FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢE ŞI ARTE

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2023-2024 / ETAPA a II-a – 15 aprilie 2024
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a X-a

Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: ......................................................................................................... / Clasa: ……………………….
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citește cu atenție textele pentru a putea rezolva cerințele legate de acestea, apoi bifează
în grilă răspunsurile corecte.

A. Atunci când am început seria emisiunilor Ex libris, înainte de orice alt demers editorial
proiectat pentru formula magazinului literar, prima rubrică gândită și văzută prospectiv* a fost
Biblioteca scriitorului. De-a lungul celor 2 ani de existență a acestui program, am pășit în
bibliotecile personale ale 15 scriitori români contemporani. Unii au fost ușor de convins să deschidă
sanctuarul, alții mai greu, din rațiuni pe care îmi este ușor să le înțeleg, din sentimentul că, astfel,
străinii năvălesc în intimitatea profundă a cărților, tulburând pacea de acolo. […]
Privind acum în „inventarul” meu, constat cât de puțin am reușit din acest proiect, pe care îl
simt inepuizabil. Cu toate acestea, scriitorii intervievați oferă o imagine coerentă, diversă, refractată
într-o mulțime de muchii, pentru aceeași patimă comună: lectura. Portretele lor sunt mai nuanțate și
ei înșiși sunt parcă altfel prin intermediul acestor oglinzi ale devenirii și ființării care sunt cărțile.
[…]

IOAN GROȘAN
„Biblioteca este nu numai nevoia de libertate, ci libertatea însăși”, spune Ioan Groșan brusc
serios și grav, cum rareori este în aparițiile sale publice scriitorul. […]. „Aici mă regăsesc pe mine,
alături de personajele cărților pe care le îndrăgesc.” Biblioteca sa este foarte ordonată. Grupată în
funcție de genuri, la loc de cinste aflându-se cărțile dăruite de poeții și prozatorii prieteni, cu
autografele de rigoare. Favoritul rămâne boemul Virgil Mazilescu. Ioan Groșan cumpără cărți
multe, considerând că, poate, cartea este singurul lux pe care trebuie să ni-l permitem. În fața
camerelor de luat vederi, scoate din rafturi câteva volume la care ține în mod special: Bunavestire,
romanul lui Nicolae Breban pe care îl consideră cea mai valoroasă scriere după 1944, Zgomotul și
furia de William Faulkner, pentru că a avut asupra sa cea mai mare influență stilistică, Metamorfoza
lui Kafka, considerată drept cea mai mare nuvelă din lume și, poate pe primul loc, Moarte la
Veneția de Thomas Mann.
„Orice scriitor care vrea să scrie o carte mare trebuie să facă, înaintea scrisului, aidoma
unui sportiv de performanță, un antrenament care constă în lectura numai a unor mari autori.” […]

FĂNUȘ NEAGU
O bibliotecă fantastică, în spatele biroului impunător la care prozatorul pare că se simte cel
mai bine și modul său inconfundabil de a începe dialogul: „Primele cărți ale copilăriei mele au fost
cireșii, bălțile, râurile, Dunărea și iarba. Citeam în meri, în cireși, pe drumul de lut ce duce în

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2023-2024, Clasa a X-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢE ŞI ARTE

Brăila, în zarea zărilor, în necuprinsul care face din om un aventurier.” Patima lecturii este
copleșitoare, permanentă, în absența căreia nu are rost să ai o bibliotecă. Cărțile sunt și obiecte
frumoase, scriitorul arătându-și dragostea și pentru volumele frumos tipărite. O bibliotecă se
îngrijește și se disciplinează ca un copil. Achiziția de cărți și completarea continuă a bibliotecii
i se pare fundamentală. […]
Scriitorul este robul lecturii. Deviza romancierului este cea călinesciană, potrivit căreia
„cărțile se scriu din cărți”. Nimic nu se poate împlini fără o cultură serioasă. Nu exiști ca prozator
fără să îi fi citit pe marii prozatori ruși, anglo-americani, sud-americani sau francezi. Ca scriitor
român, Fănuș Neagu e format de clasicii literaturii române: Caragiale, Sadoveanu, Panait Istrati,
Vasile Voiculescu. Dar și de colegii săi de generație, Petru Dumitriu, Eugen Barbu și Marin Preda.
Scriitorul consideră un noroc obiceiul său de a îi aprofunda pe clasicii români și universali,
îndepărtându-se și revenind continuu la aceia care l-au format: Cehov, Șolohov, Hemingway.
(Ioana Drăgan, Bibliotecile din oglindă. Ex libris de scriitor)
*
prospectiv: referitor la viitor, la evoluția viitoare a societății prin analiza unor factori și tendințe actuale.

B. Eu cred că fiecare om trebuie să aibă un secret al lui, ca să fie cu adevărat frumos. Și mai cred
că fiecare carte trebuie să aibă o viață secretă a ei ca să fie cu adevărat bună. Secretele astea nu-i
bine să fie dezvăluite decât oamenilor încăpători pe dinăuntru. Când îți pierzi un secret sau îl află
cine nu trebuie e ca și cum te-ai împuțina, ca și cum ai scădea în înălțime în loc să crești. Dar dacă-l
spui unui om cu suflet mare, asta te întărește. Secretele cărților dăinuie ani de zile. Cărțile care au
un secret pot fi citite și după o sută de ani, și după o mie de ani. De obicei scriitorul le-a scris pentru
că a avut o mare durere tainică sau ca să înveselească pe cineva trist sau ca să uite el însuși că
e foarte bolnav sau ca să câștige dragostea cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de
aventură în viața lui monotonă. Dar asta nu trebuie să se vadă în carte, cartea se preface că nu știe
secretul scriitorului. Și scriitorul se preface față de carte că nu-i cere să-și dezvăluie ascunzișurile,
o lasă chiar să-l mintă. Dar secretul adevărat există totuși și îl leagă pe scriitor de carte, și-apoi leagă
cartea de cititori.
Însă la vârsta mea n-aveam eu habar de asemenea lucruri. Cum ți-am spus, nici nu pricepeam
aproape nimic cum trebuie. Cu mintea mea mică de-atunci nu-mi puteam imagina decât că ziua de
naștere a prietenului nostru e titlul unei cărți. Dar de ce spusese că-i vorba și de-o femeie? Se pare
că și ceilalți au gândit la început așa. Și-am prins să ne uităm la toate cotoarele din raft,
împărțindu-ne frățește și verișorește munca, fiecare vreo douăzeci de rafturi, ca să găsim un titlu de
tip 1 iulie (asta e ziua Dinei), așa ceva, plus un nume feminin. Și-am tresărit cu toții când vărul meu
a găsit o carte de Erich Kästner care se chema Ziua de 35 mai. A, asta da zi de naștere! Dar când
i-am spus-o, unchiul nostru a râs fără să-și deschidă buzele, cum râdea el, mai mult pe dinăuntru, și
a spus că tare i-ar fi plăcut să fie născut într-o asemenea zi și că își va alege data de 35 mai pentru
viitoarele aniversări. Când a rostit promisiunea asta s-a umbrit la chip, am observat cu toții. Apoi
ne-a mai dat un indiciu:
— Luna e bună, dar ziua e alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri.
(Ioana Pârvulescu, Inocenții, fragment)

STANDARD

1. Sinonimul adecvat pentru sensul din text al cuvântului subliniat în următoarea secvență din
textul A: Atunci când am început seria emisiunilor Ex libris, înainte de orice alt demers
editorial proiectat pentru formula magazinului literar, prima rubrică gândită și văzută
prospectiv a fost Biblioteca scriitorului. este:
a. am debutat; b. am inițiat; c. am stârnit; d. am încheiat.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2023-2024, Clasa a X-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢE ŞI ARTE

2. Secvența subliniată în enunțul următor din textul A: Grupată în funcție de genuri, la loc de
cinste aflându-se cărțile dăruite de poeții și prozatorii prieteni, cu autografele de rigoare.
semnifică:
a. a face o onoare (cuiva);
b. a primi în dar;
c. un spațiu rezervat special;
d. în deschiderea bibliotecii.

3. Secvența subliniată în următorul enunț din textul B: Însă la vârsta mea n-aveam eu habar de
asemenea lucruri. are semnificația:
a. a nu fi capabil să reproducă idei;
b. a nu-și face speranțe;
c. a ști cum stau lucrurile;
d. a nu avea nicio idee despre ceva.

4. Secvența subliniată în următorul enunț din textul B: — Luna e bună, dar ziua e alta, cum cred
că v-ați dat seama și singuri. are sensul:
a. a înțelege;
b. a studia;
c. a analiza;
d. a fi de acord.

5. Sinonimele contextuale pentru cuvintele subliniate în următoarea secvență din textul B:

Și-am prins (1) să ne uităm la toate cotoarele din raft, împărțindu-ne frățește și verișorește
munca, fiecare vreo douăzeci de rafturi, ca să găsim (2) un titlu […] sunt:
a. am pornit (1); să căutăm (2);
b. am început (1); să identificăm (2);
c. am demarat (1); să menționăm (2);
d. am apucat (1); să eliminăm (2).

6. „Patima” comună tuturor scriitorilor intervievați de realizatoarea proiectului menționat în

textul A este:
a. colecționarea cărților;
b. lectura;
c. biblioteca;
d. literatura universală.

7. După cum reiese din textul A, asupra lui Ioan Groșan a avut o influență semnificativă, din
punct de vedere stilistic, volumul:
a. Bunavestire;
b. Metamorfoza;
c. Zgomotul și furia;
d. Moarte la Veneția.

8. Conform informațiilor din textul A, scriitorul care asociază lectura cu spații din natură este:
a. Nicolae Breban;
b. Ioan Groșan;
c. Fănuș Neagu;
d. Vasile Voiculescu.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2023-2024, Clasa a X-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢE ŞI ARTE

9. Unul dintre colegii de generație ai lui Fănuș Neagu, menționați în textul A, este:
a. Caragiale;
b. Panait Istrati;
c. Marin Preda;
d. Sadoveanu.

10. Așa cum reiese din textul B, pentru ca o carte să fie cu adevărat bună trebuie:
a. să fie descoperită de cititorul potrivit;
b. să aibă un titlu atrăgător pentru cititori;
c. să fie cât mai ușor de înțeles de către cititor;
d. să aibă un secret.

11. Indiciul găsit de personajele din textul B care încearcă să afle ziua de naștere a „prietenului”
lor este:
a. luna (mai);
b. titlul exact al cărții;
c. numele unei femei;
d. numele autorului unei cărți.

12. Secvența din textul B în care se face referire la trăirile interioare ale unui personaj apare în
varianta de răspuns:
a. cartea se preface că nu știe secretul scriitorului;
b. împărțindu-ne frățește și verișorește munca, fiecare vreo douăzeci de rafturi;
c. vărul meu a găsit o carte de Erich Kästner;
d. unchiul nostru a râs fără să-și deschidă buzele, cum râdea el, mai mult pe dinăuntru.

13. Următoarea secvență din textul B: De obicei scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare
durere tainică sau ca să înveselească pe cineva trist sau ca să uite el însuși că e foarte bolnav
sau ca să câștige dragostea cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de
aventură în viața lui monotonă. face referire la:
a. modul în care pot fi redactate textele literare;
b. bogăția sentimentelor transmise de creația unui scriitor;
c. relația dintre autorul unui text literar și cititor;
d. monotonia vieții cotidiene, ilustrată în literatură.

14. În următoarea secvență din textul B: Și mai cred că fiecare carte trebuie să aibă o viață
secretă a ei ca să fie cu adevărat bună. Secretele astea nu-i bine să fie dezvăluite decât
oamenilor încăpători pe dinăuntru. Când îți pierzi un secret sau îl află cine nu trebuie e ca și
cum te-ai împuțina, ca și cum ai scădea în înălțime în loc să crești. Dar dacă-l spui unui om
cu suflet mare, asta te întărește. se reliefează ideea că o carte care transmite semnificații
profunde:
a. captivează cititorii din generații diferite;
b. ajută cititorii să se dezvolte la nivel sufletesc;
c. are la bază secretele tuturor oamenilor;
d. poate fi descifrată de oricine.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2023-2024, Clasa a X-a

4
 FUNDAŢIA PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢE ŞI ARTE

EXCELENȚĂ
15. Următoarea afirmație este corectă:
a. În textul A, sunt menționate cărți care au influențat viața unor scriitori.
b. Personajele din textul B găsesc exact cartea căutată.
c. Unchiul copiilor din textul B este foarte fericit când află titlul cărții descoperite.
d. Toți scriitorii contactați de inițiatoarea proiectului din textul A răspund cu plăcere invitației
de a împărtăși informații despre bibliotecile proprii.

16. Se dau următoarele enunțuri: (1) Textul se referă la importanța cărții în viața unui om.; (2) În
text, se menționează mai mulți autori de literatură.; (3) Textul face referire la relațiile dintre
oameni.; (4) În text, rezistența unei cărți, în timp, este sugerată prin metafore. Apar asocieri
corecte, în raport cu textele date, în varianta de răspuns:
a. (1) – textele A și B; (2) – numai textul A; (3) – textele A și B; (4) – textul B;
b. (1), (2) și (3) – textele A și B; (4) – textul A;
c. (1) – textul A; (2) – textul B; (3) – numai textul A; (4) – textul B;
d. (1) și (2) – textele A și B; (3) și (4) – textul B.

Itemii 1-14 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 15-16 se notează cu câte 15 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2023-2024, Clasa a X-a

5