DEMO : Purchase from www.A-PDF.

com to remove the watermark

ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE

SECTIUNII ISTORICE
SERTA III, TOMUL X

CVLTVRA NATIONALA

BUCURE.$T1
19 2 9

www.digibuc.ro

MIRON COSTIN

ISTORIE IN VERSURI POLONE

DESPRE

MOLDOVA *I TARA ROMANEASCA

(1684)
EDITIE SI TRADUCERE
DE

P. P. PANAITESCU
Prezentat de D-1 I. Nistor
,Fedinp dela za Aprilie 1929

INTRODUCERE
Poema istoricA in limba polona scrisa de Miron Costin la
1684 este una din cele mai interesante manifestari ale culturii
noastre din veacul XVII. Ca opera scris intr'o limba strAin
de un boier moldovean, ea vadqte influenta culturii polone in
Moldova; valoarea ei este deosebit atat pentru literatura polona, cat qi pentru a noastra. Pe langa insemntatea ei literara
este importanta 0 ca o lucrare istorica; e una dintre cele trei
monografii prin care Miron Costin cauth pentru prima oara
sA descurce originile neamului 0 a statului romanesc.

DO. a fost editata in mai multe randuri, se impune o

editie noua a poemei, deoarece cele precedente nu se intemeiaza pe manuscrisul care cuprinde forma definitiva a acestei

8crieri 0, nici nu sunt prezentate cu destula grija. Pe de alt

parte se impunea 0 o traducere nou, intrucat traducerea lui
B. P. Hasdeu este complet grgit.
as A. R.

Mentoriile Sectiunhi Istoriee. Seria III. Tom. X.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

366

DESCRIEREA MANUSCRISELOR. Manuscrisul Universitdlii din Varfovia. IV. 26.=V. 1+47 ff. Provine din fosta
biblioteca Zaluski (din Varovia) risipita la impartirea Poloniei, a fost adus acum la Varovia din Rusia intre manuscrisele

retrocedate in urma pacii dela Riga (1921). Pia la aceast

data facei parte din Biblioteca Publica imperiala din Petersburg. Titlul: 0 Historya polskimi rytmami o W oloskiey ziemi
i Moltanskiey #. (Istoria in versuri polone despre Moldova i
Tara Romineasca). Pe cotor se afl insemnarea: s Historya
o Woloskiey ziemi # (Istoria despre tam Moldovei). Manuscrisul

este in intregime de aceea mina afara de ultimile rfinduri

(lista judetelor). ff. 46-47. scrise de alt copist. Deasemenea
un cititor a adaugat pe lingl glosele deja existente la marginea versurilor, citeva insemnri in plus. Aceste glose sunt
trecute in aparatul critic al editiei de fat cu sigla a 2).
Manuscrisul bibliotecii Czartoryski din Cracovia. nr. 1348.C.
58. pp. titlul: Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey przez

Mirona Kostyna 1684. (Descrierea Orli Moldovei i a Munteniei de Miron Costin). Deasupra de alt mina: Mirona Kostyna. Opisanie ziemie Moldawskiey wiersiem kanclerza Mol-

dawskie [go]. (A lui Miron Costin. Descriere in versuri a

Orli Moldovei de cancelarul Moldovei). Scris in intregime de
o singura mina. Pe P. 57 se afla o insemnare, care ne lamurete
asupra originei manuscrisului : ( ro Septembris anno 1700 da1) Al. Bruckner, care a cercetat la Petersburg la 1889-1890 manuscrisele din
fosta biblioteci Zaluski, spune di a aflat acolo poems polonit a lui Miron Costin
in trei cdpii: Bericht des Al. Bruckner fiber seine von der keniglichen Akademie subventionierte .Reise.1889-9o, in, Sitzungsberichte der kdniglichen Preussiscizen Akademie

der Wissenschaften zu Berlin, 1890, II, p. 1339. E posibil stt fie vorba de o confuzie:
intre manuscrisele fostei biblioteci Zaluski, aduse acum la biblioteca universitltii din
Varsovia, se aflii in adevar trei manuscrise ale scrierilor lui Miron Costin, dar nurnai

unul, cel descris mai sus, cuprinde textul poemei polone. Celelalte cuprind, unul
textul cronicei in prozil poloni a lui M. Costin (N. 23) editat de I. Bogdan, Cronice
inedite privitoare la istoria Romiinilor, Bucuresti, 1895, pp. 153-177; celiilalt, textul
romfinesc al scrierii: De neatnul Moldovenilor, care a servit lui C. Giurescu pentru
editia sa (M. Costin, De neamul Moldovenilor, ed. C. Giurescu. Bucuresti, 1914.
Manuscrisul e indicat cu sigla A. Cf. descrierea la pp. XIXII. La 1895 Al. BrUckner
vorbii de un singur manuscris al poemei la St. Petersburg, Wiersze Historyczne.
Biblioteka Warszawska, LV, 1895, II, p. 382.

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

367

rowana mi xigszka w Iasiech pod czas legacyey tureckiey dla

informacyey kraiu Multanskiego od pana Wargalowskiego pisarza hospodara Konstantyna Kantymira.
Iak z iarzma tureckiego niepodniesie glowy
Herbowney Moldawia, gdy polak gotowy
Na wybarwienie nie poda iey rady,

Tosz iarzmo tasz z Sarmaty wled bOzie sgsiadp.

(io Septemvrie anul 1700, mi s'a &mit aceast carte in Iasi
in timpul soliei in Turcia, pentru informatie asupra Orli Muntenesti, de cAtre Wargalowski pisarul hospodarului Constantin
Cantemir.
DacA Moldova nu va ridica nobilul ei cap de sub jugul turcesc, pentrua polonul gata de luptA nu-i dA sfat de mantuire,

atunci vecinul sarmat va trage la acelas jug).

Nimic nu dovedeste c acest manuscris ar fi, cum credek
V. A. Ureche un autograf al lui Miron Costin. DimpotrivA
multe greseli de transcriere dovedesc cA avem a face cu o
copie 2).

Manuscrisul Academiei romdne. (Manuscrise slave) in catalogul manuscris de Stoica Nicolaescu poartA nr. 104. 53 pp.

Este o copie din 1886 dui:4 manuscrisul bibliotecii Czartoryski. A servit lui V. A. Ureche la editia lui. Ffind o copie
modernA nu a fost utilizat la stabilirea textului in editia de fatA.

CELE DOUA VERSIUNI. Cele douA manuscrise cari au

servit la editia de fatI prezintA deosebiri fundamentale. Nu e
vorba de obisnuitele scApAri din vedere ale copistilor sau de

interpolatii, ci de deosebiri atit de insemnate, incit putem

1) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche. Bucuresti, x888, II, p. IX.
In catalogul bibliotecii Zaluski este trecut un manuscris al poemei polone
a lui Miron Costin sub No. 373: Mironis Kostini supremi Moldaviae cancellarii
ad Ioannem III Sarmatiarum regem, de origine et variis casibus gentis Moldovicae
carmen heroicum, codex chartaceus manu generosissinai Wargalowscii celsissimi
Constantini Cantemiri principis Moldaviae a secretis perpulcre descriptus. Sub
finem exstat: ordo senatorum atque officialium terrestrium totius Moldaviae. I. A.
I)

Ianozki, Specimen catalogi codicum manuscriptorum bibliothecae Zaluscianae. Dresda,

5752, p. 113. E posibil all fie vorba de acelas manuscris ajuns dupli risipirea bibliotecii Zaluski in biblioteca Czartoryski sau de o copie foarte apropiatti, deoarece provine dela acelas Wargalowski.
25.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

368

spune a avem a face cu doul versiuni deosebite ca forma

si in multe locuri ca fond.
Ms. V. (Varsovia) are dedicatia catre regele Poloniei mult
prescurtata fall de cea din Ms C. (Cracovia). In Ms. V. se
omit o serie de exemple de cuvinte latine si slave prezentate
de autor pentru a arath bogatia limbii slave. Deasemenea e
suprimata la urma mentiunea cronicarilor Eustratie logofatul

si Ureche. Forma de exprimare e cu totul alta. In Ms. V.

avem insa in plus lauda lui Sobieski cu ((umbra numelui tau
celui mare, care se intinde cat lumea aceasta intreaga #. Partea
dela urma in proza, cuprinzand descrierea boieriilor moldovene si a judetelor, este deasemenea mult mai scurta in ms. V.,
unde adesea avem numai enuntarea titlurilor, (jar pitarul este
omis cu totul). Sunt totus cateva stiri in plus fata de redactia

din ms. C., ca de pilda: faptul ca episcopii moldoveni nu

luau parte la divan, ci numai mitropolitul singur, stirea despre
iezuitii cari umbl in Bugeac, aceea despre zeciuiala viilor dela

Cotnari luata de paharnic pentru Domn.

Textul versificat se prezinta in cele doua m-sse foarte deosebit ca forma. Aproape la fiecare vers gsim inversiuni in
asezarea cuvintelor, cuvinte inlocuite cu sinonime, idei redate
cu alte expresii, versuri intregi deosebite. (Vezi d. p. versurile
I. 63-4, II. 42, 43, 51, 121.-124, 131, 151-2. III. 103-105,
1074, 148, 228-232). Ms. C. are in plus fata de Ms. V versurile I io6 ab. Cetatile Moldovei necesare sub Romani ca
aparare impotriva Tatarilor, II. 112 a-d autorul deplange ruperea unitatii bisericii, III 388 a-d, (ultimile versuri ale poemei),

autorul arat a pentru versuri trebuie minte vesell, iar el e

un exilat alungat din patrie. Ms. V. are in schimb in plus
versurile II. 35-38: indemn catre regi s se uneasca sub regele Sobieski trimis de Dumnezeu impotriva Turcilor. III
209-210. Schimbarea numelui raului Repedea in Bistrita. III.
251-258. Polonii vor aveh soarta Moldovei, clack' n'o vor scaph

de jugul turcesc. III. 267-268. Sobieski va scaph Moldova si

Podolia de Turci. Versul III. 93 incomplet in Ms. C. se afla
intreg in Ms. V., iar versurile II 167-168 sunt deplasate in

Ms. C. dupa versul III. 6. In Ms. V. sunt la locul lor, dar

apar a doua oarl dupa III. 6. Ms. V. cuprinde singur dupa

www.digibuc.ro

369

VERSURI POLONE

poema ci o prescurtare a ei in proza. Glosele de pe marginea

versurilor sunt deosebite cele mai multe in cele doua m-sse,
mult mai numeroase in Ms. V. Titlul lucrarii este deasemenea
deosebit, cum am vazut la descrierea manuscriselor.
Deosebirile reprezintd cloud redactii ale autorului. Deosebirile

acestea esentiale, cari ating ci structura intim a versurilor

nu se pot atribul copictilor, ci numai autorului.
Cine altul decal autorul s'ar fi apucat sl reia poema vers
cu vers, s corecteze rima, expresiile ci acezarea cuvintelor,
sa schimbe stilul ci forma frazelor. Dupa prezentarea de care
autor a poemei regelui Sobieski, asemenear emaniere din partea
altui scriitor n'ar aveh nici un rost, mai ales daca tinem seama
a remanierea atinge atfit forma polona, cat si fondul de istorie
moldoveana.

Deosebiri de fond, ca adausurile din Ms. V. cu sperantele

Moldovei in regele Sobieski ci in Po Ionia, provin de sigur dela

Miron Costin, care a scris poema tocmai ca s atraga atentia

regelui asupra tarn sale. Deasemenea pasagiile din Ms. C.,
cari lipsesc in Ms. V: pomenirea cronicarilor Istrate logofatul
ci Ureche, descrierea pe larg a functiilor boerecti si a judetelor

nu pot fi atribuite unui interpolator: un polon nu puteh da

aceste amanunte, un roman n'ar fi scris polonecte aceste amanunte, dupa ce scrierea fusese data regelui.
Dealtfel trebuih s ne acteptarn la existenta a doua redactii
ale autorului, and ctim ca Miron Costin era nemultumit cu
aceasta lucrare. In mai multe randuri ici cere scuze ci spune
ca se #rusineaza de muza sarmata *, din cauza neindemanarii
in aceasta limba (p. 246 trad. p. 856 ci vers. I. 13 si urm.). Si
glosele de pc marginea versurilor, cari difera in cele doua
manuscrise, sunt ale autorului, caci cele mai multe cuprind
citate de izvoate, amanunte asupra tarilor noastre. In una
din ele autorul vorbecte la persoana int aiu: # se afl in Maramurec hrisoave dela acel Bogdan: mi le-au aratat * (glos
la versul III. 147).
Forma definitivd. Se pune atunci intrebarea care din cele
doua m-sse prezinta forma definitiva, aceea care a fost pug
de autor sub ochii lui Ioan Sobieski ci care trebuie s fie baza
unei editii a poemului.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

370

De observat c Ms. C. provine din Moldova; la 1700, duph

moartea lui Miron Costin, pisarul lui Constantin Cantemir,
Wargalowski 1), il dAdeh unui membru al soliei polone, care
mergeh la Constantinopol. E prin urmare o copie ficutl dupl
un text care se aflh probabil intre hartiile rAmase dela Miron
Costin. Manuscrisul V. provine din biblioteca Zaluski din
Varcovia. Intemeietorul bibliotecii, Andrei Zaluski fusese un
sfetnic al regelui Sobieski 9, manuscrisul este probabil o copie
dup versiunea lsat de Miron Costin in Po Ionia, aceea prezentati regelui. Aceasta ar indich Ms. V. ca formA definitivA.
Ipoteza bazati pe originea manuscriselor este intrit la examinarea mai deaproape a deosebirilor celor doul versiuni.

Ms. V. prezint un text revlzut i corectat in ce privete

rima, masura, gramatica, felul de exprimare, alegerea cuvintelor.

Versul polon intrebuintat de Miron Costin are treisprezece

silabe, rimele urmeazI douh cite doul qi sunt deobiceiu de
doug silabe. Ritmul in genere nu este phstrat.
In privinta rimelor avem corectate in Ms. V. urmatoarele:
Versurile I. 179-180: slabiligubili, in loc de: slabialypsowaly.
(slabialy formh incorectl). II. 151-152. przemienieninadwerezoi, in loc de nadanedawne. II. 145-146. Tatarow-zaporow,
in loc de TatarowRzymianow.
Foarte numeroase sunt in Ms. V. versurile corectate pentru
restabilirea mAsurii: (Cuvintele intre paranteze se afl numai
in Ms. C., cele cu italice numai in Ms. V.):
I. 2I. Po nad Moldawsk4 ziemie [ci] gdy przelatywaly.
II. 47. Tamte pierwsze ze czeste odmiany [i] nietrwaty.
II. 50. [Po] Herczeg i Fagarasz te mieysca zasiedli.
III. 121. Porwa sic na swiadomy oglos [glos] wszyscy stosem.
III. 259. Moltanie malo starsi [sg dawnieysi] swym wykiem

tu od tych.
III. 306. U wcgrow, a u swoich zas domni nazywali. [W
swoich zas imienia domn zawsze uzywali].
1) Despre carieralui Wargalowski vezi: P. P. Panaitescu, Influenla polonit in
opera li personalitatea cronicarilor Gr. Ureche # Miron Costin. analete Acad. Romane*,

ser. III istorice, 5925, p. 525, nota 6.

9 Historja polityczna Po lski, II, 403.

www.digibuc.ro

371

VERSURI POLONE

III. 345. Czy kick& [iM] w Italic do Florentyi kaie?

(Cf. 0 versurile I. 21. II. 30, II, 47, III. 134, III. 136,
III. 361, forma data in textMs. V fata de deosebirile din
aparat : Ms. C.).
Corectarile gramaticale foarte numeroase in Ms. V. arata

a in prima redactieMs. C.Miron Costin nu era inca sigur

pe formele limbii polone, aa ca a fost silit sl faca o revizie
foarte severa, care adesea a dus la modificarea completa a unor

versuri. Din foarte numeroasele exemple aleg numai cateva:

Versul I. 104. in Ms. V. forma de plural Dakowie in loc de
Daki in Ms. C. 1). In titlul cantului II Rzymian, gentiv plural
in loc de Rzymianow. Versul II. 90, w ostatek, in loc de w ostatku.

III. 84. Przeszkoda snu ludzkiemu, in loc de ludzkiego, ludzki,

fiMd adjectiv nu poate fi pus aci la genetiv. III. 123, z trudow
wysilony (istovit din cauza muncii). In loc de trudem wysilony.
Sensul frazei nu permite intrebuintarea instrumentalului. III.
133. nie wrocc in loc de nie powrocc. Sensul frazei (Dragoq
declara ca nu se mai intoarce din Maramure) cere prezentul

verbului imperfectiv, care are sens de viitor. III. 174. zaturbowany in loc de zturbowany.. III. 227. osiedli in loc de osadzili,
forma anormall de perfect. III. 248. Prut graniczy z Budziaku,
in loc de z Budziakem, z cere instrumentalul numai and inseamn impreund cu, ad sensul de celtre, corect cu genetivul.
III. 26o. z ich Negrulem, in loc de z swym Negrulem. III. 302.
A dziecil to, in loc de A dzieciq tl., greqala grava, cad dziecic
este neutru. III. 312. i t bqdzie panowal kattly z sukcessorow,
in loc de Kaidego (genetiv I).

0 serie de cuvinte sau expresii au in Ms. V. echivalente

mai potrivite ca cele respective din Ms. C.: versul I. 17. in
Ms. V. koszty. (cheltuialA) in loc de skarbu (tezaur) (in Ms. C.).

Sensul versului este: Polonii n'au crutat cheltuelile pentru invatatura. I. 28. postranny (pribeag) inlocuete pe sirota, (orfan):
un pribeag s se poatA adaposti pe langa fii tai, i. e. Polonii.
E vorba de Miron Costin insu. I. 29, cuvantul potczna (puternica) care se afla in Ms. C. a fost suprimat in Ms. V. pentruca forma o tautologie pe langa substantivul moc (putere).
1) Cf. insi I, i45, Tatarzy pentru Tatarowiel

www.digibuc.ro

P. P. PANAlTESCU

372

I. 8o in Ms. V. bunt, cuvant polonez inlocueste latinismul

corespunzAtor rebellia. 11 i. budynki, inlocueste latinismul corespunzAtor struktury. II. 8. sternik, cuvant polon inlocueste

latinismul corespunzator naukler. II. tor nie wraz in loc de

nie razem. sensul: <mu dintr'odatA #, razem este instrumentalul dela raz, odatA, dar izolat inseamnA impreund. II. 172..
tracili (au pierdut) In loc de przegrali, care inseamnA a pierde
o luptA, un loc, o partidA, nu un lucru, cum e cazul ad. III. 95.

wig (deci) inlocuit cu a (0). E vorba de bogatia vAii Pmtului, mai mare ca a Egiptului, dar deci, nu are sens aci, cAci
insirarea bogatiilor urmeazA abi mai jos. III. 123. spokoyny
(linistit) in loc de bezpieczny (sigur): Zimbrul se refugiase inteck

pAdurice, unde se odihnek 1inictit, cand fu descoperit de vinAtori. III. 216. znaczyciel, cuvant polon in locul latinismului

traditor. III. 271, panna, cuvint polon in loc de dama neologism. III. 276. wiara, cuvant polon in locul neologismului
parol.
Pe de alt parte, Ms. V. prezintA in multe locuri o formAc
mai concisl si mai precisA, aceleasi idei sunt spuse in versuri
mai putine d. e. versurile II. 121-124, II. 130-131, III.:

103-105. III. 107-108. (Deosebirile din Ms. C. in aparat),.

Unele pasaje au fost modificate ca inteles si se vede din
compararea celor douA texte ca acel din Ms. V. este forma
definitivA : I. 63-64. In Ms. C. se spune cA a doua luptA a
Romanilor cu Dacii a avut loc pe cea parte a DunArii, uncle
se desparte Dacia superioarl (Ardealul) de cea inferioarA (Mun-

tenia) . In Ms. V. textul e modificat in sensul cA lupta a

avut loc sub munte, cAci prima formA puta da nastere la
o confuzie geograficA. II. r. In Ms. C. imperiul roman e corn monumente strAlucite )) in Ms. V. este: ic clAdire
uriasA )). III. 349. In Ms. C. se spune cA porunca lui Alexandra
cel Bun a fost ca solii sA meargA la Ohrida (4cu cAlugArii alesi
in ace4 vrerne # iar in Ms. V., alesi pentru demnitAti biseri.1

parat cu

cesti, ca sl fie consacrati.

In sffirsit, un fapt care aratA in chip cu totul decisiv ea
textul M-sului V. reprezintA forma definitivA este cA in nest
Ms. se aflA, cum am spus, in plus fatA de Ms. C. mai multe
pasaje de laudA a regelui Sobieski, in cari autorul Ii exprina

www.digibuc.ro

373

VERSURI POLONE

nclejdea ca acest rege va mfintui Moldova. Este dela sine inteles ca forma care contine aceste pasaje a fost pusa sub ochii
regelui.
Din toate aceste consideratii reiese in chip larnurit ca textul
M-sului V. este forma definitiva data de Miron Costin operei
sale.

Editia de fatd.. In consecinta acest Ms. trebuie s fie luat

ca baza pentru editarea poemei. Faptul insa c autorul a

crezut de cuviinta s suprime in forma definitiva toata partea
de eruditie din introducere i sa scurteze descrierea functiu-

nilor si tinuturilor Moldovei, nu ne poate sill s neglijam

aceste parti. Miron Costin, se vede, puma mai mult temei
pe partea literara a operei sale, el voia, poate, s scuteasca pe
regalul sau cetitor de orice bagaj greoi de descrieri sau eruditie, prezentfindu-i istoria Ora sale intr'o forma poetica placuta. Daca aceste parti suprimate aveau pentru Miron Costin
sau pentru Sobieski o mai mica insemnatate, ele au insa pentru
noi o valoare deosebita: sunt un izvor important pentru cunoasterea vechii organizatii a Moldovei i, in ceeace privete
introducerea, lamuresc unele chestiuni asupra inceputurilor
istoriografiei romane. Asadar, del e firesc sa luau' ca baza

a editiei de fata manuscrisul care contine forma definitiva,

vom da in intregime sub textul definitiv i pe acel al redactiei
prime din Ms. C., acolo unde este mai complet, adica introducerea i epilogul in proza cuprinzand functiunile boeresti
0 lista tinuturilor. Pentru textul poemei propriu zise am adoptat

in text forma din Ms. V., trecand in aparat numai deosebirile din Ms. C. 1).
.
Din aceleasi motive am dat in traducere ambele versiuni ale
introducerii i ale epilogului in proza, iar poema propriu zisa
riumai in forma definitiva.
CUPRINSUL POEMEI. Poema poart in forma definitiva
titlul Istorie in versuri polone despre Moldova # Tara Romdneascd*. Ea este precedata de o dedicatie in proza catre regele
Poloniei Ioan III. Sobieski (1674-1696), datata din Daov, pa.

1) Intr'un singur Ion (I, 4) am adoptat o emendatie a lui Al. Bruckner: Wiersze
Historyczne. Biblioteka Warszawska, LV, 1895, II, p. 382.

www.digibuc.ro

To

P. P. PANAITESCU

374

vilionul de vanAtoare al regelui in Ellie. 1684 1). Autorul aratA

c scrie poema dui:4 dorinta regelui, care yolk s cunoascl

i trecutul 4tArilor mai micb> (p. 26").
Poema propriu zisA e impartitl in trei parti inegale. La
partea int aia se dA un nou titlu general: Despre neamul moldovenesc, care corespunde cu titlul lucrArii romaneti a lui
Miron Costin. eDe neamul Moldovendor )>. Partea I (184 de
versuri), despre prima descAlecare a lui Traian, arat c Ardealul, Moldova i Muntenia au format odinioarA o singurl.
tara (i-xo), locuitorii se trag din Romani, cum aratA numele
de Roman (x x-i2). Cea mai mare parte a acestei prime pArti
cuprinde povestirea in ton eroic a cuceririi Daciei (28-72).
Dacia e colonizath cu Romani, in fruntea cetAtilor stau
domini * dela cari vine titlul de domn. Colonizarea principall

e in principatele de mai tarziu, cu pArnantul mai bogat, nu

in Ardeal, unde se mentin Dacii Saii de azi. (73-86). UrmeazA descrierea granitelor Daciei romane i a ceatilor (87-134).

Traian trece Nistrul i sapA valul din Muntenia pang la Don,

trece i Donut, bate pe TAtari (Sciti), strAbate Bactriana,

Persia ci Egiptul, unde moare. (135-184).
Partea doua (174 versuri) despre retragerea coloniilor lui
Traian in munti. Roma decade, ne mai avand un impArat de
talia lui Traian (x-44). Adrian distruge podul peste DunAre
i TAtarii (Scitii) nAvAlesc in Dacia (15-38). Colonictii dupl

o rezistentA zadarnicA se retrag in munti: pe valea Oltului

in tara FAgAraului, in regiunea Hategului, in Maramure i
in muntii Gurgiului i Ciucului (39-78). Limba romfing plstreazA o multime de cuvinte latine peste cari s'au adaus apoi
imprumuturi ungureti i osarbeti * (79-91). Cu tot traiul
lor in munti colonictii nu pierd orice urma de civilizatie romara, cAci materia dintaiu nu se pierde (117-129). Ungurii
sub regele lor ( LAslAu pornesc impotriva TAtarilor din Mol-

dova, land cu ei ci pe Romanii din Maramurec, 'Mull invinci las libera calea celei de a doua descAlecAri.
Partea a treia, cea mai lungl (389 versuri) despre intemeierea
1) Pentru imprejuririle care gild. pe Miron Costin A se refugieze scolo si despre
asezarea acelei s case de vanlltoare *, cf. E. Barwinski, introducere la Miron Costin,

Chronicon Terrae Moldovicae. Bucuresti, son, pp. XVIXVII.

www.digibuc.ro

375

VERSURI POLONE

xi

Moldovei si Munteniei. Numele de Ruman dovedeste cA toti

Romanii sunt un singur popor. In Ardeal sunt mai numerosi

ca Ungurii, cei din Maramures au privilegii ostAsesti si o

Erni:a mai curat latinl (1-36). UrmeazA povestirea poeticA a

<descoperirii * Moldovei de Dragos la vanItoare dupA un zimbru (45-138), intreruptI de o descriere entuziast a Moldovei
frumoase si bogate (70-115). Dragos descoperA un singur locuitor in tam pustie: ruteanul Iacko din Sniatyn, de pe urma
lui are loc colonizarea Moldovei de Nord cu Ruteni (156-214).
Vine apoi legenda lui Negru VodA, fiul unui principe al Ardealului si al unei romance. Inelul ce-1 dase principele mamei
pentru recunoastere fusese rApit de un corb, de unde stema
TArii Romanesti (270-307). Negru e numit de principele Ardealului Voevod de FagAras, de unde descalea Tara RomaneascA cu Romani, Sasi, Unguri si Sarbi (307-31o). In Moldova Dragos domneste sase ani, dupl el vine in scaun fratele
sAu Roman, fundatorul orasului Roman. Timp de 43 de ani
domnesc sapte domni ale cAror fapte sunt necunoscute, pang
ce Alexandru cel Bun organizeazA tam. El intemeiazA clerul,
trimitand cAlugAri sA fie sfintiti la Ohrida, de aci limba slavA
in cancelarie si Stat (311-373).
Dui:a un scurt # sinopsis * in prozA urmeag lista functionarilor moldoveni si a judetelor.
ISVOARELE. Pentru istoria cuceririi si colonizarii Daciei
Miron Costin intrebuinteazA dou5 izvoare: L. Toppeltin, De
origine et occasu Transsylvanorum, Lyon 1667, si Culegeri gre-

cefti de patru monarhii. Din cel dintaiu ia toate stirile privitoare la cucerirea Daciei si colonizarea ei cu Romani si
teoria eronatA cA Dacii sunt strAmosii Sasilor 1). Se vede cl
Miron Costin, scriind poema polonA, cith pe Toppeltin din
memorie, cAci mai multe citate nu se potrivesc 2). Dupl Toppeltin citeazA si pe Quintus Curtius (1.93-94), pentru vechii
locuitori ai Daciei 3), si pe Dio Cassius (I. 38. II 16), a
1) Toppeltin, De origine et occasu Transylvanorum, pp. 29, 5' 53, 77-78,
pentru &sit, pp. 8, 24-25.
3) Vezi citatele In editia de fatli la traducere, pp. 88, 93, 97.
3) Toppeltin, o. cit., p. 23. Cf. C. Giurescu, editia Miron Costin, De neamul
Moldovenilor, Bucuresti, 1914, p. 25 (33 40).

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

12

376

ckui scriere o numeste gresit Vita Traiani 1), ca in Toppeltin.

Tot dupa acesta citeaza i pe Eutropius, a carui scriere o nu-

meste iar gresit ca la Toppeltin Vita Adriani 2). Bonfinius

citat numai odata (II 31-2) impreuna cu Toppeltin si Quintus
Curtius nu pare a fi fost utilizat direct 3).
Din scrierea greceasca numita Culegeri de patru monarhii,

Miron Costin ia o povestire fantastica despre trecerea lui

Traian peste Nistru si Don, lupta cu Tatarii i drumul imparatului prin Bactriana si Persia pana in Egipt (citatul la
versul I. 158). Aceast scriere utilizata si de Nicolae Milescu 4),

nu mai este azi cunoscuta istoricilor 5).

Pentru istoria descalecatului al doilea> Miron Costin intrebuinteaza cronica lui Grigore Ureche, din care ia pe larg,
adesea traducfind exact, legendele despre intemeierea Moldovei. El cunoaste cronica in forma care are adausurile lui Simion Dascalul i cele atribuite lui Misail Calugarul, utilizind
ai interpolarile acestora 6). Unele amnunte nu concorda, datorita faptului c i acl, ca la Toppeltin, Miron Costin cit
probabil din memorie, neavand la indemna in Polonia letopisetele moldovenesti, de pilda: dupa Dragos domneste Roman,

fratele ski, Moldova s'a intemeiat acum 380 de ani deci la

1304 in Mc de 1359, etc. 7).
In introducere i in lista autorilor utilizati, Miron Costin
citeaza i cronici anterioare lui Gr. Ureche: cronica lui Istratie
logoflitul i analele din manastiri. Hasdeu , a carui traducere
e complet gresita, tradusese pasajul despre Istratie logofkul
7) Cf. C.

Giurescu, o. c.,

pp. XXXVIIXXXVIII. Toppeltin, p. cit.,

pp. 51-52.
2) C. Giurescu, 1. c.
3) Cf. Giurescu, o. e., p. XXXVII.
4) Cf. P. E. Panaitescu, Influenta polonel la Gr. Ureche Miron Costin, p. 96 n. 2.
5) D-1 prof. D. Russo a descoperit acest izvor grecesc al lui Miron Costin, despre
caremi comunici a se va ocuph intr'un studiu asupra elenismului in Romania.
6). Cf. Gr. Ureche, Cronica, ed. C. Giurescu, pp. 9-10, 16, (26-27), zo (15-19).
Cf. C. Giurescu, editia lui M. Costin, De neamul Moidovenilor, p. XXXIV. Pentru
raportul dintre Ureche i Simion Dascalul, P. P. Panaitescu, o. .c., pp. 38-67.
7) Cf. versurile III 318, III 265 O. Gr. Ureche 0. c., pp. 17 i 18. Nu cred
necesar si studiez aci mai amanuntit citatele din Ureche i Toppeltin, deoarece
le-am indicat in note sub traducere.
. .

www.digibuc.ro

377

VERSURI POLONE

i3

# cronicar mai vechi si mai bun [deck UrecheP 1). AceastA

traducere gresitA indusese in eroare pe mai multi istorici, in
special pe C. Giurescu, care cluth in ea un argument ca sA
arate cl lucrarea De Neamul Moldovenilor a lui Miron Costin
e anterioarA poemei polone, cAci in aceasta din urmA il apreciazA pe Istratie, pe and in prima declarA a nu-1 cunoaste
si combate pArerile ce i se atribue 2). Traducerea exactA a
pasagiului fiind # cel dint hiu (mai vechiu)>, rezultA cA Miron

Costin nu apreci pe Istratie ci stih cl el scrisese inainte

de Ureche 3). Nu reiese din nimic cl letopisetul lui Istratie

a fost in adevAr cunoscut si utilizat de Miron Costin in poema

polonA : toate povestirile legendelor originii Moldovei sunt luate

din cronica lui Ureche cu interpolArile ei. Miron Costin nu

are nimic in plus fatA de acesta, deosebirile semnalate rnai
sus nu se pot atribui cronicii lui Istratie : Ureche el insus,
precum se stie, utilizase letopisetul moldovenesc al acestuia 4),

ash cA nu ne putem astepth s gAsim la Istratie contraziceri

fat de Ureche, ci cel mult adausuri.
RezultA dead cA Miron Costin a pomenit numai cartea
lui Istratie logofAtul in introducere, pentrua sti de existenta
ei, dar n'a intrebuintat-o in realitate.
Acelas lucru se poate spune si despre # analele mAnAstiresti #.

Miron Costin sti cA ele se aflau in mAnAstiri si cl sunt mai

vechi ca letopisetele lui Istrate si Ureche. El spune (II. 215-217)
cA autorii lor sunt oameni simpli, cari au povestit fArA fraze
desalecarea Moldovei. In realitate Miron Costin, care poate
aveh cunostintA de textul analelor slave si le citeazA ca o marturie de valoare din cauza vechimei lor, nu a povestit descllecarea dee& dupl textul lui Ureche si al interpolatorilor acestuia. Analele slave, pe cat le cunoastem azi, nu au aceste legende, ci numai o laconicl mentiune : o Dram vod a venit din
tam Ungureasca din Maramures la vnAtoare dupA un zimbru *5).
') B. P. Hasdeu. Arhiva istoricd a Romdniei. Bucuresti, i865, I, 1 p. t6o.
2) C. Giurescu, editia citatit a lui Miron Costin, pp. XLIV si urrn.

3) Cf. P. P. Panaitescu, o. c., pp. tooxot.

4) C. Giurescu, Noui contributii la studiul cronicarilor moldoveni. Bucuresti,
1908, pp. 87.
5) Letopiseful dela Bistrif a, la I. Bogdan, Cronice inedite, P. 34.

www.digibuc.ro

14

P. P. PANAITESCU

378

Dar pe lng analele moldovene, Miron Costin pomeneste

si anale muntene (p. 292-21 in prima redactie). In partea treia
a poemei el II o povestire a intemeierii TArii Romfinesti de

Negrul-vaida. Povestirea cu corbul nu se potriveste cu cele

ce stim din cronicile muntene cunoscute azi. Dar e putin pro-

babil ca s'o fi luat din gura poporului: ea are un caracter

chturaresc, e o imitatie dup legenda neamului Corvinilor 2).
Pe de altA parte sunt la Miron Costin ateva amAnunte precise de istorie munteanA: Tara Romneascl a fost intemeiat
acum (4aproape patru sute de ani* (III. 264), ceeace face ceva

mai tfirziu de 1284. Cronicile muntene dau data 1290, pe

care de sigur o are in vedere Miron Costin. El stie apoi a pe
atunci era un voevod al Transilvaniei, care depindea de 4rege #

(II. 307-308), ceeace nu corespunde cu situatia din vremea

lui. Deasemenea se potriveste cu cronicile muntene, and spune
a Negrul a descAlecat tara cu Sasi, Unguri si Sarbi. (II. 31I) 2)
Pomenirea 4 Hertegului (Hategului) si Flgrasului # (II. 50)

este o confuzie ciudatA datoria probabil faptului cl Miron

Costin vAzuse un text muntean cu mentiunea titlului domnesc
<iherteg de FAgAras >>. RAmane deci probabilI intrebuintarea
unei cronici muntene.
Cronicile polone ale lui Stryikowski, Piasecki, Bielski,
Kromer sunt citate de Miron Costin numai in general, pentru
faptul cA au stiri de istorie moldoveanA.
Asadar putem spune cA poema polonA e bazatA numai pe
urmAtoarele scrieri: Toppeltin, De origine et occasu Transylvavorum, Culegeri grecesti de patru monarhii, cronica lui Ureche
cu interpolArile ei si probabil o cronicl munteanA.
Sunt ing si altfel de izvoare de informatie in poemA: Miron
Costin vorbeste de hrisoavele lui Bogdan din Maramures, cari

i-au fost arAtate de maramureseni (glosl la III. 46) 3), apoi

1) Callimahus Esperiens, De adamante, corvo et annulo ad Mathiam Corvinum
Ungariae regem, ms. bibl. Barberina, citat de Ciampi, Bibliographia critica, I, p. 34-

2) Cronica anonimd, in, Istoria tzerrei romanesci, ed. G. Ioanid II, Bucuresti,
1859, p. 2.
3) Miron Costin a alltorit in Maramures la 1674. Cf. Miron Costin, De neamul
Moldovenilor, ed. C. Giurescu, p. 38 (25-28) si Buletinul Comisiunii istorice, H,
pp. 225 -226.

www.digibuc.ro

VERSUR1 POLONE

379

15

hrisoavele cu numele parcAlabilor de Cetatea AlbA (II. 131-2).

Deasemenea vorbete de mapele geografice, cari numesc Bugeacul Basarabia (I. 126). Poate tot din N mape 0 a luat numele

turnului lui Neoptolem. De pildA harta din secolul XVII :

Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accu-

rata delineatio... T. C. Lotter geogr. Augusta. Vindelicorum.

mentioneaza : Bessarabia, lac di Vidowo, torre di Neoptolemi.
0 glosA pomeneste de inscriptia de pe poarta Halicka dela
Lemberg, cu mentiunea lui Bogdan vodA. (glosA la II. 208).
In realitate inscriptia de pe aceastA poartA are numele lui tefan
cel Mare, in amintirea opririi nAvAlirii lui 1).
VALOAREA ISTORICA SI LITERARA. Originile Moldovenilor au fost tratate de Miron Costin in trei monografii :

Cronica polonl in prozA (1677), Poema polon (1684), De

neamul Moldovenilor (dupl 1686) 2).

Aceste trei scrieri cu acelaq subiect corespund ing unor

preocupAri deosebite qi deaceea subiectul este privit in fie-care din ele din alt punct de vedere. Cronica polonI in prozA
este o scriere de informatie pentru Poloni. Ea cuprinde povestirea ambelor A descalecate * dar insistA mai mult asupra
lucrurilor ce nu le puteau ti Polonii din literatura lor : valul
roman, cetAtile Moldovei, orae, limba, religia 3). DimpotrivA,
De neamul Moldovenilor se adreseazA compatriotilor autorului,

qi ca atare cuprinde lucruri necesare pentru informatia Moldovenilor : ce este Roma, mArimea imperiului roman, sunt
fAcuti atenti asupra greplilor lui Ureche i a celor atribuite
1) S. Starowolski, Monumenta Sarmatorum, Cracovia, 1655, pp. 275-276:
inscriptia in porta Haliciensi to din Lemberg, 1498, amintind atacul lui *tefan
impotriva orasului.

2) Cronies poloni la I. Bogdan, Cronice inedite, pp. 153-177; De neamul Moldovenilor, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1914. Pentru data scrierilor, P. P. Panaitescu,
o. c., pp. 98-204 si idem, in Revista Istoricd, XII, 2926, pp. 9-12 1 XIII) 1927,

PP. 55-61.
3) I. Bogdan, o. c. La p. 155, rAndul 15 de sus, editorul a &kit cAteva cuvinte
din ms. dupA znaki ad: y progi y wiezi nadnimowane, ktore znaki ... (ci praguri
si turnuri ruinate, cari semne ...) e vorba de urmele podului lui Traian dela TurnuSeverin vAzute de Miron Costin. Cf. exemplarul colationat din nou de autor la
Manuscrisele Acaderniei RomAne, colectia I. Bogdan, No. 88.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

380

lui Istratie logofatul 1). Despre descalecatul al doilea Miron

Costin spune c Ureche a scris suficient 2), i deaceea de sigur
lag la o parte aceast chestiune. Pasagiile despre imperiul roman

nu se regsesc in versiunea polona, pentruca erau notiuni familiare oricarui polon cult. Deasemenea nu regasim in aceast
versiune polemica impotriva lui Ureche (Pentru Flacus-Vlahia),
Simion Dascalul i Istrate logofatul, pentruca scrierile lor nu
erau cunoscute in Po Ionia.

Poema polona, spre deosebire de celelalte doua scrieri, are

un caracter mai literar, deaceea partea de eruditie si de critica

e lased la o parte si Miron Costin da o mai mare extindere

legendelor i descrierilor vfinatoarea lui Dragos, corbul lui
Negru, rasboiul lui Traian. Toate au o factura poetica, deoarece autorul voi s prezinte regelui Poloniei o opera placutl.
Suveranul rafinat si cult, admirator al marelui secol francez,

ar fi fost mai repede indemnat in acest chip s se intereseze

de Moldova.
Desi avem a face cu trei puncte de vedere deosebite, materialul celor trei scrieri e acelas, destul de redus : cronica lui
Ureche cu interpolari, culegerile grecesti, Toppeltin, poate o
cronica munteana. In nici una din cele trei scrieri nu mai intervine un alt izvor care sa modifice parerile exprirnate in
celelalte. Am vazut mai sus ca intrebuintarea letopisetului lui
Istratie si a analelor din mAnAstiri in Poema polona nu se
poate dove& prin nimic.
C. Giurescu, care considera gresit De neamul Moldovenilor,

ca o scriere din tinerete a lui Miron Costin, credea ca avem

a face in opera acestuia cu o evolutie in pareri determinata
de o mai temeinica cunoastere a chestiunii s i ca in 4De neamul
Moldovenilor o saderile lucrarii, atat in ceeace priveste intrebuintarea izvoarelor, cat i cunostinte gresite despre istorid
veche se datoresc faptului ca aceast scriere e anterioara
celorlalte 2).

In realitate Miron Costin a avut la indemana dela inceput

pana la sfarsit aceleasi izvoare, evolutia lui nu st in cuno1) Miron Costin, De neamul Moldovenilor, pp. II-24, 5, 7-8.
2) Ibid., p. 5.
3) C. Giurescu, in introducerea la De neamul Moldovenior, p. VI.

www.digibuc.ro

381

VERSURI POLONE

z7

stir* i conceptia istorica asupra originilor Moldovei, ci in

plan si prezentarea lucrarii, cari reprezinta nevoile deosebite
din cari decurg cele trei lucrari.
Asadar poema polona este considerata de autor ca o opera
literara, dar neindernanarea in limba polona face adesea stilul
foarte obscur, in special sufera de o retorica greoaie, defect
care nu era dealtfel numai al lui Miron Costin in acea epoca.
El intrebuinteaza adesea forme rare cateodata cu sens gresit,
sunt i ceva greseli de gramaticl. De observat dupl cum se
vede din corectarile aduse primei redactii c Miron. Costin
a cautat sa suprime latinismele inlocuindu-le cu cuvinte polone. E interesant s vedem pe cronicarul moldovean lucrand
ca un om de litere modern, refacind cu rabdare versuri intregi pentru ca s refaca o masura gresit, corect and expresiile, cantarind sinonimele. Mu lte versuri, cu toate corectarile
au ramas Inca imperfecte, in special masura. Miron Costin
nu distinge intotdeauna bine cand dou vocale se pronunt
deosebit sau ca diftong.
Taus lucrarea nu e lipsit de valoare literara: povestirea
legendelor ca un basm frumos e foarte reusita, descrierea entuziasta a Moldovei are mult lirism. Cunoscutul istoric al literaturii polone Al. Bruckner o pune alaturi de cele mai bune
produse similare ale literaturii polone in veacul XVII 1).

Versul polon de treisprezece silabe este cel obisnuit de

poetii poloni ai vremii, versul eroic. Poemul eroic cu subiect
istoric era un gen de predilectie in Po Ionia incep and din a
doua jurnatate a veacului XVI si p Ana la mijlocul veacului
XVIII. Miron Costin face astfel parte prin aceast opera din
literatura polona curenta a vremii 2).
1) Al. Bruckner, Wiersze lzistoryczne. Biblioteca Warszawska, LV, 1895, III,
p. 382 1 idem, Encyklopedia Polska Akademij Umiejonosci, XX, p. 236.
2) Alte aminunte privitoare la opera polonli ci la lecturile lui Miron Costin
la P. P. Panaitescu, Influenia polond la Grigore Creche i Miron Costin, pp. 123-127.

Un amilnunt interesant pentru influenta literaturii polone asupra lui Miron Costin e urmitorul. El spune cA Romanii retraqi in multi ajunseseri triind in pustietiti nicte satiri (II. x x8). Identitatea satiri=silbatec n'o puteh gad la scriitorii
clasici, ea e inch curenti la scriitorii poloni. Cf. Linde: Slownik jmyka polsldego sub

zettyr citatul din Otwinowski: Satir, sau salbatec din padure; Cf. fi cunoscuta
26 A R.

Afemoriile Segiunii Istorice. Seria M. Tom. X.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

it 8

382

Valoarea istoricA a poemei este fireste mica astazi, dar ea

reprezinta un produs interesant al ideologiei literare si politice a veacului XVII in Moldova. Repetatele si insistentele
aluzii ale autorului, cerfind ajutor polon impotriva Turcilor,
speranta ce 0-o exprim in marele rege Ioan * si amenintarea ca Polonii vor aveh soarta Moldovei, daca nu-1 vor urmh

(I. 103-4. III. 251-8), arat conceptia politica a lui Miron

Costin. Un fapt caracteristic pentru ideile lui este scoaterea
din versiunea definitiva a poemei a versurilor prin cari regreta

ruperea unitatii bisericii (II. 112 ad). Regele Sobieski patrona si incurajh actiunea catolicilor care avii de rezultat trecerea la unire a ortodoxilor din Galicia, in special a arhiepiscopului de Lemberg si a stavropigiei. Probabil Miron Costin
s'a temut ca versurile lui s nu fie interpretate ca o aprobare
a acestei actiuni de despartire a coreligionarilor lui din shnul
bisericii bor. In orice caz vedem aci la el scrupule de constiinta
si cantrire a cuvintelor.
EDITII ANTERIOARE. Edicia Iosi f Dunin Borkowski (1856).

Pentru prima oara poema polona a aparut in colectia postuml

a scrierilor lui Iosif Dunin-Borkowski. Pisma (Scrieri) I. Lem-

berg. 1856, pp. 239-274. M. Kogalniceanu a cunoscut si o

editie separata 1).
Editorul scrierilor lui Dunin-Borkowski, care semneaza P. W.
spune : # Prezenta descriere a tarii Moldovei si Munteniei am
glsit-o intre manuscrisele lui I. Dunin-Borkowski gata de tipar.

El urmh sl adauge lamuriri, deoarece nu le-am aflat, editez

opera singura. .

.)) 2).

Ms., editat, despre originea cruia prin urmare, nu stim

scriere satiricA dela sfArsitul veacului XVI St Orzechovski Satyr albo dzilei nip..
Satirul sau omul sAlbatec).
1) M. Kogalniceanu, Letopisetele Moldovei, ed. II, III, p. III. Iosif DuninBorkowski (1809-1843) Poet si dramaturg polon cunofted limba romdnd ci alittorise in tars noastri; se spune a scrisese chiar poezii in romanecte. Aveh in manuscris
o scriere privitoare la legAturile dintre limbs polonl si cea romni si adunA documente privitoare la istoria noastrA. Din and in and, zice biograful dm, trimite
stiri asupra literaturii polone unui ziar moldovenesc ce apAreh in Iasi. Societatea
stiintificA din Iasi il numise membru. Vials lui I. Dunin-Borkowski de August
Bielowski in fruntea operelor postume (I. Dunin-Borkowski, Pisma, p. XVIII).
2) I. Dunin-Borkowski, o. c., p. 240.

www.digibuc.ro

383

VERSURI POLONE

79

nimic, este foarte asemanator cu Ms. C., cuprinde adica redactia prima a poemei. Diferentele stau numai in cateva inversiuni si dou trei omisiuni. Editorul a modernizat cu totul
ortografia si se pare c si-a permis unele emendatii riscate,
acolo unde sensul era mai obscur. Sunt si destule greseli de
tipar, iar glosele de pe marginea versurilor au fost toate
omise.

Editia Leon Rogalski (1861). Leon Rogalski a asezat poema

polona a lui Miron Costin intre anexele de documente ale

cartii sale Dzieje ksiqztw nad-dunajskich. (Istoria principatelor
dunrene) I. Varsovia. 1861 pp. 758-784. Rogalski reproduce
intocmai editia lui Dunin-Borkowski cu deosebire ca n'a pastrat forma versificata (scriind frazele la rand) si a suprimat o

serie de pasaje, cafi i se pareau fara interes istoric.

Editia M. Koglniceanu (1874). In Letopisetele Moldovei ed.

II-a III. Bucuresti 1874, pp. 487-524. Mihail Kogalniceanu

reproduce textul poemei dupa editia Dunin-Borkowski, omite
insa tot epilogul in proza cu descrierea boieriilor si a tinuturilor. Greselile de tipar sunt ash de numeroase incat fac lectura poemei foarte anevoioas. Kogalniceanu a adaugat la editia sa si traducerea lui B. P. Hasdeu, despre care vezi mai jos.
Editia V. A. Ureche (1888). V. A. Ureche a publicat poema
polona in editia sa a Operelor complete ale lui Miron Costin.
Bucuresti 1888. II, pp. 70-142, utilizand Ms. descris mai sus
sub litera C. (Cracovia) dupa copia facut pentru Academia
Romana. Textul polon este p lin de grave greseli de tipar 1),
poate chiar mai multe ca la Kogalniceanu.
TRADUCERI. Traducerea B. P. Hasdeu. B. P. Hasdeu a
publicat o traducere romaneasca a poemei polone a lui Miron
Costin dupa editia Dunin-Borkowski in Arhiva Istoricd a Romdnilor,I i. Bucuresti 1865, pp. 159-172. Desi Hasdeu de-

clara a traducerea sa e literald, adica tinandu-se de litera

textului, este in realitate o traducere foarte libera, departandu-se cu totul in cele mai multe cazuri de expresiile autorului.
Mai mult, fie Ca' B. P. Hasdeu n'a inteles textul, fie a era
1) Al. Bruckner, Wiersze Historyczne. Biblioteca Warszawska, LIT, 1895, III
p. 382, numete aceast editie neglijentd *.
26*

www.digibuc.ro

20

P. P. PANAITESCU

384

foarte grabit, traducerea este foarte des complet greita. Cateva exemple: 1). Versurile I 21-24.
Po nad Mo1dawsk4 ziemie gdy przelatywaly
W slawne wolne krolestwo, mnie wtqd dolegaly
Tyranskie neronowe sceny nieslychane
Lupiestwa, okrucienst wa niewypowiedziane.

Hasdeu traduce (p. 161). # tiu bine c in sborul lor atre

gloriosul regat polon ele [zanele poeziei] treceau cateodata in
calea lor i deasupra pamantului romanesc, dara vai, atunci
le inspdimantau neauzite scene de o tiranie neroniana, jafuiri
si prede nepovestite >>. Traducerea exacta este: ((Dar pe and

aceste zeitati sburau deasupra Moldovei spre regatul slavit

qi liber, pe mine ma indurerau scenele ne mai auzite de tiranie neroniana, prdaciuni, cruzimi de nepovestit *. Miron
Costin explica in aceste versuri de ce, pe and in Polonia
se cultivau artele, el ca moldovean traind intr'o tara turburata
i jefuita nu putea pretinde sa le manuiasca cu aceea indemanare ca Polonii. La Hasdeu sensul este complet alterat.
Versurile I. 167-168.
... i czemu tureckim dziwuie
Kto woinom ? Ktory przez szeg miesiccy woiuie.

Hasdeu traduce scurt (p. 163): #cuceririle otomane sunt o

bagatela #. Traducerea exacta: oDe ce se mai minuneaza cineva

de rasboaiele purtate de turci, cari tin numai ase luni ? >>

Miron Costin spunea mai sus a Traian luptase mai multi
ani fara oprire. Turcii fac expeditii de sue luni, sezonul de
vara, retraganduli apoi otile.
Versurile II. 14-16.
.. . a przy Adryanie
W tak lichq stabad poszly, ie i most Traianow
Na Dunaiu zepsowad kazal dla Tatarow.
Hasdeu traduce (p. 163) # Adrian aduse imperiul la atata de-

bilitate, inat a stricat pang si podul lui Traian pe Dunare,

1) SA se tie seama cA Hasdeu traducei redactia prima a poemei dupii editia
Dunin-Barkowski. Deaceea textul qi traducerile corectate ce dam mai jos in aceste
exemple difera de cele din editia noastra.

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

385

21

cel infiintat contra TAtarilor *. Traducerea exacta: [Imperiul

roman] sub Adrian cazii in ash mizerabill slabiciune, inat

acesta porunci chiar s fie stricat podul lui Traian peste Dunare din pricina ngvalirilor Tatarilor *. Dupg Hasdeu podul
erh o intAriturA darimatg tocmai and imparatia ramasese fall
apgrarel
Versurile III. 331-333.
Az stary Aleksander podobny krolowi
Ten naypierwszy Hospodar, rowni monarchowi
Slawnemu...
Hasdeu traduce (p. 168) o In fine se sui pe tron batrfinul
Alexandru majestos ca un adevArat rege, primul dintre domnii
moldovenesti, care se asemanh cu monarhii cei gloriosi *. Traducerea exacta: o ... Ping la batrinul Alexandru asemangtor
unui rege. Acesta cel dintaiu a fost numit hospodar, intocmai

ca un monarh glorios *. Miron Costin spune ca Alexandru

cel Bun a fost cel dint Aiu domn care a purtat titlul de hospodar, o majestos * este dela Hasdeu, precum tot dela el era
mai sus clerul national (p. 168).
Versurile II. 241-2.
Winnice oni wniesli wespol i WOgrowie.

Ei (Sasii) au ridicat viile impreung cu Ungurii. Hasdeu traduce yule prin cdrciumi (p. 167).1
Aceste exemple se pot immulti, ar trebur citatg jumgtate
poema 1). Miron Costin pune intr'un loc in gura lui Iatco
prisacarul o frazg in limba ruteang. Hasdeu reproduce acest
pasaj (p. 167 nota) adaugand: oAcest pasaj probeazg a Miron
Costin manua foarte bine limba malorusiana *. Pasajul e reprodus intocmai dupg textul lui ,Dunin-Borkowski (Pisma I.
p. 262), unde in doug versuri sunt sase greseli. Dna Miron
Costin ar fi scris ash, aceasta ar probh ca el nu cunosteh limba
ruteang. In orice caz acel care nu cunosteh aceasta limba era
Hasdeu. Acelas lucru putem spune si cu cunostintele de limba
polong, pe care o cunosteh numai superficial, impiedecindu-se
1) Cf. 0 P. P. Panaitescu, o. c., p. 124 or. 3, unde se dau 0 site exemple de
acest fel.

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

22

386

la pasajele mai grele. Ceeacee e mai gray, e 0 fara sa spuie

a lsat netraduse numeroase versuri, anume acele mai grele
de tradus. Iata unele din aceste omisiuni: versurile I. 40-51 cu
totul rezumate la Hasdeu (p. i6i), el nu pomeneste de faptul
O Traian 4 el- el insus soldat in ostirea lui *, nici de colonistii cari plecau cu sotiile bor. I. 125-130, lag la o parte
pasajul cu o mapele geografice *. II. 52-3, skit pasajul in
care Miron Costin spune 0 Oltul isvoreste din muntii Gurghiu.

La versurile III. 70-120 (descrierea bogatiilor Moldovei)

Hasdeu spune in nota : (p. 165) 0 o stilul este foarte incurcat *
si 0 traduce o sensul nu cuvintele *. Sub acest pretext omite

in traducere mai bine de douazeci de versuri: comparatia

intre Nil si Nistru, descrierea Nistrului in Podolia, afirmatia
O zeitele Olimpului ar prsi patria lor, daca ar cunoaste
aceast tara.
Traducerea V. A. Ureche. V. A. Ureche a adaugat la editia

sa a poemei o traducere despre care spune 0 ( o dam dupa

B. P. Hasdeu cu mici indreptari *1). In realitate V. A. Ureche
copiazl intocmai traducerea Hasdeu si nu vedem unde sunt
micile indreptari *. Nici nu s'a incumetat macar s tra-

duca glosele din editia sa, cari lipseau in cea utilizata de

Hasdeu.

Pentru partea in proza dela urma, boieriile si tinuturile

Moldovei, mai usor de tradus, V. A. Ureche nu mai urmeaza
traducerea Hasdeu, ci da o traducere noua, despre care spune
O ( o datoram d-lui locotenent colonel si inginer Coslinski *2.)
Traducatorul era putin familiarizat, se vede, cu termenii cari
privesc vechea organizare a Moldovei, ash 0 si traducerea
aceasta are greseli : o vornic mare al tarilor de sus *2) podskarbi (sub tezaur) *4), parcalabii de Hotin o dupa regulamente
pusi si astazi intre cei doi vornici mari *5), in loc de regulamente trebuia privilegii adicd hrisoave.
1) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, II, p. 75.
3) Ibid., p. 129.
3) Ibid., p. 131.
4) Ibid., p. 133.
6) Ibid., p. 137.

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

387

23

PRESCURTARI
V. = Ms. universitatii din Varsovia.
a. = Glosele adause de alti mfinl la manuscrisuI din Varsovia.
C. = M. Muzeului Czartozyski din Cracovia.
ad. --= adauge.
on:. --= ontite.

1= Inlocueste.
Ureche = Gr. Ureche (Simion DascAlul), Cronica, ed. C. Giurescu. Bucuresti,
1916.

Toppeltin = L. Toppeltin de Medias, De origine et occasu Transylvanorum.

Lyon, r 667.

Textul tipArit reproduce pe acel al manuscrisului V. Variantele din aparat all

alta indicatie aunt dupA manuscrisul C.

www.digibuc.ro

TRADUCERE
Istorie in versuri polone despre Moldova i Tara Romdneascd

Prea seninei i neinvinsei majestati, marelui loan III, din

mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare duce al Litvaniei si
al altor multe tari, domnul meu cel milostiv i binefacator.

Ma rusinez de muza mea sarmata in fata majesttii voastre

-regale prea senine i neinvinse, domnul meu cel milostiv, nu
pentruca muza n'ar fi la inaltimea celor mai inalte subiecte si

a geniului celui mai adnc, dar din pricina neindernfin4rii

mele in aceast limb. cat priveste bogatia limbii slave, daca
se observa bine, e mai bogata ca vestita limba latin, caci
latina are o multime de cuvinte imprumutate din greceste,

io

Descrierea fdrii Moldovei i a Tdrii Romdnesti de Miron Co.stin

Prea seninului i neinvinsului monarh sarmat, Ioan, III, din

mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare duce al Litvaniei,

stapnitor al Rusiei, Prusiei, Mazoviei, Zmudzu-lui, Kievului,
Podoliei, Wolhiniei Livlandei, Smolenskului, Swierskului,
Cernigovului, domnul meu cel mult milostiv i binefacator.
Ma rusinez de muza mea sarmata in fata majesttii voastre
regale prea senine si neinvinse, domnul meu cel milostiv, nu
pentruca muza n'ar fi la inltimea celor mai inalte subiecte si

15

20

a geniului celui mai subtire, dar din pricina neindeminarii

mele in aceast limbl. Caci limba slava este mai bogata deck
vestita limba lating, care are o multime de cuvinte imprumutate
din greceste, precum se poate vedea din aceste cuvinte: philosofia, compus din cpi2o ci aoTia, theologia din 0E4 si Akog,

www.digibuc.ro

25

86

P. P. PANMTESCU

450

cum se poate vedeh din aceste cuvinte ce urmeaz: philosophia,

compus din philos i sophia, theologia din theos si logos.
Aceste cuvinte ca i multe altele nu se pot exprimh in latint_ste printr'un singur cuvint. Iar la vechii Sloveni se ziceau
cu cuvant propriu, fr imprumut din greceste: philosophia
lubomudryie, care in polona este lubornudrok, theologia
bogoslovie, care in polond se poate numi bogoslowstwo, astronom
gwiezdo-mieniec, astrolog in polon gwiazdoslow,
astronomia, zwiedoteczenie, astrologia
zwiezdoslowie si

multe alte cuvinte in limba latin sunt imprumutate, iar in to

limba slav se pot exprimh cu cuvinte proprii.
Neindemanarea mea in aceast limba vine din rara intrebuintare a polonei de ckre mine de zeci de ani incoace. Dar
astronomia din doT4e si vdpog, astrologia din daHe i Adyo,
geometria din yr' i pizeov, geographia din 71 i yeciv.o. Aceste

15

cuvinte nu se pot in nici un chip exprimh in latineste cu un

singur cuvant. Iar acei vechi Slavi exprimau toate aceste cuvinte in limba lor frl s' imprumute dela Grecii cei vechi,
cAci philosophia au numit-o lubomudrie = lliosomSmignrk,
cceace insemneazA acelas lucru ca q2iAo i aoTia, cAci aoTta
pe greceste inseamn intelepciune, deci philosophia se zice in

20

chip multumitor pe slavoneste itposomsApie, iar in limba polonA se poate spune 1ubom4drog5, deasemenea theologia este
fierocAOKiea,

caci esds pe greceste este Dumnezeu

i Adyog

cuvint. Deci Slavii au numit frumos theologia bogoslovie, iar

in poloneste se poate nurni bogoslowstwo ; theologul este foarte

25

bine numit bogoslo w sau bogoslowiec, deasemenea si astronom

in slavoneste sirksmiima,-K si in polonl se poate zice gwiazdomieniec ; astrolog pe slavoneste este swksmcnoick in polon
gwiazdoslow, geometria in slavoneste 31in4omtpii, caci yij pe
greceste este pilmint, iar tilmov mAsur, deci se poate zice

30

foarte bine si geometru intr'un cuvint singur pe poloneste

ziemiomierzec, iar in latineste nu se poate spune intr'un singur
cuvint ; deasemenea i geograf ziemiopis i alte multe cuvinte
sunt exprimate la Slavi in limba lor, fr sa recurgl la alte limbi.
Neindemanarea mea in aceast limbA este pricinuit de in-

depArtare si de neintrebuintarea ei de mine de zeci de ani.

www.digibuc.ro

35

451

VERSURI POLONE

87

precum Dumnezeu in cer, a carui loctiitori ad pe pamant sunt

monarhii, primeste atat oratia intinsa si aleasa a oratorilor mari

si sfinti, cat si un kirie-eleison spus cu suflet curat de orke

om simplu, ash si maria ta, domnul meu cel milostiv si binefacator, binevoeste cu mila domneasca sa primesti cu indulgenta sub umbra numelui tau celui mare, care se intinde cat
lumea aceasta intreaga, o scurta istorie in stil neindemanatec
despre o tara mica.
Am fost indemnat sa ma apuc de acest lucru mai intaiu de
geniul prea inalt al mariei tale, domnul meu cel milostiv si

io

binefacAtor, care cauti A. afli atat despre tarile mari si intinse,

cat si, nu mai putin, despre cele mai mici. Al doilea indemn
mi-a venit din faptul 0 istoricii vestiti din tarile mariei tale,
binefacAtorul meu, descriind istoria preaslavitului regat al ma-

riei tale, pomenesc ceva si despre tam Moldovei si mentioneaza ca poporul roman se trage din Italia. Ei au tacut ins

15

Dar precum Dumnezeu in cer, ai carui loctiitori aci pe pamint

sunt regii, primeste dela oamenii mari si sfinti oratii intinse
si frumoase, tot ash cum primeste 0 dela un om simplu un kirie

eleison spus din inima curata, ash si maria ta, domnul meu
cel milostiv, care esti loctiitorul lui Dumnezeu, binevoeste s
primesti cu ingaduinta aceasta mica istorie scris cu cuvinte

20

neindemanatece.
M'a indemnat s mA apuc de acest lucru geniul mariei tale,

domnul meu cel milostiv, care, avind cunostinta despre toate

Wile mari si intinse, ai binevoit sa te informezi si despre tarile
mai mici si despre inceputurile bor. Iar slAvitii istorici ai tarii
mariei tale amintesc des de treburile si razboaele Moldovei si

25

Munteniei, desi numai in cursul istoriei acestui slavit regat,

spunand a locuitorii acestor tari se trag din Italia, mai ales 30
Kromer si Piasecki. Dar cancl si de care cine au fost adusi
aci in Dacia din Italia n'au vrut sa stie, precum deasemenea
nu au nici o stire despre a doua descalecare a acestor tad, Mol31. M. Kromer, De origine et rebus gestis Potonorum librt XXX. Basel, 1555,
pp. 312-313. P. Piasecki, Chronica gestorurn in Europa singularium. Cracovia, 1648,
P. 52.

www.digibuc.ro

88

P. P. PANAITESCU

452

sau n'au tiut nimic asupra vremii and s'a asezat la Nistru,
la Dunare 0 la Marea Neagra. In aceast privint trebuie sa
ne miram mai mult de istoricii unguri, cafi stiau de coloniile
lui Traian si au scris despre ele. Ei nu se multumesc numai s
afirme ca poporul moldovean, muntean i Romanii cari sunt
la dansii in tail sunt adusi in aceste parti din Italia de Traian,
dar chiar se impotrivesc acelora cari scrisesera altfel despre

acest popor. Totus ei Inii mrturisesc ca nu stiu and s'a

-asezat acest popor la Nistru si la Dunre.
Acest lucru s'a petrecut acum patru sute de ani, nu mai
mult. Deci noi Inca putem afla lucru lamurit despre a doua
descalecare i acum, caci aceast vreme trecuta. nu face mai
mult de cinci oameni traind mult, afland unul dela altul, asa
ca amintirea acestor vremuri nu s'a pierdut in patru sute de

dova si Muntenia. In aceasta privinta trebuie s ne miram

10

15

mai mult de istoricii Unguri, caci a doua descllecare a pornit

din mijlocul ion din Dacia superioara in Dacia inferioara. Ei
au scris despre acest popor nu numai ca sunt adevarati Romani,
dar chiar se impotrivesc acelora cari scrisesera altfel. Ei afirma
el Romanii sunt cu adevarat o colonie romang adusl de im- 20
paratul Romanilor, Traian. Dar cand s'au asezat la Dunre,
Marea Neagra si Nistru dupa pustiirea primelor asezari nu au
aflat si nu stiu nici de cine au fost adusi, nici and. Aceasta o
mrturiseste chiar unul
Toppeltin, cu numele dac,
scriind: sed quo tempore gens intra montes et Tyram fluvium 25
consedit, omnino non scio. Noi insa avem mrturie despre
primele colonii ale lui Traian santul lui Traian, vesnica martuHe , marturie limba si istoricii mai jos pomeniti. Iar despre
descalecatul al doilea avem marturii din manastiri, cad in fiecare din ele s'a scris vieata domnului fundator si anale , avern 30
si istoricul cel dint aiu Istrate logolkul al treilea, avem si al doilea

dupa dansul, pe Urechi mare vornic al tarii de jos. Dar nici

vremea n'a innecat cu totul amintirile, caci de patru sute de
ani, de and Drago a iesit din Maramure i Negrul dela Olt,
4'7, 0-21. Toppeltin, PP. 53-55. 8-9, 21-26. Toppeltin, p. 50

quo tem-

ore out quando gens ipsa intro Tyram et Istrum regione censederit, certo non scio *.

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

453

89

ani. Dar stiri 0 mai lamurite avem din rnanastiri, cari, descriind

fiecare viata domnului intemeitor au dat stiri si au scris indestul despre aceasta.
Deci stirile despre aceste tari le inchin majesttii tale regale,
domnul meu cel milostiv si binefacator si impreun cu ele ma

inchin si eu insumi cu supunere credincioas si umila si ma

arunc sub picioarele majestatii tale milostive, prea senine si
neinvinse.

Al majestatii tale regale prea senine_ si neinvinse, domnul

-meu cel milostiv, umil supus de sub picioare si servitor cre-

io

dincios.
Miron Costin, mare logofdt al tdrii Moldovei.

S'a scris la Dasov, in casa de vfinatoare regal. Anul 1684.

luna Iu lie.
.Martorii acestei istorii

15

Culegeri grecesti de patru monarhii,

nu s'au strecurat mai mult de cinci oameni trlind sanatos unul

dupa celalalt, si acum Inca pastreaza aproape fiecare povestirea
despre aceasta.
Depunnd asadar aceasta mica istorie a acestor OH sub picioarele prea seninei si neinvinsei majestti, domnia ta, domnul

20

meu cel milostiv si binefacator, ma arunc si eu insumi sub

picioarele mariei tale si ma incredintez milei tale de stap fin.

Al majestatii tale regale prea senine si neinvinse, domnul

meu cel milostiv, servitor credincios si supus umil de sub pi-

25

cioare.
Miron Costin, mare logofdt al tdrii Moldovei.

La Dasov in casa de vingoare. Anul 1684, in Iu lie.

Autorii din cari s'a extras aceastd istorie
1. Culegeri grecesti de patru monarhii.

www.digibuc.ro

30

90

P. P. PANAITESCU

454

Quintus Curtius despre Daci in Viata lui Alexandru cel Mare.

Dion in Viata lui Traian.

Eutropius in Viata lui Adrian.
Bonfinius, ungur.
Topeltyn, ungur.
MAnIstirile moldovenesti, despre a doua descAlecare.

Eustratie al treilea logofat, despre a doua desalecare.

Urechi, mare vornic de tara de jos, despre a doua descAlecare.

2. Quintus Curtius despre Daci in Viata lui Alexandru cel

Mare.

I0

3. Dion in Viata lui Traian.

4. Eutropius in Viata lui Adrian.
5. Bonfinius, De rebus Hungariae.
6. Toppeltinus, De origine Hungarorum et occasu.
Martorii descdlecatului al doilea

is

1. Vietile i analele domnilor in mlnastirile moldovene i.

muntene.
2. Eustratie al treilea logofat, moldovean.

3. Urechi, mare vornic de tam de jos. Acesta a studiat in

scolile de arte liberale in coroana polon.
x ig g. Quintus Curtius Rufus, De rebus gestis Alexandri Magni. Citat apud
Toppeltin. 2 i xx. Dion Cassius, 'Pew-mimic lowelag lettpava. Citat apud Toppeltin

3 1 xa. Eutropius, Breviarum rerum Romanorum. Citat apud Toppeltin. 4 si 13.

Bonfinius, Rerun, Hungaricarum decades, Leipzig, 1771. Citat din auzite. 5 si 14. L.
Toppeltin, De origine et occasu Transylvanorum. Lyon, 1667. Pentru analele minAs-

tiresti, Eustratie si Ureche, vezi mai sus, pp. Iz-13.

www.digibuc.ro

20

PARTEA I-a

DESPRE NEAMUL MOLDOVENESC

Despre prima lui desedlecare de cdtre Traian

Cant patria inlacramata si pe bietii locuitori ai tarii Moldovei. Acestia au colonizat odinioarl amindoua Daciile dela
5
valurile 1) lui Traian, pinl ce vremea indelungata i-a impartit
in trei. Cei dintAiu au fost sub Unguri in Tara-Celor-SapteCetAti, unde, adusi de Tiaian, trisera impreuna cu Dacii.
Iar Moltanii, cad isi trag numele dela 01t2 numiti i Munteni
dela munti, au facut si o a doua descalecare dupa cea dintiiu 10
a lui Traian. A treia ramura e cea din Moldova, numita ash
dela riul Moldova, descalecat din peterile maramuresene
spre malurile joase ale marii. Atit acestia cat i ceilalti poarta
numele vestit de Rumini 3). Deci nimeni sa nu se indoeasca
el se trag dela Roma.
15
Muza sarmata! Iarta-rna a nu pot indestula cum se cuvine
cerintele fiilor tai frumos educati, alintatii tai iubiti, pentru
cad, desi i-ai hranit la sinul tau, ai mai adus cu mult cheltuiala
si doice, chemnd pe zeitele departate din Helicon i cite
cintarete sunt in jurul Helespontului, precum si Aretuzele 20
si Pieridele, fecioarele din partile Siciliei si n'ati lipsit nici

voi, Diane din Asiria 4). Dar pe and aceste zeitati sburau
deasupra Orli Moldovei spre regatul slvit si liber, pe mine
ma indurerau scene ne mai auzite de tiranie neroniana, pi-Adaciuni, cruzimi de nepovestit !
1) Glosd. Valul Traian Orli la Don, altul 'Anil in munti In Muntenia.
2) Glosd. Moltani dela Olt prin adausul lui M.
2) Glosd. Rumitni se numesc si Moldovenii si Muntenii.
'`) Glosd. In Asiria multi poeti.

www.digibuc.ro

25

92

P. P. PANAITESCU

456

Dar ingtdue cel putin st art cu cuvinte simple ') de unde

se trage neamul Moldovenilor, st descopr aceasta lumii
cAtt vreme mai sunt vii Moldovenii sub cruda tiranie, st-si
duct vieata i un pribeag alturi de fiii tti.
Deja puterea rornant deade in lumea intreagt din pricina

cruzimii tiraniilor, iar puterea rsboinict a Dacilor se ridich 2).

Nvlirile lor pustiau provinciile romane i ajungeau ftr impiedecare 'Ant in insts Italia, incit adunau chiar tribut.
Puterea Mr Ore cl va fi vesnic deasupra celei romane in vremea

lui Domitian. Dar dupt dansul Roma si-a ales ca sttpin pe

io

Traian. Acesta desteptt cu totul altfel puterile romane si mem-

brele pe jumgate moarte ale trii trtiau o nout vieatt printeinsul 3). A ridicat ostire nenumratt, de sase ori o sut de
de mii si el insus era ostas in armata lui. A luat chiar 0 mai
multi pentru colonizare, cu sotiile gospodarilor; a pornit prin
tragere la sorti din Italia toatt o multime nemArginitt, pe care
n'o mai puteh cuprinde aceh tart i nici n'o mai puteau hani

15

ogoarele ei. La Romani era obiceiul ca, clact vedeau o regiune

neastimptrat sau trdttoare, asezau acolo pentru aprare

oameni de credint din Wile Mr, aseztri numite de ei co1onia4)
aduceau nu numai slujitori, dar i gospodari pentru aseztrile
nou. Ash fAcii i vestitul imptrat roman Traian; a adus norod

zo

din Italia cu populatia deast si a pornit pe fat la luptt cu

puteri neintrecute impotriva Dacilor. Iar Decebal rege rtzboinic 5) a trecut cltrimea lui peste Duntre in Mizia 6) si a

dat o lupt aprigt impotriva Romanilor. Dar intrecerea in

numele lui Mars a pierdut-o fatt de Romani, cari pe atunci
1) Glosd. NeindernAnarea autorului in limba polonA.
2) Glosd. Eutropius, Toppeltyn, Bonfinius.
3) Glosd. Dion, in Viata lui Traian.
4) Glosd. Colonia Romana.
Glosd. Topeltin.
") Glosd. Missia incepe peste DuriL.e si se mArgineste cu Tracia.

5-10. Toppeltin, p. 29.10-27. Toppeltin, pp. 51-53, 77-78; afarA de numArul

ostirei romane, care e luat probabil din Istoria de patru monarhii. 29. Eutropius
(apud Toppeltin, p. 53). P. Bonfinius. Vezi mai sus, p. 12. 30. Dion Cassius, ePtouapci; loroetag lelipava LVIII, C. 6-14 (citat insA apud Toppeltin, pp. 51 52).

www.digibuc.ro

25

30

VERSURI POLONE

457

93

erau cei mai brbati si mai rabclgtori la suferintele rgsboiului

din cati lumea a vgzut vreodatg. Traian sta invinggtor pe

malul Dungrii i, adunand muncitori din aceh regiune, a zidit

un pod de piatrg peste Dungre, ca o minune, acolo in tam

Munteneasca, unde i azi stau pragurile lui. Dar Mars cel sangeros n'o isprgvise aci cu Decebal. Soldatul minunat de ager
ii ajunge sub munte, acolo unde se desparte Dacia superioarg
de Muntenia, sau Dacia inferioarg , acesta este si numele cel
vechiu al Moldovei. Acolo are loc iargs o lupta aspr cu Decebal

regele Dacilor, cu atata inflgcgrare, incat Romanii nu-i pu-

io

turg scoate pe Daci din hora lui Mars, pang ce nu cgzii in lupta
insus regele lor 1). Acum Dacii se rgspandesc in lume, iar Italienii ocupg locul bor. Traian imparte pgmanturile i aseazg
pe Romani in Dacia inferioarl, iar in cetgti pune conducgtori
o domini )), din caH azi se trag, dar numai cu numele sub tirania
turceascg, domnii. Dacia superioarg, azi Transilvania, a cololonizat-o numai pe jumgtate cu ai sai, neasezandu-i aci peste

15

tot, ci punand garnizoane in locurile mai stramte, pentru ca

locuitorii sg nu mai ridice capul si sg nu se mai rascoale impotriva

Romei. Dar locuri mai bune au ggsit Romanii acolo unde se

20

aflg azi Moldova cea bogat in recolte, asemangtoare Misirului,

precum si Muntenia. i de atunci acel popor a rgmas in aceste
locuri pentru apgrarea Romanilor impotriva Tgtarilor.

Dacia in granitele ei cele vechi 2) era mgrginitg la apus de

muntii numiti cu veacuri inainte Ilirici, pang cc se asezarg
Ungurii acolo , la rgsgrit Nistrul, la nord Podolia, la sud Dungrea. Iar poporul dac venise in aceastg targ din Tataria, de
unde se trag i Dachii, Sachii i Massagetii 3), de unde au
venit mai tarziu i Ungurii cu vestitul Atila. Dacii sunt strgbunii Sasilor 4), podoaba popoarelor din Ungaria, caH tin si
azi cele sapte cetgti, orase minunate asemgratoare celor ita1)

25

30

Glosa. Topr elt n.

') Glosd. Granita din urul Daciei.

3) Glosd. Quintus Curtius in Viata lui Alexandru eel Mare.
4) Glosd. Saii se trag din Daci. Toppeltin.
28-34. Quintus Curtius Rufus, De rebus gestis Alexandri Magni, VI, C. 3 (apud

Toppeltin, p. 23). 29-30. 35. Toppeltin, PP. 8, 24-25. 32. Citat greqit.

www.digibuc.ro

35

P. P. PANAITESCU

94

458

liene si au si drepturile lor deosebite. Dela aceste sapte orase

se trage si numele Transilvaniei. Ace las popor a cldit in

Dacia inferioara Cetatea Alba 1). Cat despre celelalte cetati
ca Hotinul, Neamtul si Suceava, de ce, muza mea, nu poti
da nici o lmurire ? Oare nu te simti in stare sa spui ? Saunimeni

n'a pomenit daca le-au cladit Dacii sau mai tarziu Romanii ?
Un lucru il stii farl gresala ca e vorba de unul din aceste dou
popoare , dar bastioanele celelalte, cad fiecare din aceste cetati
are doua randuri de infarituri, au fost cldite cu cheltuiala
voevozilor 2). Ah ! ce folositoare ar fi azi, cand Dumnezeu a
incredintat mntuirea noastra dreptei tale, mare rege Ioane !
Acum sunt in ruine, ce jale sa-ti amintesti de ele. 0 ! Domane !
Cine ar putek exprimh suferintele indurate de ai nostri din
partea pgnilor ? Acelas intuneric este cu privire la cetatea

10

Tighinei, dar o lumina mai darnica ne este data in schimb

15

numai pentru Chilia fundata de Genovezi 3) pe malul Dunarii,

facand parte din stall) anirile lor ce se intindeau in Crimeia si
in aceast %ark pe atunci and tineau zalog dela impratii din
Stambul Marea Neagra intreagl si stapiniau si Crimeia.
De ad si Kafa 4) in Taurica a fost fundata de ei la malul marii,
pe care plutia vesnic flota Mr. Turnul lui Neoptolem 5) 1-au
clAdit Grecii pe vremea lor, iar cetatea Sorocii 6) au ridicat-o

voevozii. Dar mai sunt si multe alte ruine vechi, urme de

cetti, ca in jurul Romanului si la Galati. Giurgiul si Braila
sunt amintiri vesnice ale domnilor munteni, Basarabii. Dela

20

25

dansii si-a luat numele in aceste locuri Basarabia7); desi aceast

provincie a glorificat pe nedrept numele lor prin autorii mapelor geografice, cad Basarabii au stpfinit scurta vreme numai

o parte a Miziei la cotul marii si au numit-o astfel. Dar ce

au de a face cu aceasta campiile Cetatii Albe ? Toata aceasta

30

9 Glosd. Cetiltile din Dacia.

2) In redactia primd, ad. Ah 1 Ce folositoare erau pe atunci and amenimarea
Tfitarilor diideh curaj peste tot cavalerilor din ele.
9 Glosd. Genuenses.
6) Glosd. Theodosia.

19 Glosd. Ttarii il numesc Tatar-Bunar.

9 Glosd. Cetatea Sorocii.
1 Glosd. Basarabia.

www.digibuc.ro

35

459

VERSURI POLONE

95

campie Ora la Euxin este o parte a Moldovei adevarate si

multe privilegii ale parcalabilor de Cetatea-Alba o marturisesc.

Dar cine ne-o va inapoia. ? Dumnezeul meu, al carui gand e

de nepatruns, este Inca oare vre o nadejde, sau vom pieri acum
cu totul ?

Astfel Traian, inapoind Romei puterea asupra lumii intregi

si lsand intarituri in urma, a pornit din Dacia, trecii Siretul,
Prutul si Nistrul aparat de stanci aproape salbatece. El sapa,
incepand din Muntenia, un sant urias, care purth si in veacurile urmatoare numele lui Traian 1). Dela Nistru duce oastea
lui barbata i numeroasa prin campii Ora la Bug si nici chiar
Niprul nu-I poate opri. Deacolo s'a repezit 'Ana la Don, care

desparte Europa de Asia. Tatarii inspimantati fugira din

toate campiile care patria lor, Tartaria cea mare. Vazand si
conditii drepte i puterea cea mare a Romanilor, s'au predat
cu totii si au recunoscut tratatele ce incheiasera cu Pompei

IO

15

cel Mare 2). Intelegerea cu dansii a fost aceasta: s nu se mai

atinga attic de putin de intinsele stapaniri romane, s trimita
la Roma o sued de oameni de rang inalt din steagurile de osteni
ale hanilor. Si nu unul dintre hani a fost in persoana la Roma. 20
Cand se certau intre dansii pentru stapanire, Romanii Ii impcau, granituiau tara, impartind-o intre dansii. Ash era imparatia romana, un hatman de-al lor era deasupra regilor.
Intrand in Asia 3), Traian porneste inainte, el lag In urma
un sant .sapat pe vecie i trecand Donul, el merge din Tar- 25
taria la Bactrieni 4) i deacolo prin tarile Persiei si dela Persi
prin pustia de rang Marea Rosie, strabat and toate aceste tari
p Ana in Egipt. Iar la Cair si-a luat rmas bun dela lumea aceasta.
Si acum fiecare s priveascl o astfel de putere I Veacurile

de acum nu au una asemntoare, nici un astfel de monarh, 30

care in cativa ani, intr'un singur mars, intr'un singur razboiu
s inconjure lumea, neparsind nici o clipa campul de lupta!
De ce se mai minuneaza cineva de rasboaiele purtate de Turci,
cari tin numai case luni ?
1) Glosd. Traian. Redactia primd. Santul Troian.
2) Glosd. Pompei cel Mare, hatman al Romanilor.
3) Glosd. Culegeri ale istoriei grecesti de patru monarhii.
4) Glosd. Bactrienii sunt azi Uzbecii j Buharienii.

www.digibuc.ro

35

96

P. P. PANAITESCU

460

In Egipt Traian dupg atata muncg muri de slabiciunea

mruntaelor si fu ingropat tot acolo. Boa la lui o numesc Grecii
disenterie 1) si socotesc el nu este alta mai veche, ea ar fi cea

dintaiu care s'a ivit intre oameni. Cand lumeh era Inca nou
si lipsita de <(humori*, de miasme molipsitoare, de patimi

suparatoare, muritorii nu suferiau de nici o boal, nici de

friguri in corpuri, nici de abcese pe piele, afar numai ca din
desfrau slabiau maruntaele si se distrugeau din prea multe
plkeri 2).
Roma 1-a fkut pe Traian nemuritor. Prin vesnica lui co-

10

lumna" 3) a aratat lumii c gloria voastr este vesnica, monarhi

s1aviti! De ce oare asemenea stlpinitori nu trksc vesnic ?

1) Glosd. Grecii numesc disenteria boala raiului pentrucl a fost cea mai veche
intre oameni.
2) Glosd. Cetiti Pentateucul.

3) Glosd. Columna lui Traian la Roma e 'in picioare ai azi.

zozr. Toppletin, pp. 77-8, 137.

www.digibuc.ro

15

PARTEA II-a

De risipirea coloniilor lui Traian de cdtre Tdtari fi de

locuinta Romanilor in munti
ClAdirile uriase, labirintele, precat de puternice le sunt temeliile, atita pot sA stea in picioare cu apartamentele lor; livezile
cu fructe infloresc atata vreme cat sunt priveghiate, holdele
umplu de bogatie hambarele, cat timp gospodarul este mun-

citor si paznicul vrednic. Cand pluteste corabia pe mare ?

Cand are un cirmaciu bun. Turma e intreag prin munca
pAstorului neadormit. Ash si Wile stau intregi gratie persoanei
regelui, sub carmuirea cruia regatele isi mAresc puterea si-si
intind granitele. Din pricina anarhiei adesea Wile mari atarra

io

de o at subitre, precum de pH& puterea cea mare a Romei

de sub Traian cel bArbat, Cam!' apoi sub Adrian 1) ash de repede
in slAbiciune, incAt acesta porunci chiar sA fie dAramat podul

15

lui Traian peste DunAre, din pricina nAvAlirilor TAtarilor 2).

Acestia ocupaserA din nou campiile din apropierea acestei OH
si se fAcuserl iars vecini cu ea. 01 ce ri vecini pentru Romanii

asezati de curand in aceste 061 Din nepAsare si fiind chiar

prea umil, Adrian nici nu alungA acele oarde dupa pilda lui 20
Traian, nici nu ajutA pe ai sAi, ci ca un om nerAzboinic se multuml sA fie apArat de Istru. Asa de mari furl scAderile acestui
impArat, Inc& indatA frumoasele provincii dobindite de Traian
se vAzurA prad incursiunilor ttAresti, ca drumuri deschise din
cauza nepAsArii impAratului. Acesta tocmai atunci porunci sA
1). Glosd. Adrianus impirat al Romanilor.
5) Redactia intdia. Glosd Toppeltin, Dion, Eutropius.

27. Stirea despre surparea podului lui Traian, nu se afld la Toppeltin, aid /a Eutropius. Se afld lath la Dion Cassius, LXVIII 13 dar e mai probabil cd Miron Costin

a luat-o din Istoria celor patru Monarhii.

3! A. R.

Mentorille Sectiunii Istorice. Serio IH. Torn. X.

www.digibuc.ro

25

98

P. P. PANAITESCU

462

se fundeze Adrianopolul 1), oras care-i poarta numele in Tracia

cea udat de ape si Roma suferi pentru aceasta! El nu se turburh catus de putin de pieirea provinciei ! Adrianopolul a fost
prima capitala turceasca ad in Europa, mai veche ca Stambulul,
ash a vrut Dumnezeu i cine poate sa schimbe calea vointii tale,
Doamne cel nepatruns de mintea omeneasca. Deaceea, o ! regilor,
and Dumnezeu v da un domnitor rasboinic, intelept i viteaz in lupte, toti s va 014 bine de acel domnitor i sa va

rugati lui Dumnezeu pentru dansul sa-i dea vie*" lunga.

Coloniile lui Traian s'au mai tinut mult vreme cu asemenea

10

vecini, respingand pe Ttari, dar in cele din urrna n'au mai putut
tine piept multimii furioase, care veni far incetare zi dupa zi, ca

un nor de lacuste fr numar. S'au retras in munti lsand

pustii locurile lor iubite. 0 ! cat de mult au prevestit aceste
veacuri dint aiu pe cele viitoare, c vor fi dese schimbari in aceste
OH ash de lunecoase, veacurile nestatornice dint aiu tragand dup

15

ele pe cele urmatoare. Acestia din Muntenia s'au asezat in

munti pe Olt si colonizar acele locuri, Hertegul i Fagarasul2).

Oltul este un rfiu care trece prin munti, dar dela izvoarele
sale se scoboarl curgfind din inaltimi, din Gurghiu, o regiune 20
a trii Ardealului 3). Acolo unde se indreapta spre Dunre, Ii
croieste calea taind muntii cei mai inalti din Ardeal asemanatori cu cetati de necucerit, strabatind locuri de nepatruns in
Tara Munteneasca. Azi dupa a doua descalecare, sunt acolo in
multe locuri manstiri i acum loc de refugiu in timp de raz- 25
boiu pentru Moltani, numiti ash dela Olt, la care Polonii au

adaugat un M Noi
insa Ii numim Munteni dela munti.
a.

Si astfel bietii Romani in locul deliciilor italiene au petrecut

locuind in strfimtorile muntilor si nu putina vreme, caci aceste
asezari ale lor au tinut mai multe sute de ani. Tar aci, unde e 30
azi Moldova, Romanii s'au tinut mai mult vreme, nelasand
pe Tatari s se aseze in cetatile din locurile de sub munti.
Dar cand nu le-a mai ramas vrerne libera plugarilor sa mun1) Glosd. Adrianopolul dela Adrian.
2) Glosd. Herog i Fagaraa, tinuturi in Ardeal.
s) Glosd. Transilvania.
Ureche, p. 89-18. De risipirea ((Ira dintdi.

www.digibuc.ro

35

463

VERSURI POLONE

99

ceasca si nu mai ajungea nici hrana pentru cetati, iar oamenii

nu se mai puteau hrnl, s'au tras i ei in munti la locuri adapostite. Ei cu domnii lor au colonizat Maramuresul 1), Gurghiul i Ciucul cu casele kr. Sunt trei rhuri cari curg dealungul
muntilor care Sighet 2) 'Dana la Tisa, altfel numit Tibiscum.
Acolo au scapat de grija Tatarilor. Iar aceste locuri tin de Ardeal i erau pustii pana la venirea kr. Maramuresul
fi
numit ei cu acest nume sau aceste locuri se chemau astfel
inaintea lor?
Iar vremea a stricat i vorbirea Mr, limba latina curata, caci
ce nu stria vremea in veacuri lungi ? Unde trebuia sa fie Deus,

10

avem Dzell sau Dumnedzeu3 ), al meu in loc-de meus, ash s'a stricat

limba; unde era coelum avem cierul; homo, omul; frons, frunte;
angelus, indzierul, dar in schimb nu avem niciun cuvant care
s nu aminteasca, fie prin inceput, fie prin terminatie, fie prin
mijloc originea sa dint hiu. Unele cuvinte au ramas chiar intregi:

Is

barbabarba, ash i luna altele cu foarte mici deosebiri. In

plus s'au adaugat mai thrziu i putine cuvinte unguresti. In
sfargit, luandu-se cele sfinte dela Sarbi s'au adaugat i foarte

putine cuvinte slavonesti.

20

Si din scurgerea acestor veacuri fiecare poate s vada ce schim-

batoare e lumea, din felul cum dupa hotarirea lui Dumnezeu

a cazut imprtia romana din puterea ce avuse. Si eine poate
sa fach cel mai mic pas sau sa se traga inapoi, cnd Dumnezeu
hotareste un termen imparatiilor i schimbarea stapanirii pe
parnint ? Altii urmeaza dui:4 plecarea celor dinthiu, cad Dumnezeu a interzis Fortunei sa stea pe loc.

25

Taus lucrul nu s'a facut dinteodata, caci dui:4 Adrian

Romanii mai avur multi monarhi mari; nu dinteodata se

prabuseste edificiul, desi se clatin i ceeace povestesti repede

nu se int hmpla tot ash de repede. Caci au fost marele Constantin,

30

au fost Leonii, intelepti furl Heraclius i Iustinianii si multi

hatmani cu slava nemuritoare; nu mai mentinez ad atatea
nume eterne. Dar cfind ridicara capitala la Bizancium i o
1) Glosd. Maramuresul, tinut in Ardeal. Redactia przmd Gurgiul, Ciucul, Maramuresul, linuturi in Ardeal.
3) Glosd. Grasul Sighet, capitala Maramuresului.
3) Glosd. Dominus Deus. Dumnedzeu.
31.

www.digibuc.ro

35

Ioo

P. P. PANAITESCU

464

mutat% din Roma veche in noua imparatie, avura tot mai mult
de a face cu Persii, apoi cu Saracenii. De1 incercarl sa supuie
i tarile apusene, care adesea nu stateau in ascultare 1), dar

partile de ad, de peste Dunare le lasara in parlsire. In aceste

vremuri a navalit in aceste parti Atila cu Ungurii sau Maghiarii
lui 2). El intemeie tara ungureascl i lumea suferi multe rele

in toate pat-tile de pe urma lui, a fost socotit in aceste tari

intocmai ca Bati-han a). Astfel eroii romani dinainte vreme
furl prefacuti in satifi de vremea cea lunga petrecut in pustietati i de locuinta lor in munti departe de obiceiurile subtiri
italiene si romane. Totus nu s'au salbatecit cu totul gratie
semintei celei bune sernanate mai intEu in acest popor, caci

io

natura cea dint5iu a lucrurilor nu piere 4), ci dimpotrivl se pas-

treaza vesnic macar in parte. Dar oare acesti Romani de azi

sunt aceiasi ca cei din veacurile trecute ? Sau, Macedonenii sau

15

Atenienii, sau Grecii, cei mai subtiri intre popoare ? Laconii

de azi nu mai sunt acei cari au fost.

*i intre timp regatul unguresc a astigat putere si dintr'o

multime de provincii au format o singura tail. Acum domniau

urmasii lui Atila, dar Ttarii fall sa le pese de stpfinirea

ungureasca, navaliau in aceste parti si incercau din nou cu
hoardele lor nomade s treaca muntii prin luncile rfiurilor,

20

cautfind sa razbeasca pfina in Ardeal. Astfel ajunsesera in ye-

cinatatea Ardelenilor, unde au ramas si Ora azi urme ale

trecerii lor : cldiri de piatra lipite cu lut, semne de razboiu.
Riurile Trotus si Oituz 6) au destule semne de acestea, precum
si alte riuri mai mici.
Dar pina in cele din urrna Ungurii nu mai suferira pe niste
vecini neastimparati, asezati ash de aproape in coasta tarii bor.

25

1) Redactia primd, ad. De ad s'a Miscut i ruperea sfintei unititi spre paguba
dragostei comune in crefitinitate. De ad au venit marile certuri in biserick cari au
adus pieirea unor tiri cretine.
2) Glosd. Atila regel : Ungurilor. Redac(ia primd. Glosd Guagninus.
2) Glosd. Bati han al Titarilor.
6) Glosd. Aristoteles: Prima materia non corrumpitur. Redactia primd: essentia

30

rerum.

2) Glosd. Raul Trott', se versa in Siret qi Oituzul deasemenea.

5, 33. A. Guagnini, Sarmatiae Europeae descriptio. Spire, 1581, p. 85.

www.digibuc.ro

35

465

VERSURI POLONE

xox

Pe atunci domni Vladislav regele Ungariei 1). Acesta cugeand proiecte cavaleresti, adun o oaste puternica impotriva
Tatarilor i porni asupra lor pe toti Romanii din ascunzisurile
lor de acolo, atat pe acei cari locuiau in partile Oltului, cat si
pe cei dela raurile maramuresene dela Sighet 2). Mergeau veseli

la lupta Romanii acum transformati in Pumani, cu numele

acesta mare corupt in acest fel. Ei Ii amintiau de Traian ai
de locurile glorificate prin numele sat', precum si de virtutile
calitatile lui antice. Mai int aiu alungara cu putere pe 'Mari
din munti i pornirl cu barbatie pe urmele lor mai departe
in campie. Tatarii primira lupta la Siret 3), dandu-se batalia
la Roman, dar neput and tine piept in intrecerea in numele
lui Mars, se aruncara in raul Siret, care se aflh aproape de
dansii 4). Ad invingatorii Ii urmresc cu putere, p Ana ce fac
un zgaz de corpuri in rau. Rumanii Ii hartuesc din urma,
acoperind totul cu cadavre i regele gusta cu placere macelul
Mari lor. Vesel striga: 4 Syretem, syretem ))5) pe ungureste,

io

15

ceeace inseamn: ash, ash-mi place *. Siretul curge de veacuri

purtand acest nume dupl cuvantul regelui 6) si slava acestei

izbande nu va pieri in veci. i desi orasul Roman nu se aflh

20

Inca acolo, a fost astfel asezat pentru amintirea locului izbandei.

Aceasta a facut ca toate aceste regiuni s fie mai libere de

cum fusesera mai inainte. 01 de trei ori, de patru ori mai
fericiti nepotii cleat stramosii vostri, cari pierdusera Tara ce
le fusese data! Aceh lupta de aur v'a deschis voua poarta spre
a doua descalecare.

1) Glosd. Ungurii, MoldoNenii si Muntenii ii numesc Laslaw.

2) Glosd. Sighet, ores in tinutul Maramuresului.
5) Glosd Lupta cu Ttarii la Siret, mai jos de locul unde este azi orasul Roman.
4) Glosd. Cruda infrfingere a Tfitarilor.
5) Glosd. Siretem, pe ungureste: ash-mi place *
C) Glosd. Siretul, tit' mai mare ca Prutul se vars5 in Durare mai sus de Galati.

1-19. Ureche (Simion Dascalul),rpp. 9-10: De ijderenia Moldovenilor. Miro,

Costin lasd la o parte din povestire amdnuntul injurios cd Romdnii se trag din tdlhari.

www.digibuc.ro

25

30

PARTEA III-a

Despre a doua descdlecare a Moldovei si Munteniei dupd

alungarea Tdtarilor

Duph o ash mare infrangere in lupta dela Roman, oardele

thtare se retraser peste tot si ne mai fiind nici o impiedecare
din partea acelor, se face pe urmele lor a doua deschlecare,
inthiu a Munteniei, curnd apoi si a Moldovei, ad prin voevodul Dragos 1) cu ai sal, dincolo prin Negrul cu Muntenii
pedestri. Deacum vor fi de o parte Moldovenii, de alta Muntenii si s'a arkat mai sus de unde vin aceste numiri. In aceast
de a doua deschlecare cele douh tari si-au schimbat numele
de Rumni, dar, trAgIndu-si originea dela Roma, nu pierdur
cu totul acet nume. Rumin inseamnh Romanus si unul and
intreabh pe cellalt despre limbh zice p hill in ziva de azi:
stii runanote?, ceeace e aproape (scis 7omanice? )>, nu zice
#moldoveneste *. *i numai acei cari au trecut in aceste dou
06 si-au schimbat numele in Muntean si Moldovean, dar cei
rhmasi pe loc in Ardeal 2) au pstrat neschimbat numele cel

10

15

vechiu si se numesc si azi Rumni, iar Ungurii ii numesc

Olahi 3), care nume vine dela Wlochy [Italia]. Ei nu se slujesc
de numirile de Moldovean si Muntean, chci aceste numiri se

20

trag dela riurile de aci, iar aceia slujesc Ungurilor. *i. 'Ana

azi ei sunt mult mai numerosi ca Ungurii, incephnd din

BaCka 4) Sfirbilor temisoreni, peste tot Muresul, in Hateg
[Herteg], in jurul Balgradului 5), unde locuesc principii, in 25
9 Glosd. Dragos, primul vaida, pe romneste Domn.
5) Glosd. Rumfinii din Tara Ardealului.
3) Redac(ia primd. Glosd Olah pe ungureste ruman, dela Olasz, Italian.
4) Redactia primd, Glosd Baczka, provincie in apropierea de Temisvar.
3) Glosd. Capitala principilot Ardealului.

19-21, 28. Toppeltin, p. 48.

www.digibuc.ro

30

467

VERSURI POLONE

103

Tara Oltului 1) si in tot Maramuresul; ash de tare s'a inmultit

poporul, ca si cum n'ar fi deschlecat nici unul din Maramures
si dela Olt. *i. azi Maramuresenii au o limba mult mai frumoasa si mai apropiath de cea italian, ei nu sunt supusi nimanui, liberi, nu slujesc 'Ana' azi nici unui stall) an, numai cand
merge si principele in persoana incaleca si ei la rzboiu si tin
pe cheltueala lor garnizoana cetatii Hust. Au privilegii deosebite si sunt p Ana azi neintrecuti in treburile ostasesti.

Ace leasi schimbari s'au produs si cu numele proprii: Bogdan,

Dragos la Moldoveni, Stan si Vlad la Munteni, precum si

I0

Dragomir si Stanimir. Acestea si altele nu mai sunt nume romane ci chiar sarbesti, de unde se poate vedeh ca limba slavoneasa s'a rasp andit in aceste tari, caci astfel de nume sunt
numai la Slavi. Toate aceste schimbari nu sunt lucru de mirare,
pricina sta in lunga trecere de vreme. Dupa cum sunt si locurile 1-)
ash si obiceiurile stramosesti ale fiecaruia :
In lam Maramuresului se afl un sat numit Cuha 2). Acolo
locuih Dragos fiul lui Bogdan impreun cu ai lui. Bogdan se
laudh ea se trage din domnii cei vechi 3), iar fiul sau se pregatih s arate ce poate faptui. Mu lta vreme mama lui 1-a im- 20
piedecat s plece, ca sh nu-I piarda in aceste locuri ash de primejdioase. Tana ce un zimbru se arata in sat ; tineretul se repede pe urmele lui. Dragos il socoate ca un semn prevestitor,
si-si alege trei sute de tineri inarmati, obisnuiti s sufere cu
barbatie orice truda. Pornese pe urmele zimbrului in adanci- 25

mile muntilor si urmele ii duc la un parau necunoscut pita

atunci. Sperand sa gaseasca vreun semn, ei merg dealungul
raului, oriunde-i duce albia lui. Iar cateaua Molda 4) ii ajuta
cu mirosul ei, caci oriunde s'ar fi ascuns zimbrul: fie in strain-

tori, fie intre stanci, ca s scape lsand pe gonasi s treaca 30

inainte, ea gidilath in nari de mirosul animalului, latr, adunand cu glasul ei ca la un clopot pe soldatii risipiti, pina ce si
9 Glosd. Terra Olti.
2) Glosd. Cuha, sat in Maramures.
3) Glosa. Se afltt in Maramures hrisoave dela acel Bogdan. Mi le-au arlitat.
3) Glosd. Cateaua Molda cautfi zimbrul.
17-19. Ureche (Mihail CllugArul), p. 16 2227. eDragoF-Vodd fcciorul lui Bogdan
Vodd, earele era din domnii Rdmului*. 22-32. Ureche, pp. 6 1-4, z6 4-4.

www.digibuc.ro

35

104

P. P. PANAITESCU

468

trambita dadea de tire despre animalul ascuns. Tinerii se

reped intr'acolo, dar zimbrul, vazandu-se descoperit de neobositii lor urmaritori, isi face loc cu putere printre gonaqi i
ei iara incep goana dupa dinsul. Deja au trecut muntii Carpati 1), de pe coama muntilor inalti 2) privesc spre pamantul
viitoarei Moldove. Ochiul cuprinde luncile Prutului, in care
se oglindesc campiile curate ce se intind pana la Nistru, campii
intinse, ce se arata ca o intindere fumurile sau asemenea Ocea-

nului ca marime. Nistrul cel mare; i are izvoarele in Wile

coroanei polone, e mai frumos ca Nilul 3) i chiar acolo unde
desparte in doua Podolia curge intre stanci sculptate natural,
ca i cum ar fi fost lucrate de mina de om; desi Nilul e vestit,

io

curge inconjurat de trestii. Nistrul intrece chiar Dunk-ea, a

carei ape sunt nesupuse albiei 4). Valurile Nistrului uda maluri
cu pereti strimti in umbra si fluviul poarta rasboiu cu Phoebus

15

ca sl prinda din razele lui, cad stancile aplecate Ii ascund

cerul. Tantarul, dusmanul somnului oamenilor, nu se afl ad.
cand se arat totu maluri joase la vaduri, sunt asemenea
labirintelor de gradini pe ape sau sprincenelor sublime de pe

fruntea vesell a regelui celui mare; cu Eta senina ca cerul.

Daca zeitele din fabulele greceti ar fi aflat de aceste tinuturi
ar fi venit de sigur, aci din Olimpul lor. Peste tot campii manoase, pauni intinse, care alte pamanturi se pot asemana in
lume cu acestea ? i Prutul 5) iese din acest regat, rau bogat,
erpuind pe esuri intinse cu campii manoase pe maluri. Aci
zadarnic te mai lauzi Egiptule c acolo in tara ta intreci Prutul
in bogatie. Ad o jumaate de copeica produce sapte masuri 6)

20

25

de grau, ceeace cu greu s'ar vedeh intre granitele tale nisipoase. In anii roditori, ovazul, secara dau unsprezece masuri,
1) Glosd. Moldovenii Ii numesc Muntii Ungure9ti.
2) Glosd. Muntele CeahlAu de pe care se poate vedei i peste Nistru, este an
de inalt incit mai jos de el e ploaie, fulgere ci trAsnete, iar sus pe vArful muntelui
e scare.
5) Glosd. Nilul are un aspect urit. Redac(ia primd, Nistrul curge mai frumos ca
Nilul, care are foarte multe trestii pe maluri.
4) Cloth. Dunlirea curge mai ales impartitA in brace rar impreunate. Dunk-ea e
mai mare ca Nilul.
5) Glosd. Prutul e un r Au, deosebit ad de cum este in Pocutia.
9 Gloso. MAsurli moldoveneascil, i8 ocale.

www.digibuc.ro

30

35

469

VERSURI POLONE

105

iar meiul peste douasprezece 1). Tu ce poti aveh mai mult,

de te lauzi cu protectia Cererei ? deck ca in tkile tale creste
zaharul ? Aci iapa adesea fad doi minzi si oaia trei miei de-

odata, iar vaca tinara de trei ani fat un vitel. *i pe tine,

Bklade2), du roditor nu pot sa nu te mentionez, e greu s uiti

cum curgi in bogatie imbelsugata, desfatari ca in raiu, ducind
cu unda ta miere si lapte. Mai departe ei \rad si paduri si pe

unde curg raurile, sesuri intinse si chnd aplecara ochii vazur o tad cum ar fi o gradina inflorit cultivata intre gardurile ei ptrate. Privind care rasarit se minunara de ash tad
cu cimpii pline de flori asemenea raiului. Acum nadejdea
pentru luarea pradei sigure, zimbrul, se schimbase, alta dorinta le umple sufletul. Privesc locurile si apoi pornesc mai
departe dealungul riului si acum iesind din ceata muntilor
dau de cknpiile curate. Aci deodata cateaua latra cu glasul ei

10

15

obisnuit si toti la sunetul cunoscut se reped deodata. Pe stinga

dului se afl o 1:4:lure foarte dead inconjurad de jur imprejur

cu santuri, acolo zimbrul obosit si fad putere dui:4 atkea

oboseli se odihni linistit, dar narile catelei agere nu-1 pierdura

nici ad. Acolo tinerimea dornica de prada il inconjud ca si 20

cum tunurile dese ar fi fost indreptate asupra lui. Animalul
a simtit din instinct el i-a venit ultima clipa a vietii si nu iese
din desis in camp. Atunci tineretul navaleste asupra lui cu
unelte de fier, unii cu top oare unguresti, altii cu lncii de
Rohatyn si acolo ucid zimbrul.
# 0 ! tineri ! # striga Dragos, <4 aci e patria noastra, nu mai e
nevoie sa ne sfatuim, eu nu ma mai intorc inapoi de ad. Voiu
restabili locuintele stramosilor nostri. Chiar acum jur a o voiu
face si trimit de veste acasa, iar cine dintre voi gfindeste altfel,
il trimit indata inapoi #. Toti striga: (4 Iti juram ca si noi vom
locui ad cu tine pe veci ! #

25

30

Capul zimbrului il asezara pe un stfilp ca un semn prevestitor de bine si Boureni 3) fu primul sat dupa aceast
1) Glosd. Adevfirat.

3) Glosd. Bilrladul rill.' mai mic ca Prutul, dar cu vale roditoare.

3) Glosd. Boureni, primul sat in tars Moldovei, Bour, zimbru. Redagia primd.
Deacl herbul Moldovei.

15-3z. Ureche, p. 61- 6. 33. Ureche pp. 6 7-11.

www.digibuc.ro

35

i o6

P. P. PANAITESCU

470

isprava, cad zimbrul se numeste pe moldoveneste bour.. Deacolo

si tara are drept pecetie un cap de zimbru si pe acel kc ei

intemeiara cel dintaiu sat si-i dau numele Boureni dela bour.
Cateaua obosit sau ranit in desis de catre fiara slabit de puteri, dupa atata muncl alearga incalzita la apa, dar dupa ce
bail, crapa acolo istovit. Dandu-i-se pe vecie numele de Mol-

dova dela Molda, acest rau a pastrat si azi numele dintriu.

Izvoraste in apropierea Maramuresului din muntii Carpati si
se vars in Siret langa Roman. Raul Moldova a dat un nume
vesnic si Orli si poporului.

r0

Dela Moldova Dragos fixeaza locurile fiecarui moldovean si

cerceteaza peste tot imprejurimile, 'Ana' ce vad un film cenusiu

care se ridica dimineata in zorile linistite ca un stalp drept

pan la nouri. Raman immarrnuriti: cine s locueasca in ash
pustietati ? Fara foc nu iese fum nici din pesteri, deci pornesc

15

gra tearna deadreptul spre fum. Calauziti de dansul, dau de

un al doilea eau si pe rnalul lui \rad dumbravi rotunde si vesele.

Inconjura paduricea de unde carbunii scoteau fum, dau de

roiuri de albine, gsesc pe un btranel incarcat de ani in prisaca.
El acoperih stupii si umblh in jurul kr sa dreaga Cate ceva, s 20
vad &a vreo matca isi scoate albinele, sau s indrepte fagurii
s ia ceara asemenea chihlimbarului 1) si indemnh albinele la
munca mai zeloas. Faria ce ei striga: e Binet ome 1 *2). [Binec].
Tresare batranul. Ii pun intrebri, el: e Nu pricep, pe Dumnezeu I Ei mai incearca sa vorbeasca prin semne, dar el, turburat 25
de asemenea oaspeti cu totul necunoscuti de cand locuih pe aci,

nu stie ce sa zica. Il due la fruntasul kr si-1 intreaba prin

talmaci: de and s'a asezat ad si de unde a venit ? El raspunde: eSunt Iatco din Sniatyn, m'am asezat de cativa ani
ad si am o prisaca mica. Afara de voi n'am vazut pe nimeni *.
Dragos ii spune de noua descalecare, care acum nu mai are

30

de intimpinat piedici din partea Tatarilor. Dna are oameni

de-ai lui, sa-si aduca rudele , le darueste in acelas timp cu drept
de mostenire toate pamanturile peste toate locurile dimprejur.
1) Glosd. In tars Moldovei se aflit in stupi cearli cu miros de chihlimbar.
2) Glosd. Binet, bene tibi, in loc de S MI te ajute Dumnezeu s.

x iv. Ureche, pp. 6 7'11. 12

34. Ureche, pp. 14"

www.digibuc.ro

1 5 is.

35

471

VERSURI POLONE

207

Batranul ii multumeste pentru vorbele binevoitoare si fagadueste sa aduca act toate rudele sale. Si s'a tintit de cuvint :
Tot neamul sat' din Sniatyn 1-a adus in aceast a tara in noile
asezari. Dela dansii a ramas a doua asezare mai veche dupa
Boureni, satul Iatcani 1), care poarta numele strAbunului Iatco.
Si azi acest nume se pastreaza, desi satul e unit cu orasul Suceava. Soarta n'a vrut ca orasul sa-i poarte numele, care era
cel mai vechiu. Cativa cojocari venira din Ungaria si se asezara
acolo (cojocar pe ungureste se zice socz) si astfel se facii ca

orasul si raul se numira Suceava. Totus numele Iatcani nu

pieri, fiind pastrat de o parte a orasului.
Dragos, vazand acum ca ad unde gasise pe batranul Iatco
e o regiune mai apropiata de 'Agile locuite si pamantul este

ro

mai mult un ses, merge dela Moldova pe mana dreapta, acolo

afla peste tot campii si da de un al treilea eau mai repede ca

15

cele dintaiu. Din cauza repeziciunii curgerii ii da numele

Repede 2) si altuia din apropiere Limpede, din pricina apei
foarte limpezi, din latinescul limpida (i primul tot din aceeas
limba tapida). Ins acurna raului Repede i-au schimbat numele Rutenii lui Bogdan din Pocutia 3), numindu-1 Bistrita. 20
I-a placut locul lui Dragos si s'a asezat el insus acolo, &and
numele sat' tuturor partilor dimprejur care pana si azi se numesc campii lui Dragos, ceeace inseamna ( Campi Dragossi *.

Si ad locuitorii noi curg din toate partile ca apele, daca e

sa credem oamenilor simpli, cari au pastrat traditia 4). Cel

25

simplu care nu sta sa gandeasca spune mai degraba adevarul,

nu cauta cuvinte, ci spune ceeace stie 5). Nu intotdeauna adevarul are nevoie de vorbire aleasa, el se multumeste cu cea
mai simpl povestire.
1) Glosd. Iatcani al doilea sat mai vechiu, dela Iwo. Redac(ia primd, ad. Iatcani,
unde e azi Suceava.
2) Glosd. RAul Bistrita si al doilea lAngl el e Limpedea. Redactia primd: RAul
Repede, azi Bistrita.
') Glosd. Numele lui Bogdan pe poarta Halicka din Lemberg.
4) Glosd. 0 pAstreazi analele din mAnfistiri.
4) Glosd. Simplex sermo veritatis. Redactia primd, ad. Barclaius.

1-5. Ureche, pp. 24 14 15 is. 8io. Ureche, pp. 15 1 -12.

www.digibuc.ro

30

35

io8

P. P. PANAITESCU

472

Nu mai e nici o ak tara care s fi fost ash de repede colonizata intre granitele sale. Si precum o corabie vrednica Ii
ridica dinteodata panzele, sau precum puhoiul se pravale dela
munte s umfle paraiele, dar tot ash de repede scade, ash si
aceast tara intemeiata in acest chip, a inceput indat peste
cateva zecimi de ani sl scull in granitele sale. In cativa ani
au fost strabatute toate locurile i campiile 'Anal la Dunare
Nistru, au fost ocupate toate sesurile tliate de rauri pana la
Marea Neagr. Dragos plin de zel imprastie pe Romani in
campii, pe Sasii cei industriosi i pe Ruteni ii aseaza langl
munti, pe slujitorii lui in campiile de mai jos. Aseaza pe Ruteni

i0

fermieri din Pocutia si Podolia, ei populara Cernautii, Hotinul

si toga' regiunea Nistrului, tinuturile Orhei, Soroca i pe Prut

jumatate din tinutul Iailor, precum i jumatate din tinutul

Sucevii. In tara de jos nu era nici un serb, top se numiau arcasi 15
si calarasi 2), lucrau numai pentru dnii, iar pentru cei bogati,
lucrau Tiganii cumparati 3). Orasele mai toate au fost intemeiate
de Sasi, tot ei impreuna cu Ungurii ridicar i viile.
Tara in granitele ei dint aiu 4) se intindea. dela muntii Unguresti Ora la rasarit pe malurile Nistrului. Dela miazanoapte 20
p 'Ana la miazAzi tara era incins de Nistru dela Hotin pe toata
lungimea raului si de Marea Neagra 'Ana la locul unde acest

ocean primeste apele Dunk-H. Azi Prutul este granit spre

Bugeac i chiar Galatul i Hotinul nu odata furl cuprinse de
spaima, azi sunt Turci varnesi. Doamne daca paganul nu va
taia acum ultimul fir al vietii locuitorilor, de sigur va transforma aceast tail in pasalac, caci de mult pregateste acest

25

lucru. Atunci vei vedeh, Polonule, ce fel de vecini vei dobandi

1) Glosd. Tinuturile Cerniiuti, Hotin, jurntate din Iai jumAtate din Suceava
cu totul ruteneti.
9) Glosd. Arcaii, pedestrai cu arcul, 0.15raii
3) Glosd. 5i azi lucreazii. cu tigani.

4) Glosd. Granita dintRiu a Moldovei.

4-6. Ureche, p. 2 8 ...la. . cd cum se tiimpld de sdrg de adauge pulzoiul ape

iardsi de sdrg scade si se impulineazd, asa s'au adaus si Moldova. care mai apoi de alte
Sdri s'au descdlecat, de s'au de sdrg legit

p fdrd zdbavd au Inddrdptat *.

xx 15. Ureche, pp. 14, "9, 15- 1" 18. 17-18. Ureche, p. 15. 19

www.digibuc.ro

99.

30

VERSURI POLONE

473

1o9

la granitele tale, ce nenorocire inseamna s locuesti aproape

de un astfel de vecin. Dac pierzi o clip ca cea de acum, pe
care Dumnezeu ti-o arata cu bratul rasboinic al marelui tu
rege, nu vei mai vedea curind aka asemAnatoare.
Muntenii cu al lor Negrul sunt ceva mai vechi in descalecarea lor ad deck cestilalti. Dunarea incinge tara lor, dealungul
intregii granite de miazzi
desparte de Mizia. La miaznoapte i apus sunt marginiti de munti, iar la rAsrit Siretul
ti desparte de Moldova. Ei numarl aproape patru sute de ani
dela Negrul lor, pe and Moldovenii socotesc peste trei sute
optzeci. Dea Dumnezeu ca vremurile de acum s nu fie ulti-

10

mile I Nu pierde nadejdea, o ! tara, nici tu Podolie, v va mantui

din prpastia cea mare, Ioan cel Mare, rege al Poloniei.

Muntenii intrebuinteaza alt sigiliu cu corb 2). Iar despre

voevodul lor Negrul povestesc astfel ei insisi : Era pe vremea 15
and poporul locui Inca pe apa Oltului, o fat frumoask
romancl de neam, care fu luata ca ibovnia de principele Ardealului. Femeia curand se vAzii insrcinat i spuse aceasta
principelui. Acesta Ii da un inel spre credint si o trimite la
parinti, spunandu-i ea indat ce va naste s vie cu pruncul 20
1. cu semnul la dansul. Ea naste un fiu : pe Negrul 3). Luandu-si

copilul, pleaca la drum impreura cu fratele ei atre acela care

fusese pricina acestui prune. Pe drum obositi si cam istoviti
de mers se asezar langa o pdure de stejari. Mama da copilului

inelul s se joace inainte de a adormi, ca s nu plangl. Dar

25

ca un fulger minunat un corb, vAzand din stejar c strluceste

ceva in mana copilului, chinuit se vede de foame, luindu-1

inghite pe
drept o bucata de came, rapeste inelul de aur
data cu lcomie. Copilul tipa zgariat de ghiarele corbului,
mama sare in picioare i fratele se desteapta. Vad ca inelul 30
e pierdut si odat cu dansul i cuvantul principelui. Amandoi
se tanguesc, dar corbul sade pe loc ingreunat de hrana neobisnuit. Fratele intinde arcul, masoara departarea pe coarda,
I) Glosd. Granita Munteniei.
3) Glosd. Pecetia Trii Muntenesti este un corb.
3) Glosd. Negrul primul vaida muntenesc.

5-6. Ureche, p 5. '6 .

www.digibuc.ro

35

P. P. PANAITESCU

474

se apropie , corbul ingreunat de aur prezint o tint nemiscatA,

Lovit, cade cu inelul in gAtlej. DupA ce 1-a omorit, fratele, acum
sigur, nu scoate inelul din corb, ci, luAndu-si sora i copilul
cautA mai veseli pe principe in sara lui. Ajungind la dansul,
Ii dau copilul i inelul in corb ca o minune. Deacolo sigiliul
Munteniei e un corb. Iar pe copil principele il face curAnd vayda,
astfel numesc in ungureste pe voevozi 1) Mai tarziu incepurA
sA poarte titlul sArbesc de hospodar, dar din ungureste se nu-

miau la Unguri vayda, iar pe limba lor Ii numiau domni. Pe

Negrul, cAnd se fAcit mare, principele ii trimese si-i darui
voevodatul Fagarasului din partea regelui. Acest Negrul este
autorul celui de al doilea descAlecat la Munteni, precum la
Moldoveni a fost Dragos. In urma aceluia si Ungurii, Sasii
si SArbii cu minunatI repeziciune s'au asezat cu coloniile lor
pe malurile DunArii.

io

15

Dragos nu s'a bucurat multi vreme de tam intemeiatA cu

atita spor. DupA case ani si-a incheiat domnia si a murit. 0 !
cat de mult a prorocit aceastA domnie scurt i domniile cele
de ani putini ale urmasilor sli 2). DupA moartea lui a cAzut
la domnie fratele sAu Roman. Sub dansul s'a ridicat orasul
Roman, care-i poarta numele 3), asezat la vArsarea Moldovei
in Siret. Dar nici acesta n'a supravietuit mult vreme fratelui
ski : dupa patru ani si-a luat rAmas bun dela lume. Timp de
patruzeci i trei de ani au domnit sapte domni. Ce s'o fi lucrat
in aceste veacuri trecute, timp de patruzeci i trei de ani ?
Ce s'a intimplat in aceste sapte domnii ? Oare s'au mArginit

20

25

sA aseze locurile cu oameni, sau nu au avut scriere ? Oare rile

vecine nu stiau mnc despre dAnsii ? Chiar dacA au fAcut vreo

ispravA, a rAmas in intunerec necunoscutA tuturor, Ora la

batrinul Alexandru 4), care asemenea unui rege a fost numit

30

') Glosd. Vaida pe ungurete inseamni voevod. Prima redactie, ad.: in polon
voevod, sfirbeste hospodar si romfineste domn.
3) Prima redac(ie. Glosd. Viga scurti a domnilor acestei tari.
3) Glosd. Roman cel dintaiu ores.
') Glosd. Alexandru cel bltrAn si bun, primul hospodar si voevod.

35

6-19. Ureche, p. 171-3:

j dacd au domnit doi ani s'au sdvdrgt. Pre acest

semn dintdia,si dater, ce se aratd domnie fdrd trai, se putea cunoafte cd va fi ala # domn
ce vor fi fnainte, adese se vor schimba # Intre domnii Moldovei multd neafezare va fi *.

www.digibuc.ro

475

VERSURI POLONE

II/

cel dinaiu hospodar, intocmai ca un monarh slavit. Ii zic cel

batran si bun si pana azi locuitorii Ii slavisc amintirea. El a
imbracat aceast tail in podoabe mai respectabile. Mai intaiu

s'a silit sa intemeieze ad un cler si a trimis pentru aceasta

solii lui la Stambul. Ins acolo solia lui nu izbuti, caci impl-

ratul Paleolog plecase din orasul sau de scaun, Stambulul, im-

preun cu patriarhul la sinodul din Florenta 1). Solii au dat

de stire ca n'au aflat pe nimeni la Tarigrad, toti, imparatul,
patriarhul si tot clerul plecasera la sinod. Intrebara deci ce
porunca le da pentru insrcinarea ce aveau: le porunceste s To
mearga in Italia la Florenta, sau sa astepte pe loc pe imparat ?
Alexandru se sfatueste cu boierii lui frun+asi, dau un decret
ca s mearga in capitala Bulgarilor la Ohrida 2) impreuna cu
calugarii alesi spre a fi unsi ca demnitari. Ohrida este un ora
in Serbia daruit cu bogate privilegii de catre Iustinian 3). 15
Aceasta din cauza ca acest imparat al Grecilor era din partea
locului. Iustinian numi episcop mai intaiu pe o ruda a sa, pe
care-I puse mai sus de toti mitropolitii, cel mai aproape de
patriarhi. i azi acest scaun duhovnicesc are locul intaiu deasupra arhiepiscopilor 4) si este cap tuturor episcopilor sarbi. 20
Solii au mers la Ohrida, acolo au consacrat pe calugari 5) si
de atunci Moldovenii land consacrarea dela Sarbi, tin liturghia in limba sarbeasca, limba pe care o intrebuinteaza si in
hrisoave. De atunci este 0 titlul de hospodar si voevod al Orli
Moldovei dela plaiuri i 'Ana la mare. Tara era atunci pu-

25

ternica, erau cincizeci de mii de oameni in tabere 6), pedestrasii se numiau arcasi, iar calarimea calarasi dela cal. Arcasii

se aseamana cu pedestrimea care era la Turci si pe care o

numesc solaci, caci mergeau la rasboiu pe jos cu arcuri, mergeau
1) Glosd. Sinodul dela Florenta.
2) Glosd. Redac(a primd. Ohrida oras in Serbia.
9) Glosd. Redactia primd. Iustinianus impirat.
4) Glosd. Primul arhiepiscop dui:4 patriarhi.
5) Glosd. Mitropolia Moldovei la inceput la Roman.
6) Glosd. Acest lucru este sigur.
1-3. Ureche (Misail CAlugarul), p. 219 - 17: vdzdnd cinstea lumii cum se cade a
se purta In podoabele impdrdialor fi a crailor a domnilor.*.

3-13. Ureche (Misail Caluglrul), pp. 2019- 15, 2 I5 - 17, 2430 .27, 391 . 7.

www.digibuc.ro

30

35

P. P. PANAITESCU

I 12

476

fr greutati numai cu o tolba de sageti i cu arcul pe brat.

Acest hospodar a ridicat cetatile si ruinele cele vechi 0 a ridicat si

tara lui in ordine i cu puteri infloritoare. Iar domnia lui a

tinut treizeci de ani.
De acum, cetitorule binevoitor, te trimit sigur la autorii
tai 1), la Kromer, Bielski, litvanul Strykowski i Piasecki,
scriitor proaspat, nou. Moldovenii sunt foarte indatorati sufletelor acestora, caci in scrierile lor cele mari sunt pomeniti
adesea i dinsii. Gsiti in ordine la dan0i razboaiele i lucrurile mai insemnate i fiecare cum a izbAndit sau a pierdut i
cu ce mijloace. Totu lucrurile mai mrunte nu le-au tiut,
precum i luptele civile mai mici. Iar inainte de Alexandru
singuri marturisesc ea nu au nici o tire despre primele inceputuri ale acestui popor 2) Singur Kromer aflase el Moldovenii sunt din Italia, 0 daca e ak, ce s facem numai cu gat ?
Acestea au fost inceputurile, caci pentru originea acestui
popor avem ca marturi istorici demni de credinta. 3)

Io

15

1) Glosd. Dela acest Alexandru inainte istoricii poloni au toate faptele.

2) Gloset. Nu trebuie sA ne mirAm de Poloni, ci de Unguri, cAci singuri mArturi-

sesc c nu oiu, and s'a colonizat aceastii /arA Ora la Nistru.

3) Redaclia prima ad. $i atfita e destul pentru grijile ce am, cid numai veselia
chi indemn la versuri, iar eu sunt distrus de tiranie, ala di am fost chiar silit s plec
cu jale, fArA nici un motiv serios, din patria mea.

5-6. M. Kromer, De origine et rebus gestis Polonorum. libri XXX. Basel,

5555, passim. I. Bielski, Kronika polska. Cracovia, x597, passim. M. Strykowski,
Kronika polska, litetoska, ruska. Knigsberg, 5582, passirn. P. Piasecki, Chronica
gestorum in Europa singularium. Cracovia, 1648, passim.

13-14. Toppeltin, p. so.

54-15. Kromer, De origme et rebus gestis Polonorum. Basel, 1555, pp. 312-313.

www.digibuc.ro

20

REZUMATUL ACESTEI ISTORII

In vremea imparatului Traian, dui:4 alungarea Dacilor
uciderea regelui lor Decebal, aceste tari au fost colonizate cu
asezari romane; anurne o parte a Transilvaniei, in care intra
de pilda Maramuresul, i alte tari, adica Muntenia si Moldova
de azi. Tot Traian a zidit si podul peste Dunare, rnai sus de
Nicopole. Ace las a sapat si valul dela Dunre 'Ana la Don
prin Moldova, Podolia, Ucraina si campiile slbatece, ca granita de aparare impotriva popoarelor barbare. S'a inapoiat prin
Bactriana, azi Buhara sau Uzbek, prin Persia in Egopt, unde
a si murit. Dupa dansul s'a facut imprat Adrian, care a stricat
acest pod peste Dunre din pricina neincetatelor navaliri tatare.
Acesta a intemeiat i orasul Adrianopole. Tatarii prin incursiuni neincetate au pustiit aceste tari, desi aveau cateva cetati

ea Hotin c Neamt, cladite fie de Daci, fie de Romani. Dar

deoarece nu puteau sa-si vada de agricultura, furl siliti s

re)

15

paraseasca aceste tari. Unii s'au dus In munti deasupra raului

Olt, de unde numele lor de Oltani, c i apoi prin coruptie sau
prin adaugirea unei litere ii s'a zis Moltani. Altii ca Moldovenii Ii numesc Montani, adica oameni dela munte. Latinii 20
Ii numesc Valahi, Turcii Kara-Vlah, adie Romani negri, se

vede a din limba slavonl, in care Italienii sunt de obiceiu

numiti Vlahi sau Vlohi.

32 A. R.

Memoriik Seeliunii Istorice. Seria III. Tom. X

www.digibuc.ro

FUNCTIUNILE TARII MOLDOVEI

Clerul
1. Arhiepiscopul i mitropolitul Sucevii i al intregii tri.
Titlul lui este acesta : Din mila lui Dumnezeu arhiepiscop i mi-

tropolit al Sucevii 0 al intregii tki a Moldovei, exarh al dintului scaun din Constantinopol 0 al tuturor mnstirilor din
munti.
2. Episcopul de Roman.
3. Episcopul de Rddduti.
4. Episcopul de Hufi. Acqtia trei nu iau parte la sfat la divan;

io

la mas stau inaintea laicilor. Singur mitropolitul are intotdeauna loc la sfat.
5. Episcopul de Bacdu, catolic, cu titlul, al bisericilor catolice

din tara Moldovei. De dnsul tin i satele catolice din Bugeac

Ordinea functiunilor senatoriale ci teritoriale in Moldova
fi Muntenia

15

Senatul
Clerul
.

Arhiepiscopul i mitropolitul Sucevii si al intregii tad a

Moldovei. Titlul ski este: (Numele) din mila lui Dumnezeu

20

arhiepiscop i mitropolit al Sucevii 0 al intregii tki a Mol-

dovei, exarh al sfntului scaun din Constantinopol, al tuturor

pustnicilor i mkastirilor din munti. Mai inainte vreme se
adAugh la titlu i aceasta: dela plaiuri p 'Ara la mare, cici, precum am vAzut mai sus, acest titlu se dedea i Domnului.
2. Episcopul de Roman.
3. Episcopul de Rddduti.
4. Episcopul de Husi.

5. Episcopul de Bacdu, cu titlul, al bisericilor catolice din

www.digibuc.ro

25

479

VERSURI POLONE

115

dela 'Mari. Printii Iezuiti umbla acolo pentru liturghia catolicilor, ce locuesc in acele parti.
Functiunile laice

1. Mare le logofdt. La dansul e pecetia cea mare pentru hrisoave, asemenea il privesc pe el toate judecatile privitoare la
bunurile ereditare 0 la donatii. Iscaleste hrisoavele. Nobilimea

fara functiuni, cu numele de curteni, este sub puterea lui.

De dansul tin granituirea oraelor, a satelor, a movilelor 0
talmcirea hrisoavelor sarbesti. Poarta un baston impletit cu
aur. Aceasta functie e luata dela Greci. A oyoOlvis, inseamna

Ic

purttor de cuvinte.

intreaga tara a Moldovei. Dieceza lui se intinde 0 in Bugeac,

unde deasemenea sunt multi catolici, ca de pilda cele sapte
sate haneti 0 la Cetatea Alba 0 Tighina. Acest episcop, dup
cum am aflat din traditia orall a Moldovenilor, pe vremea
domnilor celor vechi 0 intelepti era mai sus de cei trei vladici
0 sedea in fata mitropolitului.

15

Senatul laic

i. Mare le logofdt sau cancelar. Slujba lui st in aceea a

pecetia cea mare o are el 0 isca1e0e hrisoavele, precum 0
decretele divanurilor domnesti. Traduce hrisoavele, ele se
trimit la dansul dela divan sau judecata domneasca. Judea-

20

tile pentru bunurile nobiliare ereditare se hotrasc de dansul;

asemenea are grija granituirii in mod egal, cu movile. Cand

nu poate merge in persoanl, trimite pe logofatul al doilea

sau pod-cancelar, sau pe un altul credincios al sail. Toata
nobilimea teritoriall cu numele de curteni este sub directia
hi. Poarta ca insigna a functiei sale un baston verde placat
cu os vapsit in galben auriu. Aceast functie a fost luata dela
imparatii greci: 6 auIyag loyoOirns, din Adyos si Tem adica
purttor de cuvinte. Aceasta functie exist 0 azi pe langa patriarhi pentru jurisdictia bisericeasca, pentruca jurisdictie civila nu mai au.
3 3

www.digibuc.ro

25

30

P. P. PANAITESCU

x x6

480

2. Marele vornic al tdrii de jos, este judecator general al acelei

Orli de tarA. Starostia Barladului si insus orasul Barlad tin

de functia lui. Trebuie sa poarte un baston albastru, impletit
deasemenea cu aur. De el tin strajele vadurilor si ale granitelor in tara de jos.
3. Marele vornic al tdrii de sus. Are aceleasi atributii in partea
lui de tara, poarta un baston asemanator cu acela al vornicului

Orli de jos. Orasul Dorohoiu este capitala lui.

4. Hatmanul, pdrcdlab al Sucevii. I s'a dat parcalabia Sucevii, ca sa OA loc in sfat. JudecA pe calarasi, darlbani si alti
slujitori, poarta un baston rosu. Aceast functie nu era mai
de demult. Ieremia Voda Movila a infiintat-o. Mai inainte
vornicii mari conduceau ()stile, unul tinea aripa dreaptA, ceWalt aripa stanga.
5. Marele Postelnic, adica maresal, numit astfel dela pokiel

io

15

2. Marele vornic al grit de jos este judecAtor general al

acelei jumatati de tara dela DunAre pana la Iasi. PrAdaciunile,
talhAriile tainice, grija strajelor dela granita, il privesc. Nu are
Visa putere O. judece interesele bunurilor nobiliare ereditare.
Veniturile starostiei Barladului tin de dansul. Poarta ca insigna

zo

un baston cu impletiturA de aur pe fond albastru.

3. Marele vornic al Orii de sus, adica dela Iasi la Hotin,
Cernauti si Soroca. Ocfirmueste partea lui de tat% ca si cel al
tarii de jos si are un baston asernanator. Starostia Dorohoiului
25
tine de dansul.
4. Hatmanul Isi pdralab al Sucevii. I s'a adaus si parcalabia
Sucevei ca sl ailDI loc in senat. Judea toti ostenii, ca de pilda
calarasi, arcasi, darAbani, seimeni si slujitori cu leafa. In senat
poarta un baston rosu impletit cu aur, iar in tabara buzdugan.
Aceasta functie nu era mai de demult, marii vornici conduceau
oastea, unul aripa dreapta, celalalt aripa stanga. Nici azi aceasta
functie nu este la Munteni, unde marele spatar, adica miecznik, conduce oastea. Aici in Moldova Ieremia voda Movila
a infiintat cel dintaiu aceasta functie, luand exemplu din PoIonia.

5. Marele postelnic, adica maresal. De unde vine acest nume

www.digibuc.ro

3Q

35

481

VERSURI POLONE

117

(asternut), pentruca are voie sa intre la domn, chiar dna nu

e imbracat si are voie sa intre chiar nechemat, ceeace nu poate

face nimeni altul. Poarta un baston in intregime acoperit cu

argint. Judea toat curtea domneasca: pe aprozi, pe curieri
si pe Turci. Pirca labia Iasului tine de dnsul.
6. Mare le spdtar, adica miecznik, poarta sabia si sceptrul
in urma Domnului, la ceremonii publice si serbri e imbracat
in brocart si cu plrie. Jumatate starostia Cernautilor tine de
aceast functie.
7. Mare le paharnic, adica podczaszy, varsa in pahar dom-

10

nului la festivitati. Starostia Cotnarilor tine de functia lui.

El ia toata zeciuiala din viile dela Cotnari pentru domn.
de postelnic, eu inteleg ca dela pokiel (asternut), caci el are voie

intre la domn, chiar daca acesta n'ar fi Inca imbracat 0

are voie s intre chiar nechemat, ceeace nu se cuvine alt nis

15

mnui. Ceilalti trebuie s dea mai int Aiu de stire despre dansii
sau s fie chemati. Face functie de maresal, mergand inaintea
domnului cu un baston acoperit peste tot cu argint. El judeca

toata curtea domneasca, pe aprozi, curieri si pe Turci, si de

aceea postelnicul trebuie sa cunoasca si limba turceasca. Parcalabia Iasilor tine de dinsul.

20

6. Mare le spdtar, adica miecznik. La ceremoniile publice si

la sarbatori imbraca o hainl de brocart si o palarie care amin-

teste mitra princiara, pe care, domnul insus, in situatia in

care se afl n'o poate pura. Are o sabie atArnata de bratul
stang si tine buzduganul in mana dreaptl, merghnd imediat

25

in urma domnului. Aceste arme, pe care le poarta, sunt insignele puterii domnesti, care arata ca are ojus gladiik In zilele
obisnuite la biserica le poarta spatarul al treilea, deasemenea la
judecatile din divan 0 la serbari la masa, cand nu se afl de 30

Eta marele spatar. Jumatate din tinutul Cernautilor tine de

functia lui. *i aceasta functie o au dela imparatii greci, cari
aveau cu acelas ceremonial pe protospatari.
7. Mare le paharnic, adica podczaszy, la serbari sade la masa
domneasca in caftan de brocart, incins cu un brAu de matase
rosie 0 umple primul pahar la masa, dar dupa aceea cuparul
sau czegnik, face aceast functie. Starostia Cotnarilor tine de

www.digibuc.ro

35

i8

P. P. PANAITESCIT

482

8. Marele vistiernic, adich podskarbi, are registrele intregii

Orli, el adun tributul. Paul ad toti acestia intr in sfat.

Functiuni cari nu intro in sfatul tainic
Marele stolnic.
Marele comis, adia. koniuszy.
Medelnicerul, adich kraiczy.

Sardarul, al doilea hatman, din cauza Thtarilor trebuie sh

stea intotdeauna la Orhei sau la Lpusna.
functia lui. Adesea numirile se potrivesc lucmrilor, cad acolo
se face si vinul cel mai bun.
8. Marele vistiernie, adich podskarbi.Toate registrele intregii
OH, ale tuturor claselor trebuie sh le aibh el; el adun
ha raciul pentru Turci i pentru toate celelalte cheltuieli. Acestei
functii nu-i este consacrat nici un tinut, deaceea este socotith
in vremea noastra ca cea din urml, ash ch intodeauna obiectul
functiei ispiteste sufletul functionarului.
Para ad functiile senatoriale, care fac parte din sfat.

10

15

Functionari in afard de senat, cari nu iau parte la sfat decdt

in cazuri de nevoie grabnicd, de pildd la ordnduirea haraciului.
1. Marele stolnic. Acesta la solemnitti st la masa domneasch

20

imbracat intr'un caftan impodobit cu ornamente in unde, un

fel de stofh cu galon, e incins cu un brill de mtase rosie. De
functia lui tin: gradinarii, pescarii i toate bhltile formate de
bratele Prutului si ale Nistrului. Bltile Dunrii, care erau
cele mai folositoare le-au luat ins Turcii.

25

2. Marele comis sau koniusz are sub clansul doi pod-koniuszy,

cari au grija grajdurilor. De dansul tin oranduirea fanului si

a grauntelor pentru caii domnesti.
3. Marele medelnicer sau kraiczy i acesta deasemenea sade
la masa domneasch imbrcat intr'un caftan cu podoabe in unde
intrethiate i iaras incins cu un brat' de mtase rosie. Are sub
dansul cativa medelniceri mai mici, cari vars de but la mash

si ei incinsi cu brau rosu.

4. Sdrdarul este un fel de hatman de camp. Acesta trebuie

www.digibuc.ro

30

483

VERSURI POLONE

T 19

Mare le clucer adun si (IA mierea, untul, branzeturile, care

se dau Turcilor, oaspetilor si pentru cheltuelile bucatariei.
Mare le sulger are grija obroacelor de came.
Mare le jitnicer aduna i imparte cerealele de tot felul.
Mare le satrar are grija corturilor i artileriei. El este aproape
ca obozny.

s stea intotdeauna la Orhei sau la Lapusna, la granita Oareasca. Calaraii din aceste doul tinuturi: Orheiul si Lpusna
sunt sub porunca lui.
5. Mare le clucer, acesta trebuie sa adune mierea, azimele i

10

untul, ean l. se dau Turcilor i sl procure pentru bucataria

domneasca sare i vanat. Deasemenea e dator sl adune toata

zeciuiala din cereale pe toate moiile care tin de veniturile
domnesti.
6. Mare sulger. Acesta e dator sa procure came, atat pentru

15

bucataria domneasca, cat si pentru Turci, 'Mari, oaspeti si

seimeni. Are sub dansul doi sulgeri mai mici.
7. Mare le jitnicer. Functia lui sta in adunarea si procurarea
tuturor cerealelor din toata tara pentru nevoile domnului si
ale cetatilor turceti din vecinatate.

20

8. Mare le pitar. Acesta atfirn de jitnicer si are grija imparOrli painii la seimeni i oameni dela curte.
9. Mare le stitrar, adica obozny, acesta are in paza corturile
domnesti, tunurile, ghiulelele si praful de pusca.
10. Mare le armaf. De dansul tin tuiurile sau steagurile tur-

25

cecti si acele ale tarii, pe care le poarta in urma domnului,

cetatuile i inchisorile din intreaga tara tin de dansul. Nu-i
gluma cu acela la care trimite domnul pe armas, el executa
si decretele de condamnare la moarte i deaceea cu drept cu\rant se poate numi in polona instigator. Are sub dansul mai 30
n-iult de zece functionari cu acelas titlu, caH au aceeas slujba,
indeosebi executiile.
1 1. Aga este o functie militara, numele este insa turcesc,
dupa chipul lui ienicer-aga turcesc, caci este in fruntea clara-

banilor ci a intregii pedestrimi, are grija strjilor dela porli.

Are sub dansul ca loctiitor pe capitanul de darabani, care e
dator s cerceteze strjile de noapte, are functie de burgraf.

www.digibuc.ro

35

120

P. P. PANAITESCU

484

Mare le armaf, are sub conducerea lui toate temnitele, execut condamrarile la moarte, pronuntate de divan. Are grija
steagurilor si a tuiurilor.
Aga, general al darabanilor.
Toate aceste functiuni au loctiitori, al doilea si al treilea,
afar de vornicii mari si de hatman. Deosebiti sunt doisprezece
vornici, ce trebuie sA stea in fata portii, au loc la judecAti,
judeca treburi mArunte.

Functiuni teritoriale

PArcAlabul de Suceava, care este hatmanul, pircalabul de

10

Toate aceste functiuni mai sus mentionate au sub ele functiuni cu acelas nume de gradul al doilea si al treilea, afarl de
hatman. Vornicii ins au alti doisprezece vornici, cari ins nu
tin de functia lor. Hatmanul are pe sArdar, dar i aceasta e o
functie deosebit.

15

12. Acesti doisprezece vornici judea treburile marunte la

portile palatului domnesc, deaceea se numesc #vornic de
poart s. Acestia stau la divan, adicl la judeatile domnesti,
in fata domnului i slujesc ca patroni ai impricinatilor, aducandu-i la judecat dupl registrul lor. Ei poart un baston 20
vApsit cu culoare simpl. Sunt trimii i pentru ornduirea
popasurilor de zi si de noapte ale domnului, and cltoreste,
pentru pasii turcesti. Deasemenea e obiceiu sl fie trimisi
pentru anchete.
Functiunile rii Muntenesti sunt aproape la fel, afar de 25
unele care la Moldoveni sunt inferioare, iar la ei sunt mai
inalte. Clerul din senatul muntean e compus deasemenea din
mitropolit i trei episcopi. Episcop catolic nu au. Inaintea marelui logolt, care ad este cel dintiu dintre senatori, la ei este
marele ban. Muntenii nu au hatman, la ei marele spAtar, adicl 30
miecznik, conduce oastea ca la Moldoveni hatmanul. Celelalte
functii toate au aceleasi numiri i aceleasi insarcinki.
Functiuni teritoriale

Fiecare tinut trebuie s' aibg parcgabi, dintre cari locul de

frunte il au cei de Hotin, cAci i azi sunt asezati in hrisoave 35

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

485

121

Hotin, parcalabul de Neamt, acesti parcalabi, desi. acum nu

mai stau in senat, afara de cel de Suceava, totus in hrisoave
si azi sunt mentionati intre cei doi vornici. Mai inainte vreme
erau in sfat indat dupa vornici. Deasupra tuturor parcalabilor
era cel dela Cetatea-Alba pe mare. Aceste parcalbii si capitanii urmeaza ca grad in demnitate in aceeas ordine ca si tinu-

turile respective.
Tinuturile tdrii Moldovei
Tinutul Sucevii.
Tinutul Neamtului.
Tinutul Romanului.

I0

intre cei doi vornici mari, dupa cel al Orli de jos, inainte de
cel al Orli de sus. Dupa parcalabii de Hotin yin cei de Neamt.
Mai inainte vreme ordinea era aceasta: dupl parcalabia de
Suceava, venia cea de Cetatea Alba la Marea Neagra, apoi 15
cea de Chilia, apoi in al patrulea rand cea de Hotin. Acum
insa and parcalabul de Suceava s'a facut hatman, iar parcalabiile de Cetatea Alba si Chilia le tin Turcii, a ramas in
frunte cea de Hotin. Celelalte parcalabii urmeaza in aceeas
ordine ca demnitate ca si ordinea tinuturilor. Dintre aceste 20
toate insl cei dela Cernauti si cei dela Putna nu se numesc
parcalabi, ci starosti. La Botusani, de and veniturile merg
la camara doamnei, nu se numeste parcalab, ci vornic. Deasemenea si cel dela Chisinu mai inainte vreme, and venitul veni la camara doamnei, se numia vornic, acum insl a 25
fost din nou schimbat in parcalab. In afara de acestia fiecare
tinut are deosebiti capitani si hotnogi, cari acum se numesc
dupa limba turceasca, iuzbasi, adica sutasi. *i acestia urmeaza
in demnitate in ordinea tinuturilor. Toti acestia atarna de jurisdictia hatmanului, care ii numeste si-i depune dupa voie.
30
Tinuturile Moldovei se socotesc in aceastd ordine

Tinutul Sucevii. Acolo este si orasul de scaun al mitropoliei,

Suceava si orasul Targul Siret.
Tinutul Neamt. Acolo este si orasul Neamt si orselul Piatra.
Tinutul Roman in care e si orasul Roman.

www.digibuc.ro

35

P. P. PANAITESCU

122

486

Tinutul Bacdului.
Tinutul Putna.
Tinutul Tecuci.

Tinutul Cohurlui, unde este si orasul Galati la Dunre.

Tinutul Tutova, unde e si Bfirladul.
Tinutul Vaslui.
Tinutul Fdlciu.
Tinutul Ldpupia.
Tinutul Orhei.
Tinutul Soroca.
Tinutul Hotin.
Tinutul Cernduti.
Tinutul Dorohoi.
Tinutul Hdrldu.

I0

Tinutul Bacdu, acolo este orasul Bacu si orgselul Totrus

sub munti.
Tinutul Putna, acolo este si orasul Focsani, pe care-1 desparte parAul Milcov; o parte a acestui oras de pe malul cesta
a pfiriului este a Moldovenilor, iar de cealalt parte a Muntenilor. In acest tinut e si orgseul Agiud.
Tinutul Tecuci, intr'insul este si orasul Tecuci si orselul
Piscul, departe de un conac de Galati.
Tinutul Cohurlui, acolo este si orasul Galati la DunAre.
Tinutul Tutova, acolo este si orasul Birlad.
Tinutul Vaslui, acolo este si orasul Vaslui, odinioarl resedint domneascg si ofaselul Scinteia.
Tinutul Fdkiu, acolo este orasul Flciu si orasul Husi.
Tinutul Ldpufna, acolo este orasul Lpusna si orgselul Chi-

r5

20

25

si nail .

Tinutul Orheiului, acolo este si orasul Orhei.

Tinutul Sorocii, acolo este si orasul Soroca.
Tinutul Hotin 0 orasul Hotin.
Tinutul Cerndutilor 0 orasul Cerrauti.
Tinutul Dorohoiului, acolo sunt orasele Dorohoi, Baia si ste-

30

fanesti.
Tinutul Hdrldului 0 orasul cu acelas nume, odinioara scaun

35

domnesc si orgselele Cotnari si Botusani.

www.digibuc.ro

VERSURI POLONE

487

123

Tinutul Cdrligdtura.
Tinutul Iasi.

Tinuturi rApite de Turci: Tinutul Cetdtii Albe, unde este

si Tighina, Tinutul Chiliei, Tinutul Chighieci. 0 parte a acestui
tinut a rAmas a Moldovei, numai codrul de fagi.

Tinutul Cdrligdtura, acolo este si orAselul Tirgu Frumos.

Tinutul Iasi, acolo este si orasul Iasi, scaunul de azi al domnilor. Toate aceste tinuturi isi trag numele dela orase si cAte

tinuturi sunt, tot atitea orase, desi in uncle tinuturi sunt si

alte orAsele. Ing aceste tinuturi: Tutova, Cohurlui, Putna,

10

Carligatura isi iau numele dela rAuri. In orase voitii se numesc

soltuzi, acestia au in slujba lor pe p Argari, a cAror titlu este
unguresc.

In tara Munteneascl sunt numai saptesprezece tinuturi, cu

douA mai putin ca in Moldovea.

15

Tinuturile Moldovei luate si sap &lite de Turci: Tinutul

Ceatii-Albe la Marea NeagrA, unde e orasul Cetatea-A1131 si

orasul Tighina. Tinutul Chiliei, unde sunt orasele Cartal si

Smil. Smilul 1-au intemeiat Turcii in timpul stApinirii bor.
Si jumAtate din tinutul Fdlciului, unde sunt orAselele Reni si
Troian. In acest tinut e si pAdurea de fagi, care se numeste
Codrul Chighieciului. Acesta des1 n'a fost Inca luat de Turci,
dar deja 'Mull Nohai au uzurpat locul in multe parti si fac

20

mari strAmbatAti Moldovenilor cari locuesc acolo.

Muntenilor le-a luat Turcii tinuturile urmAtoare: Tinutul

Giurgiu pe Dunare, tinutul Brdila, deasemenea pe Dun Are.
Dincolo de Siret, aproape de Galatii din Moldova, este un oras
cu acelas nume cu castel de zid. Muntenii mai tin inca o parte
a acestui tinut.

www.digibuc.ro

25

INDICE
priveste numai textul si traducerea
Adjud,8221. 12220.

Adrian, 295.15. 4114. 469. 7310. 90,88.

9714. 20, 28.

988a. 3 3 310.

Adrianopol, 4228,88. 73.. 981. 3, 34-36 9928

"312.
Aga, 803,10-18. 11933-37. 120.
Alba Julia, 2552. 10225.

Alexandru cel Bun, 69331.

7(3347.

71371.

723". II033`29. 11112. I 1212' 1'.

Alexandru cel Mare, 293. 13. 3593. 901' 9.
9334.

anchete, 8028. 22024.

anale mdndstiresti, 274. 28. 298, 20, 21.

63215. 8829-30. 891-4. 906. 10 . I0734.

aprozi, 773' 2. 1174' 19,

arcasi, 64.238. 71365. 388.

7 -632.

108'
15 31.

I I 127. 11628.
Ardeal, 305 3477, 4355. 4454' 71. 4578. 48138
5218. 66213. 67299. 68307. 733. 91 8, 9316.
942. 9821-22. 996, 35, 36. 10218. 27 30. 10918.
I0023' 24. / 134.

Aretuze, 11. 9120.

arhiepiscopi, 7095 743'

1, 18, 18

"120.

I Ie.

Aristoteles, 47129. I0035.

armaf, 794. 32-30 . I /925-32. 120. 1-3.

armatd moldoveneascii,
761632. 7711.

64338. 7136-370.
22128-29. 11613-14' 30-21,

12041.

Asia, 38144. 157, 9513. 24,

Basarabi dinastie, 36124. 37128. 9325. 28.

Basarabia, 37125. 9426' 38.
bastioane, 35155. 945.
Bati-Han, 47116. 1009. 34.
Belgrad (Alba Iulia), 528. 20225.
Bialograd, V. Cetatea Alba.
Bielski. Joachim, 73374, I 228.
Bistrita rau, 62205. 21. 10720' 32.
Bogdan tatal lui Brago9, 5 338' 48-4 7.
Io3 9,19' 35. fiul lui
62209.210. 20720, 33.

Stefan cel Mare,

Bonfinius A., 264. 14. 3,30. 994,13. 922e.

Botosani, 8223. 8315. 22122. 22247.
bour v. zimIlyuo..144.

Boureni, 59
1075.

"9. 61192. 10533' H. 1063.

Brdila, 36'23. 84. 9424.

brelnzd,7976.
3014! 9351:

brocart

776. 24, 35.

22321.

878, 22. 35.

bucdtdria domneascd, 794, 17, 21. 192,11,16.

Buchara, 3 818.
8. 9538. 13 3 9.
Bugeac, 65249, 752. 18, 10824. I 1414. 1 1 512.
Bugui, 37151. 9511.
Bulgaria, 70848. 11183.

bunciuc, v. tui.
burgraf, 8014. 2197.
buzdugan, 775' 28, 11629. I 172.

Byzantin inzperiu, 36114. 46107. 70339-'352.

7615, 7732-33, 9413' 9914, 1'16' 8'16. 11539
I 1732.

Assiria, 3 120. 9122, 29.

Athenieni, 48127. 10018.

Atila, 3 594. 47113. 48122. 9329. 1005' 20 .

Bacdu episcopie, 751,-4, 14-22. "413-14, 29.

I 51-2' 12-17. oras 8228. 12288. tinut,
825. 20. 21, 8221' 15,
Baeka, 5224. j 0224, 29.
Bactriana, 38159. 739. 9526, 88, 1139.
Baia, 8312. 22244.
banul, 8082. =2088.

Barclaius, 10785.

Cafa, 36117. 9420.

caftan, 7735. 7823, 33. 81821. 12026.
cai domnesti, 7831. 11828.
Cairo, 39162. 9528.
cdldrasi, 64239-239. 7/366. 767, 32. 7916.
10818, 81, 1 1 138. 1 /610, 28. 1198.
cdmara doamnel, 8224-2e. 2223 25.
Cdmpii lui Dragos, 63219-919, I0723.
cancelar, 7544. 1 2 51.
capitale ale Moldovei, yarl, 8314. izz37

Ia0, 8317. 2237. Suceava, 8218.

Bdrlad Ora*, 7518, 82, 28' 1 162' 20. 1228'14

85.
rat', 57106.

Vaslui, 8229. 22326-26

cdpitan de darabant, 8014.

www.digibuc.ro

3926.

22232.

P. P. PANAITESCU

126

cdpitani, SO. 28. 120' 27.

Clirligatura, 833, 16, 12. 231, 11.16.

Carpati, 350. 5550, 59. 117. 642.2.
i.820.
203..

9325

i068.

Cartal, 8329. 12318.

catolici, 751 -4, 16-22. 8030.

xx5

1-2, 13-17.

8,7. 15. 19. 83 8. 28. 943,30, 37. 952. / 1514.

1216'18'78. 2233.17.
33100-los.

moldovenesti,

7,3. 944, 10. 31. 99

Ce*Ii, 7927. 1 192.

44".

I 12 . 11312. tut-

cetdtui, 7930. 11927.

Chigheci, codrul, 8331.

841.

8911. 17.

I 182" 21' 38. 1234' 22.

Chilia,

36115.

807.1.

8320.

841.

12115.10 . 1235.18.

94",

Chisindu, 8125. 8232-33. 22224. I 2229,

chitaica, 7799 . 7824. 7910.

Chocin, v. Hotin.
Ciuc, munti, 4472. 994'35.

darabani, 767-8' 32.

8o3,

14,

1161

71934' 36. 1204.

DaFov, 2716. 2826. 8913.28.

Decebal, 3234. 3362. 67. 69. 733, 9224.
939. 12. 723
descdlecatul al doilea, 279. 299' 10' 10,
50174. 63221-225. 68300. 88n, 12, 21. 906..8, 15.

101". 1022.

1081-18.

11012.

intdi, 41.

913.

deseatind, 782.
Diane, 3120. 9222.
Dion Cassius, 291.19. 3238. 961, 11. 9238.
9727-

divanul, 7411. 7526- 785'16. 801'51. 11410.

22521. 12730 . 2205.15.

Dniepru, v. Nipru.
Dniestru, v. Nistru.
Domilian, 32". 9210.

V. i Alexandru cel Bun, Bogdan,

cler, 745.15. 2124. II52.10. 52627.

Dragos, Ieremia Movilfi, Negru, Ro-

11-11. / / 91-2.10-14.

Codrul Chighieciului, 8331. 841. 2234. ft.

Cohurlui, 829." . 8321. 1224". 22310.
colonizarea Daciei, 3246-63. 3414-'86. 735.
925, 9215. 32, 9310. 17. 972, 9810-22.

I 23".
columna lui Traian, 4018-153.

Dad, 293. 13, 306. 21, 30, 3253. 3368. 70, 71,
3592-93.
95, 104, 732, 14. 901, 9 926, 24.
9310-12. 28-33. 43, 6. 1332. 18.

domni, 3475. 4471, 515. 68". 9315'16 10es. 203i.. 2099. 32' 36. I 1426. 171' 7.14

dase sociale 7814. 11811.

clucer,

Dada, 2723. 289. 303. 35100, 37137. 8732,

8913. 28. 9,5. 9324, 35. 957. inferioark
2728. 3300 . 3473. 8817. 9314 . 943. superioarA, 2727. 3365, 3477. 87, 8817. 915,
9318.

413-14, 29.

Ceahlaul, 5569. 10431.

cereale, 795. 1194.
Ceres. 56101. 2052.
Cernauti, 64'. 77' " 8122. 833. 11 io812.29
116". I I 7 8 31. 12121. 12212' 33.
Cernigov, 2420. 8517.
Cetatea Alba, 35100. 37129, 131 7519.

Cetati,

490

5318. 18, 5433,

60168. 62181. 6 3111-214.
64239.
1028.16. 10310, 188 23.
68310. 313,
10526. 20611, 31, 10712.11' 23, I o8.

5831.

Constantin cel Mare, 46105. 9931,

Constantinopol, 36111. 4231. 69337. 70341241.
746.19. 9410. 984.
/9. 1154'22.

corturi domn.sti, 797. 31. / g 23.

Costin Miron, 2415. 284. 25, 8513. 8912,1,

costume boeresti, 766-7' 24-26. 36. 78"-25. 33.

7910. / 177-8. 22-23, 35.

Crasny Torg., v. Tfirgul Frumos.

12213' 39.

Dragomir, 5399. 10311.

Dragos Vodd, 2815. 515.

9610-14.

comisul, 788' 28-37, 1186' 21-28.

conace, 8025. /2222.

COtnari; 781-2' 11. 8313. 22711.12, 37.

man.
Donul, 302. 38143.158. 90418. 1137.
Dorohoi, 764. 28. 834.12. 9/10.11. 1,68, 29.

Crimeia, 36114-117. 9417-20.

Culla, 5345. 103".34.

Culegeri grecesti de patru monarhii, 291, 12.
38147. 8916,30. 9537.
cuparul, 7810. 22736.
curieri, 773.20 . I/74.13.
curtea domneascd, 772-3, 20.. / / 74. 14.
curteni, 759. 11. I / 5 7. 27.
czesnik, 7810. 21737,

88'.

1 10". 16; Cimpul lui 63213-218 . Io7.

Dundrea, 26". 273. 2832. 3254 . 3357. 00_6.
3531. 36113. 4223. 4323, 47112. 50766. 5589.
64228. 65247, 260. 68312. 736, 11. 7620. 7820.
8227. 84'. 882 3' 21. 933. 4' 36. 94159716. n. 98". 20011. lox". 104"' 36.
1087. 23. 1096. 110. /236. 7. 116".

11824. 12223. 12326.

dvornic, v. vornic.

Egipt, 38150. 39169. 563. 7310, 9321. 961.

10415. 113.

episcopi, v. Baciu, Husi, Radfiuti, Roman. munteni, 8030. I2018.

Europa, 37144. 4232. 9518. 984.

Eustratie al treilea logofdt, 2818. 2981. 8838.
907, 18.

Eutropius, 295.15. 3130. 908, 72. 9229. 9727.

www.digibuc.ro

INDICE

491

executii capitale, 790.36 . 8o9.

53929' 32.

1203.

fabule grecesti, 5689 . 10421.

Fdgdras, 4350 . 683". 9813' 35. I X011.
Fdlciu, 82n, 31, 8330. I227' 27, 12320.
Florenfa, sinodul din, 7e.. 342' 345
7, 9. 11. 30.

Focsani, 8211. 12217.

functiuni boeresti, 741. 12. 786. 24 8016-14, 27,

227

latcani, 61191. 62200. zo7510,3.

latto, 61170. 62193.202. 20629. 2,76.10,29.
ienicer-aga, 8on. 11934.
leremia Movild, 76, 7712. I 1612. 33.
iezuifi, 753. 1151.
Illirici munfi, 3589. 9325.

Inflant, v. Livlanda.

1 141 '13. 1 1 53. x I83, 4' lg. 1205' 11. 111110-

insigne boeresti, 7510. 11. 761-8. 14-15, 24-28,34,

772^7, 1924,
- 35. 8024. , 159. 10. 18. 19.
I63-4. 7, 11, 2029. "79-4, 113. ,2020-21.

tene, 8o27. I2o25-32. teritoriale, 811.12.

insigne domnesti, 7726-27. I 1727-28.

2200, 33.

instigator, 808.

Galati, 36121. 50163. 65248. 824,26,27. 844.

94. 10232. ro824. 1224,22'23. 12327.
Genovezi, 36183-118. 9416. 35.
Giurgiu, 36122, 8331. 9424. 12326.

grddinari, 7825. I 1823.

grajduri domnesti, 7829. I 1827.
granita Moldovei, 64214, 20819.33. Mun-

teniei, 65260. 1098,34.

greacd limbo, 2413. 26. 255, 25, 27. 8512, 25.
865, 24, 31,

22930.

loan III Sobieski, 24. 17.

265-8' 34-36.

36108. 4838-39. 65357-259. 66288. 853. 14,

874. 10. 20, 24. 9411. 985-9. 1091-4, 13.

Ismail, v. Smil.
Ister, 42. 9722istorici poloni, 269-14. 2719. 71371.373.
8713. 27. 11218' 19, unguri, 261518. 2726.
72383. 883. 16,

3,33. 3242. 43. 53.

60345, 72386. 7320. 8716' 3. 885.
927.16. 33. 9312. 20011. 20230' 26. I 1215.

Italia,

2613. 18. 27/1, 13.

5221.

Greci, 36119. 39171. 48127. 7e52. 7732, 8616.

9422 . 962.1.

italiand limbd, 5231. 1034.

italieni, 3470 . 4462. 47128, 121.

7311. 9312.

Gurglziu munte, 4332. 4472- 9820. 993'35*

Iustinian, 461". 7e". 9932.

11115,17.33.

Halicka, poart, 62210. xo733.

haraciu, 78'4-21. is813. 18.

inchisori, 795. 36. 1 1927. 1201.

Guagnin Alexandru, xoo".

Hdrleu, 835.14. 12214, 38.

Hafeg, (Herteg), 4350. 9813.35. xo224.

hatmanul, 763-11. 30-36. 791. 12. 805.17. 92, 34,

812' 19, 39, I 169-14. 26-35. I I87. izo6.10.
x4. 30' 31,

I 207.3. de camp.,

791* .

i834. roman, 38156. 46105. 9525' 36. 9933.

Helespont, 3118. 9220.

Helicon, 3117. 9319 .
Heraclius, 46104- 9932.
hospodar, 683". 69331.

i1. 13. 12, 19.

iuzbasi, 8129, 12129.

jitnicer, 766, 26-27. ,274.14-60.
judecdti, 806-7. 21-25. I 155. ".

2730.

1207' 8' 17, 19,

K, v. zi C.

Kara Vlah, 7320. 23:11.

Kiev, 241. 8516.

Kilia, v. Chilia.
71363.

775. 25*

1,09, 31, 35. 2111,24,

Hotin, 35191. 64334. 65248. 249. 7314. 8,3, 17,20,
832. 10. 944. 10412. 21, 29. I 1375. I 1622.

izoo.

10011. ,0220, 28.

12211' 32.

hotnogi, 8I28. 12127,

952,
hrisoave, 37331 7/341. 751o.u. 8i
II?. 20 . x2033. 12*2. in Maramures,
5347. 10344:

koniusz, 788.28 . ii85.

Kromer Martin, 2721. 71371. 72385. 8731.
x12,14.
kraiczy, 789. 31. I I86. 29.

labirinte, 413 4520 976- 10451.

Laconi, 48128, 10016.
Ldpusna, 791.33. 8213. 32.

"98.9. 1228.

X 186.

I 10, 0.

Lasidu, 49143. 2007.

Huni (ungur0., 3534. 47113'114'119. 1005.

Husi, episcopie, 749'26. 1 1419' 28. ora,

8231. 122.

latind limbcZ, 2413. 27, 254, 11, 22. 5339.

7319. 8511, 14. 863, 10, 113. 9910.

lefegii, 7633. 11628.

Lemberg, 62209. io7".

Hust, 5334. 1037-

Leoni, impgrati bizantini, 461". io733.

limba romancl, element latin, 45 130-89.

Ian, V. Loan.
Ianoveri, v. Genovezi.

5110-13. 5214. 9910-17.

Iasi, 64235. 762- 774'22, 837'17. 20814. 29,

11617. 22, I 175. 20. 1232' 7.

10z15-16. Tor*.

zo". slay, 4580-31. 5330-44. 9938-41. 1039,

114. I I09. I I X20-25. unguresc, 4509 . 9918 .

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU

128

Limpede rdu, 62705707. I0717 18 31.

Litvania, 248' 18, 854.15.

logofdtul, 751.-12. 24-32. 7614-18. 8031. 89120 27.
154110 19-33. I2o2 9. al doi lea , 7531.
I 1525.

Macedoneni 48126. 10015.

Maghiari, v. Unguri.

mdndstiri, 746' 2. 8829. 906018. 1148, 29.

mape geografice, 37126. 9428.
.Maramuref, 2815, 306. 4471. 4576. 49142.
52270 80. 5345. 47. 59162 734. 8834. 9212;
1068.

/016, 28.

Negrul Vodd, 2815. 5,5. 65260, 264 68307.

2028. ,095, 10.15, 21, 38. / /010,11.

883*.

Livlanda, 2429. 8517.

922, 36. 37.

492

10310 2, 8, 17, 34-0.

Neoptolem, turnul, 36112. 9421.

Nerone, 3223. 9224.

Nicopole, 736, /137.

/Vaal, 5579' 26. 91. 104100120 94, 95, 37,

Nipru, 3710. 9519.

Nistrul, 2813. 273, 83. 36. 3409.

nobilime, ffir functii, 7532, I 2517. teritorialk 752 2 2527.

Nohai, ttari, 8332. 2 2323.

1139'

Marea Neagrd, 2414, 32. 36215-no. run.

64222. 65242-246. 72363. 822.17. 8328.
882. 22. 9416. 951. 2082, 22. 1213' 13.

12317.

Marea Rope, 38140. 9527.

marefal, 7612. 771*. 2 2615. 86 . 11717.
Mars, zeu, 3366' 62, 70 . 9227. 935. 6. Ica".
Masagefi, 3593. 9329.
Mazovia, 2412. 8516.

medelnicerul, 78g. az, 33. 7910.11. 2186. 29' 33.

miecznik, 772. 11' 21. 8033. I 2632. /78. 22.
I2c01.
miere, 793016. I 191, 10.

Milcov, 8222. 02237.

Misir, V. Egipt.

obozny, 797. 30. /1980 28.

obroace, 7839. 2173.
Ohrida, 7069-357 /1113..2/.
Oituz, Hu, 48139. 10028' 37.
Olahi, 5220. 10220. 26.

OlimP, 569. 10422.

Olteni, 7317. 22318.
Olt, 2815. 307. 4349. 61. 49147. 5228. 66272.
7317. 8834. 9/9, 27. 9818, 19, 28. 2011.
1033. 10916, 23310 tara Oltului, 5226.
2031,

33.

orafe, originea lor, 64241. 759. ro817.

1158' 9, 1238.
Orhei, 64236- 792' 22. 8213' 33. 10813. 1188.
1197' 1229. 39.

Missia, v. Moesia.
mitrd domneascd, 7729, 21724.
mitropolitul JVloldovei, 743-5.16-23 7521.
I "34. / / 43-7.11, 19-25.
2 2517. llfunteniei,
8024. 8215. 22020. 12131.
37137.
3355'
57,
65261. 92250 39.
Moesia,
9422. 1091'

paharnic, 779' 34-30.

.211Olda, ctea, 5466. 59149 . 60169. 203280 35.

1067.
Moldova, rfiu, 309, 59142. 66153. 62263.
6820. 9122. 1066, 10, 22. ion.

pdrgari, 8324. 12312.

Moldova, tail passim.

movile, 759' 29. 1158' 23,

Muntenia, munteni, 242

3020 10.

371390 141.

5569. 71. 75-50. 64 214. 236. 6627. 272.

7815. 881, 9..22. 9338. 958.10. 1049,10, 31,
84. 1088' 13' 29. 11229. 11824.

3382. 3484.

2617. 27260 25.

.14
3

7.3. 43".

4466. 45 59. 61' 49143. 517. 5217- 5332.

652590 280. 66289. 67391. 68309. 7317,19.
7413, 7710. 8032. 8223. 8325, 36, 845. 853, 23.
8729. 8829. 939,19, 27, 38. 936, 8, 20.
94250 29. 959. 9817, 24, 25.
10127. I022' "'
,0935.
17, 21. /
5. 19,
2416. I 2632. 220950 30.

Muni, 5225. 10224,

2219.

22314.

Neamf, cetate, 35101. 7314. 814, 15. 11315.

ora*, 8227. 944. 12234, %Mut, 828, 17,
12,2. 10. 11,

/ /89-10.

94-37.

781-3, 10-12.

/710-120

palatul domnesc, 806. 29, 21. 2209'17.

Paleolog, imprat, 7,0339. 343, 348. / / /6,11.

766, 7, 50. 81,
1211-7'12-34.

pdrcdlabi,

patriarhi,

70322' 3"

774, 22.

x x 233.

812' 39.

I 5s1.

de

Constantinopol, 70243. 2227. 12019' 34-38.

pedestrime, 8012. 22955.

Pentateucul, 39179 . 9615.

Persia, perfi, 38159-180. 46109. 739. 9528.
1002. 11319.
pescari, 7825. 11823.
Phoebus, 5582' 20411.
Piasecki Paul, 2722, 72376. 8731. 2226.

Piatra Neamf, 8217. 12136.

Pieride (mu2e), 3119. 9121.
Piscul, 8222. 12222.

pitar

7928.-29.

11921..22,

plonini, 72223.

Pocutia, 5693. 74.

617", 62219. 64233'
I0438.
10729. /0812.
podczasy, 773' 34. 1710.-34.
Podolia, 2413. 3591 . 5577 66726. 267. 732.
8516. -26.
9.3

www.digibuc.ro

10411. 10817. 20912. 1136.

229

INDICE

493

Podscarbi, 781.13. j /82 .11.

Podul ltd Tralan,

&Irbil, (v.
736' 19,

3360. 4115.

934. 9716. 1136 .

polond Umbel, 2514, 27. 3125, 8612. 35' 36.

Polonia, 245' 16. 3125. 4450 5575- 71271.

9228.
72883.

7712.

854. 868, 7, 21, 28, 32.

sdrdar, 791-2,12-15. 8019.

191-9'

187. 8` 34.

12014.

3011. 85o, 19.

Sarmati, (Poloni), 247, 22,

9110.

sayi, 3595-09. 64231, 211. 68311. 9328, 30, 33,

9826. 10828. no". iri218.19. 116".

Pompeius, 38148. 9516, 26,

10810' 18. I 1013.

Pontul Euxin, 37181. 951.

7612-19
771-1.
postelnicul,

/16". ".

71-I. 13-21 .

Slavi), 522". 5340. 68811.

10224. no8, 14. 11120. 22.

Fi

70333. 72350.

prof de Pawl, 7921. 1161. 119".

privilegii, v. hrisoave.

sate hanefti, 57

satiri,

199.. 21511.14.

100.
Sccinteia, 8232. 12222.
sceptru domnesc, 771. 1176.
47118 .

Scifi, V. tatari.

757' 28

seimeni, 7625. 7922. 25. / /628. I /917, ee.

senatul moldovenesc, 7414. 7620. 7810, 00,
12027.
81. 1 I417. 11510. 11627. /

Prutul, 37137, 50261. 5571. 5693, 98. 57106.

Serbia, 70269.
sfatul donznesc, 7411. 7520, 27, 768. 30,
783,10. 80, 7. I/410,22. H -21.
5
21616.23.

proprietdfi nobiliare ereditare,

7622-23. II56' 23.

protospatarios, 7733. I /733,

Prusia, 2418. 8515.

1042' 24' 26' 88.

7823. 958. 10132.

I0535. I 08". 23. 11821.
pustnici, 7420 . 11429.
64238.

1212.

j82. 17. 1202.18. 27. 1212' 4. sfatul

1'2720.

Patna, tinut, 81". 826, 21-2", 8312. 12120 .

1222. 17. 12312.

tainic, 763. 29. 1280.

shisma bisericii, 47112. 1000-32.
Sicilia, 43411729: 9121,

Quintus Curtius, 293'13. 3523. 901' 9. 9334.

&Shot. 44".

Rdddufi, episcopie, 746, 23 t49. 27.

registrele de judecatei, 8023. 12020. dela
visterie, 784. " 1281.11.

Siretul,

Renii, 8338. 12319.

Repedea, (Bistrita), 62203, 209.

10717,30,32..

Rohatyn, topoare de, 58110. 10511.

Roma, 3011. 3233. 36, 3480. 37136. 38151,133,

4228. 46112. 5111. 9111. 921. 9370 .
956,10, 20, 9610, 10. 9713. 982. lool.
noug, 46112. Took.

Roman, episcopie, 746. 23, 1148' 26. mitro-

polie, I Hu. ora.,

36122.

50167.

49100 .

511. 601. 68". 824, 18. 9423.10212, 28, 20

2024. 106. 22022.33. 12j75. tinut,
824.10. 12111, 35.

Roman Vodd, 683'8. 1020.

Romani, 27". 3129. 3245' 47. 3340, 48, 70.

3472, 82-83. 38149,154, 155. 404, 4219. 4482.

.
49148,14 Q. 5213.
4693.100 47118, 48825. 4
735, 920 , 7-31. 9310-23. 946. 9515-35. 973.
9818' 31. 9929 . ioo, 14. 1013' 4. 1022'12.
10311. 11310.

Romdni, 26". 300. 49141.

5218, 20,

64230.

66221,

50t60.

8714.

5110.

8821, 22.

9114' 28, 1016' 15. 10212-28. 1089. 2091. 7

1321.

Rusia, (provincie polon6), 2418. 85".

Ruteni, 6227 a. 64231-237, 20720. 20810.11, 30.

Sachae, 3593. 9329.

Sarazini, 46110.
33

oo2.

49148.149. 993, 37.

sigiliul fdrii, 750, 25. 1154. 21.

37137 .

48138.

I015. 28.

49155' 118.

50162.

6523. 68720. 84. 8516-22. 957.

,0037. 10/11-31. 1069. 2098. 2 20".

60152.

I2327. tfirgul, 821. 121".

slavn,

1irn136,

255. 12-35.

2623.

4590 -

533e-44. 60305, 732. 8611. 9910. 10322-17,

1 Io, 39, / 2 /20. 25. 2321.
Slavi, 4500. 68104. 71358-364, 86'. 17-35.
1109' 32.

slujitori, 760. 33. 10811. 11610. 28.

&nil, 8329' 31. 1231.
Smolensk, 2420. 8517,
Sniatyn, 61178, 100, 20629. 1073.

Sobieski, v. loan III.

solaci, 7I"7, 1 1129.

Sor0Ca, 36130, 64238. 831, 9. 9422, 37, 20813

122181 31.

11623.

spdtarul, 751-8, 23,-33. /633. 1170-9, 22..33.

muntean, 7710. 8022. / 200. al treilea,
7728.

11779 .

Stambul, 36115.
984. 1116, s.

Stan,

53373.

4232, 69337. 70110.

9410.

I0316.

Stanomir, 5330. 10311.

starostii, 7 514. 7629, 777, 31, 7811.
1163' 29. 24, I re, 11, 37. 12121-28.

steagurile farii, 7933. Sol.

.

8121.

2.
1 29 . 220.

stema Moldovei 59142. i 0 -35 7.

la?. Mun-

teniei, 66200. 67301. 20914. 22. I /05-8.

stolnicul, 787, 22-27, 804. Ii84, 20-26.
strdji, 761. 21, 8o12. 1164.18. 11912. 37.

.4. R. - Memoriile Secliunii Istorice. Seria III. Tom. X.

www.digibuc.ro

230

P. P. PANAITESCU

494

/ 321,

/ /75, 19. /1813, 25. 1192, 11, 16, 36,

Stryikowski, 71976. 1126.

Suceava, 3 511. 62104.

64236.
7e,18.
812, 5, 10, 18. 822, 151. 944.

22e6. 2233.14.19. 35. limba lor, 762.

1076. 10, 30, 10815, 29. me, 1, 19, 21. 116,

10, 26. 27. / 2010, 32. / 2/15. 29, rAul, 62109.

Tutova, tinut, 826. 28, 8331. 1225' '4. 12310.

766-7. 30, 31,

0710.

2720.

Tyras, v. Nistru.

Tara celor $apte Cetati, v. Ardeal.

fara de jos, 64237. 68609. 7513, 14, 761, 19, 20.

sulgerul, 795, 19-24. / / 93, 15-17.

Stoiersk, 2470. 8517.

10816.

1 t 61-3. 10-71 .

sdtrarul, 797-4' 34-31. 119. 23-41.

lava de sus, 763.20,27. 1164' 4' 23-34,

Fcolile polone, 2933. 9020.

soltuz, 8323. iz322.

Tara Romdneascd, v. Muntenia.

$tefdnesti,

8312.

Tigard, robi, 64740. 1o817, 32.

12235.

Ucraina, 739, 1130.

Tiirgul Frumos, 8316. 1236.
Tatar-Bunar, 36114. 9436.

Ungaria, 2618. 2916' 17. 62167. 10018, 29' 26,

Tdtari, 3446, 3 5106. 36110. 38153. 4217,27..

4340, 4466, 4575. 47110, 48128.137. 49140,
152. 156 50162. 5,2, a. 6,122. 7311,12. 753,
791, 14, 22.

972. la. 24.

8332. 9323. 9433. 9513, 20.

.
9811, 22.
9 6.
oo9, 10' 34.

01330. 1029' 5. 10632. 1 1313. 1151. 1187.

11916. 12313.
Tataria, 3 595. 38146. 159. 9327. 9414, 25.

Taurica, 3617, 9400.

1011.

306. 3 580-65. 47113-115. 49143.

59163. 53...8, 32, 23. 64242-213. 68302-307, 811.
72323. 8334. 883' 17. 996, 5, 13, 14. 92 8.

Unguri,

9326. 29, 1006. 10222' 23, 10820. 1I04.

1 12'3. limba, 4586. 48130-143. 9918 1011.7,
10228. 1107, 3. 12313.
Ureche vornir, 28'7. 2910,21. 8832. 908,19.33.

vaduri, 761.
vaida, 5 16.

Tecuci, 827' 25' 2. I 223' 31.

Temisoara, 5224. 10236' 13.
temnite, 799. 34. 11927' 120"

164.

6833,36".

10220.

10936 .

106, 3, 31.

Valahi, 7320 . 2,321,

vamesi, 65048. 10823.
Vaslui, 8210 23. 1226' 21.

Theodosia, 361. 9432 .

Tibiscum, 7578, 996.

Tighina, 36111. 7516, 8324. 841. 9412. 11514.

1234'1.

Tisa, 7574, 996,

Toppeltin L.,

2735. 297' 17, 3I3. 3 349.

8824. 905, 14. 9229. 9332. 35. 9727.

Tracia, 3357. 4229, 92". 981.

traditie orald, 7510. 515.

Traian, 2618. 2731, 294, 14, 30. 308. 3236,

3473, 39169. 4013. 4221. 25, 4340.
902, 11. 9/3-8.11.
49161. 732' 5, 884-27.
9211, 22, 30, 931, 2, 6, 13. 956, 19, 24, 28.

37, 51,

961, 10. 972, 14,16, 21. 9810. /0/ 7. 1132' .

coloana, 40161,-182. 9614. 16 . podul, 3 36.
4114. 736'10. 934, 9716. 2236. valul,
0, 35.
287. 362. 37135. 8827. 992, 11.
1137' 23.

2dip 64242. 782, 11,12.

0818. 11712.

vistiernicul, 7816. 13-13. II 81-2'

Vlad, 5 338. 20310.
vlddici, 7321. 22 373.

Vladislav, rege ungur, 49143. 100.

Vlahi, 7322. I I 323.

voevod, 5 1. 68303. 693'. 71362.
1027. 1107, In, 32. II 134.
voevodat, 68309. 01011.
vvoorifni, ic,8 372612. 2 8301'

9429.

17, 8 4' 24' 15. 11613' 30,

1206' 13. 1213' 4, n-12. de Botopni, 8176.

22173. de ChisinAu, 8277. 12176. de
poartA, 8o0. 7' 2020, 1206-8'14-24. de
7513-15. 761-2,19-25. 8114.

tara de jos,
8833.

I 161-5' 10-21. 12117.

763-5' 26-23. 806.
1166' 4* 22-30. 1206 13. 1213-4' 11-23,

Transilvania, v. Ardeal.

174.

de tara

Trojan, (oraS), 8330. 12215.

Trotus, oras, 8219. 12371,

rAu

48139.

/ 1217.

de

sus,

Wolhinia, 2410, 8711.

I002' 37.

tuiuri, 7932. 801. II925. x2o3.

zeciuiald, la eereale, 7919. I 1913. la vii,

Turci, 3476. 39167,

zimbru,

tunuri, 798. 1193' "

763.21.
812. 838-35. 9333,
7320.

787. 22712.

4331. 65749. 713'7.

7816, 27. 792. 7, 22. 8010.

984.

10870.

III".

5451-68.

57316.

58122-131.

1032230, 2043, 10517-36. 1061.2,

Zmudz, 2413. 8510

www.digibuc.ro

59139.

TABLA DE MATERIE

Pag.

INTRODUCERE
Descrierea manuscriselor
Cele doul versiuni
Cuprinsul poemei

2
3

Izvoarele
Valoarea istoricA si literarA

It

Editii anterioare
Traduceri

18

PrescurtAri

23

15

19

TEXTUL

24
24

[Dedykacyal
wiadkowie

29

Przedzial I. 0 narodzie woloskim. 0 pierwsze osadzie iego przez Traiana.

. .

30

Przedzial II. 0 zegnaniu osad traianowych przez Tatary i o mieszkaniu

Rzymiaii w gurach
Przedzial III. 0 powtorney osadzie Moldawskiey i Moltanskiey zierniach po
spgdzeniu Tatarow
Synopsis tey historii
Urzedy ziemie Woloskiey-Duchowiefistwo
Urzgdy gwieckie
Urzgdy ktore w sekretne rady nie zasiadaia
Ziemskie urzgdy
Powiaty ziemi Woloskiey
TRADUCEREA

41
51

73

74
75
78
8x

8z
85

[Dedicatia]

85

Martorii

90

Partea I. Despre neamul Moldovenesc. Despre prima lui descAlecare de

cAtre Traian
Partea II. De risipirea coloniilor lui Traian de cAtre Mari si de locuirea Romanilor in mun;i
37

www.digibuc.ro

91

97

132

P. P. PANAITESCU

496

Partea III. Despre a doua descalecare a Moldovei si Munteniei dup6

alungarea Mari lor
Rezumatul acestei istorii
Functiunile Orli Moldovei. Clerul
Functiuni laice
Functiuni cari nu intrg itt sfatul tainic
Functiuni teritoriale
Tinuturile tArii Moldovei
INDICE.

www.digibuc.ro

102
113

114

1t5
118
120
121
125