Nutriție comunitară

Cursul 6 – Serviciile alimentare și nutriția la persoanele

instituționalizate
Introducere

Persoanele instituționalizate în:

• spitale – îngrijiri paliative, boli cronice, psihiatrie, etc.
• internate școlare
• penitenciare, centre militare
• case de copii, centre de îngrijire a copiilor
• cămine de bătrâni etc.

• Deseori, calitatea alimentelor și a meselor este necorespunzătoare din

punct de vedere nutrițional.
• Este necesară evaluarea și, ulterior, implementarea de modificări în ceea ce
privește alimentația în aceste contexte.
Introducere

Clinical Nutrition in
critically ill COVID-19
patients caused by
new coronavirus
SARS-CoV-2. May
2020. B. Braun
Melsungen AG.
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

• Malnutriția și deshidratarea sunt frecvent întâlnite la pacienții vârstnici, în

special la cei instituționalizați.
• Cu toate acestea, inclusiv obezitatea este mai frecventă la persoanele
vârstnice față de cele mai tinere.
• Este esențială o abordare nutrițională individualizată, echilibrată.
• Îngrijirea acestor persoane trebuie să fie efectuată într-o echipă
multidisciplinară.
• Este necesară evaluarea periodică a statusului ponderal și nutrițional
(screening-ul malnutriției și identificarea persoanelor aflate la risc) și
implicarea întregului personal în asigurarea unui aport alimentar adecvat
(recomandări + consiliere psihologică + procesul de alimentație propriu-
zisă).
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

• Persoanele vârstnice (> 65 ani), în special cele instituționalizate, sunt

deseori fragile, vulnerabile și prezintă multiple comorbidități,
aspecte care devin și mai prevalente odată cu înaintarea în vârstă.
• Este redusă abilitatea de trai în mod independent și chiar de a
efectua activități de bază din viața de zi cu zi.
• Acestea necesită îngrijire de recuperare fizică, psihologică și socială
pentru a evita pierderea completă a independenței.
• Este frecvent întâlnită sarcopenia – pierderea disproporționată a
masei musculare și a forței, însoțită de un declin al activității,
funcționalității și performanței fizice.
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

Factorii care cresc riscul de malnutriție:

• tulburările de masticație
• diminuarea senzației de foame (anorexie)/sete
• comorbidități – uneori cu hipercatabolism, disfagie, tulburări neurologice
de utilizare a membrelor superioare, mobilitate restricționată/imobilitate,
afecțiuni acute, efecte adverse ale medicației
• factori psihologici/cognitivi – demență, depresie
• factori economici - sărăcie
• factori sociali – singurătate, izolare
• diete restrictive
• diuretice – deshidratare!
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

Factorii care cresc riscul de malnutriție - suplimentar, în cadrul

persoanelor instituționalizate:
• acces mai redus la tratament nutrițional individualizat, adaptat
particularităților și preferințelor
• meniu prea puțin variat și de calitate redusă
• aspectul mâncărurilor nu este luat în considerare suficient
• restricții dietetice care nu sunt necesare
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

Factorii care cresc riscul de obezitate:

• scăderea RMB cu 5% pentru fiecare decadă de vârstă
• scăderea consumului energetic prin efort fizic
• aportul alimentar nu se reduce corespunzător, în paralel cu declinul
activității fizice, iar excesul energetic este astfel depozitat la nivelul
țestului adipos.

• Jurnalul alimentar poate fi ținut de investigator.

 1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

• Este recomandată evaluarea de rutină

a prezenței sau a riscului de
malnutriție.

• Alături de utilizarea parametrilor

antropometrici (măsurați direct sau
obținuți în urma anamnezei), se pot
utiliza și alte instrumente de screening
precum The Malnutrition Universal
Screening Tool (MUST) care identifică
pacienții cu malnutriție și pe cei cu risc
de scădere ponderală involuntară/
sarcopenie (cu și fără obezitate) în
urma unor deficite nutriționale
marcate.
Practical guidance for using ‘MUST’ to identify malnutrition during the COVID-19 pandemic
Malnutrition Action Group (MAG) update BAPEN. MAG Covid-19 Update, May 2020
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

• Există totodată o serie de parametri subiectivi care pot fi luați în considerare în

evaluarea statusului nutrițional și a riscului de malnutriție:

• aprecierea tipului constituțional, cu remarcarea unui aspect de denutriție/obezitate

• scăderea ponderală involuntară – relevantă în mod deosebit la pacienții cu COVID-19:
hainele și/sau bijuteriile au devenit largi, scăderea anamnestică a aportului alimentar,
reducerea apetitului și/sau disfagie, etc.
• împiedicarea alimentației pentru 5 sau mai multe zile în cadrul unor afecțiuni acute

Utilizarea criteriilor subiective ajută la estimarea categoriei de risc pentru malnutriție –

scăzut, moderat sau crescut.
Practical guidance for using ‘MUST’ to identify malnutrition during the COVID-19 pandemic
Malnutrition Action Group (MAG) update BAPEN. MAG Covid-19 Update, May 2020
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate
1. Nutriția persoanelor vârstnice instituționalizate

• Este necesară suplimentarea cu preparate de vitamina D și calciu

persoanelor instituționalizate și în special celor cu expunere limitată
la soare pentru îmbunătățirea densității osoase și prevenirea
apariției fracturilor.
• Totuși, creșterea depozitelor adipoase crește riscul hipervitaminozei
D, administrarea trebuind să fie supravegheată cu atenție în special
la pacienții cu antecedente de calculi, hiperparatiroidism sau
sarcoidoză.
2. Nutriția copiilor instituționalizați

• Copiii orfani și cei instituționalizați au un risc mai crescut de a dezvolta

malnutriție.
• Totodată, pot fi primiți în aceste centre cu carențe nutriționale
preexistente sau cu retard de dezvoltare sau alte tipuri de afecțiuni
precum cele neurologice, dizabilități, prematuritate, expunere la droguri și
alcool (in utero), cu infecții cu HIV, stres psihic sau fizic etc.
• Totodată, deseori există informații limitate sau acestea sunt absente
referitoare la perioada din timpul sarcinii și cea de până la primirea în
instituții.
• Printre problemele majore din timpul instituționalizării se numără riscul
de nutriție suboptimală, tulburările de creștere, neglijarea/abuzul,
afectarea dezvoltării fizice și psihice, infecții sau alte boli.
2. Nutriția copiilor instituționalizați

• Resursele limitate de personal, timp și cele financiare conduc la

posibilitatea asigurării doar a îngrijirii de bază a copiilor, nu cea
necesară nevoilor individuale pentru creștere și dezvoltare
sănătoasă.
• Factorii care duc la apariția unui status nutrițional precar includ
calitatea necorespunzătoare a alimentelor și a meselor, medicația
necesară în anumite patologii, stimularea insuficientă sau atenția
prea scăzută la nevoile psihologice/sociale ale copilului, practici
inadecvate de alimentare, igiena precară cu tulburări digestive și
utilizarea deficitară a nutrienților consumați.
Stagiu

• Studii de caz – nutriția persoanelor instituționalizate, în diverse contexte –

discuții