I, dornnul Moldovel In Camenet,
de ail jurat a doao Ora credinclosire, care jurämint iaste
IntArit cu 15 pecett 4.
Mircea voc15. In anul 1404, se bätea cu turcit, dupà cum

1 Constans Miron Logotheta in 3 Idem Engel ibidem p. 115.

Chronico Ms. Valachico. Dogiel tom. 1. p. 600. Cromerus
21oannes Christ. Engel in antiq. Libr. 16. p. 261. Engel in antiq.
Historia Moldaviae p 114. Historia Moldaviae p. 115.

www.dacoromanica.ro
 -596

aratà annalil din Flandria 1 dintr'o epistold. a craiuluI Si-

tismund lul Filip herteguluI din Burgundia trimisd.
lard despre Sitismund dice Haner 2: (Tirnpul In carele
s'ati cdSatorit SiVsmund a doao Ord, nu se pOte otäri, to-
tusl dupd sta'rfie impregiur asa se véde, a el in anul 1404,
au. fácut nunta cu Vdrvara fata comitulul din Chilia, cu care
se logodise pre cale, and ati mers din Soclos in Moravia),,
carele aduce marturie pre Bonfinie3.
Amil 1405. In annl acesta de doao orl s'ail adunat téra
ungurescd4. La adunarea cea dintdiil s'ati dus si Stefan
Latcfl fostul voevod al Ardélulul, iard nu al Valahiel, precurn
se insald Ens5 pre carele pentru multe resvrätirile lui, ce
s'ail adus la anil trecucl, l'ail prins in casa adundriI si
tdindu'l capul, trupul luI rail svdrlit pre ferésträ in ulit.O.
Tot la acesta an aduce si Cornides doao hrisOve, ale
betlenestilor, dintre care in cel dintdiil 7 Iacob Ladle de santo
voevodul ArdéluluI i comitul de Solnoc poruncésce din
Turda Durninecd inaintea tdéreI capuluI sdrituluI Ioann din
anul 1405, comituluI si celora-lalli deregatorI al comituluI
de Clus, ca satul Biuzeut luandu'l de la Petru, Simon, La-
dislav si Grigorie, fecioriI luI Ioann aI fecIoruluI luI Ioanca,
se'l dea indarapt magistruluI Ioann de Mien: in a doilea8
Petru de Stridia si Vladislav de Nadas v4e-voevodiI Ar-
déluluI iards de acolo si intru acelas an in 2 Fevruarie
scriil tuddmana aceluias Ioann de Betlen improtiva castel-
lanulul din Unguras pentru satul Malin fäcutd.
Anul 1407. Doghiel9 mal aduce si la anul de acum un

' Annales Flandrici Macrii ad 6 Thuroczius f. 227. Bonfinius

ann. 1404.
2 Georgins lerem. Haner Reg.
Hung. Period. 13. § 269.
3 Bonfinius f. 381.
4 Georgius leremias Haner Reg.
Hung. Period. 13. .,§ 270.
6 Ens p. 103.
f. 384.
' Daniel Cornides Mss. Dipl. tom.
2. p. 78.
8 ldem Cornides 1. c.
9 Malhias Dogiel in Codice Dipl.
Poloniae torn. 1. p. 600.

www.dacoromanica.ro
 597

hrisov, al caruia regestru suna asa : «In anul 1407, cártile

aceluias Alexandru prin care intar6sce omagiul lul Vladislav
si craimel Poloniel facut.,
Anal 1410 si 1411. Alegtori1 imp6ratilor apusulift cariI
pe vrémea, cand scriil .acéstea, s'ail pus jos prin Napoleon
Bonaparte irnp6ratul Galliilor si craiul ItalieT, vègend pur-
tarea cea buna a craiuluI Ungariel Sitismund, in anul 1410,
l'ati ales si radicat craiii iomanilor 1 carea deregatorie atata
facea la apuséni, cat si a chesarilor la stramosi1 nostri ro-
manil eel vechT, sail la r6sariténl.
Despre Mircea voda asa scrie Enghel 2: «Mircea cu ee-
ia-la1t1 asa atl ajutat in Asia pre Musa cat acesta iaras
s1-ail strans tare Oste, in carea era si romant Musa in a-
nul 1410 iaras1 ail perdut o batae improtiva lul Soliman
in Asia cea mica, ci nu de tot, cad all trecut in Evropa,
cu multe 3t.1, in Odritl si ail intarit ostile si imbarcandu-se
in anul 1411 iaras ati trecut in Asia, unde ail invins pre
Soliman tocma in Caramania, si princlendu'l l'ail dus in
Odriil sl l'ail omorat. Asa ail apucat Musa pretenul luI
Mircea voda impërätia turcilor, dart nu indelung.*
Doghiel3 Inca aduce un diplomat care l'ar fi dat Mircea
voda lui Vladislav laghello craiuluI Poloniel [si suna] asa :
«No1 Muhe voevodul ValahieT s. c. 1. (Nos Muche Voievoda
Transalpinus etc. Datum in civitate nostra Imoiovo die Do-
minico «Vocem jucunditates4. Anno Domini 1411). Dat in
cetatea nOstra Imoiov in Dumineca «cuvintulul bucurieI». In
anul DomnuluI 1411., In tot diplomatul acesta numaI atata
se cuprinde, ea se ajute unul pre altul improtiva ungurilor,
ca si in hrisovul, care ram adus la anul 1390, adaogand
si cuvintele acéstea : «Imo multo magis jam consanguinii
tatis amor hoc facere compellit amicos; ba cu mult mal

1 Thuroczius f. 227. Petrus de 2 Engel in antiq. Historia Va-

lachiae par. 1. p. 163.
Reva f. 31. Timon. f. 58. 8 Dogiel tom. 1. p. 600.

www.dacoromanica.ro
 598

tare decl inainte, pentru cã dragostea cea de rudenil si-

lésce pre préteni a face acésta * Apol iaras1: «Quern ad-
modum consanguinitas et inviolabilis amor et amicitia jam
nos constringit : precum ne intetésce pre noi sangele i ne-
vätamaciOsa dragoste si pretensugul.* Din care cuvinte s'ar
vedea cä Mircea voda s'ar fi facut rudenie cu Vladislav;
ci mie mi se vale c. hrisovul acesta nu iaste adevèrat al
lul Mircea voda, pentru ca., de ar fi al Jul, l'ar fi Inceput
Si Inchis, ca si pre céle-lalte hrisOve ale sale.
Mal incalcit scrie Cromer 1 la anti( acesta clicend : 4Cu
Alexandru palatinul romanilor alleatul i clientul sal cel
mal de demult Vladislav craiul Poloniel, ai facut noao In-
sotire asupra lul Sitismund craiulul Ungariel, si i-art zalogit
lui Sniatinul, Colomea i tOtà Pocudia pentru o mie de
ruble de argint, i intru acela an Stefan cel ce aü urmat
in domnia lul Alexandru, pre carele sal Fag omorat, saü
l'aU mazalit, trimetênd patru soli la craiul Poloniel, ati fa-
gaduit, ca va fi, si remanea supt clientela lul, ca si cum
aü fost mal mariI seI, i unde se va chiema de densul, va
merge i va jura, nicl va pofti Indarapt Pocutia, ci de MIit
va aseqa lucrul dupa voia craiulul. Carea se scie din hri-
sOvele, ce se tin In Arhiv. De unde se culége, ca Pocutia
saa nu s'aq dat Jul Alexandru, sati de s'aq dat, Indata aU
lost luata indarapt prin craiul. Almintrelea pentru ce ar fi
fagaduit Stefan, ca nu o va mal pofti Indarapt. Tara cum ca.
s'aa zalogit Pocutia, arata diplomatul, prin carele craiul o
ari zalogit, carele asisderea se aft in arhiv, fart vre o In-
doiala dat inapol prin romant* La care clise ale lul Cromer
Inteleptesce respunde prea vestitul Enghel 2 qicend : «Tot
argumentul lul Cromer slabésce, cat se va socoti, ca Cro-
mer amésteca nisce hrisOve mal taupe de la anil 1433 si
1435, cand fecloril Jul Alexandru, Stefan si Ilie se sfadea
la olalta, si Stefan de frica craiulul Poloniel sl-au lasat cd.-
1 Cromerus Libr. 17. p. 278. 2 Engel in antiq. Hist. Molda-
vine p. 116.

www.dacoromanica.ro
 599

din(a, carea o avea in Pocup, cu alt hrisov mal dinainte.

Crt hrisovul despre zalogirea PocrAie1 lul Alexandra s'ati
aflat in arhiv, de acolo a venit, ca tOte hrisOvele de a-
cest félia aU obidnuit a se scrie indoite, dintre care un
exemplariti remane la zalogitorld.)
Insa despre zalogirea acdsta scrie Miron logofaul 1
i
tocma ca Cromer, numa1 cat dice, ca s'ati facut la anul 1422,
ce nu iaste adev6rat.
Precum arata Antonie Sirmai 2, intru acesta an ag do-
bandit si baronil Preni o donalie pentru vitejia comituluI
Petru de Peren; cad dice craiul Ungariel Sllismund in do-
natia lul data din Visegrad in anul 1411 : «and aü na-
vàlit turcil in Valahia, comitul Petru incins cu tarime de
leu acolo asa s'aq purtat, cat stegul nemicilor cu vitejia
l'ag luat si l'ag adus la marimea craiasca, unde s'ag si
ranit la un piclor, i prea multi OmenT barbat.1 si muerI
aü mantuit de robimea turcilor.,
mlul 1412. Din céle ce s'ag cps la anil trecuti si se vor (Tice
la anil lesne poV védea ca. pre némul romanesc
viitorY,
mal mull l'aa stricat intaia ne'ntelegerea intre densil si
pizma din launtru, carea si pre stramosil nostri romanil ceY
vechi singura i-ag mancat, apol pizrna si fala crestinilor din
vecini si mal vartos a ldsilor, de cat nérnurile céle pagane
tataril i turcll ; cad de acestea lezne si pre usor s'ar fi
aparat romanll, mal ales de nu s'ar fi despartit moldovéniY
si munténil In doao dornnil, ci ar fi fost tot1 supt un cap
tinênd la olaltä. Darä desparRidu-se romarill intre sine,
pre moldovéni II asupria 1éi sae polonil, pre munténY un-
guril, i cand i cand pre moldovéni, i poloni i unguril,
precum s'ag intamplat si in anul de acum. Pentru ct in
anul acesta 1412, in 15 Martie, dupa cum scrie Dlugos3,
' Constans Miron Logotheta Mol- phia Cottus Zempliniensis § 56.
daviae in Chronico Ms. Valachico. 8 Ioannes Dlugossius Lib. 11.
2 Antonius Szirmay in topogra- p. 324,

www.dacoromanica.ro
 600

Cromer si Enghel 2, Vladislav Iaghello craiul Poloniel, §i

Sinismund craiul UngarieI s'ad intalnit in Lublin, si despre
Moldova asa a aseciat intre sine : t Despre téra Moldovel
asa s'ad aseciat. Fiind ca maritul Alexandru acum voevo-
dul MoldoveI iaste legat spre plac6rea i poruncile luI Vla-
dislav, noT Sinismund, Inca nevrênd a turbura legatura a-
cOia pentru dragostea luI Vladislav, pentru densa s'ag
oranduit, ca de cate orl ar navali turcil i paganiI cu pU-
térea si cu mare Oste in terile coroneI ungurescl supuse,
sad nol Sinismund macar cum ne-am radica asupra tur-
cilor, atund la facerea nOstra de scire craiulul Poloniel va
fi datoriO a porunci moldovénuldt, ca acesta in persona sa
si cu tOta putérea sa se ne fie noao i ostilor nOstre in-
tru ajutoriO, si se faca slujba credincIOsa. De cumva din
porunca luI Vladislav nu ni-ar veni in persOna sa intru a-
jutoritl, sa0 find el bolnav, n'ar trirnite tOta putérea sa,
de atuncI noT amindoI vorn fi datorl a ne radica a-
supra MoldoveI, cu putérea, pre voevod al mazali si do-
banda asa a o imparni intre noT, ca padurile cOle mal marl,
ce se chiama Bucovina, care ince p de la muntiI craiul Un-
garieT, si sant intre Moldova si tinutul SepeniculuI intinse
pre langa Sir,;( rana la padurea cea maI mica, ce se chiama
Bucovina si pana in Prut, se se impartä in doao, si orasul
Iasuta (dOra last!) cel dea stanga remane luI Vladislav ;
iara orasul saU satul Barlam (dOra Barlad) cel dea drepta
Temane lul Sinismund. lard trecend Prutul cOle-lalte padurl,
dirept mergend spre campurile cOle desarte pana in mare,
asisderea cu campurile cOle desarte sa vor imparti in gi-
matate asa, ca Btalogrodul cu o gimatate se remana lul
Vladislav, i Chilia cu cOia-laltd gimatate lul Sitismund. Si
partea, care va veni craiulul Vladislav se'l remana luI, ca
si Russia (adeca se se cerce dupa cincl anl, carol coronl,
' Martinus Cromerus Lib. 17 antiq. Historia Moldaviae p. 116.
p. 279.
2 Ioannes Christianus Engel in i
seq.

www.dacoromanica.ro
 601

cell ungurescl, sag ceI lesescI se mal cuvin tulle acéstea).

Iara de va asculta moldovénul statornicësce poruncile, a-
tuncl téra Moldovel va remanea la el, si dupa mórtea u-
nuia dintra noI in Lind anI supt legatura nurnitelor trevge
sag impaciuirI. Intrega remanend cadinta ambe partilord>
VecjI in ce Il rumpea capetele si Sitismund i Vladislav
crail, ci nernica au ispravit, pentru di Moldova atund nu
s'au daraburit ; ci mal tarcjig, cum se va araa la anil viitorT.
Anal 1413. Gheorghie Frantes1 scrie : eMahomet I, dupa
atatea ostenell i necazurT, impèratia parintescii o art doban-
dit in anul de la plasmuirea lumel 6907, carele iaste de
la Hs. 1399. Fapta cea dintait i-al fost, ca se immultésca
tributul MavrovlahieI sag Bogdaniel, cat ail putut.) Pana
aci Frantes destul de rea, 'pentru cd Mahomet I, ag ince-
put a imp6rati In anul 1413 precum arata Freier2. Avto-
rul despre statul turcilor3 si Duca4, carele scrie: di Ma-
hornet pre sal trimisI de la 4irb1, romani si bulgarl, s. c.
i-al primit cu run si cu dragoste, i punêndu'l la o masa
cu sine fiesce caruia inchinat pre nume, cand air JAIL,
si maI pre urma i-aa slobocjit cu pace qicendu-le : eSpu-
netl domnilor vostriI, ca eg dati pace tuturor, i carea o
dati el, eti o primesc: eine ambla cu inselaciune, se'l strice
Dumnecjeul päcil. Duá nici tributul sari haraciul Mauro-
vlahiel sag MoldoveI l'ag putut immulti, cad Moldova tocma
tarcliti art cacjut supt haraciul turcilor, cum voiti arela la
locul s6g : ba si Tera Muntenése5 Inca numaI in anul Indata
urmatorig ari cacjut supt haracig, intaias data.
Anal 1414. Halcocondyla5 dupa ce art arètat, cum air o-
morat in anul trecut Mahomet I, pre Musa fratele s60, ei
ag cuprins tOtCi imp6ratia turcésca, scrie: «Trirnetend os-

' Georgius Phranzes in Chro- 4 Ducas in Historia Bizant. p. 53.

nico Lib. 1. cap. 31. Laonicus Chalcocondylas de
2 Freyerus p. 732.
8 Author de statu Turciae p. 22. rebus Tnrcicis p. 98.

www.dacoromanica.ro
 602

tile jefuia Dachia, la carele printul Dachie, art trimis soil,

fagaduind va da atata haracia, cat va pofti, i asa s'aa
facut pacea). Mal chiar scri nna1il turcesci eel prin Leun-
clavie talmacip 1 qicend : Mahomet inturnându-se in Prusa
n'aa zabavit, ci s'aa grabit in Odria ea sa. se balsa cu ro-
manil. La rasboiul acela aa cApatat ajutoria si de la ga-
ramanul, si de la Begul Isvendiar, care ostl impreunandu-le
cu ale sale, s'au tabarat langa Duntire, de unde, pana and
aa facut un caste], o mare parte din ostasil s61 o aa tri-
mis preste apa in Valahia, ca se o prade. Ostasil s'aa in-
turnat cu mare prada de preste Dunare nevatamatl. Carea
v6clendu-o voevodul erel, n'aa avut alta de a face, fara
numal sa se impace si se fagadu6sca, ca va da in fiesce-
care an tribut, i pentru incredintare aa dat pre fliul s6a
chizés. Dupa acéstea Mahomet s'aa inturnat in Prusa..
Asisderea scria Podesta 2, Petru Albin 3, annalil beséri-
eel din Bras6a 4, Georgie Fabrichie 5, Drehsler 6, Foresti 7
Doglioni 8, carele (lice: ca Mahomet I, art trecut in-
taiasl data Dunarea de ail cuprins'oi.
Cuvintele lul Doglioni le intarésce Cantemir 9, cand scrie :
«Dupa ce at biruit Mahomet pre totl vràjmasil set din A-
sia, sl-aa strans tOte ostile i aa trecut din Prusa in Odriti.
De aci s'aa radicat cu rtisboia asupra romanilor, le-aa ba-
tut Ostea si aa pradat mare parte a TWO Muntenescl. Au
cuprins Severinul, si aa luat cetalile Sacce si Cale
céle de ceia-l'alta parte a Dunarel, i all intarit Girgeul
cu cetAtulca i cu buna paza, ca romtinil se nu mai OM

1 Annales Turcici ad anum He- 7 Antonio Foresti nel tomo. 6.

girae 816 qui est Christ. 1414.
2 Ioannes Bapt. Podesta in An-
nalibus Turcicis a se versio Part.
1. cap. 8.
3 Petrus Albinus in Commenta-
tiuneula de Valahia p. 160.
4 .Annales Coronenses.
5 Georgius Fabricius Lib. 2.
6 Volfgangus Drechslerus p. 83.
del Mappamondo Istorico Libr. 2.
cap. 2 .
8 Giovanni Nicolo Doglioni nel
tomo 2. del Theatro Universale
dei Principi Part. 7. p. 309.
9 Princeps Deme trius Cantemir
in Historia Osmanici Regni Lib. 2,
cap. 3. Nr. 8.

www.dacoromanica.ro
 603

t r6ce preste Dundre. Strimtorindu-se asa românil, ca sa

nu'si piardd tota sloboclenia, le-ad cautat se fdgAduiascd
haracid pre an, si se dea imp6ratulu1 turcesc pre doi fe-
ciori ai doninului si pre trel feciori de bo6ri de cei mai
de frunte. Dupd acdia Mahomet s'at inturnat in Odrid,.
Vecjl si anul 1383.
Anul 1415. Lésil negdndind cä turcii din qi in cji se Id-
tesc, si asuprind pre romdni, de el Inca se apropie, i i-ar
fi i inghi0t, de nu i-ar fi Impedecat moldovdnii pre turd,
dupd rei obiceiul lor, ca se se p6td fdli WA de vre un
folos, in anul de acum iardsi ad poftit, ca Alexandru dom-
nul MoldoveI se jOre de nod ; pentru cã scrie Cromer 1:
«Craiul Vladislav mai dupa olaltä ad âmblat Litvania, Po-
Ionia si Russia, si find in Sniatin la Rusalele din anul
1415 ad venit la dOnsul Alexandru palatinul românilor (din
Moldova) cu mulOme prea mare si strAlucitä de boa% si
inchinandu-se lnaintea tuturor craiului, i plecand stdgul la
piciorele 14 ad jurat, ca va remânea pururea credincios
si client craiuluI si polonilor, i marl daruri ad dat si aü
primi t.
Anil 1418, si 1419. La anil acestea prea vestitul Enghel 2
scrie asa «Haraciul acesta de an (din anul 1414) precum
se vale, nu i-att cdclut la matd. lul Mircea Vodd, la anul
acesta 1418, un Pseudo-Mustafa ad venit din Asia cea
mica, si s'ad vestit pre sine a fi feciorul lul Baiazet Mus-
tafa, carele nu s'ad Mat in rdzboiul cu Tamerlan, Wit nu-
mai s'ad rdtãcit, i ca el iaste acela. La gred, caril tre-
mura de Mahomet, nu si-ad cdp6tat pdrténi, dud mai bine
s'ad primit de Mircea Vodd, mdcar cd cu sine nu avea mai
mult,l de at 300 de turd. Mircea s'ad si plecat, ca pre a-

' Martinus Cromerus Lib. 18. 2 Ioannes Chrislianus Engel in

p. 283. Ioannes Dlugossius Lib. 11, antiq. Historia Valachiae Part. 1.
ad ann. Christ. 1415. p. 164.

www.dacoromanica.ro
 604

cest pretendent de corona sal ajute. I-ail dat nu numaI

scutintd in Valahia, ci aa Iras spre densul pre turcii din
Evropa cat maI curand, si i-au dat i osti romanesci, cu
care Mustafa aa si strdbatut in Thessalia in anul 1419.
Darn. ce all putut face Mustafa cu asa de mica Oste im-
protiva Jul Mahomet, care il strinsése tOte ostile la olalta?
Mustafa s'aa biruit, i Mahomet aa dat porunca, de ail
pradat turcii a doao Ora Valahia.
Pana all inut prada acésta, saa indata dupa dênsa aq
murit Mircea Voda in anul 1419. MaI pre urma au trebuit
sa dea i osti de ajutoria turcilor asupra Tarigraduldi supt
povatuirea nepotulul saa Dand>
Asisderea scria acestea Halcocondyla1 si Duca 2, din ca-
ri1 le-aa iscris Enghel, ci tu mal citesce care eti le-am
scris la aniI 1383 si 1400, pentru ca Anonymul romanesc,
fara de pricina incalcesce Istoria Valahiel la aceI doI ant
Regestrul de la Doghiel3 Inca (lice : «In anul 1419, oma-
giul lul Alexandru palatinului ValachieT (mal bine Moldo-
veI) facut craiuluI Vladislav, i fagaduinta, cal va fi intru
ajutoriti improtiva tuturor nemicilor, iara,' mai vdrtos im-
protiva craiuluI Ungariel,. La care Regestru (lice prea
vestitul Enghel4: «Sfadindu-se Iaghello iards in anul 1419
cu Sitismund pentru reitariI nemtescl din Prusia, aU pof-
tit de la Alexandru domnul MoldoveI, ca se jOre cal va
ajuta improtiva Jul Sitismund : ci intalnindu-se iaras Iaghello
cu Sitismund in Ca-ovia s'atl impacat la olalta,.
Mail 1420. /rot acelasI Enghel5 scrie si la anul de acum
qicend : «Dup. mOrtea lul Mircea vodd all apucat scaunul
domnesc feciorul lul cel din tiitOre Mirhe (sail Mircea ia-
1.41), ci nu indelung l'ati tinut. Dan nepotul cel din frate
1 Laonicus Chalcocondylas de 4 Idem Engel in antiq. Histo-
rebus Turcicis p. 108. ria Moldaviae p. 117.
2 Ducas in hist. Byzantina p. 65. ' Ioannes Christianus Engel in
8 Dogiel in Codice Dipl. Po- antiq. Hist. Valachiae Part. 1. p.
loniae tom. 1. p. 600. 164. seq.

www.dacoromanica.ro
 606

al 1u Mircea voda, generariul cel vestit al romanilor, ad

audit de mOrtea anchiulul sea in tabdra cea turcésca de
ldnga Tatigrad i s'ad furat din tabara in cetate supt pre-
test, cd va sa faca o proba iscusita, si ad slujit dupd a-
céia imperatulul din Tarigrad in multe intdmplarl. Soliman
(Mahomet I, sad Amurat II), ad trebuit sa lase baterea Ta-
rigradului in scurt, si Dan s'ad rugat de imperatul grecesc
se'l lase, si se'l ajute se se intOrne in patria sa ; impera-
tul i-ad si dat o frumOsa si mare corabie, cu carea Dan
pre marea Négra ad venit la Dundre. De abia aS sosit in
Valahia, s'ad plecat o sama de bail, totusi ad invins
i
Mirhe dintdiasi data Dan ad chiemat pre turd intru aju-
torah Mirhe ad nazuit la Sitismund craiul Unganiei, ca-
rele ad poruncit WY Stefan de Losont ca se clued pre Mirhe
si se'l a:zede in Valahia. Stefan de Losont ad si mers cu
Mirhe in anul 1420, precum aratti hrisovul de la Catona 1
cel eat: in descensu Campestri pro Sebes, in pornirea la
tabara liinga Sebes, in qioa santului apostolulul Iacob din
anul 1420, ci sosind in Valahia i batendu-se, ad biruit
Dan, omocind §i pre Stefan de Lcypnt, si pre Mirhe sad
Mircea IL
Asisderea scrid Turotie2, Bonfinie 3, Albmn i Bulliald5
carii gresesc, punend intamplarea acésta la anul 1415 ; pen-
tru ca hrisovul mai sus adus de la Catona nu ingtidue acesta.
Tot acela hrisov face si improtiva lui Duca6, (macar cit
dintfensul ad scris tout istoria acésta Enghel), carele ppne
intamplarea istoriel supt Amurat II, cand se scie, ca atunci,
cand s'ad intamplat, traia si inca imperatia Mahomet I, ca-
rele ad murit in anul 14217.
Catona p. 360. ad h. a. 6 Ismael Bulialdus in Notis ad
2 Thuroczius Part. 4. cap. 17. cap. 29. Hist. Ducae.
Ducas in Historia Byzanlina
3 Bonfinius Decad. 3. Lib. 3.
cap. 29.
Petrns Albinns in Commentat. 7 Freyer p. 732. Aulhor de statu
de Valachia p. 160. Turciae p. 22.

www.dacoromanica.ro
 606

riind cä in anul de acum aü remas domn Valahiel Dan III,

ca de aci inainte maT lesne sa se pad otAri, care domn
muntenesc, al catelea aU fost de acelas nume, de folos va
fi, ca sa scria aci siréoa domnilor muntenescT, 1ncepênd de
la Radul Negru, ODA la Dracula, tocma asa, cum am scris
la anul 1390 siréoa domnilor moldovenesa Asa darti aü
fost : 1, Radul I Negru, la anul 1215; 2, Mihail I; 3, Dan I,
fiTul luT Radul Negru ; 4, Stefan Maialat ; 5, Mihail II Bes-
sarab voda ; 6, Vladislav I Bessarab; 7, Alexandru I Bes-
sarab ; 8, Vladislav II, sail Latco si Laic Bessarab ; 9, Radul II
Bessarab, fratele luT Latco i fiTul luT Alexandru I ; 10, Dan II,
fiiul lul Radul II; 11, Mircea I, fiiul luT Radul II ; 12, Mirhe
sat Mircea II, fiiul luT Mircea I ; 13, Dan III, fiiul lul
Dan II; 14, Radul Ill, fiiul lul Dan II : 15, Vlad sari Vla-
dislav III, almintrelea Dracula, fiiul lul Mircea I.
Anu11421. La anul acesta se scrie in regestrul de la Do-
ghie11: tIn anul 1421 Alexandru palatinul MoldoveT cu E-
lia fratele sü RingaleT suroreT craiuluT Vladislav légA, pAnA
când va tr6.i, orasele Seret si Rotcovet cu tOte pertinéntiile
si veniturile lor, si afarA de acOstea, sOse sute de ducatI
saü florint1 rosiT ungurescl fagAduesc, cli vor da in tot a-
nul supt peddpsa de a pati de doao orl atata de nu's1 vor
tinea f5gAduinta. Dat in 13 Decemvrie.)
La care scrie prea vestital Enghel 2 clicênd : tIntelege-
rea cea bunA dintre Iaghello si Alexandru nu numaT ail re-
mas necurmatA, ci s'ati si mai intArit prin o casAtorie. In
Dechembrie din anul 1421 , aü luat voivodul Alexandru
In a doao mudre pre Ringala sora luT Iaghello, i find
ca avea, din muérea cea dint:dill dol feciorT pre Elia si pre
Stefan, feciorul cel maT mare Elia (nu fratele luT Alexan-
dru cum rèti face estractul lul Doghiel, pag. 600) Inca ail

' Mathias Dogielin codice Dipl. antiq. Histor. Moldoviae p. 117

Poloniae torn. 1. p. 600. Ioannes Dlugossius Lib. 11. ad ann.
2 Ioannes Christianus Engel in 1433.

www.dacoromanica.ro
 607

intArit, ca Ringallei panA va trAi se'l dea Seretul i Rotco-

vietul cu tOte pertinentiile i veniturile lor, si preste aces-
tea 600 de -- florinci ro;i1 unguresci, supt legAturA de
IndoitA peddpsA.»
Asa prea vestitul Enghel si bine qice, cA Elia ail fost
fecTor si 1311 frate lul Alexandru I domnulul Moldovei, darA
gresésce intâiü qicend : cA Doghiel reii ai fAcut scurtarea
diplomatulul mai sus adus pentru ca Doghiel n'aq scurtat
vre un diplomat, fArd nurnal a scris diplornalurile, ba e-
stracturile de altiT fAcuie, precum insus marturisdsce in
tom. 1, pag. 597, vderandu-se cA nici aü sciut român6sce,
nici ai aflat pre altul carele se scie. Gres6sce a doao
scriind, cA fecloril lui Alexandru Elia si Stefan am8ndo
ati fost nAscuti din muérea cea dintaiti a lul Alexandru
pentru cä ultAndu's1 ce aU fost scris in pagina 117, dupA
acéia in pagina 122, pre Stefan il (lice a fi fost fecTor
Ringalel (de ail fost Ringala vre odatã rnuére lul Alexan-
dru I, cum mArturis6sce nirnenea), ce nu iaste cu putinte,
pentru cA asa Stefan s'ar fi bAtut cu fratele WI Elia, cand
Inca nu ail putut fi de 12 anT, cum vei vedea din céle,
care le voia scrie la anul 1433.
Tu cetitoriule! yap regestrul, carele voiti aduce la anul
1456, iarAs din Doghiel, i vel vedea, ca Ringala Wad fost
sorA cu Vladislav, d cu crAiasa Sofia, si acésta aü fost
Maria muOrea lui Elia, de unde potl culege, cä fAceloriul
estractuluT aü gresit, nu Doghiel.
Foresti 1 scrie la anul de acum precum urmécla: In
timpul, cand Mehmet I ail ales pre doT feclorl al s61, adecA
pre Amurat II si pre Mustafa, pre unul la imp6rAtia din
Evropa, pre cela-lalt la cea din Asia, ail trimis supt po-
vAtuirea luT Cota Casniculul Terocel mare Oste in sesurile
Valahiel, carele dupA ce aü jefuit tOte inteensele, si-aa vèr-
sat mania i improtiva Ardélulul si a Slavonia)
del Mappatnondo Islorico Lib. 2,
' Antonio Foresti nel tonw6. I
cap 2.

www.dacoromanica.ro
 608

Analil beséricel din Brasea Inca clic 1: «In anul 1421

Amurat II imp6ratu1 turcilor, carele se chiama Murat Bec,
érea Barsei o al jefuit cu sabie Ji cu foc, i atl dus tot
senatul Bras6uluI in robie, scapand numai o parte din
norod in cetatuica.,
Asa scria i Foresti i annalil din Brasal, ci annalil tur-
cesci, cum veI vedea la anul 1425, acolo scria jefuirea Va-
labia Tu judeca care ail drept?
Aunt 1422. La anul acesta scrie logofetul Miron 2 : (Por-
nindu-se craiul Poloniei Vladislav Iaghello asupra crugetilor,
I-an trimis i Alexanciru voda 400 de MoldovénT intru ales,
carii au araat mare vitejie i dobanda asupra crugetior,
ea de odata facêndu-se moldovénii a da dos, si crugécil
esind dintr'o cetate ce ii clic Mariemburg, gonind pre mol-
dovén1 pana I-an insirat spre o padure, i acolo pedestrin-
du-se moldovénil dupa obicéul lor i suppunendu-se in pa-
dure, crugécii Inca aU descalecat gandind C. aü fugit mol-
dovénii prin padure, si acolo aü inceput moldovenil a sa-
geta pre crugécit nerntescI; asa i-al segetat, cat le-au cautat
némtilor a da dos si atunci aU incalecat si mare mOrte au
facut inteensil i s'ati inturnat moldovénil cu mare izbanda
la tabara, unde era craiul Vladislav, cu mare mulpmita
lauda de la craiul.)
Asisderea scriti Dlugos 3, carefe adaoga : «Si in semnul bi-
ruintei mulct robi aü adus craiulut crugéci deplin, ostasI pre
bani, si cetäénI.> i Cromer4.
Anal 1423. Amurat II ne indestulindu-se cu oranduiala
tatane-s6il cea din anul 1421, dupa cum scrie prea vestitul
Enghel5: «In anul 1423 aa batut pre Mustafa nemicul s6U,

'Anna les Temp li Coronensis ad 8 Ioann. Dlugoss. Lib. 11. ad

h. a. ann. 1422.
4 Crom. Lib. 19. p. 290.
2 Const. Miron Log. in Mss. 5 Ioannes Christ. Engel in antiq.
Chron. Valac. Hist. Valahiae Part. 1. p. 166.

www.dacoromanica.ro
 609

Mustafa drept acéia cu tOta avérea sa au vrut sa fuga in

Valahia, ci PAU prins de pre cale, si ducendu-1 la Amurat
l'aU sugrumat. Curand dupa acéia Dan III (domnul Vala-
hiel) aü trimis soli la Amurat II, ca se'l poftesca norocire
la imperatie, i se's1 aréte plecaciunea sa. Ci Dan smintise in
doao lucruri, intfuna, ca Mustafa ati vrut sa iuga la el ;
in alta, 6. Dan se intelesése cu Sitismund craiul UngarieI:
si Amurat il scia ascunde mania sa asupra lul.) Pentru
ca despre Amurat II scrie si Duca 1 dicend : «El drept a-
c6ia aü trimis soll in Valahia si Serbia, cariI se vestésca
ca el s'all facut impérat, asa dara tdite partile aü mers a-
pocrisaril, cariI se'l poftésca noroc la imperatie. Venit'a0 si
de la despotul Serbiet si de la voevodul Valahie, cu cariI
aü intarit pacea.l. Dara nu indelung, cum se va areta la
anil viitorI.
Anonymul romanesc 2 la anul de acum gres6sce : intaiiI,
ct face pre Dan III frate lui Mircea I, fiindu'l Dan nepot
din frate ; gresesce a doao dicend, di Dan III In anul de
acum aü inceput a domni, care gresele le pocI pricepe din
céle, ce am scris la anul 1420. Gresesce a treia qicênd ca.
Dan III a domnit numal pana la anul 1427, cad voiil
areta la anul 1430 ca pana la anul acela ai domnit.
Anil 1424 si 1425. Maria mai incolo istoria prea vestitut
Enghel3, si dice : «In anul 1424, ail facut Amurat II cu Si-
tismund trevga pre dol ani, si de abia s'ail ispravit trevga
(Incetarea de la arme), cand iata aü sosit vestea cea slaba
In Buda, precurn scrie Vindec : ca turcii aü alungat pre
voevodul Dan din Valahia cea mare, si ail pradat berm Ro-
manesca i téra BarseI pana la murOI ceI cu omat, carea
véste aü suparat cat-va pre Sitismund.* Vindec nu scrie, pre
eine au pus Amurat in locul lui Dan, ci din diplomaturile
1 Ducas in Historia Byzantina 3 Ioannes Christianus Engel in
cap. 28.
2 Anooymus Valachicus in Ms. antiq. Hist. Valachiae Part. 1.
Jalachico cap. 44. p. 166.
Cronica rominilor. Tom. I. 39

www.dacoromanica.ro
 610

unguresci chiar se véde ca ad pus pre Radul (III) fratele

luT Dan.,
Anna liT turcesc11 Inca clic : (Drip acéstea s'ad inturnat
sultanul Arnurat in Odrid, unde venind ai audit desdinarea
voevoduluT Valahiel; pentru acéia ducend o;tile in Vlala-
hia, i pradand tOta éra cu mare dobandd s'air inturnat
iards1 in OdriO. ,
Asisderea 8crie i Podesta 2, Ci t1.1 vegT anul 1421, pentru
cd, de vom urma luT Vindec i annalilor turcesci, jefuirea
tailor Valahiel i Barse1 nu s'ad intamplat la anul 1421,
ci la anul 1425.
Anal 1426. Plinindu-se trevga saii incetarea de la arme,
carea o fãcuse Sitismund craiul Ungarie1 cu Amurat II in
anul 1424, in anul acésta 1426 vr6nd se ajute pre Dan III
domnul ValahieT, s'air gdtit la rAzboi i aü scris la Vla-
dislav craiul Poloniel pentru ajutoriti, despre care ajutorid
asa scrie Cromer1: Vladislav in vrémea acéia din bodril
RussieT, carea iaste supt stapanirea Poloniel spre amiac;11,
aü trimis intru ajutorig chessariulul Sitismund improtiva
turcilor cind mil de ostas1 cdlaret1 supt povatuirea luT Co-
bilenie Grimalie prefectuluT difi Sanoten. CariT venind pand la
Brdila, doao turn air rèmas acolo cu romaniT (mol-
dovéniT) cariT i eT din porunca craiuluT dupd legatura aü
lost de fatd, asteptand pre chesariul mal indelung, de cum
se pusese terminul. lard dupd ce afl inteles, cä nu va veni,
impedecat find cu lucrurile Bohemiel s'au inturnat cu tabara
cu liniste indarapt, precum s'ati fost dus.)
Legarura ca moldovenir, se ajute pre ungurT asupra tur-
cilor s'au fost facut in anul 1412, precurn potT vedea la
anul acela. Drept acéia vrênd Sitismund in anul de acum
se ajute pre Dan III domnul Valahiel, moldovéniT nu s'ail
' Annales Turcici a Leunclavio Baptista Podesta Part. 1. cap. 9.
versi ad ann. Hegirae 827, qui est 2 Martinus Cromerus libr. 19.
Christi. Domini 1425. Ioannes p. 292.

www.dacoromanica.ro
 611

tras indarapt, totusl Sitismund nu drept an vrut se lucre

cu densiT in anul 1429, cum voi0 areta acolo.
Anal 1427. Aci qice prea vestitul Enghel ': t Stismund s'ail
aretat la sfarsitul anului 1426 in Ard61 si inaintea ernel
an intrat in Valahia, de unde dand comnanda luI Ioann
de Marot, s'ati inturnat in Ardél de ernat, Ioann de
Marot s'aft folosit de vremea cea improtivitOre turcilor, i-ati
fugarit din Valahia, ail infranat pre boerii, caril tinea cu
Radul, si intru atata an curatit téra de nernicY, cat prima-
vara, cand an intrat Sitismund intr ensa, lesne an putut
aserja in scaun iaras pre Dan.* Rana aci prea vestitul En-
ghel, si nu mil; dara anonymul romanesc 2 destul de ren
lucra, cand scrie lucrurile, ce se tin de anul 1430, la a-
nul de acum 1427, find inca Vlad san Vladislav III, (al-
mintrelea Dracula, fiTul lui Mircea I) pe vremea acésta in
serbirea acesta a luI Ioann Paleolog imperatului din Tarigrad.
Radul acesta fratele luI Dan III si filul luI Dan II, ca-
rele iaste in rand Radul III, va veni iaras inainte la anul
1430, cand si pre el l'an omorit Dracula.
Anal 1428. In anul acesta Sitismund craiul Ungariel, su-
metindu-se de norocul, ce an avut in Valahia in anul trecut,
iaras s'an radicat cu Oste asupra lul Amurat If, imperatului
turcesc, dara f6rte s'an biruit in Serbia la Golumbat, pre-
cum marturisesc istoricil unguresc13 impreuna cu Enghe14.
Anal 1429. Sitismund craiul Ungariel perclend bataia de
la Golumbat in anul trecut, cu ravna aft ravnit se's1 in-
Orcà paguba prin stricarea betilor Moldoveni, ci nemica
an ispravit pentru pricina, carea asa o scrie Dlugos 5 «Vla-
dislav craiul Poloniel petrecénd Craciunul din anul 1429
1 Ioann. Christ. Engel in antiq. de Reva f. 30. Timon 1 60. et
historia Valachiae Part. 1 p. 166. Podlusani p. 179.
4 Joann. Christ. Engel in antiq.
2 Anonymus Valachicus in Ms. hist. Moldaviae p. 118.
Valachico cap. 44. 5 Ioannes Dlugossius in Historia
8 Thuroczius f. 221, seq. Petrus Polonica Lib. 11. ad ann. 1429.

www.dacoromanica.ro
 612

in Grodno din Litvania, prin obicinuitele locuri s'aa dus

in Lutco pre Bobotézd, se tind adunare cu Sitismund che-
sariul i craiul Ungariet ; dilele, ce aU urmat,
s'aU tinut sfaturi. Sfatul chesariului i craiului UngarieT a-
vea casä osebitd ; sfatul craiului Poloniei altd cast, i sfatul
lul Alexandru Vitold povdtuitoriul Litvaniel a treia casa;
pi preste fiesce-carele sfat era mai mare printul sea cer-
cendu'si folosul se0. Chesariul Sitismund trimetend niscarl
prelati si baroni la Vladislav craiul Poloniel Pal cercat pre
el, cm in vara viit6re sá se radice asupra Moldovei, dupa
tocrnelele i legaturile céle de densul facute si cu jurdmint
intdrite mai 'nainte, care le si areta in original, si mdzA.-
lind pe printii eil, (era dup. orAnduiala intre densil fa-
cutd, (adecd in anul 1412) se o impartd.) Solii intre mal
multe pricinT bdga vind moldovenilor, cd eu cu domnii lor
nimenui sant credinciosi, i tuturor sant protivnici, trdind
numal cu furtul, cd au cuprins locurile céle mai bune, fu-
gdrind pre ldcuitoril i mosteniT cel adeverati; i ca lui Si-
tismund in contra turcilor n'att vrut a't trimite ajutori4.
Céreril acestia s'atl respuns prin craiul Vladislav : «CA. nu
iaste drept a se scula asupra romanilor, carii sant crestinl
pi ascultatori de craiul i craimea Poloniel, fail de vre o
pricina si cd ar fi crudime varvarescd a imponcisa armele
in inimile celor supu,I poruncilor, dintre caril de si triesc
veunil cu furtul si cu rdpirea, dar acesta nu se pote dice
de toti. lard, cä Wail m9rs intru ajutoriti asupra turcilor,
nu se pot vinatui; pentru cä din porunca craiului pre a-
nul i dioa fagaduitd s'ail unit cu Ostea cea crdiascd, pi au
mers pand la Dundre, de unde mai dupa doao luni aü tre-
buit sa se intOrne; mai de yin& iaste Sitismund, carde
pre dioa pus& n'ah venit, find lucrul lui.* Asa s'ag respuns
liii Sitismund, carele cu ravnd aprinsd ravnea impdrtirea
Moldovel, inaintea mai multor i alesT boéri moldovenesci,
cad! aU vedut i acuma statornicia, i credinta craiului
Vladislav i alor : i mdcar cd vr'o cate-va ile s'aU

www.dacoromanica.ro
 613

petrecut in sfada ac6sta, necldtirea craiului Vladislav tatusi

ail invins mai pre urrnd, si craiul Sitismund all fost silit
a se ldsa de pofta sa, si a urzi altele cu mult mai primij-
diOse craimei PolonieI.*
Mal 'nainte de a se intampla, care le-am scris mai in
sus, adeca in 5 fevruarie din anul de la pldsmuirea lumil
16957, carele iaste de la Hs. 1429, ail dat Alexandru I,
domnul Moldovei un hrisov prin carele ail intdrit gimata-
tatea satulul Vicsani lui Ivasco Dragomir, precum i se da-
duse prin fatal lui Giurge Dragomir, dupa cum aratd prea
vestitul Enghel 1.
AIM 1430. La anul in carele ail luat turcil Thessalonica de
la Venetiani, adecd la anul 1430 despre Dan HI, si Vlad sati
Vladislav iards III, almintrelea numit Dracula, domnil Va-
lahieI, asa scrie [Duca] 2: In vrémea acéia unul dintre fiii
cei din tiitOre aT WI Mircea Vodd al Valahiel (de caril multi
aa avut, fiind fOrte dat spre curvie) au esit din Tarigrad,
uncle 16.cuise in curtea imperatului Ioann in haine militd-
rescI si se insotise cu mai multi feclori de romdnl, caril
1us6se in Tarigrad, si tot-deauna era gata a face resvrätiri.
Pre acesta ei rail adus intr'o cetate a Valahiel, si la ei a-
dundndu-se mal mu10, mare bste s'aik radicat, find n6mu1
românesc plecat spre acéia, ca sd se scOle asupra printilor
s61. Romanilor le era atuucT domn Dan nepot de frate lui
Mircea Vodd iards din Dan näscut. (V&A anul
1420). Ci sä ne inturndm la Dracula, cad asa se chiarna
flind reil din fire. Acesta ail invins pre Dan si i-ail tdiat
capul, cuprinclend Ora parintelui sëll. Fapta acésta nu o
ail suferit Amurat, ci av'end la sine pre fratele lui Dan l'au
numit print, si dându'i osti l'aU trimis in Valahia. Dracula
batêndu-se vitejOsce ail biruit pre asupritorl, i-au fugarit,
si tdind pre fratele lui Dan, i.ail stins si aa cuprins Ora.)
' Ioann. Christ. Engel in Historia i 2 Ducas in Historia Byzantina
Moldaviae P 1 p 75. Cap. 29.

www.dacoromanica.ro
 614

Pana aci Duca : paguba, ca nu numésce pe fratele lul

Dan III, despre carele vec,11 anul 1425.
Care le scriseit din Duca, le aduce si prea vestitul En-
ghel 1, iara annalil bes6ricel din Brase'il 2 clic: «In anul
1430, Sitismund, murind voevodul Dan, ail intrat cu ar-
delénil in Valahia sa se bata cu nernicil.) Adaoga Turo-
tie3, «ca putin ail ispravit Sitismund cu intrarea acésta;
pentru ca Dracula aU remas domn in Valahia. ,
Iaras prea vestitul Enghel4 scrie despre Moldova clicend :
«In anul 1430, at murit Vitold domnul Litvaniei si al Po-
doliel ; urmatoriul lin Svidrigail, ail vrut se tina si Podo-
lia cu Litvania, si drept acéia s'ati sculat cu razboiil asu-
pra lésilor. Ajutatorit i-ail fost Alexandru domnul MoldoveT.
Alexandru se véde a se fi radicat langa Svidrigail una, cA
era de o lége cu el ; alta pentru banT ; a treia, ea se mos'
ten6scä de pururea Pocutia».
Anal 1431. La anul trecut am arètat din Duca, ce s'at
intamplat intre Dan III si Vlad sat Vladislav iaras III, dom-
nil Valahiel ; acéia Inca s'at araat, Ca Sitismund craiut
Ungariel numal in zadar aii fost trecut in Valabia impro'-
tiva lui Dracula in numitul an ; ci orl cum s'ati purtat Dra-
cula atuncI, la anul de acum prea Imstitul Enghel 5 din
Vindec, carele tocma intru acelaA timp traia, asa scrie des-
pre densul: «Cand s'ail dus craiul Sitismund intru ince-
putul anuluT 1431, in Nirenberg (cetatea Germaniel) dupa
cum scrie Vindec : «ail mers la dénsul solie din Valahia,
precum at murit voevodul Dan, si téra i-au trimis un
vitel, dupa obicéiul eil si s'ail rugat de craiul se le dee alt
Voda.) (la acéstea insémna Enghel dicênd): Purtätoriul vi-

' loannes Christianus Engel in 4 Idem Engel in antiq. Hist.

antiq. Historia Valachiae Part. 1. Moldaviae p. 119.
p. 167. 5 Ioannes Christ. Engel in an-
2 Annales Templi Coronensis. tiq. Historia Valachiae Part. 1.
8 Thuroczius f. 231. p. 167.

www.dacoromanica.ro
 615

teluluI ail trebuit se fie insus Vlad, carele vrea sa se in-

taresca in domnie si prin craiul Ungaria DecI iarasl scrie
Vindec : (S'ail socotit Sitismund si fiind langa dênsul mat
de multa vréme fliul lul Pongrat celuI intelept, din indem-
nul acestuia -- pre Mann Vlad rail fAcut domn in
Valahia cea mare si cea mica däruindu'l cu stemmele sag
timiriul cinuluI celuI dracesc, ordinis Draconis, ---).
(La care qice Enghel) ; Numele Dracula 'Ate di Fail ca-
patat Vlad Voda maI intaiil de la timiriul cinuluI celul dra-
cese, care Pail purtat cu sine in Valahia, ci dupa aceia
s'ail facut vrednic de un name ca acela, prin asprimea sa).
Eil inca nu me improtivesc intru, acésta prea vestitulul
Enghel; pentru ca deamarantul cercand lucrul, la istoriciI
cel vechl pre Vlad sail Vladislav III maI 'nainte de anul
1431, nu'l afiu numit Dracula, fara numaI la Duca, ci a-
cesta Inca maI tarclia ail scris cuvintele, care le-am adus
la anul trecut.
Despre faptele luI Alexandru I, domnuluI Moldovel, care
numal pre scurt le-am atins la anul trecut, asa scrie Dlu-
gos1 la anul de acum, de carele se si tin: «Asemenea rana
ail primit si de la roman! in vrémea acéia craimea Polo-
niet Pentru ca Alexandru voevodul Moldovel, macar ca era
craesc si legat craimeI, sil era daruite si inscrise in feud
prin craiul Vladislav, si prin craimea PolonieI cetatile Po-
dolie!, adeca TecimuI, Criielovul si Nemtul cu tinuturile sale,
ca cu atata se fie maI credincios; totusI s'ati fäcut nemul-
tamitoriu, stricat Hind prin darurile céle multe care i se
trimetea prin Svidrigail povatnitoriul LitvanieI, si cercand
voia si placerea WI, pre carele il scia a fi fOrte iubitoriil
de légea grecesca, de carea se tinea si voevodul cu totl
supusiI seI. Voevodul acesta strangendu'sl &Ste ostile, pana
cand batea craiul Vladislav cetatea Lucico, nicT se nadaia
de una ca acesta, ail intrat in Podolia si Russia, care era

I Ioannes Dlugosins Lib. 11 ad annum Christi 1431.

www.dacoromanica.ro
 616

supuse crAimel polonesci, i fArd de mild ail jefuit tinutu-

rile Sniatinulul, Haliclulul si al Cameneculul ducend marl
pracrt de Omenl, de dobitOce, si de alte féliurI. Cat s'au au-
clit acésta in Ostea crdiascd, Indata atil trimis craiul pre
Theodoric Mihail de ivIusilo, pe fratil de BuclacI cu a11 15.-
cuitorI din Podolia si Russia, cariI aU venit in Podolia cu
mare grabd, si afiand Ostea liii Alexandru vodA, Imprd-
stiatd la prada o aQ lovit fArd de veste, o aü fugarit si aU
luat inddrapt tOtt prada. Pre multi ai tdiat In fug., si pre
mal multI aO prins. Ci i Insus Alexandru vodd, carele scd-
pase cu fuga, din area, carea o avea pentru gresala asu-
pra craiulul Vladislav si a crAimeI lesescl, s'at bolnavit si
nu indelung aü trait dupd aceia.).
Asisderea scriil Cromer 1, Miron 1egofetu12 i Stricovski 8 ;
dara eü me mir de Stricovski, cad scrie, cd fratil de Bu-
clad aü fost tAtaril din Bug lac, cand tatariI pe vrémea ace-
sta Inca nu cuprinsese Bessarabia, carea apol s'at numit
si rand astacil se numesce Bug lac. Insa Alexandru vodd
tot nu s'ail supus In anul de acum lésilor, cum se va a-
rata la anul viitorba.
Anul 1432. La anul acesta asa scrie preavestitul Enghe14:
dn anul 1432 Theodor princul din Ostrog iaras ail dus
1ntru ajutoriul ful Svidrigail tAtarI i moldoveni, dard aü
perdut intr'o bdtaie asupra craiuluT Vladislav 12 stegurI.
Biruin(a acesta a craiuluI aü fost pricina, de Alexandru ia-
rä i s'au supus». Eu cjic: de Alexandru I domnul Moldo-
veI iards s'ati impAcat cu Vladistav II craiul Poloniel; pen-
tru a nu till a fi supunere, ci numal impAcare, cand ne-
scine nu perde ce aU avut maT 'nainte, far& numal nu se
poftesce de la densul, ca se platesca pagubele, care le-au
facut. Jana hrisovul craiulul Vladislav Iagbello, carele se a-
' Martinus Cronnerus Lib. 20 3 Strykovski ad ann. 1431.
p. 304. 4 Ioann. Christ. Engel in antiq.
2 Constans Miron in Ms. Va-
lachico. Historia Moldaviae p. 119.

www.dacoromanica.ro
 617
/V

duce de Doghiel 1 si iaste dat in anul 1433, acésta, care o

diseid chiar o arata: drept aceia prea vestitul Enghel nu
trebuia se facet supus pre Alexandru, nicl trebuia se mute
anul hrisovulul ; pentru ca hrisovul s'ad dat in anul, in ca-
rele ail reposat Alexandru ; iara cum ca Alexandru n'ad
reposat in anul 1432, ci in anul 1433, void areta la anul
indata urmatorid. Cu mult mal red s'ad intamplat ardelé-
nilor in anul 1432 pentru ca Amurat II iarAs ad pradat
téra Barsel 2.
Amtl 1433. Ca se descalcesc céle de prea vestitulu Enghel
incalcite, la anul de acum void aduce qisele avtorilor, pre
caril el n'ad vrut se'l urme din cuvint in cuvint; apol it1
void spune si judecata mea. Asa dara dice Dlugos3: «In vara
de acum, in carea se facea acéstea (adeca in anul 1433),
Alexandru voevodul Moldovel, carele red ad respuns Jul
Vladislav craiulul Poloniel pentru facerile de bine céle multe,
ajutand pre dujmanul luI, ad murit : si intre dol feciorl al
lul, intre Elia si Stefan, cariT ad fost nascutl din doao mu-
rnenl, mare pricina s'ad starnit, carele trebue se domnésca
in locul tatane-sed. Ci find Elia cel mai mare, si de tatal
sal, Inca pan& cdnd traia, numit urmatorid, lesne ad cu-
prins domnia Moldovel, si lepadand pre fratele seri Stefan,
pre muma lul o ad inecat. Iara Stefan fugind de fata fra-
telul sea, si nazuind la munténi (adeca la Dracula), pre a-
cestea lesne i-ad tras in partea sa, cacl ent fOrte istet la
fire: ci si la imperatul turcesc at nazuit, si dobandind a-
jutorit, s'ad inturnat in Moldova. Carea intelegendu-o Elia,
§1-ad strans Vita Ostea, si ad intimpinat pre Stefan, nä-
dejduind ca lesne va invinje, find ca numal strein1 avea
cu sine. Dara, find ca némul romanesc, carele se créde a
fi prasit din Italia, si a fi cuprins de la slavl paminturile
1 Dogiel in codice Dipl. Polo - ad. h. an. Sigler f. 57. Timon,
niae tom. I. p. 601. f. 61.
2 Annales Templi Coronensis 3 Dlugos. Lib. 11. ad. ann. 1433.

www.dacoromanica.ro
 618

céle prea roditOre, iaste din firea sa istet la minte, soco-

tind, Ca Elia iaste nebunatec si usor la fire, pl-a6 tutors i-
n ima de la densul spre Stefan, gandind ca el maI bine va
ocarmui téra. Intampinandu-se asa dara ambe ()stile, i ba-
tendu-se mal tOtâ clioa, Elia s'ail parasit de al seI si de abia
aü scapat cu fuga. ht.& Ostea WI Elia, luand afar& pi%) pu-
tinI, cariT se temea de Stetan, tOta s'au supus luI Stefan,
putini urmand pre Elia, si pre Stefan, ca pre un barbat
rescopt la fire si intelept, l'aq priimit domn si printip. Iara
Elia temendu-se, ca nu cum-va Stefan pentru inecarea ma-
ne-sa se fact ceva mal aspru asupra luI, asupra muerel si
asupra pruncilor lul, cu muérea sa, cu pruncil set i cu
tOta avutia sa, nu s'au onrit panb. in Po Ionia, la craiul
Vladislav, carele atund mergend din Prizisov in Nepole-
mita pe clioa säntuluI Martin cu prelatiI i baronil seT, a-
colo se sfatuia pentru trebile terii. Pre carele craiul Vla-
dislav ca pre un spalmantat din fug laO priimit si cu multe
darurI ca pre un misel Pau mangaiat. Au urmat indata si
de la Stefan formOsa solie, cu darurI la craiul Vladislav,
cerend ca se nu'l tina nimica, si frateluT seri luI Elia se
nu'l dea ajutoriO, cacT iaste gata dupa obiceiul mal ma-
rilor seT se jOre si se fie ascultatoriu intru tOte. Acestea
cernendu-se in sfatul tereT, le-an placut, ca pre Elia se'l
tina in Po Ionia dandul orase si sate spre vietuirea cu
cinste, si de la Stefan se priimesca juramintul de credinta,
ca cu atata maI credincios i maT ascultatoriil se faca pre
Stefan. Dupa ce ati dat craiul luT Elia curtl, orase si sate,
dupa oranduiala sfatuluT, ca se pcita trai domnésce, Elia
lasand pre totI aI seT, ati fugit pre ascuns, dara din fuga
l'aU prins nobilul Ioann Cola, si Fan clus inapoi la craiul,
carele drept acéia din sfatul consiliarilor sel l'a0 dat liii
Petru Safranet palatinuluT Sandomirulul i capitanuluI Si-
ridieL ca se'l tina inchis in Siraclia. i s'ail pAclit i inut
in Siradia multa vréme, i tOte II era slobode afara de e-
sire. Acolo petrecea si mudrea lul cu pruncil. Care lucru

www.dacoromanica.ro
 619

inru atata at1 tras pre Stefan in partea craiulul si a craimeT,

cat tOte poruncile le plinea cu mare sirguinte. Pentru aceia
dupa scurt timp Ostea tatärësca, carea vrea se treed* In
Russia si Polonia, nu numal o aU oprit, ci batêndu-se cu
turcil i-au si invins. Afard de acéia Bratlavul din Podolia,
carea cetate o cuprins6se rutenil, luandu'l l'aa dat craiului
Vladislav craimel; carea cetate de atund s'aU incredintat
i
prin craiul Vladislav lui Derslav Vlostovschi, se o tina.
Cad mdcar cd Elia vodd avea muére pre Maria sora So-
fie'f crdésel Poloniei, totusT mai mult s'ati pretuit lucrul de
obste, de cat cumnatia.
Cromer dice 1: «In Nepolernita era craiul Vladislav, unde
poruncise, sd se faca adunare de téra pe clioa S. Martin.
Acolo au venit Elia filul luT Alexandru palatinului Moldovei
celui reposat fugdrit din domnie prin fratele sal cel mai
tiner Stefan, cerend ajutoriul craiulur i fdgaduindu-se, ca
va 41 credincios craiului, pruncilor lui si craimei. Sosit-au
dupd densul i solia fratelui set) Stefan cu daruri stralucite.
Urmand pre craiul pand in Lancicia i poftind, Ca mai bine
se tind craiul langa el de cat langd fratele lui carele tu-
turor era neplacut. Pentru cä va fi si el, ca mai marii sel,
supt clientela polonilor. lard gresala si pagubele, care facuse
tatdl se0 in Podolia, mai inainte de mOrte, se le iarte cra-
iul. Avea Elia muére pre sora SofieT, ci socotindu-se lucrul,
tuturor sf6tnici1or le-ag placut, ca Stefan, pre carele ii iubea
némul, dupd ce va jura creditnä craiului i craimei, se tina.
Moldova si tinutul Sepenicului cu Hotimul, Tetiumul
Iftnelovia cu cadinta vecinica se le dobandesca indartipt.
Tara, lui Elia, ca cu atata mai tare sa sa tin& Stefan supt
ascultare de frica luT, i s'att dat prin craiul mosil in Po-
Ionia. Ci ne'ndestulandu-se el cu acélea, i ravnind dornnia
parintescd, s'aa dus indarapt din fuga, s'ati tinut supt paza
de cinste impreuna cu muérea i prunciT. lard Stefan

1 Cromerus Lib. 20. p. 310.

www.dacoromanica.ro
 620

dupa tocrnéla at jurat inaintea solilor craesc1 in Sucéva si

aa fagaduit, cà va merge si in Russia, and va avea po-
runca., si iaras va jura. Dupa acëia preste putin, ca se
mul(emesca craiuluT, ail infranat pre tatarl de la ntivalirea
in tinuturile lesesci, si Vratislavia cuprincjend-o, o ati dat
iarasi craiului.)
Miron logofatul 1 tocma asa scrie, ca Dlugos, numai cat
adaoga, ca bataia cea dintalt" s'ail intamplat la Lolomnic;
el gresésce, cand num6sce pre muérea luI Elia, Sofia, si
(lice, ca a6 lost sora cu Vladislav Iaghello : pentru ca acésta
s'ail chemat Maria si ail fost sora cu Sofia fata lul Andrei('
duxului Chioviel, si a patra muCre a lul Vladislav Iaghello.
Iara la sfarsit clice : «Acest Alexandru voda at" domnit 32 de
ani si 8 luni, si multe lucrurl bune ail facut aid in téra ;
entru care pre urma téra 1-aLl clis Alexandru cel mare.)
Doghiel2 inca acéstea hrisOve, sa0 se clic mai bine acéstea
extracturi ale hrisOvelor din anul 1433, aduce :
«In anul 1433 Vladislav craiul Poloniei iarta pre Alexandru
palatinul Moldova pentru ca ail stricat pacea si at facut
ruulte pa gube.
tin anul 1433, hrisov in carele se cuprinde omagiul cel
de Elia Palatinul Moldovel facut craiului Vladislav si craimel
Poloniel in 3 lunie.
«In anul 1433, sfétnicil craimeT Polonie'l intaresc legaturile,
carele s'ail facut pin Mihail Buciatchi castellanul si capi-
tanul din Hallitia intre craiul Vladislav,, mosténil lui si
craimea Poloniel , si intre Stefan palatinul MoldoveT , si
mosténil lui, dimpreuna cu omagiul cel de 6nsus palatinul
facut craiulul si craimeT Poloniel.
«In anul 1433, Vladislav craiul PolonieT, intarésce pre
Stefan palatinul in mo;itenirea Moldovei, si daruésce Ter-
zonul, Hmielovul, si tinuturile dintre Sniatin si Sepin, care

1 Constans Miron, in chronico 2 Dogiel in Codice Dipl. Poloniae

ris. Valachico. tom. 1. p. 61.

www.dacoromanica.ro
 621

ati marginile sale de la caul Potocin, pan& la mare rad

NistruluT. Dat in Lantitia in 13. Dechemvrie.,
TOte cate le aduseiü aci, iard maT vartos hrisOvele de
la Doghiel, sant mdrturiT nemiscate. Cum p6te dad, scrie
prea vestitul Enghel1 asa : «Elia n'aU putut cu liniste domni
un an intreg singur, un an si noao lunT s'air rdzboit cu
Stefan, si aft domnit impreund cu densul opt anT, adeca aü
domnit preste tot ca la un-sprè-cléce an'', de la 1433-1444,
«Alexandru a ldsat diva sine, afard de vr'o catj-va
prunci din tiitori, doT feciorT din doao legiuite mueri, adeca
pre Elia si pre .Stefan. Elia aci trebuit se nu fie asa de
harnic de a dornni ca Stefan, al caruia hrisov din 9 No-
emvrie 1433 sail 6941, inca custä, prin carele aft ddruit
boériulul Danco satul Fra.15.4 Aft i cercat Stefan Inca in
anul 1432 bund-voir0 1éi1or, prin juramintul ce l'aa facut
in Sucéva. Ci Elia era, carele trebuia se domnéscd dupa
vrérea Wane sèft, i muérea WI era sord cu crdiassa din Po-
Ionia , pentru acéia prin poloni Inca s'aa cunoscut domn
Moldova De Doghiel se aduce un hrispV din 3 Iunie 1433
in carele se cuprinde omagiul lul, cel si de Iaghello priimit.
Ci mastiha luT Ringalla sora lui Iaghello, s'au nevoit, se tin&
o parte a Moldovel pentru Stefan fiiul sal. Elia pentru a-
céia o act inecat. Fiiul eiT Stefan s'aa depdrtat in Turchia,
si aft adus ajutoriu turcesc cu cine s. C. I.
In trei punturT gresesce aci prea vestitul Enghel: intaiu,
ca sä improtivésce sie ensus, cad pune mOrtea id( Alexan-
dru I la anul trecut, i totusl pre Elia, carele indata ne-
curmat aft urmat tatane-s60, in anul acesta It clice a fi
inceput intaias data a domni; ci acésta o face, numal ca
se's arate arama asupra luT Doghiel, carele n'aU scris alta,
lard numaT ce aft gasit In Arhiv: a dooa, cd. pre Ringala
o face mumd. lul Stefan III, despre care vecli ce am scris.
la anul 1421 : a treia, Ca numal din mintea sa 4ice, cd.

Ioann. Christ. Engel in antiq. Historia Moldaviae p. 122.

www.dacoromanica.ro
 622

Stefan III, aa ndzuit la turd, si tace pre munten1 saa nuI

baga in vre o samd. Ci tu tine acéle, care le clic martu-
rile ma! sus aduse, si nu te mira de incalcelele prea ye-
stitulul Enghel; cad omul, carele'se apuca de multe, ca si
el lesne p6te gresi.
Anul 1434. Stefan III domnul Moldovel, precum se véde
la Doghiel 1, in anul de acum prin un hrisov marturisind,
Ca el in anul trecut a jurat credin(a Craiului lesesc ina-
intea luI IfihaiI Buciatchi, aa trirnis Omenii set cu densul,
pre call! asteptandui Vladislav II, saa Iaghello , precum
scrie Miron logofdtul 2, la targusorul Grodec nu departe de
Liov, aa mas supt cort, ca se asculte privighitorile si find
prima-vara acéia recorOsa, ati recit nOptea i ati calut in
frigurI cu lungOre, din care nu s'aa ma! tdmacluit, ci ail
murit in luna lui Maia, intru al caruia loc ati urmat fiiul
lui c31 mai mare Vladislav IIT, carele dupa acéia s'aa facut
crab.) UngarieT, i aa perit la Varna in anul 14. La in-
coronarea luI Vladislav III, precum scrie Stricovschi 3 ail
fost de fatd si solil lul Stefan III.
Anul 1435. «Dupa incoronarea sa, Vladislav craiul lesesc,
lice Miron 1ogofatul 4 in anul 1435, s'ati pogork la Sirad
pentru Saimul (adunarea Orel) : iarä o samd de boerI le-
sesd, preteniI la! Ilias voda, aa poftit ca craiul se slo-
!Ada de la opreld pre Ilias, ci craiul n'aa voit ; cad agIun-
sése Stefan voda cu soli! sei si la acest craiti. Iar. curend
diva aceia, cu scirea starosteluI SiraduluT, orI cum scria
unii din nepaza strejarilor, ce era päzitoril luI IIia, aft scapat
din cetate Ilias si ati intrat in Vra, de aa turburat o parte
asupra lul Stefan voda; ci esind Stefan inainte la Pociraga,

Mathias Dogiel in Cod. Dipl. 8 Strikovski Lib. 16. § 1.

Po Ionian tom. 1. p. 601.
2Constans Miron Longotheta
2 Constans Miron in Chronico
Ms. Valachico. in Mss. Chronico Valachico.

www.dacoromanica.ro
 623

iards nenorocirea lul Bias vodd ad fost, cAci i acolo au

remas invins.*
Asisderea scrid D1ugos1 si Cromer 2, iard Miron adaogd,
cd tot intru acesta an s'ad Mut si la Piperesci si iards
ad perdut Elia ; dard ed nu pocid créde, pc,ntru cd sd gà-
ssce la Doghiel3 esrtaçtul acesta :
«In anul 1435, palatinul Elia mdrturisésce, cd s'ad im-
pdcat cu fratele sèd Stefan, si dimpreund cu el fagaduesce
credintä lui Vladislav craiuluI Poloniel.,
Tot acolo all estract sund asa :
«Omagiul palatinului Elia, carele rad fAcut craiului si
crdimei Polonield)
Din care estracturl eti inchid, c la PiperescI bAtaia intre
densii ad fost dubid, si pentru acéia s'ati impdcat, si s'ad
fdcut impdrtirea Moldovei carea o void spune la anul viitorid.
La anul acesta despre Dracula, sad Vlad, sad Vladislav III,
domnul Terei MuntenescI asa scrie Duca4: «Dracula voe-
vodul Valahiel, trecend i preste mare ad mers la impëratul
Amurat in Prusa, i inchinându-se ad mArturisit, cd-T iaste
supus, si Pad Incredintat cal va ingadui se tr6cd prin Va-
lahia, ori and va vrea se me'rga asupra Ungariel, va
povdtui pAnd la otarele Germaniel i Russiel. De atAtea
fagaduinte pornit fiind Amura't l'ad pus cu sine la masa,
si cinstindu'l si pre el si pre sotiile lul, carii era mai multi
de trel sate, cu multe darurl, pretenésce i-ati slobogit.)
La care cuvinte qice Stritter5: «Cum cd Amurat s'ad
bdtut cu Caramanul in anul 1435, arata talcuitoriul in mar-
gine ; iard cum cd c6le ce s'ad cps aci despre Dracula, s'ail
intAmplat cu putin mai inainte de rdzboiul acesta, (lice
Duca.
Hrisovul de la Cornides6 aratd, cd imp6ratul Sitismund
I Dlugossius Lib. 12, ad ann. Ducas p. 114.
1435. 5 Stritterus Valachicorum § 25.
2 Cromerus Lib. 21, p. 316. 6 Dogiel Cornides Dipl. torn. III
8 Dogiel tom. 1. p. 601. p. 18.

www.dacoromanica.ro
 624

a doau cji dupd sërbätelrea S. Grigorie Dialogulul in anul

de acum din Poson aa intdrit tOte privileghiOnele sasilor
din Ardél, infruntand de fata pre voevodul Ardélulul Ladis-
lav Ciachi, cad le-ail vatamat.
Evghenie IV papa de la Roma Inca aü scris in anul 1435,
in luna lul Martie din Florentia lul Grigorie mitropolituluI
Moldovel o epistold, al cd.ria estract asa sun& la Aloisie
Gverra 1
Grigorie arhiepiscopul Moldovlahiel priimindu-se cu tad
,cinstea de patriarhul Evghenie, i-ail fagaduit de faca, ca va
tinea- deplin tOte obiciaiurile beséricel Rornet Atunci Evghe-
nie aft dobandit mare nädéjde ca se vor putea aduce toti
cei de legea grecésca, carii era supt stapanirea arhiepisco-
pului, ca se marturisésca acéias credinta. Drept acOia, a-
céias marturisire se o poftéscd. Grigorie de la aI sël in cat
aste i pentru purcéderea Duhulul sant, si pentru valfa be-
séricel RomeI s. c.) Din carea epistold potil culOge, Ca mi-
tropolitul Damian, carele aii iscalit in soborul de la Flo-
rentia, aU urmat lut Urigorie. Epistola acesta se aduce si
de Rainald 2 si de Lecvien 3.
Anal 1436. La anul acesta asa scrie Cromer 4 despre Mol-
dova : 4 Ded sfada dintre dot frati moldovdni o aü asezat
craiul Vladislav III atund prin soil, asa impartind téra in-
tre dênil, ca partea de Mos de langa mare, care se chiamk
Bessarabia, unde sant cetatile Bialogradul i Chilia, se fie
a lul Stefan ; iara cea de sus, adeca cea dintre apus, si
mai vecind de rus1 cu Sucéva cetatea cea mai de frunte,
se fie a luI Elia, si Elia fdra de zahava ati venit in Liov,
si impreund cu boéril s61 aU jurat craiulul, carele era de
fald imbrdcat in haine craescI, ca va remanea credincios
supt clientele lui i supt a urmatorilor lul, iara jurand
1 Aloysius Guerra in Epitome 8 Lequien in Oriente Christians
Constit. Pontif. tom. 2. p. 531. tom. 1. p. 1251.
2 Raynaldus ad ann. 1436 Nr. 27. 4 Cromerus Lib. 21. p. 317.

www.dacoromanica.ro
 625

stegul rat plecat la picibrele craiulul dupd. obicIaiü. FAO.-

duit'ati i ajutorig craiuluT in contra tuturor nemicilor. Dupd
carea fapta rädicandu'l craiul Fat sarutat, iard boérilor luI
le-au intins drépta se o serute, i aü poftit ca se'l dea E-
lia in fiesce care an in loc de tribut (haraciti) 100 de cal,
atatea panza de mdtase ce se chiarnä camhe, sail cum vreati
alp 400 de camhe, 400 de boy, 200 de care de moron,
de caril multi aduce Dundrea : macar cà unil clic cd boil
si pescil numal de cinste dat craiului de acea data.
bra. tinutul Sepenicului i diplomatul parintesc, prin carele
s'ati ddruit acela lui Stefan, l'au poftit inddrapt pentru pa-
gubele, care le-au fost facut Alexandru tatal lui in prefec-
turile din Colomeia i Sniatin : macar ca am aflat, cd in
anul acela, in carele au perit craiul Vladislav (III, la Varna)
s'ag dat cetatile tinutului acestuia prin Maria rnuérea lul
Elia, si prin parcalabul din Hotin lul Ioann din Tizov cas-
tellanului Cracoviel i luI Petru Odrovanz palatinulul Rus-
sia Deci cetatea Halitiei o ati dat craiul luI Elia, Wind cand
va trdi, pentru ale cdruia rugdciuni ail pus craiul arhiepis-
cop Liovului pre Ioann Odrovanz, s. c. Stefan Inca a-
rat4. prin solii sei, pre cara IT trimisése la craiul cu multe
daruri, cd si el vrea se facd asérnenea jurdmint craiuluI,
4 aducea vredniciile sale céle multe, ci nu scib pentru ce
n'au jurat mai inainte Stefan, dora eh jurase luI Elia fra-
telul WI in Bialograd. Dart dupd patru ani air jurat i Ste-
fan si Elia, fiesce care cu divanul sal aceluiasi craitp.
Asisderea scriti D1ugo 1
si Miron logofatul 2, Doghiel 3
'Inca aduce estractul acesta: tIn anul acesta 1436, con-
siliarii 11oldovel omagiul palatinului WI Elia, care l'ati fd-
cut craiulul Vladislav si crdimeI in Liov, ii intaresc i fa-
gaduesc ajutoriti in contra tuturor nemicilor cu trel-gecI si
cincl de peceti).
' Dlugos. lib. 12 ad. a. Chr. 1436.
2 Constans Miron in Chronico 3 Dogiel in Cod. dipl. tom. 1.
Valach. Ms. p. 601.
Cronica romeinilor. Torn. I. 40

www.dacoromanica.ro
 826

Despre Tera Romanesca asa scrie Duca 1 la anul de a-

pum : «Venind vara Amurat ail mers asupra Ungariel, si
trecend Dunärea la Nicopoiil Fag intimpinat Dracula, ca-
rele cu bucurie i-au dat binéte, si impreunandu'sl Ostea,
carea o avea cu sine, s'at tacut povAtuitorit lul Amurat:
si povatuindu'l cale de patru clile in Ungaria, t6te le-au a-
flat deserte. Pentru cä intelegend unguriT despre venirea
lul Amurat, pre 6menil din sate si din orasele céle mal
mid II purtase in cetati: drept acéia mergend turcil panl.
la Sibiiil, carele e dinträ cetätile céle mai de frunte ale
Ungariei, n'aii cutezat a'l bate. Chci vedend cetAtenii pre
turd cu mhnie ail esit, si pre multi i-atl thiat. Drept acéia
turciT s'ail inturnat povätuindu'l tot Dracula, de carele se
temea Amurat ca se nu amble cu inseldciune, si sosind la
Dunare iarhs o ail trecut).
Despre rhzboiul acesta al int Amurat scrie si Leuncla-
vie 2 dinprc unh cu Ismail Bulliald3 pre cariT II poti vedea.
Imperatul Sitismund si craiul Ungariei inch acest diplo-
mat ail dat in partea episcopului celui latinesc din Ardél4,
«Sitismund din mila lui Dumnecjeti imperatul romanilor
pururea Avgust §i craiul Ungariel, Bohemiei, DalmatieT,
Croatiei, s. c., credinciOlor nostri tuturor si fiesce chruia,
baronilor, n6rnesilor .si tuturor Ornenilor; de ori ce slat sail
trépth shnt, caril sant datorl a da dismä episcopului Arde-
lulul, in macar care comitat, sanälate si gratie! Grea jalbh
am primit, carea s'au dat mArimel nOstre in partea cinsti-
tulul in Hs. phrintelul domnuluT Gheorghie episcopului numi-
tel besérici a Ardélulul, si cuprinde in sine, ca sant trail
dintre voi, caril departandu-se de frica lui Dumnedeil, dis-
mele din rodurl, si din tot féliul de bucate, care s'ail o-
bicinuit a se plati cu banl igata numituluT domnulul epis-

' Di cas in Historia Byzantina 8 Ismael Bullialdus in Notis ad

cap. 30. Ducam.
4 Antonius Szeredai de Eppis.
2 Leuclavius Lib. 14. Transilvaniae p. 149.

www.dacoromanica.ro
 627

cop despre partea vOstra si din satele i bunurile vOstre,

nu i le plätiti lui sat dismasilor lui dupa orT ce cdreri, si
Inca si afurisanil, de care cu cerbice tare nicl samd bagati,
Mei cu cel mai marl i noi banT ai nostri, ce se bat in
craimea nOstra a Ungariei, nici cu alci banT de ai nostri,
ce se chiama Cvartling, ca se faca atata cat fac banii nos-
tri, cei mai mail, dupa tinerea decretului nostru care lu-
cru se face spre neplacérea nOstra, spre pierderea suflete-
lor, celor ce nu platesc, i spre mare paguba a numitului
domnului episcop, Dat in Praga in gioa dupa s6rba-
tOrea santuldi Egidie in anul D. 1436).
Prin diplomatul acesta, ca dismele sa se platesca cu
bani gata episcopului Gheorghie Lepes, acéia s'atl agonisit,
de prostii, carii nu avea banT, s'ati rescolit asupra néme-
silor din Ardél, cum se va aréta la anul indata urmatoriU.
Auld 1437. StOrcerea banilor cea prin Gheorghie Lepes
episcopul Ardélului facuta de la prosti pntru disme sati
cleciueli, cum s'ati araat la anula trecut, mai multe réle Eta
pricinuit In Arddl, de care 'Yana astacji nu sant mantuicl.
Pentru ca prostii cel de supt cjeciuiald si-aq ales mai in-
taia povatuitoriU pre Antonie Chis L, apol dupa perirea a-
cestuia pre öre-care Martin, si s'ag sculat asupra boérilor,
cari-I silea se platésca cu banl dismele; ci nobilil sati bo-
érii s'aft radicat cu drOia in contra prostilor i taind pre
povatuitorii lor, pe prostl i-au insemnat la Naze, la nas,
si la urechi, apol i-ad slobodit pre a casa 2 Suparandu-se
nobilil din Ardél pentru dése rescOlele prostilor, tot intru
acesta an s'ail adunat in Capalna, i themand pre sasil si
pre secuil din Ardél, acésta unire o aü facut intre sine a-
supra prostilor, precum arata Cornides 3 i Vagner 4.

1 Fasching Novae Daciae Part. 3. finius f. 401. seqq. Haner Reg.

12. 131. Hung. Period. 13, § 286 seq.
3 Daniel Cornides Mss. Dipl.
2 Annales Templi coronensis ad tom. 2. p. 125.
h. a. Thuroczius f. 235. seq. Bon- 4 Carolus Vagner in Dipl. Ms.

www.dacoromanica.ro
 628

«Not Lorand Lepes de Varaschezi vite-voevodul Ardé-

lulut curiOscem prin ac6stea inaintea tu,turor i celor de a-
cum i celor viitort, cd aclunându-ne not in orasul Cap &Ina
a doao cji dupà inältarea santel Crud cu mIritil Mihail
Iaccl de Cusal si cu Henric de Tama§ comitil secuil0r, din-
preund cu tott nobilil, cu sasil din sdpte i doao scaune
säsesd si a Bistritet, si cu läcuitoril tuturor scaunelor s6-
cuesci, i stringendu-ne ca se indreptam causele céle gréle
ale partilor acestora, intre numitit nobill, sast i secut a-
céstd fratésca unire o am randuit, si atingénd tott semnul
crucit Domnulut, ati jurat cd pururea vor tinea acésta : a-
deca ca santel cororit, i prea puterniculul print domnulul
domnulul Sitisrnund impératulut romanilor, i craiulul Un-
gariet, Bohemia, Dalmatiet, Croatiet, s. c., domnulul nostru
celut firesc i prea infricosat pururea it vor fi credincIosT,
pi vor sta improtiva tuturor vräjmasilor, macar de ce tréptd
vor fi, cariI se vor redica asupra cräimet acestia, i ati
jurat, cä nu se vor despOrti de la olaltä in apérarea erit
acestia, ci supt conditia acésta, cand prea puternicul prin-
tul pi domnul dornnul nostru Sitismund din mila Jul Dum-
neciell imp6ratul romanilor i craiul Ungariet, Bohemiel,
Da1t-1'140, ar vrea se laca ceva improtiva
Croatiel, s. c.
veunet dintru acéstea tret pArtl, adecd dintre nobilit, sasil
pi secuil, céle-lalte doao partt nu almintrelea ci ingenun-
chind se se nevoiascd a capdta gratie i mila la a treia,
nicI intr'alt typ sa indräznéscd al ajuta. Afara de acésta ati
ordnduit , ca atunct cand ar voi vr'una dintre numitele
partl sti se tabOrascd, acésta se o faca in timp de vara,
bätranil satulut celut mal de aprOpre se fie detorl a da zd-
harea celor tabaritt nu cu mat mare pret, färä numat ca
la satéril, i tabaritit Inca sd nu se traga de la plata. lard
orl eine va indrazni a vinde mat scump, prin judecatoriul
sèti sa nu se pedepsesca almintrelea, fart numat cu pier-
derea capului. Ail mat ordnduit, ca iarna se pad descaleca
in cetatl, orase si sate, si sd li se dea Was, ci supt con-

www.dacoromanica.ro
 629

ditia acdsta, ca fiesce-care nobil, sas sati secuiti, de ori ce

trépta va fi, gazdei sale sa nu'i faca vre o paguba ; iara ca-
rele va indrazni a pagubi pre salasluitoriul s61, pre acela
ludecatoriul cu povatuitoriul ostilor se'l pedepsésca dupa
legi, cu mOrte, saa cum II va fi vina. Iara de va fugi ser-
bul sai ostasul Ore-carui nobil, sas satt secuiü, domnul a-
celuia va trebui se pre ca n'aU fugit din sfatul i voia lui,
apoY jurand '41 'Ate face destul din bunurile celui fugit.
Preste acésta scOta parte de la povatuitoriul ostilor, c iaste
sters din regestrul ostasilor, si dupa acéia pre cel fugit ii
pedepsésca dupa vina lui unde va mai voi. AU' mai oran-
duit, tare sa se tina, ca de sa va intampla vr'o improtivire
sab jefuire intre nobilI, sasi i secui, i o parte va chiema
pre alta intru ajutoriti, partea chiemata se fie datdre a
porni a doao gi, i a calètori trel milurl in too, clioa, pana
va sosi, unde iaste chieinat ; iara care parte nu va plini
acésta, sa se pedepsesca, cu mOrte, .5i nu cu alta glOba.
Acésta Inca legiuit o ari randuit, si supt tare juramint o
an aseqat, ca lasand tOta pizma i sfada macar de ce fé-
lia ati fost intre cinstitul in Hs. parintele i domnul dom-
nul Gheorghie Lves episcopul ArdéluluT, capitulul beséricel
lul, si intre nobilI. sasi i secuI, acélea cu totul sa se stérga
Isi stanga, nicI sa indraznesca vr'una dintre numitele parti
de aci inainte a mai innoi pizma i sfada, iarä care parte
e va innoi, acéia sa se tina calcatOre de juramint, i céle-
lalteparti se nu cutéze a o ajuta. Iara de va avea vre-o
parte para cu alta parte, parisul de sus se cérce cu lége
pre parisul de jos, inaintea judecatoriului lui, i acesta sa
fie datoritifärà zabava a'i face dreptate. liana partile maY
sus numitei uniri fratesci, adecti nobilii,. sasil si secuii, cu
umilinta s'ati rugat de noi., ca cärile acéstea pentru tari-
mea si vecinica buna starea lor sa le intarim cu pecétea
nOstra. Dat in (Poa i terminul mai sus insemnat in anul
Domnului 1437.3.
Din hrisovul acesta pott vedea, ca osebirea carea iaste

www.dacoromanica.ro
 630

acuma intre némurile din Ardél, nu se cuprinde inteensul ;

pentru ca in anul acesta ungurii i romanil nu se osebea
de la olaltd, färd numaT de la sasi si de la secul, ca de
la nisce némurl, ce nu era in trépta nobililor, cum era
unguril i romaniT, intre carii nu s'aa socotit prostiT, cel
ce era din tOte némurile. Drept acéia s'aa i numit numal
nobiliT cu sasil si cu secuil cel slobodl, adecd cu aceia caril
lAcuia in scaune, iara nu cu unguril saa cu romanil. Asa
dud rea aa lucrat Ioann Chemeni, cand in aprobatele Ar-
délulul aa despArtit pre romanI de catrd ungurI, i cu a-
tata aCi lucrat rnaI reu, cu cat se scie mai chiar, c Mi-
cula din carele a fost präsit, at) fost diao roman, cum
s'ati arétat la anil trecutiT.
Sitismund irnpèratul i craiul Ungariel, c., Inca in anul
acesta 1437 in 8 sat 9 Dechemvrie aa reposat, dupa ce aii
vietuit 70 de anY, i a0 domnit in Ungaria i Ardél 51 de
anT. Mal nainte de a muri aa chiemat la sine pre mal mat-A
eri1 si pre Albert din casa AustrieT, carele avea muére pre
Elisaveta fata luT, l'aa commIndat urmatoria sie, precum
l'at i priimit unguril craia ie, i Pal incoronat intaia qi
a luT Ianuarie din anul 14381.
Despre Damian mitropolitul MoldoveT asa scrie Lecvien 2:
«In soborul de la Florentia aa fost de fatd si s'aa isclit:
Damian mitropolitul MoldovlahieT, avend locul mitropolitu-
luI din Sevastia. Ci si in soborul, care se dice a fi fost tinut
in besereca S. SAO pre la anul 1440, aa tinut locul lul
Damian mitropolitulul Moldovlahiei Macarie mitropolitul Ni-
comidiel, precum scrie Allatie3. Almintrelea cu doi ani
maY 'nainte de soborul din Florentia, lui Damian II porun-
cise irnperatul Ioann Paleologul, cand s'ati inturnat din Ta-
rigrad, unde mersése, ca se stea tare pentru unire in so-
Thuroczius f. 237. Bonfinius, 2 Michael Lequien in Oriente

f. 406. Pistorius f. 768. Sigler Christiano tom. 1. p. 1263.

3 Leo Mathis ad Librum de
f. 57. Timon f. 61. Cons. p. 1387.

www.dacoromanica.ro
 vi
borul, carele era sa se tie in Italia : ba ce e mai mult,
carte Inca i-au trimis i luT i printuluT Moldovel pentru
lucrul acesta. Drept acéia Damian peste un an iards s'a.5
inturnat in Tarigrad, ducend cu sine pre un protopop.
Paguba ca nu scrie Siropul 1, din carele le-ad scris a-
céstea Lecvien, la care print al Moldovel at1 scris imp6-
ratul Ioann, la Stefan III sail la Elia, cad Moldova pe
vrémea acéia era impailita intre dênsiT. Eu totusT gandesc,
cd la Elia a0 scris, pentru cä scaunul mitropolieT atund
era in Sucéva, i Sucéva era supt Elia, despre carele asa
vorbésce estractul de la Doghiel 2.
«In anul 1437, hrisovul prin carele sa da indarapt craiu-
lul Vladislav si craimeT Poloniel éra Sepenicului cu ceta-
tile si orasele Hotim, Cenin, i Imie1ov prin Elia palatinul
MoldoveT pentru pagubele, care le-au facut tatal sal Ale-
xandru in tinuturile Colomiel si al Sniatinulul, cu legatura,
ca va Inturna i hrisOvele crailor, prin care s'ati fost do.-
ruit téra acéia tatane-s60. ,
Anal 1438. Despre intarnplarile din Ardél asa scriti annaliT
besériceT BrasëuluT 3: In anul 1438 irnp6ratu1 Amurat II, dupd
ce aU pierdut déce mil de ostasl la Balgradul din Serbia,
cu rusine aü lasat cetatea dupa sépte luni, i inturnandu-se
ati trimis pre Mezit povatuitorTul EvropeT, se navalesca in
Arclél si se i-1 supuna lul. Mezit drept acéia ati pradat
besul, si pre multI OmenT atz dus robT prin tinutul Brasëu-
luT, arciênd satele de prin prejur i ostézele.
Itsisderea scrie Sigler 4, adaogand si acéia, ca Tera Mun-
tenésca Inca n'aii rèmas nepradata, si pOte fi. Pentru cà
ce ar fi cautat almintrelea Dracula sail Vladislav III, la A-
murat II, despre care asa scrie Duca 5: «In vrémea acéia

Syropulus sect. 3. Hist. Con- 3 Annales Templi Coronensis ad

dii Florentini cap. 18. h. an. .
4 Sigler f. 57.
2 Dogiel in codice Dipl. Polo- 5 Ducas in Historia Byzantina
niae torn. 1. p. 601. cap. 30.

www.dacoromanica.ro
 032

Dracula Inca s'au dus se curtenêsca lul Amurat, pre ca-

rele rat prins Amurat si legat trimitêndu'l In Calipoiti rat
inchis in Turn. Lul Dracula II arunca, ca aü vrut sä vinda
pre Amurat, cand l'aU fost povatuit in Ungaria, si alte vini
II baga, care tOte le iscodea Fodulah. Iara ramanend maI
multe clile Dracula la InchisOre aü poftit de la densul, se
'sl dea amêndol fecioril chizés1, pre cariT in tiara varsta
chiemandu-I la sine i-aid i dat. Pre aceia imp6ratul Amu-
rat i-au trimis In Nimfeiti orasul din Asia, si au poruncit
se'l tina supt buna paza. Tara pe Dracula, dupa ce afl ju-
rat cd de aci Inainte, va rarnanea credincios, Pat slobogit
in Valahia.
Anul 1439. Despre Moldova asa scrie Miron logofaul 1 la a-
nul de acum : cLa anul 6947, pradat'ail tataril téra pana la
Botosan1, ars'ai i tirgul Botosant Iara la anul dupa a-
césta prada, la Dechemvrie aü pradat téra de jos, ars'au
Barladul i Vasluiul.)
Ignatie de Luca 2 Inca scrie: «Limba romanesca iaste
o amestecatura din latinie, italienie, i ungurie. Pana la a-
nul 1339, cand Darnian mitropolitul MoldoveI s'aU iscalit
soboruluI din Florentia, romanil s'aU folosit cu limba lati-
néscã, ci urmatoriul lui Damian, fiind mare improtivitorid
uniriI cu beséreca RomeT, act bagat literile Slavinilor.) De
unde are acdstea Ignatie de Luca, el nu insémna, ci ea
am aratat la anil trecutl, cum ca romaniI mal 'nainte s'au
facut crestinI de cat bulgariI i ceia-laltI slavini, si ca e-
piscopil romanilor In sobOrele céle dintaiti numaI latinésee
sktil iscalit: asa dara adevarat scrie Igna tie de Luca.
Tot intru acesta an s'ail iscalit soborulul din Fforentia
lgnatie mitropolitul TrinovuluI cu Calist mitropolitul Dra-
stioruluI precum arata Lecvien 3.

Constans Miron Logotheta in phia Bucovinae torn. 5. p. 325.

Chronico Valachico Ms. 3 Michiel Lequien in Oriente
2 Ignalius de Luca in Geogra- Christiano tom. 1. p. 1228.

www.dacoromanica.ro
 633

Albert craiul Ungariei si al romanilor, vread a (lice the-

sariul, in anul de acum ati trimis WI boerimea de supt
corona Ungariei in Buda si ai) dat decretul, carele se afla
in legile terei 1: ci Inca bine nu se sfarsise adunarea terel
si craiul Albert In persona sa ati trebuit se intimpine pre
Amurat II, imperatul turcesc, carele pornise asupra Unga-
rie1. Inse, precum scriti Turotie 2, i Bonfinie3, acum de o-
data nu s'au Mut ; pentru ca. Amurat, dupa ce at cu-
prins Senderovul s'au inturnat indarapt, intra ostasii craiu-
WI Albert Inca ail intrat inima cea rea, de carea MA,
cum clic mai sus numi(il TurOe si Bonfinie, implendu-se
si craiul, sail cum vreti Ens 4 si Reva 3, bolnavindu-sa din
mancarea pepenilor, s'aq grabit sa se intOrne in Buda, si
de acolo vrend se merga In Vienna AvstrieT, ati murit pe
cale in Nesmil, in 28 Octomvrie 1439, in varsta de 45 de
an!, cum marturisésce Mellen 6, 0 l'aq astrucat in Alba
craiasca, remaind muérea grede.
1 Corpus Iuris Hung. tom. 2. a Ens p. 108.
p. 100. 6 Petrus de Reva, f. 34.
2 Thuroczius f. 239. seqq.
0 Bontinius f. 413 seqq. 6 Mellen, p. 14.

FINELE VOLUMULUI il.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro