JURMED

Jurnal de sănătate
MEDICINĂ DE FAMILIE
2023

tri în Suedia, Norvegia și Danemarca

marca și Norvegia. Există poziții pentru psihiatri cu experiență în

burări de alimentație, psihiatrie forensică, adicții, psihiatrie geri -
diatrică etc. Posturile sunt atât în ambulator cât și pe secție. De
a combina activitatea clinică cu cercetarea și cu activitatea ac -

Vizită la Curs de limbă Începe lucrul

spital/ pentru toată în
clinică familia Scandinavia

Curs de limbă Servicii de relocare

Curs de limbă gratuit pent-
ru medic și familia sa astfel
încât adaptarea la noua țară
să decurgă cât mai ușor
pentru întreaga familie.
Ne ocupăm de toate detaliile
practice, de la găsirea prim-
ului apartament, mutare și
până la găsirea grădiniței sau
școlii pentru copii.

l instituțiilor medicale publice din Suedia, Norvegia și Dane-

ni de experiență în domeniul recrutării personalului medical.
0 de medici și familiile lor s-au mutat în Scandinavia și au
tensive organizate de MediCarrera.

n Suedia a fost faptul că întreaga familie a început să aibă proiecte de

nu le puteam realiza în România.” - Mihai, psihiatru în Östersund

i pe email la anda@medicarrera.com sau la telefon 0034 933 173 715.

arrera sunt gratuite pentru candidați și familiile lor.

Spain
arrera.com

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu: Prof. dr. Gabriel

“Îmi doresc ca toţi colegii mei să fie mai vizibili, Ioan Prada:
mult mai respectaţi şi să dărâme toate acele “Medicii de familie
6 mituri care circulă despre noi” 14 au un rol esenţial”
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

2 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

SUFERI
DE ALERGII?
Simptome frecvente cum ar fi
strănut, prurit, rinoree, dificultăți
de respirație, tuse, sau erupții
cutanate pot fi reacții alergice.

LISTĂ ALERGENI
Polen Dermatophagoides pteronyssinus Pătrunjel Alimente de origine Venin insecte
Polen graminee Acarian de alimente Anason Venin furnică de foc
Pir gros Acarian de făină Muștar animală Furnică de foc
Blomia tropicalis Lapte
Iarbă de gazon Venin albină
Glycyphagus domesticus Fructe Lapte de vacă
Iarba de Bahia Albină
Lepidoglyphus destructor Kiwi Lapte de cămilă
Timoftică
Tyrophagus putrescentiae Papaya Lapte de capră
Trestie Venin de viespe
Portocală Lapte de iapă
Secară Viespe americană
Pepene Lapte de oaie
Fungi Smochină
Viespe de hârtie
Polen de arbori Drojdii Viespe comună
Căpșună Ou
Salcâm Malassezia sympodialis
Măr Albuș de ou
Cenușer(Alianthus) Drojdie de panificație Gândac de bucătărie
Mango Gălbenuș de ou
Arin negru Gândac roșu de bucatarie
Mesteacăn argintiu Banană german
Ciuperci Pește și fructe de mare
Dud japonez (de hârtie) Cireașă Gândac de bucătărie american
Alternaria alternata Vierme parazit din pește
Polen de alun Piersică
Aspergillus fumigatus Crab
Criptomeria Pară
Chiparos de Arizona
Cladosporium herbarum
Afină Hering Alergeni de origine
Penicilium chrysogenum Crevete de nisip
Chiparos Struguri
Crap
animală
Fag Epiteliul animalelor de companie
Frasin comun Alimentele din plante Legume Cod de Atlantic
Urină de câine (incl. Can f 5)
Leguminoase Ceapă Homar
Polen de nuc Câine
Arahidă Usturoi Crevete
Ienupăr Porcușor de Guineea
Năut Țelină Calamar
Dud Pisică
Soia boabe Morcov Midie
Măslin Șoarece
Linte Avocado Stridie
Curmal Iepure
Fasole Cartof Crevete nordic
Platan englezesc Hamster siberian
Mazăre Roșie Scoică
Plop negru Șobolan
Crevete Black Tiger
Ulm
Cereale Nuci Pisică de mare
Animale de fermă
Ovăz Caju Somon
Polen de ierburi Vacă
Quinoa Nucă braziliană Scrumbia albastră
Știr Epiteliu de capră
Hrișcă Nucă de pecan Ton
Ambrozie Cal
Orz Alună Pește-spadă
Pelin negru Epiteliu de oaie
Cânepă Semințe de lupin Nucă Epiteliu de porc
Orez Macadamia Carne
Spanac sălbatic
Mei Fistic Greiere
Trepădătoare
Secară Migdală Carne de vită Altele
Paracherniţă Latex
Grâu Carne de cal
Patlagină Ficus
Grâu speltă Semințe Carne de pui
Ciulin rusesc Ficus plângător
Porumb Semințe de dovleac Lăcustă
Urzică CCD
Semințe de floarea-soarelui Carne de curcan
Condimente Carne de iepure Hom s Lactoferrin
Mac
Acarieni Boia de ardei Semințe de susan Carne de miel Parazit
Acarieni Chimen Carne de porc Căpușa porumbeilor
Semințe de schinduf (molotru)
Dermatophagoides farinae Oregano Larvă de făină

MEDICINĂ DE FAMILIE 3
 SUMAR
INTERVIU

Îmi doresc ca toţi

colegii mei să fie mai
vizibili, mult mai
respectaţi şi să dărâme
toate acele mituri care
circulă despre noi
Dr. SanDra aDalgiza
alexiu • Președinte
Asociația Medicilor de
Familie București - Ilfov

Conferința de Medicina
Familei a ajuns anul acesta
reper al medicilor de
familiei în ceea ce privește la cea de a XIX-ediție devenind în timp, un
ocazie, personalități nivelul științific înalt.
de prestigiu, conferenți Cu
experți, își vor împărtăși ari de înaltă ținută, profesori această deosebită
experiența și vor oferi și medici, lideri și
familie. În preajma eveniment cunoștințe de vârf în
domeniul medicinei de
Adalgiza Alexiu - Președinte ului, am avut onoarea de a discuta, cu
Asociația Medicilor de doamna doctor Sandra
mai multe amănunte Familie București – Ilfov,
despre acest eveniment care ne-a oferit
medicale. , precum și depre noutățile
din domeniul practicii

Cu ce noutăţi întâmpinaţ
i medicii la cea de a XIX-
a ediţie a Conferinţei O altă premieră este faptul
de Medicina Familiei că începem conferinţă
participare internaţion cu un panel de două cu
ală „Echilibrul delicat ore care

MEDICINĂ
tre știinţă, artă și comunicare în- ere dedicate membrilor este un preambul al unor ateli-
”, ce invitaţi aveţi săi, pe care AMFB le va
și cum se va desfășura de acum încolo, este vorba organiza
acest eveniment în 2023? despre importanţa pe
Ediţia din acest an este are crearea unui brand care o
un amalgam de premiere personal, mai ales pentru
lucruri care au fost noi şi de de familie a căror medicii
o dată, dar acum se repetă. activitate este total diferită
eră este faptul că ne întâlnim O premi- lalţi şi constă
în sfârşit în sală, după într-o comunicare deosebită de a celor-
din 2020 (pe care a trebuit ediţia prin comparaţie cu pacienţii,
să o amânăm pentru luna cu de celelalte specialităţi
tembrie a aceluiași an, sep- gândim că acest medicale. Ne
să ne adaptăm pentru
2021 şi 2022, și acestea online) din vestea noastră impact populaţional pe care îl are po-
tot online. După aceşti trebuie să vină la pachet
este o ediţie care se întoarce trei ani grei, şi cu informaţii
în săli şi este o mare bucurie nemedicale, mai degrabă legate de cele despre
pentru toţi colegii noştri îmbunătăţeşti o relaţie cum să îţi
care abia aşteptau să ne foarte bună cu pacientul.
Simpozioanele lunare pe revedem. După 3
care le făceam fizic prepande- ani în care viaţa ni s-a schimbat foarte mult
mic s-au transformat în ce înseamnă comunicarea şi am văzut
evenimente online şi de şi consilierea, crearea
participanţi am ajuns la la 50-60 gături educaţionale unei le-
un număr de 300 - 400 între medic şi pacient
panţi. Colegii din toată de partici- portantă este foarte im-
ţara care au avut acces şi trebuie abordat şi acest
tele noastre online ne-au la evenimen- subiect. Vrem să aflăm
IU tuturor. rugat să păstrăm și evenimente dacă brandingul personal ajută, de ce este
INTERV
accesibile De aceea, am tru medic, cum se construieşte important pen-
rămână online, iar conferinţele decis ca simpozioanele să a fi manager de , care este legătura între
se vor derula fizic. cabinet, a avea o imagine
un bun profesionist şi personală, a fi

de
a avea o bună relaţie cu

Medicii un rol
pacientul.
6
MEDICINĂ DE FAMILIE

au
familie
esenţial

DE FAMILIE
dA
ioAn PrA
GAbriel
Prof. dr. Societatea Română
te
• Președin gie și Geria
trie
de Gerontolo
rdăm
uie s-o aco
care treb
e grijă pe
mai mar oană la
alta
altele, o de la o pers
ne, printre ceea ce
tă presupu poate varia arătăm, cât și în ile de
a în vârs plex care care r și tulburăr
Înaintare proces com privește felul în te ori apa
. este un
sănătății de îmb ătrânire ri atât în ceea ce . De cele mai mulei vârstnice. acea sta
ul de
Fenomen te aduce modifică ul nostru lucrează țiuni ale persoan ificările aduse
și care poa l în care organism ra alto r afec arec e mod
act asup afecțiun
i deo gnitive
felu
privește care pot avea imp des întâlnite ele neuroco a,
ie, mai re problemGabriel ioan Prad
dispoziț din cele . um și desp . dr.
este una de pacienți vârstei a treia prec e cu domnul prof
Depresia, ptat
de acce ele persoan
sunt greu re problem categorie de și Geriatrie
.
uta desp stă ntologie
Vom disc întâlnire la acea
âne de Gero
cel mai des Societății Rom
ca
itivă, aici aș da
tele ocogn
președin ă de tulbu
rare neur
a Britanie. tive
ani au o form făcute în Mare r neurodeg
enera
r de de studiile u avansat -
de
a medicilo rele exemplu osticul bolilo lit în stadi
implicare e, diagn înain
rtantă este tnicilor către
cent Din păcat demenţă este stabi tează cu mult cu
Cât de impo uc la ele debu în urmă
tarea vârs care cond s-a constatat că tul are loc bolii.
în orien ntologie? ei așa și aici debu
familie pentru că pen- demenţă Alzheimer,
al
ul incipient că tulbură-
trie și gero un rol esenţial, ntă cazul bolii te de diagnostic
de geria au o placă turna are de te în lemă pentr
u
cii de familie repre zintă nic care 0 de ani înain o prob iuni frecv ent
Medi ce 20-3 apare cu afecţ
ori s-a spus, u pacientul vârst vârstnic confunda și anume depresia.
cum de multe ide, ceea Uneori la
nt, și inclu
siv pentr asocieri morb ntul itive se pot vârstă și la
tru pacie cu multiple eme, și în plus, pacie di- rile neurocogn ă categorie de apatice,
letargice
patologie probl a întârzie nite la acest sie sunt au tulbu
rări
regulă o pluri rare a acestor r care adese i avansate. întâl anele care au depre cu pacienţii care vă ideaţia
o integ bolilo
necesită ităţi ale e în stadi ie și cel Perso seamănă se obser
particular identificat evaluare, la cei cu depresie i. La subiecţii cu
vârstnic are bolile ajung să fie cul de famil o prima dar ntulu
agnosticul
și
strânsă între
medi i. itive
neurocogn domină gândirea
pacie ă mult mai
pacientulu ie, s-au exist , depresia
, o colaborare rând în beneficiul ta care această ideaţ ientă
De aceea ul i- aceas
fi în prim glările cogn nu există la cei cu formă incip dar apatia are
geriatru ar nite dere demenţă u că itivă,
des întâl vârsta a treia? estom pată pentr rarea neurocogn l că ei nu mai înţe-
cel mai de cu tulbu în faptu au
Care sunt ul persoanelor de carac
teris- asociază și anume, or, nu mai
au o serie a de se alte cauze înconjurăt
tive în rândacestea cognitive după vârst sursele în în mediul
le mai mare tarea în vâr- încadreze
Probleme prevalenţă cum să se de lucruri.
nici, au o o dată cu
înain că leg u o serie
tici la vârst frecvente matic, arată 85 interes pentr
sunt mai făcute siste de peste
65 de ani, care au fost anele cu vârsta
Unel e studii e perso
stă. dintr
jumătate
aproape
LIE
DE FAMI
MEDICINĂ

14
INTERVIU

Echilibrul
și moderaţia
Dr. Sandra Adalgiza Alexiu:
trebuie să fie
pe prim plan “Îmi doresc ca toţi colegii mei să fie mai vizibili,
mult mai respectaţi şi să dărâme toate
dr. AncA Hâncu
• Coordonator program
Medicina stilului de
• Doctor în științe
medicale, medic generalisviață Medlife,
acreditat europea
n în lifestyle medicine t, nutriționist,
• Președintele Asociați ,

acele mituri care circulă despre noi”���������������������� 6

ei Medicale de Prevenți
prin Stil de Viață Sănătos e
Absolventă a facultăț
studiile medicale ii de medicină și
farmacie din Cluj-Nap
cu studii de manage oca, dr. Anca Hâncu
Carol Davila au concret ment. Masterul în și-a completat
nutriție și doctora
medicală prin proiecte izat pasiunea pentru stil de viață tul în nutriție la UMF
sănătos. A contribu
În anul 2019 fondeaz de stil de viață sănătos. it activ la educați
ă Asociația Medica a
promotor activ al lă de Prevenț
nutriției sănătoa
organizate de asociaț se, activității fizice ie prin Stil de Viață Sănătos, fiind

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada:

ie. prin nenumărate un
Pentru a afla mai simpozioane științific
multe informații e
acesta și despre despre stilul de viață
cum sănătos, despre
Asociației Medica se situează România, am discuta cum
le de Prevenție prin t cu doamna dr. Anca poate fi îmbunătățit
Stil de Viață Sănătos Hâncu, Președintele
.

“Medicii de familie au un rol esenţial”������������������ 14

Se poate să ne faceţi
îl ocupă România un tablou al poziţiei
în pe care Americii.
obezităţii și supragreceea ce privește prevalenţa Sunt cifre care sunt
îngrijorătoare și
utăţii? arată că ar trebui care ne
Ultimele date făcut
legate de prevalenţ conștientizarea acestei un efort mult mai mare pentru
supraponderii în a obezităţii și boli la nivel populaţio
România au fost nal.
ORO și PREDATO furnizate de studiile
RR și au arătat Puteţi să ne descrieţi
de 20% a obezităţii o prevalenţă în ce presupune
și peste 50% asupra jur stilului de viaţă? medicina
obezităţii. Sunt greutăţii plus
cifre care se aliniază Medicina stilului
dar mai mici decât cifrelor europene de viaţă înseamnă
cele înregistrate , tratament și prevenţie,
în Statele Unite remisia bolilor prin
ale înseamnă stil de viaţă. De fapt,

Adenomul de prostat�������������������������������������� 18
toate acele măsuri
farmacologice care non chirurgicale
se aplică pentru și non
bolilor cronice a ameliora evoluţia
netransmisibile.
menţionat că medicina Este important
stilului de viaţă de
dovezi și ghiduri se bazează pe
știinţifice, pe meta
Noi medicii trebuie să intervenţia medicame analize și nu exclude
fim primul exemplu pentru ntoasă sau intervenţ
pacienţi în ceea ce privește atunci când este ia chirurgicală
nevoie.
stilul de viaţă și trebuie Vă voi da un exemplu:
fim cei care să le deschidă să zaharat care va intra sigur că vine un pacient
imaginaţia și mintea într-o intervenţie cu diabet
un stil de viaţă corect, spre viaţă și vom asupra stilului
iar recomandarea pentru trata obezitatea, ajungând de

Incontinenţa urinară la femei – cauze, diagnostic,

este că dacă ei nu au medici și evoluţia hemoglob la o greutate normală
timp suficient să abordeze putem spune că
inei glicozilate va
fi foarte bună și atunci
subiect să îi trimită la acest am realizat prin
noi în centru unde ne mai bună și o stil de viaţă o evoluţie
mod dedicat de acest ocupăm în scădere a tratament
subiect adică de la două ului medicamentos,
pastile poate ajunge
scade doza dar nu la o pastilă, adică
se exclude tratament
38 ul medicamentos.
MEDICINĂ DE FAMILIE

t tratament������������������������������������������������������� 20
Tour Media Print SRL
Conjunctivita�������������������������������������������������� 22
Ține sub control laringo-faringita de reflux
cu un simplu puff în gât!������������������������������������ 26
Viitorul medicinei de familie������������������������������� 28
Tel.: 0744.528.029 Uleiul de ficat de cod Lysi – o soluție naturală
contact@jurmed.ro
www.jurmed.ro
pentru combaterea rahitismului și osteoporozei������� 30
Țigara electronica și cancerul pulmonar����������������� 32
Responsabilitatea asupra
conţinutului original al materi-
alelor aparţine în întregime au-
Embolia pulmonară acută����������������������������������� 36
torilor. Persoanele intervievate
răspund de conţinutul declaraţiilor Dr. Anca Hâncu
lor, iar utilizatorii spaţiului publici-
tar de informaţiile inlcuse în ma- “Echilibrul și moderaţia trebuie
chete.
să fie pe prim plan”������������������������������������������ 38
Reproducerea totală sau parţială
şi sub orice formă, tipărită sau Practica medicinei de familie după pandemie���������� 42
electronică, sau distribuţia mate-
rialelor publicate se face numai cu
acordul scris al editorului.
Cât și cum trebuie să dormim
ca să prevenim tulburările de somn?��������������������� 44
ISSN 2501-2789
ISSN–L 2501-2789 Evenimente medicale���������������������������������������� 46

4 MEDICINĂ DE FAMILIE
 Teamă de ace la vaccinare?
Romla reduce durerea provocată de ace sau diferite proceduri dermatologice la
copii, adolescenți și adulți, determinând un efect anestezic local la nivel cutanat,
pentru o scurtă perioadă de timp.

PUTEȚI RECOMANDA CREMA ANESTEZICĂ ROMLA!

ÎNAINTE DE:

INJECȚIE VACCIN INSERȚIA RECOLTARE PROCEDURI MEDICALE

UNEI BRANULE DE SÂNGE SUPERFICIALE
LA NIVELUL FEȚEI

lidocaină + prilocaină
25mg / 25mg / g cremă
Indicaţie/Procedură Doze şi Timp de Aplicare
Tegument
Proceduri minore, de exemplu, inserţia acului şi tratamentul chirurgical al 2 g (aproximativ jumătate dintr-un tub de 5 g) sau aproximativ 1,5 g / 10 cm2
leziunilor localizate. timp de 1 până la 5 ore1).
Proceduri dermatologice pe tegument proaspăt ras, pe zone mari, de exemplu Doza maximă recomandată: 60 g. Aria maximă recomandată pentru tratament:
îndepărtarea pilozităţii cu laser (auto-aplicare de către pacient) 600 cm2 pentru minim 1 oră, maxim 5 ore1).
Proceduri chirurgicale dermatologice pe arii mai mari, efectuate în spital, de Aproximativ 1,5-2 g/10 cm2 timp de 2 până la 5 ore1).
exemplu pentru grefă cutanată
Tegumentul organelor genitale masculine
Înainte de administrarea injectabilă a anestezicelor locale 1 g/10 cm2 pentru 15 minute
Tegumentul organelor genitale feminine
Înainte de administrarea injectabilă a anestezicelor locale2) 1-2 g/10 cm2 pentru 60 minute
Mucoasa genitală
Tratamentul chirurgical al leziunilor localizate, de exemplu, excizia Aproximativ 5-10 g de cremă timp de 5-10 minute1) 3) 4).
condiloamelor genitale (condylomata acuminata) şi înainte de administrarea
injectabilă a anestezicelor locale.
Înainte de chiuretajul cervical 10 g de cremă, administrată la nivelul fornixurilor vaginale laterale timp de
10 minute.

Ulcer(e) la nivelul membrelor inferioare

Doar la adulți Aproximativ 1-2 g/10 cm2 până la un total de 10 g la nivelul ulcerului (ulcerelor)
Curăţare/debridare mecanică de la nivelul membrelor inferioare 3)5).. Timp de aplicare: 30-60 minute.
1) După o perioadă mai lungă de aplicare, anestezia se reduce.
2) În cazul tegumentului organelor genitale feminine, ROMLA aplicat în monoterapie pentru 60 sau 90 de minute nu furnizează anestezie suficientă pentru termocauterizarea sau diatermia condiloamelor genitale.
MKSLPH9914/11.2022

3) Concentraţiile plasmatice nu au fost determinate la pacienţii trataţi cu doze >10 g. Consultă RCP
4) La adolescenţii cu greutate mai mică de 20 kg, doza maximă de ROMLA aplicată pe mucoasa genitală trebuie redusă proporţional.
5) ROMLA a fost utilizat pentru tratamentul ulcerelor membrelor inferioare de până la 15 ori, într-un interval de 1 până la 2 luni, fără pierderea eficacităţii sau creşterea numărului sau severităţii evenimentelor adverse

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Acest medicament se eliberează fără prescripție
medicală. Înainte de a recomanda acest medicament vă rugăm săMEDICINĂ DE FAMILIE
consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului. 5
 INTERVIU

Îmi doresc ca toţi

colegii mei să fie mai
vizibili, mult mai
respectaţi şi să dărâme
toate acele mituri care
circulă despre noi
Dr. Sandra Adalgiza Alexiu • Președinte
Asociația Medicilor de Familie București - Ilfov

Conferința de Medicina Familei a ajuns anul acesta la cea de a XIX-ediție devenind în timp, un
reper al medicilor de familiei în ceea ce privește nivelul științific înalt. Cu această deosebită
ocazie, personalități de prestigiu, conferențiari de înaltă ținută, profesori și medici, lideri și
experți, își vor împărtăși experiența și vor oferi cunoștințe de vârf în domeniul medicinei de
familie. În preajma evenimentului, am avut onoarea de a discuta, cu doamna doctor Sandra
Adalgiza Alexiu - Președinte Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov, care ne-a oferit
mai multe amănunte despre acest eveniment, precum și depre noutățile din domeniul practicii
medicale.

Cu ce noutăţi întâmpinaţi medicii la cea de a XIX-
a ediţie a Conferinţei de Medicina Familiei cu
participare internaţională „Echilibrul delicat în-
tre știinţă, artă și comunicare”, ce invitaţi aveţi
și cum se va desfășura acest eveniment în 2023?
Ediţia din acest an este un amalgam de premiere şi de
lucruri care au fost noi o dată, dar acum se repetă. O premi-
eră este faptul că ne întâlnim în sfârşit în sală, după ediţia
din 2020 (pe care a trebuit să o amânăm pentru luna sep-
tembrie a aceluiași an, să ne adaptăm pentru online) din
2021 şi 2022, și acestea tot online. După aceşti trei ani grei,
este o ediţie care se întoarce în săli şi este o mare bucurie
pentru toţi colegii noştri care abia aşteptau să ne revedem.
Simpozioanele lunare pe care le făceam fizic prepande-
mic s-au transformat în evenimente online şi de la 50-60
participanţi am ajuns la un număr de 300 - 400 de partici-
panţi. Colegii din toată ţara care au avut acces la evenimen-
tele noastre online ne-au rugat să păstrăm și evenimente
accesibile tuturor. De aceea, am decis ca simpozioanele să
rămână online, iar conferinţele se vor derula fizic.
O altă premieră este faptul că începem conferinţă cu
un panel de două ore care este un preambul al unor ateli-
ere dedicate membrilor săi, pe care AMFB le va organiza
de acum încolo, este vorba despre importanţa pe care o
are crearea unui brand personal, mai ales pentru medicii
de familie a căror activitate este total diferită de a celor-
lalţi şi constă într-o comunicare deosebită cu pacienţii,
prin comparaţie cu de celelalte specialităţi medicale. Ne
gândim că acest impact populaţional pe care îl are po-
vestea noastră trebuie să vină la pachet şi cu informaţii
nemedicale, mai degrabă legate de cele despre cum să îţi
îmbunătăţeşti o relaţie foarte bună cu pacientul. După 3
ani în care viaţa ni s-a schimbat foarte mult şi am văzut
ce înseamnă comunicarea şi consilierea, crearea unei le-
gături educaţionale între medic şi pacient este foarte im-
portantă şi trebuie abordat şi acest subiect. Vrem să aflăm
dacă brandingul personal ajută, de ce este important pen-
tru medic, cum se construieşte, care este legătura între
a fi manager de cabinet, a avea o imagine personală, a fi
un bun profesionist şi a avea o bună relaţie cu pacientul.

6 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

ACUM ȘI COMPENSAT!
Co-plată pacient: 34,80 lei
/ lună

SUVEZEN 40 MG/10 MG
COMBINAŢIA ÎN DOZĂ FIXĂ DE
ROSUVASTATINĂ 40 MG ȘI EZETIMIB 10 MG
DISPONIBILĂ ÎN ROMÂNIA1,2

• Ezetimib 10 mg adăugat la rosuvastatină 40 mg demonstrează o eficacitate ridicată în

atingerea obiectivelor pentru valorile LDL-C la pacienţii necontrolaţi, fără agravarea
reacţiilor adverse3
• Combinaţie în doză fixă într-un comprimat de dimensiuni mici, ușor de înghiţit,
concepută pentru a ajuta la îmbunătăţirea aderenţei pacientului la tratament4

SUVEZEN - combinaţia într-un singur comprimat disponibilă în trei concentraţii.5

MAT-RO-2100308- 4.0 - 11/2022

Pentru informaţii
complete de
prescriere vă rugăm
să scanaţi codul QR.

Acest material promoţional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii.

Referinţe: 1: Sanofi Romania SRL, data on file; 2. Ordinul MS privind modificarea și completarea anexelor nr.
1 și 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1165/2020 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor
de uz uman, valabile în România, publicat in MO nr. 62 / 20.01.2021; 3. Ballantyne CM, et al. Efficacy and safety Sanofi Romania SRL
of rosuvastatin 40 mg alone or in combination with ezetimibe in patients at high risk of cardiovascular disease Str. Gara Herăstrău nr. 4, clădirea B, etajele 8-9, Sector 2, 020334,
(results from the EXPLORER study). Am J Cardiol. 2007;99(5):673-80; 4. Bangalore S, et al. Fixed-dose București, România
combinations improve medication compliance: a meta-analysis. Am J Med. 2007;120(8):713-9; 5. Suvezen
rezumatul caracteristicilor produsului, data revizuirii iunie 2022. tel.:(+40) 21 317 31 36; e-mail: office.ro@sanofi.com
MEDICINĂ DE FAMILIE 7
 INTERVIU
Am invitat specialiști din zona jurnalismului, care exact
despre asta vor vorbi. Bineînţeles că mai sunt şi alte se-
siuni, sunt mai multe tipuri de tematici pe care le ducem
în cele 4 zile de conferinţă şi o zi de cursuri, şi bineînţeles
că vom reveni şi la atelierele noastre de lucru care aveau
mare succes înainte de pandemie.
Titlul conferinţei, așa cum spuneţi și dvs. merită
o atenţie mai mare, cu toate că nu este deloc nou.
Vă rog să ne spuneţi cum reușește medicul de fa-
milie să păstreze acest echilibru delicat între
știinţă, artă și comunicare?
Este un lucru foarte greu. În general este foarte greu să
creezi un echilibru şi toate lucrurile care dau impresia unui
echilibru, în spate au foarte multă muncă şi foarte multă ab-
negaţie. Noi încercăm să explicăm în ce constă esenţa spe-
cialităţii noastre, acest echilibru reprezentând imaginea
specialităţii care trebuie să le acopere pe toate, fără să intre
în profunzime şi să adauge valoare prin ceea ce este specific
specialităţii noastre. Pe lângă faptul că medicul de familie
trebuie să ştie să recunoască fiecare semn de alarmă, să își
îngrijească pacientul pe toate etapele vieţii lui, să facă pre-
venţie dar să și vindece, trebuie totodată să fie un bun navi-
gator pentru pacientul său, pe care trebuie să îl consilieze
pentru toate problemele pe care le are în raport cu sistemul
de sănătate. Mai mult decât atât, peste toate acestea trebuie
să fie un foarte bun manager pentru că în fond cabinetul este
mică să afacere pe care trebuie să o întreţină, să o dezvolte
şi să o facă să fie mereu puternică, să o poată da mai departe
atunci când trebuie să se retragă, să lase ceva în urma lui.
Sunteţi un model demn de urmat de către tinerii
medici de familie. Dacă v-aţi afla din nou în mo-
mentul absolvirii facultăţii, aţi continua același
drum? Ce le recomandaţi tinerilor medici absol-
venţi din România?
Nu ştiu dacă sunt un model de urmat, pentru că parcur-
sul meu nu a fost cel pe care trebuie să îl urmeze tinerii dacă
vor să urmeze această specialitate. Acum cred că trebuie să
fie o alegere vocaţională. Când am terminat eu facultatea
8 MEDICINĂ DE FAMILIE
nici nu exista specialitatea de medicină de familie. Visurile
mele erau altele, pornisem la drum cu ideea de a face alta
specialitate, cu ideea de a lucra undeva într-un oraş altul
decât Bucureşti, nu mi-am dorit să fac pediatrie. Am plecat
efectiv cu alt bagaj în spate la drum, în schimb întotdeauna
mi-am dorit să fiu doctor, asta fiind un lucru nenegociabil.
Pe parcurs lucrurile s-au schimbat, dovadă că nu este ne-
voie să ţii cu dinţii de un lucru pe care ţi-l doreşti, dacă se
iveşte ceva mai interesant, sau mai plăcut, sau dacă viaţa te
aruncă în altă direcţie şi este nevoie să te adaptezi.
Dacă ar fi să termin acum facultatea şi să aleg, având în
spate experienta acumulată, nu aş putea alege altă speci-
alitate în afară de medicina de familie, pentru că asta mi se
potriveşte. Mi se pare că pot să văd în ansamblu mai bine lu-
crurile, mi se pare o specialitate în care eşti mult mai aproa-
pe de pacient şi poţi mult mai bine să îl ajuţi din mai multe
puncte de vedere, întrucât foarte mult din viaţa ta profesi-
onală eşti alături de familii întregi de pacienţi. Având 30 de
ani vechime în acelaşi cabinet, sunt la a 3-a, a 4-a generaţie
a aceleaşi familii pe care o îngrijesc. Este foarte interesant
să îi vezi în dinamică, pentru că deja privind lucrurile ca
profesionist, când faci o anamneză, nu este nevoie să sapi
foarte adânc şi să cauţi argumente pertinente atâta timp cât
toată istoria lui medicală a trecut pe sub ochii tăi. Felul în
care relaţionez cu pacienţii mei ajunşi azi la vârsta a 2-a, a
3-a este de nepreţuit. În medicină suntem destul de stricţi,
ne referim doar la activitatea profesională și nu este în cul-
tura noastră să abordăm partea personală. În atâţia ani de
experienţa şi profesie însă am trecut prin multe bune şi
rele, şi fiecare pacient este o amintire bine păstrată.
Cum vedeţi sistemul medical din România în pre-
zent și cum ar trebuie să fie de fapt?
Pentru mine este o mare tristeţe şi îmi este din ce în
ce mai clar că nu voi face parte dintr-un sistem pe care mi
l-am dorit şi că nu voi putea să practic ceea ce am visat şi
mi-am ales. Noi nu avem în spate un sistem care să pri-
vească medicina așa cum e definită, o profesie liberală. Nu
avem oameni care să dorească să liberalizeze medicina în
România. Sunt nişte repere atât de rigide, nişte drumuri
atât de bine trasate pe care nu
ai cum să le mai urneşti, stra-
tegii care nu au fost niciodată
puse în valoare şi cuvinte care
au fost doar goale, expresii care
s-au preluat din diverse tratate
internaţionale impuse de foruri
economice sau politice care au
trasat anumite jaloane şi care
au fost preluate teoretic în con-
tracte şi legislaţie, dar nu au
fost aplicate, nefiind în concor-
danţă cu partea aceea a siste-
mului care nu se vrea schimbat.
Medicina evoluează foarte
mult şi din păcate România nu se
bucură de evoluţia ei reală.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 9
 INTERVIU
Noi nu ne putem bucura de tot ceea ce învăţăm şi citim, de
ceea ce fac colegii noştri din alte ţări şi nu mă refer neapărat la
colegii din reţelele internaţionale cu care avem relaţii profesi-
onale, ci mă refer la colegii noştri romani plecaţi în alte ţări şi
care practică medicina aşa cum este normal să o practice, cu
lucrurile bune, cu toate facilităţile, cu tot ce este aproape şi de
ajutor ca să faci paşi rapizi şi să îi ajuţi pe oamenii din jur. Este
frustrant să ai speranţa de viaţă în România de 70 şi ceva de
ani şi colegii noştri care sunt la câteva sute de km au oameni
pe care îi îngrijesc până la 90 de ani, pentru că au posibilitatea
să îi ajute să ajungă până acolo.
Am lucrat în toţi aceşti ani în atâtea grupuri de lucru care
au încercat să schimbe lucrurile proaste şi care au încercat
să repare lucrurile învechite şi ne-am lovit de ziduri inima-
ginabile de care nu credeam că ne vom lovi acum 30 de ani,
de atâta rigiditate. Acum nu mai cred că vom învăţa curând
lecţia flexibilităţii şi a dialogului. Am îmbătrânit încercând
să schimbăm şi nu se întâmplă şi este frustrant pentru că se
pare că suntem singurii apărători ai pacienţilor noştri în faţa
unui sistem care nu se modernizează. Nici societatea civilă
nu a învăţat prea mult să se modernizeze sau să se lupte pen-
tru drepturi şi pentru modernizarea sistemului de sănătate,
astfel încât pacientul să trăiască fără grijă. La un moment dat
devine o luptă să te poţi menţine sănătos...
Cât de importantă este medicina de familie în
prevenţia primară?
Teoretic vorbind, medicina familiei este baza prevenţi-
ei primare în orice sistem de sănătate. Ştim teoria, am în-
văţat-o, o predăm mai departe, o vedem în strategii şi ştim
cum trebuie aplicată, este importantă dar nu este suficient
să vrei să faci prevenţie primară, trebuie să ai finanţare
pentru ea şi trebuie înţeles faptul că ea nu asigură rezul-
tate pe termen scurt. Prevenţia se bazează şi pe un sistem
educaţional, care să înveţe populaţia când şi de ce să vină
la medic pe argumente care să prevină anumite boli. Pe o
populaţie care nu este educată medical şi care vine la doc-
tor doar atunci când ajunge în stadii terminale ale unei
boli este foarte greu să intervii cu schimbarea de paradig-
mă. Șansa este la copii, dar nici acolo statul nu ne lasă să
ajungem prin educaţie. Sunt boli precum hipertensiunea
arterială, sau diabetul zaharat care nu dor şi care nu aduc
oamenii la doctor. Oamenii nu vin periodic şi din timp ca să
vadă dacă există o problemă, ştiind mai ales că au în spate
nişte vicii cumulate, ci ajung la doctor când nu mai pot şi
când de foarte multe ori doctorul nu prea mai are ce să facă.
Prevenţie primară nu înseamnă să depistezi prin screening,
ci înseamnă mai degrabă să previi chiar şi primele semene
de boală, să faci educaţie, să vaccinezi, înseamnă să înveţi
să ai o nutriţie sănătoasă, să înveţi despre boli ca să ştii de
ce să te fereşti şi aici mă refer la un sistem educaţional care
să înceapă din primii ani de viaţă. Prevenţia este scumpă şi
consumatoare de timp. Screeningul este de abia etapa ur-
mătoare, în care selectezi categorii de risc.
Care sunt proiectele profesionale în care sunteţi
implicată?
În prezent conduc Asociaţia Medicilor de Familie
10 MEDICINĂ DE FAMILIE
București-Ilfov care are aproximativ 700 de membri şi
cu mare bucurie vă pot spune că avem un nou sediu. Sunt
instructor-formator, ceea ce îmi permite să predau co-
legilor mei cursuri, webinarii, ateliere, să fiu vorbitor la
manifestările noastre profesionale, să scriu cursuri on-
line, am avut posibilitatea să contribui la câteva capitole
la curriculum de medicină de familiei pentru rezidenţiat.
Sunt implicată într-un grup profesional numit grupul de
vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicină Famili-
ei pentru că mă preocupă problema vaccinării, iar ultimii
trei ani ne-au oferit multe lecţii în acest sens.
Mai sunt implicată în proiecte de comunicare fiind
solicitată de colegii din presa, fie pentru manifestări care
ţin de medicină de familie, fie de sesiuni legate de vacci-
nare, de rezistenţă la antibiotice, tot ce înseamnă patolo-
gie pediatrică, unde am răspuns cu drag de fiecare dată.
M-am ocupat inclusiv de cursuri de comunicare pentru
colegii mei pentru că mi-am dorit să împărtăşesc cu ei
tot ceea ce înseamnă legătura specială cu pacientul. Sunt
implicată în scrierea Agendei Medicului de Familiei, un
proiect al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti, în
parteneriat cu Societatea Naţională de Medicină Famili-
ei, care este editata în fiecare an şi care cuprinde articole,
algoritmi, scheme, foarte bine compactate, fiind gândită
ca un proiect care să fie la îndemâna medicului de fami-
lie. Am pornit din 2007 şi iată că suntem constanţi având
apariţie anuală. Sunt coordonator al site-urilor care ţin
de partea de educaţie în AMFB, avem o platformă de we-
binarii pe care facem o mulţime de proiecte educaţionale
online, avem o pagină de facebook a AMFB cu care asigu-
răm informarea colegilor, avem newsletter care ajunge la
peste 9000 de abonaţi.
Sunt membru de onoare al Societăţii Naţionale de Mi-
crobiologie (SRM) din noiembrie 2019, membru al Socie-
tăţii Europene de boli Infecţioase Pediatrice (ESPID) din
2017 şi particip în fiecare an la manifestările lor, membru
al Societăţii Naţionale de Medicină Familiei, Membru
WONCA (Societatea internaţională a medicilor de fami-
lie) din 2005, Membru EURACT (Academia europeană a
profesorilor și instructorilor formatori din medicina fa-
miliei) din 2015, Membru al SRSVPS (Societatea română
pentru strategii de vaccinare și promovarea sănătăţii) și al
Forumului Român Pro Vaccinare.
Care este mesajul dumneavoastră pentru medicii
de familie şi pentru ceilalţi medici?
Îmi iubesc colegii şi cred în ei şi spun asta fără a fi
privit lucrul acesta ca pe o gratuitate. Ştiu că sunt foarte
mulţi colegi mult mai buni ca mine, mai consecvenţi, mai
harnici, am foarte mulţi colegi în ţară care lucrează şi în
centre de permanentă şi care fac gărzi, colegi care au clă-
dit din nimic cabinete extraordinare. Mi-aş dori ca toţi co-
legii mei să fie mai vizibili, mult mai respectaţi şi să dărâ-
me toate acele mituri care circulă despre noi. Dacă ar fi să
doresc ceva colegilor mei, ar fi să aibă răbdare şi să reziste
ca şi până acum pentru că după noi rămâne ceea ce facem,
nu ceea ce se spune despre noi.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Cu un pas mai aproape

de natură:

HiPP ORGANIC
COMBIOTIC®
cu Metafolin®

Metafolin® - cea mai avansată formă de folat,

sprijină dezvoltarea naturală a sugarilor.

Susține
dezvoltarea
naturală
a copilului

Pentru formula HiPP ORGANIC COMBIOTIC® Susține Inspirat

folosim cea mai avansată formă de folat - microbiota din natură
intestinală
Metafolin®:
• formă bioactivă de folat
• formă principală de folat din laptele matern și astfel Bewiesene
Bewiesene
ideală pentru a fi folosită în formulele de lapte Siguranță
Sicherheit
Sicherheit dank
dank
dovedită
bewährtem Konzept
bewährtem Konzept
• sigură pentru utilizare în formula de început1

Știința și Natura
Mână în Mână Pentru mai multe
informații, vizitați:
Important: Alăptarea reprezintă cea mai bună metodă de hrănire a sugarilor. www.hipp.ro/med
Introducerea unei formule se va face doar la recomandarea medicului.
1
Troesch B. et al. PLoS ONE 2019; 14(8): e0216790.
* Metafolin® is a registered trademark of Merck KGaA, Darmstadt, Germany. Material adresat exclusiv personalului medical și farmaceutic.

MEDICINĂ DE FAMILIE 11
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Remune™
Soluţie nutriţională orală cu eficacitate ţintită în pre-cașexia sau cașexia
din cancer, sub formă de emulsie pe bază de suc natural de fructe (86%),
bogată în acizi grași Omega 3 (2 g EPA&DHA), cu adaos de vitamina D (400
UI) și cu proteine de înaltă valoare biologică (9,6 g concentrat de proteine
din zer).

Beneficii:
Comparativ cu o soluţie izocalorică pe bază de lapte,
pacienţii trataţi cu Remune™ au demonstrat:
- Rată crescută de supravieţuire în rândul
pacienţilor oncologici cu pre-cașexie1;
- Creșterea concentraţiilor plasmatice de Acizi
grași Omega-3 (EPA&DHA) și Vitamina D2;
- Reducerea dispneei de efort și ameliorarea
stărilor de oboseală2.

Alimente destinate unor scopuri medicale speciale.

Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare ale produselor.
1. Laviano A. et al. Safety and Tolerability of Targeted Medical Nutrition for Cachexia in Non-Small-Cell Lung Cancer: A Randomized, Double-Blind,
Controlled Pilot Trial. Nutrition in Cancer (2019) https://doi.org/10.1080/01635581.2019.1634746
2. Calder PC et al. Targeted medical nutrition for cachexia in chronic obstructive pulmonary disease: a randomized, controlled trial, Journal of Cachexia,
Sarcopenia and Muscle (2017) https://doi.org/10.1002/jcsm.12228

B. Braun România
București Sânandrei
HC/1122/186_2

S-Park, clădirea B3, etaj 2, Str. Bernd Braun, nr. 1,

Str. Tipografilor 11-15, Sect. 1, București, 013714 Jud. Timiș, 307375
Tel.: +40 21 231 15 37 | Fax: +40 21 231 15 36 Tel.: +40 256 284 905 | Fax: +40 256 284 907
www.magazin-bbraun.ro | www.bbraun.ro | contact.ro@bbraun.com | https://www.facebook.com/bbraunRO/
12 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Nutricomp® Soup 200 ml

Soluţii nutriţionale orale cu gust de supă de pui sau supă de legume
pentru persoanele cu risc de malnutriţie.

Beneficii:
- Cel mai ridicat conţinut de ulei de pește (210 mg/100 ml
EPA&DHA) din gama Nutricomp, pentru buna funcţionare a
sistemului imunitar;
- Sprijină tranzitul și funcţia intestinală normală datorită
conţinutului de fibre prebiotice: 2g/100 ml;
- Conţinut optim de antioxidanţi (vit. A, C, E, zinc, seleniu și
beta-caroten);
- Fară gluten și cu conţinut scăzut de colesterol;
- Diete hipercalorice (300 kcal/flacon);
- Pentru gust mai intens, produsele pot fi încălzite (max. 60°C)
și combinate cu alte ingrediente.

Alimente destinate unor scopuri medicale speciale.

Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare ale produselor.

B. Braun România
București Sânandrei
HC/1122/175_2

S-Park, clădirea B3, etaj 2, Str. Bernd Braun, nr. 1,

Str. Tipografilor 11-15, Sect. 1, București, 013714 Jud. Timiș, 307375
Tel.: +40 21 231 15 37 | Fax: +40 21 231 15 36 Tel.: +40 256 284 905 | Fax: +40 256 284 907
www.magazin-bbraun.ro | www.bbraun.ro | contact.ro@bbraun.com | https://www.facebook.com/bbraunRO/
MEDICINĂ DE FAMILIE 13
 INTERVIU

Medicii de
familie au un rol
esenţial

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada

• Președinte Societatea Română
de Gerontologie și Geriatrie

Înaintarea în vârstă presupune, printre altele, o mai mare grijă pe care trebuie s-o acordăm
sănătății.
Fenomenul de îmbătrânire este un proces complex care poate varia de la o persoană la alta
și care poate aduce modificări atât în ceea ce privește felul în care arătăm, cât și în ceea ce
privește felul în care organismul nostru lucrează. De cele mai multe ori apar și tulburările de
dispoziție, care pot avea impact asupra altor afecțiuni ale persoanei vârstnice.
Depresia, este una din cele mai des întâlnite afecțiuni deoarece modificările aduse de aceasta
sunt greu de acceptat de pacienți.
Vom discuta despre problemele vârstei a treia precum și despre problemele neurocognitive
cel mai des întâlnire la această categorie de persoane cu domnul prof. dr. Gabriel Ioan Prada,
președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie.

Cât de importantă este implicarea medicilor de
familie în orientarea vârstnicilor către centrele
de geriatrie și gerontologie?
Medicii de familie au un rol esenţial, pentru că ei așa
cum de multe ori s-a spus, reprezintă o placă turnantă pen-
tru pacient, și inclusiv pentru pacientul vârstnic care are de
regulă o pluripatologie cu multiple asocieri morbide, ceea ce
necesită o integrare a acestor probleme, și în plus, pacientul
vârstnic are particularităţi ale bolilor care adesea întârzie di-
agnosticul și bolile ajung să fie identificate în stadii avansate.
De aceea, o colaborare strânsă între medicul de familie și cel
geriatru ar fi în primul rând în beneficiul pacientului.
Care sunt cel mai des întâlnite dereglările cogni-
tive în rândul persoanelor de vârsta a treia?
Problemele acestea cognitive au o serie de caracteris-
tici la vârstnici, au o prevalenţă mai mare după vârsta de
65 de ani, sunt mai frecvente o dată cu înaintarea în vâr-
stă. Unele studii care au fost făcute sistematic, arată că
aproape jumătate dintre persoanele cu vârsta de peste 85
de ani au o formă de tulburare neurocognitivă, aici aș da ca
exemplu studiile făcute în Marea Britanie.
Din păcate, diagnosticul bolilor neurodegenerative
care conduc la demenţă este stabilit în stadiu avansat de
demenţă și s-a constatat că ele debutează cu mult înain-
te în cazul bolii Alzheimer, aici debutul are loc în urmă cu
20-30 de ani înainte de diagnosticul incipient al bolii.
Uneori la vârstnic apare o problemă pentru că tulbură-
rile neurocognitive se pot confunda cu afecţiuni frecvent
întâlnite la acestă categorie de vârstă și anume depresia.
Persoanele care au depresie sunt apatice, letargice și la
o prima evaluare, seamănă cu pacienţii care au tulburări
neurocognitive dar la cei cu depresie se observă ideaţia
aceasta care domină gândirea pacientului. La subiecţii cu
demenţă nu există această ideaţie, s-au există mult mai
estompată pentru că la cei cu formă incipientă, depresia
se asociază cu tulburarea neurocognitivă, dar apatia are
sursele în alte cauze și anume, în faptul că ei nu mai înţe-
leg cum să se încadreze în mediul înconjurător, nu mai au
interes pentru o serie de lucruri.

14 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Constipație? Balonare? Disconfort abdominal?

OptiFibre® conține 100% fibre solubile, din gumă de
guar parțial hidrolizată, cu efect prebiotic, care ajută
la reglarea tranzitului intestinal.

Cui se recomandă OptiFibre®

Adulţi şi copii cu Femei însărcinate Vârstnici

vârsta peste 3 ani sau care alăptează

Număr de lingurițe de OptiFibre® Se recomandă administrarea regulată de OptiFibre®

pentru minimum 3 săptămâni, pentru un efect susținut.
Adulți și copii > 11 ani Copii 3-10 ani
Ziua Dimineața Prânz Seara Dimineața Seara OptiFibre® are o toleranță bună și poate fi administrat
1-3 1 1/2 pe termen lung fără efecte adverse.
4-6 1 1 1/2 1/2
de la ziua 7 1 1 1 1 1
După ce consumați OptiFibre® nu este necesar un aport suplimentar
Doză maximă 5/zi Doză maximă 3/zi de lichide, ca în cazul altor produse pe bază de fibre.

Avantajele OptiFibre®

100% origine vegetală, Gust neutru Dozare uşoară Fără gluten

un singur ingredient

Peste 95% dintre consumatorii care au testat OptiFibre® au fost mulţumiți de efectele acestuia.*

OptiFibre® nu conține gluten sau zaharuri adăugate.

Poate fi consumat şi de către persoanele care suferă de diabet.

www.nestlehealthscience.ro/optifibre
*Studiu efectuat în perioada februarie – martie 2019 pe un eşantion de 230 de persoane cu probleme de tranzit intestinal.
MEDICINĂ DE FAMILIE 15
 INTERVIU

Puteţi să ne descrieţi cauzele demenţei la vârst-

nici?
Cauzele dementei sunt greu de identificat pentru că în
general, marea majoritate a bolilor au factori favorizanţi,
nu cauze și mă refer la bolile cronice de la vârstnici, și în
principiu, se poate stabili cu certitudine o cauză, mai ales
la bolile infecţioase unde se poate face legătura între un
anumit agent patogen și semnele, simptomele pe care le
reprezintă pacientul respectiv.
În cazul demenţei, nu putem vorbi de factori cauzanţi, Implicarea medicilor
Medicii de familie au un rol deesenţial,
familie
ci de factori favorizanţi ai acestei tulburări. Ce este intere- pentru că ei așa cum de multe ori
sant, este că la forma degenerativă de tip Alzheimer, exis-
în managementul persoanelor
s-a spus, reprezintă o placă turnantă
tă factori comuni cu formă vasculară de demenţă și sunt cu diabet zaharat va contribui
4 factori importanţi: hipertensiunea arterială, diabetul pentru pacient, și inclusiv pentru
la creșterea
pacientul calităţii
vârstnic care are actului
de regulă
zaharat, obezitatea și hipercolesterolemia. Acești factori
pot fi controlaţi, de exemplu, hipertensiunea este impor- medical
o pluripatologie cu multiple accesului
prin facilitarea asocieri
tant să fie identificată din timp, pe de o parte, mulţi paci- către o evaluare
morbide, și un tratament
ceea ce necesită o integrare a
enţi o diagnostichează în stadii avansate, și pe altă parte,
să reușim să creștem complianţa, să menţinem terapia
instituite precoce
acestor probleme, și înși,plus,
desigur, la
pacientul
astfel încât să obţină un nivel scăzut, obezitatea și diabe- vârstnic are particularităţi
prevenţia diabetului zaharat și aale bolilor
tul zaharat sunt boli care pot fi prevenite și tratate, la fel și care adesea întârzie diagnosticul și
afecţiunilor conexe.
dislipidemia, deci toţi acești factori de risc ar putea să fie bolile ajung să fie identificate în stadii
controlaţi din timp și influenţaţi. avansate. De aceea, o colaborare
strânsă între medicul de familie și
Putem discuta de tratament în cazul bolii Alzhei-
mer ? cel geriatru ar fi în primul rând în
Există mai multe tipuri de tratament, în general, sunt beneficiul pacientului.
tratamente simptomatice care sunt adresate mai ales ma-
nifestărilor bolilor respective și care ar putea să influenţe-
ze sau să modifice evoluţia bolii. Din păcate, în cazul bolii
Alzheimer nu avem instrumente terapeutice care să mo- ze exact nevoile pacientului în primul rând, dar și ale per-
difice evoluţia acestei afecţiuni, avem doar un arsenal de soanelor care asigură îngrijirea.
medicamente cu efect dar nu simptomatic care pe de altă Dacă s-ar porni invers, de la studii care să evalueze cu
parte, pot să și încetinească evoluţia spre stadii avansate, acurateţe nevoile acestui tandem dintre pacient si persoa-
dar din păcate, evoluţia aceste boli nu poate fi oprită. na care asigură îngrijirea, cred că tehnologiile moderne
s-ar putea adapta mai bine la nevoile lor.
Cum se situează România comparativ cu alte ţări Nu cred că la momentul actual există posibilitatea de a
din Europa din punct de vedere al îngrijirilor bol- preveni tulburarea neurognitivă, dar tehnologiile digitale
navilor cu demenţă? ar putea fi extrem de utile în suplinirea pierderilor funcţi-
Din păcate, nu există un sistem coerent de îngrijire în onale ale pacienţilor.
acest sens, există o serie de iniţiative private care reușesc
să rezolve parţial problemele, dar ar fi nevoie de un sistem De curând aţi prezentat lucrarea - Abordarea
bine structurat care să fie și de tip progresiv și în funcţie multidimensională a vârstnicilor cu afectare ne-
de stadiul în care se află pacientul să ofere un serviciu urocognitivă. Puteţi să ne oferiţi câteva detalii
adecvat lui. despre aceasta?
În cadrul acestei lucrări am vorbit în primul rând de
Puteţi să ne vorbiţi despre rolul tehnologiilor di- multimorbiditate, de faptul că pacientul în vârstă prezintă
gitale în prevenirea evoluţiei demenţei? un cumul de afecţiuni, una dintre ele foarte frecventă fiind
Tehnologiile digitale sunt foarte importante pentru această tulburare neurocognitivă și despre ce este caracte-
viaţa noastră de zi cu zi. Problema esenţială care apare ristic la pacientul în vârstă cu tulburare neurocognitivă și
este că ele ar trebui adaptate la nevoile pacientului. Din anume, că afecţiunile noi acute se pot manifesta cu simpto-
păcate, am văzut multe iniţiative de utilizare tehnologică matologie nu la nivelul sistemului afectat, ci la nivelul unei
a inteligenţei artificiale, nu știu dacă ar putea să prevină așa numite verigi slabe, adică la nivelul preafectării cogniti-
efectiv boala, dar ar putea să ajute în îngrijirea pacienţilor. ve, o infecţie urinară, de exemplu, sau o tulburare de ritm cu
Există o problemă și anume, că din păcate, nu sunt frecvenţă rapidă care se poate manifesta nu cu simptome
aplicate în practică la nivel extins și nu ţin cont de nevoi- din sfera cardiacă, ci cu agravare a unei tulburări neurogni-
le pacientului. Sunt concepute în așa fel încât să satisfacă tive preexistente, de aceea este nevoie de o echipa multidis-
niște impresii ale persoanelor din afară, fără să se evalue- ciplinară care să intervină în evaluarea pacientului.

16 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
SUNTEM MAI APROAPE DE
PACIENŢII ONCOLOGICI

PARTENERUL
TĂU ÎN
GESTIONAREA
MALNUTRIȚIEI

CARACTERISTICI
RESOURCE

Dietă completă nutriţional

Hipercalorică (Resource 2.0,

Resource 2.0 cu fibre, Resource
kcal Protein), aport sporit de
proteine (Resource Protein)
Aport de antioxidanţi:
vitaminele A, C, E,
Seleniu, Zinc Dietă lichidă polimerică gata preparată pentru consum

Fără gluten
CUI SE RECOMANDĂ
6 arome disponibile: Caise, RESOURCE?
Vanilie, Ananas-Mango,
Căpșune, Cacao și Cafea
Adulţi şi copii cu
vârsta peste 3 ani
www.nestlehealthscience.ro
MEDICINĂ DE FAMILIE 17
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Adenomul de prostată
Autor: Ceea ce medical şi empiric reprezintă tabloul clinic
Dr. Andrei Manu Marin
• Medic primar urolog
de “adenom de prostată” a suferit în timp numeroase
• Doctor în ştiinţe medicale
• Specialist în neuro-urologie
modificări de titulatură şi conţinut. Diagnosticul de ad-
enom de prostată este o etichetă ce se aplică aproape
fiecărui bărbat peste 60 de ani cu tulburări de urinare.
S
tudiile clinice au demonstrat însă că nu orice bărbat cu hi-
pertrofie de prostată are tulburări de urinare și au adus evi-
dente statistice asupra faptului că nu există legătură direct
proporțională între dimensiunea prostatei și gravitatea tulburărilor
de urinare.
Alte date au tulburat și mai mult tabloul clasic; studii recente au
evidențiat existența tulburărilor urinare caracteristice bărbatului cu
adenom prostatic și la femeile peste 60 de ani.
De aici concluzia ă este vorba de o “îmbătrânire” a vezicii urinare
care apare atât la bărbați cât și la femei.
De fapt, pacientul nu se prezintă la medic pentru că are adenom de
prostată, ci pentru că are probleme la urinat. Trebuie reținut faptul
că tratăm un pacient cu simptome urinare a căror cauză ar putea fi și
adenomul de prostată. În prezent caracterizarea unui astfel de paci-
ent se face prin gravitatea simptomelor lui. Acestea sunt împărțite în
simptome ale fazei de umplere vezicală (urinare frecventă, imperiozi-
tate) și simptome ale fazei de golire vezicală (jet întârziat, urinare cu
efort – disurie, jet slab, jet întrerupt, micțiune în doi timpi, senzația de
golire incompletă).
Când predomină ca intensitate și frecvență simptomele fazei de
golire putem spune că ne aflăm în fața unui pacient cu simptome
sugestive de obstrucție prin adenom prostatic. După ce am lămurit
aceste elemente diagnostice la un pacient și le-am documentat și
confirmat prin investigații, trebuie hotarât împreună cu pacientul
ce obiective are tratamentul în funcție de simptomul sau simptome-
le care în opinia sa îi afectează cel mai mult calitatea vieții, dar și în
funcție de existența unor criterii medicale de gravitate. Stabilirea unui
obiectiv de tratament va evita frustrarea pacientului dar și a medicu-
lui în fața unui nou simptom care trece pe primul plan și nu dispare.
Astfel, dacă urinarea deasă și imperiozitatea predomină, calenda-
rul micțional și urmărirea ingestiei de lichide pot fi importante pen-
tru a convinge pacientul asupra necesității modificării unor obiceiuri
zilnice. Reducerea consumului de lichide seara va ameliora mulți
pacienți care se plâng în principal de urinare nocturnă. Jetul slab și
urinarea cu efort pot fi și urmarea unor micțiuni cu volume prea mici,
mai puțin de 100 ml, sau prea mari, mai mari de 350 ml.
Lămurirea unora dintre cauzele simptomelor pacientului înainte
de a începe tratamentul și chiar ameliorarea lor prin metode compor-
tamentale poate ajuta mult la succesul terapeutic.
Nu trebuie uitat că un tratament care nu îmbunătățește calita-
tea vieții pacientului, cu toate că tratează cauza, nu poate mulțumi
pe nimeni, mai ales că în aceste cazuri tratăm o patologie cu multe
tulburări funcționale și nu întodeauna cauze anatomice dovedite
(existența hipertrofiei de prostată evidențiată ecografic nu este un ar-
gument medical suficient pentru a hotărî că aceasta este cauza simp-
tomelor urinare).
18 MEDICINĂ DE FAMILIE
Prevalenţa simptomelor sugestive de obstrucţie prin HBP. Toa-
te studiile existente arată că prevalența simptomelor sugestive de
obstrucție prin HBP este crescută la bărbații peste 60 de ani și crește
odată cu vârsta. Studiile epidemiologice efectuate în Europa de Vest
estimează simptomele sugestive de obstrucție prin HBP la 25 % din
bărbații peste 40 de ani și la 40 % la bărbații peste 60 de ani. Studiile
populaționale din America de Nord arată că 15 % din populație au mai
mult de 65 de ani și că această proporție va crește la 22 % până în 2025.
Implicit va crește și numărul bărbaților ce vor solicita tratament pentru
simptome sugestive de obstrucție prin HBP. În România speranța de
viață la bărbați nu depășește 66 de ani și studii de prevalență ale simp-
tomelor sugestive de obstrucție prin HBP nu au fost încă efectuate.
Evoluţia naturală a simptomelor sugestive de obstrucţie prin
HBP. Chiar dacă studiile arată clar o creștere a prevalenței simpto-
melor sugestive de obstrucție prin HBP odată cu vârsta nu există ele-
mente diagnostice care să poată spune ce se va întâmpla cu un anume
individ. Un studiu efectuat pe o perioadă de 4 ani pe un lot de 500
pacienți cu simptome ale fazei de golire vezicală (jet slab, urinare cu
efort) a arătat că 50 % au rămas stabili, 12,5 % s-au îmbunătățit spon-
tan, 12,5 % s-au agravat iar, 25 % au fost operați.
Un alt studiu efectuat pe o perioadă de 6 luni pe un lot de pacienți
cu simptome ale fazei de umplere (urinare deasă, imperiozitate) a ară-
tat o îmbunătățire spontană în timp a simptomelor, fără tratament.
Când simptomele, sugestive de obstrucție prin adenom prostatic,
sunt minime, 2,5 % din acești pacienți, netratați, ajung în fiecare an
la operație de prostată; când simptomele sugestive de obstrucție prin
HBP sunt moderate sau severe, 6 – 10 % din pacienții netratați ajung la
operațe de prostată.
A fost dovedit prin studii clinice că cei mai buni vestitori ai agravării
pacienților cu simptome sugestive de obstrucție prin adenom prosta-
tic, în sensul de a prezenta retenție acută de urină și/sau de a ajunge la
operație de prostată, sunt volumul crescut al prostatei și nivelul cres-
cut al PSA, la prima consultație.
Un element important de discutat este evoluția simptomelor su-
gestive de obstrucție prin adenom prostatic cu tratament medicamen-
tos. Studiile clinice randomizate au abordat frecvent acest subiect,
stimulate sau finanțate de firmele producătoare de medicamente.
Trebuie ținut seama în interpretarea acestor studii de obiectivele ur-
mărite. Unele studii urmăresc obiectivarea îmbunătățirii simptomelor
pacientului aflat în tratament, altele urmăresc schimbarea istoriei na-
turale a bolii, mai ales reducerea frecvenței retenției acute de urină la
pacienții aflați în tratament.
Din punct de vedere al îmbunătățirii simptomelor atât finasterida
cât și alfa 1-blocantele dar și extractul de serenoa repens (singurul ex-
tract din plante supus unor studii clinice) s-au dovedit eficiente (alfa
1-blocantele după câteva zile, finasterida după câteva luni).
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 19
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Incontinenţa urinară la femei –
cauze, diagnostic, tratament
Autor:
Dr. Andrei Manu Marin
• Medic primar urolog
• Doctor în ştiinţe medicale
• Specialist în neuro-urologie
Cauze. Cauzele pierderii de urină la femei includ afecţiuni ale vezicii urina-
re (vezică hiperactivă), sau afecţiuni ale mecanismului sfincterian (pierderea
de urină la efort). Cele două situaţii menţionate mai sus pot fi evidenţiat şi
diferenţiat uşor prin întrebările: pierdeţi urină în drumul spre toaletă atunci
când apare senzaţia, bruscă şi intensă, de a urina, sau, respectiv pierdeţi urină
când tuşiţi, când ridicaţi greutăţi, când alergaţi? Cele două situaţii, pierderea de
urină în drum spre toaletă cu senzaţia de grabă la urinare şi pierderea de urină
la efort au cauze diferite şi soluţii terapeutice diferite, de aceea este important
să se lămurească de la început ce tip de pierdere de urină are pacienta. Când
pacienta urinează des, simte la urinare o senzaţie de urgenţă, greu de con-
trolat şi pierde până să ajungă la toaletă, cauza este o hiperactivitate a vezicii
urinare şi vezica este cea care trebuie tratată, calmarea ei putându-se face prin
medicamente, stimularea electrică a centrilor care controlează relaxarea ei,
reînvăţarea controlului asupra senzaţiei de urinare. Când pacienta pierde doar la
tuse, efort, râs, strănut, alergat, urcat scări, cauza este o deficienţă a sfincterului
care nu se închide eficient. Această deficienţă poate fi moştenită, mai multe
femei din familie putând avea simptomul acesta, ceea ce se moşteneşte fiind un
ţesut conjunctiv mai slab, persoanele respective fiind predispuse şi la varice sau
hemoroizi. Deficienţa de închidere a sfincterului poate fi însă şi favorizată de
naşterile multiple sau cu feţi cu greutate mare, de afecţiunile cu tuse cronică, de
constipaţie şi de obezitate, deci de orice creşte presiune a abdomenului asupra
muşchilor perineului. În toate aceste cazuri ajută scăderea în greutate, tratarea
constipaţiei, reîntărirea perineului, prin exerciţii specifice, sau prin stimulare
electrică a musculaturii şi în cazul în care acestea nu sunt suficiente se poate
recurge şi la metode chirurgicale.
Diagnostic. Aşa cum am precizat, diagnosticul este sugerat de discuţia cu
pacienta asupra simptomelor ei. De asemenea, completarea cu un Calendar
Micţional ajută foarte mult la evidenţierea acestor simptome. În acest Calendar
Micţional pacienta notează pe 2-3 zile volumele eliminate la fiecare urinare cât
şi pierderile de urină. O pacientă cu urinări dese cu volume la urinare de câte
150 ml şi cu pierderi ce preced urinarea este o pacientăa cu probleme de vezică,
în timp ce o pacientă care urinează cu volume de 300-400 ml, iar pierderile nu
sunt legate de momentul urinării, este o pacientă care are probleme de închi-
dere a sfincterului. Tratamentul în ambele cazuri poate fi iniţiat după stabilirea
diagnosticului prin discuţia cu pacienta, examinarea calendarului micţional, un
examen local efectuat de medic (examen ginecologic al perineului, cu vezică
plină, pentru a constata starea uretrei, poziţia vezicii, existenţa unui prolaps) şi
un examen de urină. În cazurile în care simptomele nu sunt clar interpretable,
cum ar fi cazul un care pacienta are atât simptome de vezică hiperactivă cât
şi pierderi de urină la efort, când pacienta a fost deja operată pentru pierdere
de urină şi aceasta a reapărut, cazurile în care pacienta are un istoric cu afec-
ţiuni neurologice (accident vascular cerebral, boala Parkinson, hernie de disc,
scleroză multiplă), sau diabet zaharat, pentru a stabili diagnosticul corect este
nevoie de probe urodinamice. Ce sunt problele urodinamice? Scopul probelor
urodinamice este de a reproduce simptomele supărătoare ale pacientei, urina-
rea deasă, pierderea de urină, măsurând în acelaşi timp presiunea din vezică
20 MEDICINĂ DE FAMILIE
şi activitatea sfinterelor cât şi volumul din vezică ca şsi volumul de urină ce
se elimină la urinare. Aceste măsurători se pot face cu ajutorul unui cateter
introdus prin uretră în vezică. Cateterul este moale şi subţire astfel încât să nu
fie supărătoare prezenţa lui, pacienta să nu resimtă dureri şi să poate urina uşor.
În timpul probei pacienta stă pe o toaletă, în spatele unui paravan, astfel încât să
se simtă cât mai în largul ei, apropiat de felul în care este obişnuită acasă. Datele
obţinute despre presiunea din vezică atunci când pacienta simte senzaţiile de
grabă la urinare sau de pierdere de urină, arată care este cauza simptomelor şi
orientează decizia de tratament.
Tratament. Este important de subliniat că cel mai important aspect în luarea
deciziei de tratament, atât pentru pacientă cât şi pentru medic, este să lămu-
rească şi să decidă care este simptomul cel mai supărător pentru pacientă, pe
care aceasta îl doreşte tratat şi rezolvat sau măcar ameliorat. Al doilea aspect im-
portant de lămurit este cât se poate ameliora acest simptom cu diverse metode
de tratament, şi dacă există vindecare completă şi definitivă. Al treilea aspect
ce nu trebuie omis este discutarea reacţiilor adverse şi a urmărilor diverselor
metode de tratament.
Prima linie de tratament este recomandat să fie o metodă, sau o combina-
ţie de metode, care să nu producă modificări ireversibile, adică metode care
conservă situaţia prezentă şi au şanse să îmbunătăţească situaţia dar la care
se poate renunţa sau poate fi înlocuită cu o alta fără însă a lăsa urmări asupra
pacientei, aşa cum ar lăsa o operaţie chirurgicală. Pentru pacientele cu urinare
deasă şi vezică hiperactivă această prima linie de tratament este reprezentată de
medicamente calmante vezicale şi de stimulări electrice ale nervului tibial, în
şedinţe de câte 20 min de 2-3 ori pe săptămână, cca 20 de şedinţe (electrozii de
stimulare sunt la fel ca cei de electrocardiograma, se lipesc pe gleznă şi pacienta
simte o uşoară furnicătură în timpul stimulării). Prin acest procedeu curentul
emis de aparat ajunge pe calea nervului tibial la centrii care relaxează vezica
urinară situaţi în regiunea sacrată.
Pentru pacientele cu pierderi de urină la efort, prima linie de tratament
este reprezentată de învăţarea unei contracţii corecte a muşchilor perineali şi
exersarea zilnică a acestei contracţii, cu control periodic, astfel încât pacienta să
recapete controlul acestor muşchi (care trimit fibre musculare şi către sfincterul
vezicii) şi prin exerciţtii regulate să le crescă tonusul şi eficienţa. Pentru cele care
nu pot contracta eficient perineul muşchii pot fi stimulaţi electric, şi tonifiaţi
prin şedinţe de stimulare de 2 ori pe săptămână, cu ajutorul unui electrod va-
ginal/perineal de unică folosinţă. Aceste metode ajută cam 2 din 3 paciente să
simtă o îmbunătăţire suficientă, astfel încât să fie mulţumite de tratamentul
prescris, pe care însă îl vor urma prin exerciţii sau medicamente, la domiciliu,
permanent. Dacă aceste metode nu dau rezultate satisfăcătoare în 3-6 luni de
tratament, se trece la metode mai invazive. Astfel, pentru pacientele cu vezică
hiperactivă se poate injecta în vezică, prin cistoscopie, toxină botulinică, care
calmează vezica şi face ca pacienta să meargă mai rar la toaletă, fără grabă şi
să nu mai piardă urină. Pentru pacientele cu pierderi de urină la efort se poate
monta chirurgical o bandeletă sub uretră, pe care uretra să facă o curbură când
pacienta face efort şi astfel pierderea de urină să se reducă sau să dispară.
Este important de menţionat o confuzie frecventă. „Ruptura de perineu”
este un termen care nu este legat de tulburările urinare sau de pierderea de uri-
nă. „Ruptura de perineu” este un termen care exprimăa o modificare de poziţie
a vezicii urinare. Operaţia de „ruptură de perineu” nu este o operaţie făcută să
corecteze tulburările de urinare ci să restabilească poziţia vezicii. „Ruptura de
perineu” nu se corectează cu bandeletă care se pune sub uretră.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Create cu grijă, pentru o viaţă mai bună.

Gamă completă de produse pentru incontinenţă

Absorbante Scutece
urologice

Scutece Aleze
tip chilot igienice

Îngrijirea pielii sensibile

www.seni.ro SeniRomania
MEDICINĂ DE FAMILIE 21
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Conjunctivita
Dr. Miruna NICOLAE Conjunctivita reprezintă inflamaţia conjunctivei şi
• Medic primar, specialist oftalmolog
• Doctor în Științe Medicale
constituie cea mai comună infecţie a ochiului, ce
• Clinica de oftalmologie Ama Optimex
www.amaoptimex.ro
poate să apară atât la adulţi, cât şi la copii. Nu este
o afecţiune gravă dacă se tratează corespunzător.
Boala poate să apară iniţial la un ochi pentru ca
apoi, în 2-3 zile să afecteze ambii ochi.

S
imptomele sunt reprezentate de senzație de corp străin (“nisip
în ochi”), lăcrimare abundentă, jenă oculară, senzație de arsură
oculară (în conjunctivita produsă de diverși iritanți) sau mâncă-
rime (în formele alergice).
Semnele obiective (cele observate de pacient): ochiul roșu (la nive-
lul albului ochiului și pe interiorul pleoapelor), secreții oculare abun-
dente (alb-gălbui, verzui etc) ce formează uneori adevărate cruste dea-
supra genelor (în conjunctivita bacteriană). De obicei, vederea nu este
afectată, decât atunci când boala se complică cu infecții ale corneei
(kerato-conjunctivita), apare fotofobia și scăderea acuității vizuale. În
conjunctivita copilului pot să apară în același timp și infecții la nivelul
urechilor. Când pacientul constată apariția unor semne și simptome
din cele descrise mai sus, trebuie să meargă la medicul oftalmolog
pentru un consult și NU să urmeze sfaturile celor din jur sau să
meargă la farmacie pentru tratament.
Tratamentul profilactic necesită izolarea persoanelor suspecte și
contacților, cât și o igienă corespunzătoare.
Tratamentul depinde de cauza care a produs conjunctivita! Ide-
al, la consultul oftalmologic ar trebui recoltată secreție conjunctivală
și ulterior analizată, în scopul identificării cât mai exacte a cauzei. De
multe ori, pacienții ajung la medicul specialist oftalmolog după ce și-au
administrat deja coliruri sau chiar unguente cu antibiotice și/sau anti-
inflamatoare, făcând nerelevantă recoltarea de probe.
Diagnosticul diferențial se face cu toate afecțiunile oculare cu ochi
roșu, unele fiind grave, de aceea este foarte importantă vizita la oftal-
molog pentru tratamentul corect.
Conjunctivita virală
Conjunctivitele virale sunt afecțiuni extrem de frecvente, ce trebuie
suspectate în cazul epidemiilor din colectivități aglomerate (școli, spi-
tale, grădinițe), mai ales vara și la cei ce frecventează bazinele de înot.
Calea de transmitere a conjunctivitelor virale poate fi aeriană, prin par-
ticule respiratorii contaminate, prin contact direct mână-ochi sau prin
apa din piscine insuficient clorinate. Simptomatologia conjunctivitei
virale nu este una specifică, însă există semne care o diferențiază de alte
tipuri de conjunctivite sau alte patologii care se manifestă cu ochi roșu.
Aspectul clinic este în mare parte format din: ochi roșu, lăcrimare exce-
sivă, secreție oculară apoasă (în conjunctivita bacteriană, secreția este
purulentă), mâncărime intensă (semn ce poate să apară și în conjuncti-
vita alergică), edem palpebral, adenopatie preauriculară (nodul limfatic
ce poate fi palpat în fața urechii) sensibilă la palpare – semn constant
prezent, ce nu apare în alte patologii.
Conjunctivita bacteriană
Conjunctivitele bacteriene pot să apară după o perioadă de
incubație de 2-3 zile, inițial unilateral cu senzație de corp străin și de
înțepături, al doilea ochi fiind afectat după 24-48 de ore. Vederea este
normală, ochiul este roșu, lăcrimos și prezintă o secreție mucoasă, mu-
co-purulentă ce se “întărește” la baza genelor. În formele mai severe pot
să apară adevărate membrane pe conjunctivă ce tapetează interiorul
pleopelor. Deseori pacienții se trezesc cu pleopele lipite dimineața.
Există o mare varietate de germeni ce pot produce conjunctivita
acută bacteriană, mai frecvent Staphylococul, Streptococul, Chlamy-
dia, Haemophilus influenza. Se pot complica cu infecții corneene (ke-
ratite), afectarea căilor lacrimale, afectarea pleoapelor.
Conjunctivita alergică
Conjunctivita alergică se poate concretiza în conjunctivită atopi-
că acută, aceasta fiind cea mai frecventă formă de alergie oculară, ea
fiind rezultatul unei reacții de hipersensibilitate la antigene specifice,
alergenii fiind: praf, polen, acarieni, fungi. Se manifestă prin senzația de
prurit, de arsură, ochi roșu și secreție seroasă.
Tot în cadrul conjunctivitei alergice se încadrează și conjunctivita
primăvăratică, ce afectează în mod special copiii cu o revenire a simp-
tomelor primăvara, care însă se estompează la pubertate.
Conjunctivitele alergice trebuie evaluate și de alergolog pentru a în-
cerca determinarea agentului declanșator (alergen). Se tratează cu an-
tihistaminice, colir și comprimate, colir cortizonic, comprese reci apli-
cate pe pleoape cu ochii închiși și în special îndepărtarea alergenului.
Conjunctivitele prin uscăciune corneeană au aceeași simptoma-
tologie cu conjunctivita cronică, trebuie evaluată secreția lacrimală și
dacă este cazul boala de bază care a indus uscăciunea oculară.
În cazul conjunctivitei produse de substanțe iritante se spală
ochii cel puțin cinci minute cu apă curată, se evită expunerea în conti-
nuare la substanța iritantă. Simptomele ar trebui să cedeze, în caz con-
trar pacientul trebuie să se prezinte de urgență la medical oftamolog.
Reguli de prevenire a răspândirii infecţiei:
Purtătorii de lentile de contact sunt expuși unui risc cres-
cut de a face conjunctivite în cazul manipulării defectuoase a lentilelor
și a unei igiene deficitare, la aceste persoane există și riscul mai mare de
complicații cu keratite. Dacă apar semnele și simptomele de conjuncti-
vită, lentilele trebuie scoase imediat și aruncate împreună cu soluția de
păstrare și recipientul special.
Nu trebuie atins ochiul afectat, mâinile se spală des cu apă călduță și
săpun, întotdeauna înainte și după administrarea picăturilor, de evitat
strângerea mâinii cu alte persoane, prosoapele, lenjeria, fața de pernă
trebuie dezinfectate și folosite doar personal. Nu se utilizează produse
de machiaj, de asemenea, acestea, nu trebuie împrumutate și trebuie
schimbate periodic, nu se poartă lentile de contact.

22 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 23
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

24 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 25
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Ține sub control laringo-faringita

de reflux cu un simplu puff în gât!

Simptomele refluxului laringofaringian PepsinO spray oral 30 ml - COMPOZIŢIE

l Arsurile de după masă Alginat de magneziu: formează o barieră care protejează
l Senzație de nod în gât mucoasa faringelui și laringelui
l Senzația de sufocare, mai ales nocturnă l Blochează PEPSINA din reflux
l Senzația de a drege vocea, secreții: 85,5% din pacienți Acid hialuronic:
l Răgușeală – mai ales dimineața 80,3 % din pacienți l Ajută reepitelizarea
l Disfagia 44,3% din pacienți l Acțiune lubrifiantă
l Respirație pe gură l Efect antioxidant
l Tuse seacă cronică 53,9% din pacienți Camellia Sinensis
l Senzația de corp străin în gât: 82,1% din pacienți l Efect antioxidant: blochează răspunsul inflamator
Asociat cu Gastrotuss light sirop combate tusea asociată
PepsinO spray este SINGURUL SPRAY refluxului gastroesofagian
pentru răguşeală, tuse, Produsul îl găsiţi în farmacii sau, la preț de importator,
corp străin din refluxul laringofaringian pe farmaciile3f.ro
l Vindecă și protejează mucoasa faringolaringiană Mai multe informații despre PepsinO Spray Oral pe
l Refluxul laringofaringian apare atunci când conținutul acid plantamed.ro sau aici
din stomac afectează mucoasa laringiană și faringiană (une-
Mai multe detalii AICI:
ori chiar și după un singur episod de reflux)
l Structura diferită a mucoasei laringiene și faringiene nu to-
lerează conținutul acid, mai ales PEPSINA cea care distruge
mucoasa laringiană

26 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 27
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Viitorul medicinei de familie

Dr. Sever-Cristian Oană În curând se vor împlini treizeci de ani de la confir-

• Medic primar medicină de familie
• Formator
marea în specialitate a primei generaţii de medici
www.amf-b.ro
specialişti în medicina de familie. Las celebrările,
amintirile şi analizele în seama celor mai pricepuţi
decât mine. În cele ce urmează încerc să mă con-
centrez asupra viitorului.

P
ornind chiar de la numele specialității noastre, ce fami-
lie mai îngrijim noi? S-au dus vremurile când mama sau
bunicul lua rețete pentru toată familia, mai ales în timpul
unei epidemii sezoniere. Avantajul net al cunoașterii familiei, și
pentru medic și pentru membrii acesteia, a scăzut considerabil
odată cu disoluția familiei tradiționale. Astăzi, cel puțin în mediul
urban, avem doar aranjamente temporare fie pentru distracție (ti-
neri), fie pentru creșterea unui copil (adulți), fie pentru alungarea
poverii singurătății și a sărăciei (bătrâni). Condițiile de locuit și
obiceiurile alimentare sunt relativ uniforme, iar tradițiile culina-
re locale sunt reînviate doar de sărbători. Determinanții sociali ai
stării de sănătate s-au schimbat radical, mai ales la tineri, și țin
mai degrabă de relațiile interumane decât de mediul fizic ambi-
ental. Noxele și poluarea sunt datorate în principal consumului –
transport de comoditate, ambalaje, droguri recreaționale. Tensi-
unile, reale sau imaginate, din cuplu sau din colectivul de muncă
iau prim-planul suferințelor pentru care se solicită ajutor profe-
sionist medical sau psihologic. Patologiile abundenței ne ocupă
restul timpului, cel puțin la tineri. Desigur rămân bolile cronice
și degenerative la pacienții aflați la post-maturitate, iar astea sunt
din ce în ce mai complicate.
Principala slăbiciune este faptul că în foarte multe locuri nu
mai avem medici de familie care să poată acorda aceste îngrijiri.
Mecanismele economiei de piață, sporuri și alte bonusuri, nu vor
convinge niciun medic tânăr să se stabilească într-o zonă rurală
relativ izolată. Ethosul meseriei noastre, acela de a îngriji și alina
suferința, este contracarat de alte idealuri, de a-ți trăi viața, de
a explora lumea, de a-ți cultiva hobby-uri. Aspirația universală
spre fericire personală a lăsat în umbră dorința de a face bine
unui om aflat în suferință. Cum nu întrevăd o schimbare a acestei
tendințe, cred că soluția la îndemână este ca medicii de familie să
se asocieze între ei pe baze permanente. Dacă își vor pune la un
loc competențele și pacienții vor putea să se bucure de mai mult
timp liber fără să fie îngrijorați de ceea ce se întâmplă cu bolnavii
în absența lor. Tot așa cum relațiile dintre oameni tind să devină
temporare și mai laxe, și relația dintre medic și pacientul său va
deveni mai slabă. Responsabilitatea pentru pacient va fi împărțită
între mai mulți medici și se va dilua pentru fiecare medic în parte.
Pacienții oricum sunt din ce în ce mai nerăbdători așa că vor avea
posibilitatea să se adreseze medicului prezent sau aflat la un click
distanță.
Indiferent de modul de organizare a asistenței primare sau
de natura relației medic-pacient, soarta medicului de famile de-
pinde în cea mai mare parte de ceea ce face el cu mâna lui. Dacă
între medic și pacient se află permanent un birou și eventual un
monitor de computer, iar această graniță nu este niciodată tra-
versată de medic, vizita nu-și mai are rostul. Medicul a devenit
funcționar iar consultația poate fi transferată în on-line. Observ
din ce în ce mai des la tinerii rezidenți efortul constant de a evita
să atingă pacientul cu motivații care mai de care mai fanteziste.
Relația medic pacient este grav compromisă de absența contactu-
lui fizic. Deci vor supraviețui doar acei medici de familie care fac
ceva cu mâna lor pacientului: măsoară un parametru vital, fac o
ecografie, o ECG, o spirometrie, o injecție, o puncție, toaletează și
cos o plagă sau orice altă manevră diagnostică sau terapeutică și…
strâng mâna pacientului la final. Examenul clinic și intervenția
terapeutică definesc medicina practică spre deosebire de medi-
cina de fotoliu. Atingerea fizică a pacientului de către medic face
parte din ritualul fundamental al practicării medicinei. Ea poartă
și un nume: atingerea terapeutică sau vindecătoare. Suntem sin-
gura profesiune care are acest privilegiu și îndatorire.
În concluzie, medicina de familie va dispărea când nu va mai
oferi pacienților examinarea clinică și intervenția terapeutică ne-
cesară și le va delega altor specialități.

28 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 29
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

o soluție naturală pentru combaterea

o
o soluție
soluție naturală
naturală
rahitismului și a osteoporozei pentru
pentru combaterea
combaterea
rahitismului
rahitismului
Uleiurile
șifărăaaniciosteoporozei
de peşte Lysi sunt,și osteoporozei
o îndoială, soluţia ideală pentru un aport
Uleiurile de peşte Lysi sunt, fără nici o îndoială, soluţia ideală pentru un aport-
Uleiurile de peşte Lysi sunt, fără nici o îndoială, soluţia ideală pentru un aport-
de combatere a rahitismului. La fel de important ca vitaminele D şi A este-
conţinutul
de combatere de Omega-3, în special
a rahitismului. La fel DHA,de pentru
important dezvoltarea
ca vitaminele funcţiei D cognitive
şi A este
de
şi combatere
pentru a pune a rahitismului.
bazele unei La fel
sănătăţi de important
durabile. De
conţinutul de Omega-3, în special DHA, pentru dezvoltarea funcţiei cognitive ca vitaminele
asemenea, D
retinaşi Aareeste în
conţinutul
componenţa de
şi pentru a pune Omega-3,
sa acizi graşi
bazele în special
Omega-3.
unei DHA, pentru dezvoltarea
sănătăţi durabile. De asemenea, retina are în funcţiei cognitive
şi pentru
componenţa a pune bazele
sa acizipe ograşiunei sănătăţi durabile. De asemenea, retina are în
Omega-3.
LYSI
componenţa sa acizi graşi Omega-3.
Islanda, bazându-se experienţă de peste 75 ani preventiv de ulei din ficat de cod, una din cele mai bogate surse
şi pe o strictețe deosebită privind calitatea, obţine de vitamina D.

LYSI
din materie primă
LYSI
logii de ultimă şi
dinÎnmaterie
Islanda,

primă
pe
oră,
de cea
Islanda,
şi
pedeuno
bazându-se
mai bună pe
bazându-se
strictețe
strictețe
mai bună
pe
deosebită
ulei pur, natural
o cea deosebită
o experienţă
calitate,

calitate,
prelucrată
o experienţă
privind
şi uşor
privind
prelucrată
de peste
calitatea,
de administrat.
calitatea,
prin
75 ani
prin tehno-
de peste 75 ani
obţine
obţine
tehno-
preventiv
de
nuatvitamina
de ulei dinvitaminei
După sintetizarea
preventiv
ficat de cod,
deD.ulei din ficat de cod,
una din
D, Uleiul
una din dincele
ficat
cele
să fie laD.fel de popular în unele ţări nordice, mai mult de ju-
de vitamina
Dupădin sintetizarea vitaminei D, Uleiul dincu ficat
mai
mai
bogate
de bogate surse
cod a conti-
surse
de cod a conti-
din multe ţări,
materie primă copiilor
de mici libună
se administra la şcoală,prin zilnic, Ulei mătate populaţia Islandei consumându-l regularitate, chiar
logiificat
din de ultimă
de cod oră, uncea
pentru ulei mai
oase pur,şi natural
dinţi
calitate,
şi uşor
sănătoşi,
prelucrată
de
dar administrat.
s-a observat
tehno-
în nuat
şi
După
să
vara.
sintetizarea
fie la fel de vitaminei
popular în D, Uleiul
unele ţări din ficat
nordice, de cod
mai mult a conti-
de ju-
logii de ultimă oră, un uleimici pur,linatural şi uşor la deşcoală,
administrat. nuat să dinfie la fel de popular înconsumându-l
unele ţări nordice, mai mult de ju-
plusÎn şimulte
o mai ţări,
bună copiilor
dezvoltare se administra
mentală, rezistenţă fizică zilnic,
şi Ulei
psihică, mătate
Uleiul dinpopulaţia
ficat de cod Islandei
este şi o sursă de acizi cugraşi
regularitate,
Omega-3,darchiar
dinÎnficat
imunitate
multe de ţări, copiiloroase
cod pentru
şi vitalitate.
micişili dinţi
se administra
sănătoşi,ladar şcoală, zilnic, Ulei
s-a observat în mătate
şi
şi vara. din populaţia Islandei consumându-l
de vitamină A, atât de importantă pentru sănătatea ochilor.
cu regularitate, chiar
din
plus ficat
şi o de
mai cod
bună pentru oase şimentală,
dezvoltare dinţi sănătoşi,
rezistenţădar fizică
s-a observat
şi în
psihică, şi vara.
UleiulUleiul
din ficat
plusConform
şi o mai unui
bunăstudiu la carementală,
dezvoltare au participat mai mult
rezistenţă fizicăde 900 de
şi psihică, Aşadar,
Uleiul din ficatdinde coddeeste
ficat
de coddeeste codşişicumulează
o sursă de beneficiile
o sursă de
acizi graşi Omega-3,dar
acizi graşi vitaminei D,
Omega-3,dar
imunitate
adulţi, şi vitalitate.
s-a şiconcluzionat că o cantitate suficientă de vitamina D şi
ale de vitamină
vitaminei A şiA,aleatât
acizilor importantă
graşi esenţialipentru sănătatea
Omega-3. ochilor.
imunitate
Conform vitalitate.
unui studiunormal la care au participatchiar mai mult de 900 de şi de vitamină
Aşadar, Uleiul A, ficat
din atât de de codimportantă
cumulează pentru sănătatea
beneficiile ochilor.
vitaminei D,
asigură
Conform un metabolism
unui studiu la care al calciului,
au participat mai multşi atunci
de 900 cândde Doza obişnuită
Aşadar, Uleiul din este
ficat între
de cod 5 şicumulează
10 ml pe zi, dar unele
beneficiile persoane,
vitaminei D,
adulţi,
aportul s-a concluzionat
de calciu este maică cămico cantitate suficientă de vitamina D ale vitaminei A şi ale acizilor graşi esenţiali Omega-3.
adulţi,
asigură s-a
un concluzionat
metabolism normalo de 800 mg/zi,
cantitate
al calciului,
însă consumând
suficientă
chiar de
şi vitamina
atunci
mai
când D în
alespecial
vitaminei
Doza
celeAîn
obişnuită
vârstă,
şi ale
este
iau graşi
acizilor
între
o cantitate
5 şi 10 esenţiali
ml
ceva mai mare, deoarece
Omega-3.
pe zi, dar unele persoane,
mult
asigură de un1.200 mg calciu normal
metabolism pe zi, fără un aport suficient şi de vitamina s-a Doza
observat o creştere a imunităţii şi a vitalităţii, a rezistenţei la
aportul
D, nu se de calciu
ajunge la este maiideal
nivelul micde deal 800calciului,
calciu mg/zi,
pentru
chiarconsumând
însă
sănătatea
atunci când
oaselor.mai în special
efort fizic
obişnuită
cele
şi la în
stres,
este între
vârstă, iau
menţinerea
5o şi 10 ml pe
cantitate
stării de
zi, dar
ceva
bine mai
a
unele
mare, persoane,
deoarece
organismului, în
aportul
mult de de calciu
1.200 mg este
calciumaipemic zi, de
fără 800un mg/zi,
aport însă consumând
suficient de mai
vitamina în
s-aspecial
observat cele în vârstă,
o creştere iau o cantitate
a imunităţii ceva mai mare,
şi a vitalităţii, deoarece
a rezistenţei la
multNumărul
de 1.200celormg afectaţipede
calciu zi,osteoporoză
fără un aport este în continuă
suficient creş-
de oaselor.
vitamina general.
s-a observat o creştere a imunităţii şi adevitalităţii, a rezistenţei la
D, nunumai
tere, se ajunge în la nivelul
Europa ideal
osteoporoza de calciu pentru
cauzând sănătatea
circa 1,1 milioane de efort fizic
Uleiul şi la stres, menţinerea stării bine a organismului, în
D, nu se ajunge
Numărul la nivelul
celor afectaţi ideal de calciu pentru
de osteoporoză estesănătatea
în continuă oaselor.
creş- efort
general.fizicdin
şi laficat de menţinerea
stres, cod poate deveni stării un suport
de bine excelent pentru
a organismului, în
fracturi
Numărulîn fiecare
celor an, cu
afectaţicosturi sociale
de osteoporoză considerabile.
este în 1,1
continuă creş- mai multă mişcare şi chiar pentru sport şi performanţă, susţinând
general.
tere, numai
Studii dinîn în Europa
Marea osteoporoza
Britanie arată că cauzând
50% din circa milioane de Uleiul din ficat de cod poate deveni un suport excelent pentru
tere,
fracturinumaiîn fiecare Europa
an, cuosteoporoza
costuri socialecauzând circapopulaţia
considerabile. 1,1 milioaneadultăde efortul
maiUleiul
şi osatura
multă din ficatsănătoasă,
mişcare de cod poate
şi chiar
reduce
pentru
inflamaţia
deveni
sportun
şi furnizează
suport
şi performanţă,excelent o can-
pentru
susţinând
prezintă
fracturi deficienţe
în fiecare decu
an, vitamina
costuriarată D, o femeie
sociale din trei se poate aştep-
considerabile. titate sporită
mai multă de energie
mişcaresănătoasă, (Omega-3).
şi chiar pentru sport şi performanţă, susţinând
Studii
ta laStudii
apariţia din Marea
unei Britanie
fracturi cauzate decăosteoporoză
50% din populaţia după vârsta adultă
de efortul şi osatura
La copiii care au consumat reduce inflamaţia
constant ulei deşişipeşte
furnizează o can-
s-a observat
prezintă din MareadeBritanie
deficienţe vitamina arată
D, o că 50%din
femeie dintreipopulaţia
se poate adultă
aştep- efortul
titate şi osatura
sporită de sănătoasă,
energie reduce
(Omega-3). inflamaţia furnizează o can-
50 de
prezintă ani, iar bărbaţii,
deficienţe unul
de vitamina din şapte
D, ode prezintă
femeie risc de
din trei se osteoporoză.
poate aştep- de asemenea
titate o îmbunătăţire a funcţiei cognitive, chiar şi ameli-
ta la apariţia
Problema unei fracturi
poate începe încă cauzate osteoporoză
din copilărie, după
când carenţa vârsta de
de vita- La sporită
orarea copiii
ADHD,
de
care energie
darauşiconsumat(Omega-3).
asigurarea constant ulei
creşteriiulei de peşte
normale s-a observat
a dinţilor (uşu-
ta la
50 de apariţia
ani, iar unei fracturi
bărbaţii, unul cauzate
din şapte deprezintă
osteoporozărisc dedupă vârsta
osteoporoză. de de La copiii care
asemenea o au consumataconstant
îmbunătăţire funcţiei de peşte
cognitive, s-a şi
chiar observat
ameli-
mina deD,
50 Problema
ani,atât
iardin perioada
bărbaţii, unulprenatală,
din şapte cât şi din risc
prezintă prima de copilărie
osteoporoză. pro- rează
de erupţia
asemenea dinţilor
odar şi
îmbunătăţire reduce riscul
a funcţiei de apariţie
cognitive, a cariilor) şi a
voacă poate
o mineralizare începe încă
deficitară din copilărie, când carenţa de vita- orarea ADHD, şi asigurarea creşterii normale achiar şi ameli-
dinţilor (uşu-
mina Problema
D, dintre
atât din poate începe
perioada încă adin
prenatală,
oaselor.
copilărie,
cât şi din când
prima carenţa de vita- oaselor,
orarea o bună
ADHD, dinţilordezvoltare
dar şi asigurarea oculară,
şi reduce creşterii
favorizând
riscul denormale
o dezvoltare
apariţieaadinţilor
armo-
cariilor)(uşu-
20%
mina D, copiii
atât din perioada mici din ţara
prenatală, noastră suferă
cât şi din prima de copilărie
rahitism,pro-
copilărie dar
pro-
rează erupţia
nioasă,
rează viguroasă
erupţia a corpului.
dinţilor şi reduce riscul de apariţie a cariilor)
şi a
şi a
voacă
incidența o mineralizare
lui este în deficitară
creştere în a oaselor.
majoritatea ţărilor, din cauza se- oaselor, o
Produsele bună dezvoltare
tradiţionale oculară,
islandeze, favorizând o
Uleiul dinoficat dezvoltare armo-
de codarmo-
pen-
voacă20% o mineralizare
dintre acopiii deficitară
mici din ţara a oaselor.
noastră suferă de rahitism, dar oaselor,
nioasă, o bună
viguroasă dezvoltare
a corpului. oculară, favorizând dezvoltare
dentarismului,
20% dintre lipsei
copiii de mişcare
mici dinîn ţara în aer liber,
noastră suferă a insuficientei
dedinrahitism, expu- tru copii, Uleiul din ficat de cod natural, Uleiul din ficat de cod cu
incidența
neri la soare, lui este în creştere majoritatea ţărilor, cauza dar
se- nioasă, viguroasă
Produsele a corpului.
tradiţionale islandeze, Uleiul din ficat sunt
de cod pen-
incidența
dentarismului, luiaeste
poluării
a lipsei
şi a alimentaţiei
în creştere
de în majoritatea
mişcare în aer
deficitare.
liber, ţărilor,
a din cauza
insuficientei se-
expu-
aromă de
truProdusele
lămâie
copii, Uleiul
sau
tradiţionale
din ficat
Uleiul din
deislandeze,
cod
ficat
natural,
de cod
Uleiul capsule
dindin
Uleiul ficat de de
ficat
uşor
codcod
de
pen-
cu
S-a ajuns astfel
dentarismului, să sedediscute
a lipsei mişcare deînoaeradevărată "epidemie" de
liber, a insuficientei ra-
expu- administrat,
tru copii, au
Uleiul gust
din plăcut,
ficat sunt
de cod pure
natural, şi eficiente,
Uleiul fiind
din ficat recoman-
deuşor
cod cu
neri
hitism,la soare, a poluării
considerându-se şi a
că alimentaţiei
statele europene deficitare.
ar trebui să adopte aromă
date atâtde lămâie sau Uleiul din ficat de cod capsule sunt de
neriS-ala soare,
ajuns a poluării
astfel să seşicare
a alimentaţiei
discute deficitare.
de o adevărată "epidemie" de ra- aromă decopiilor,
administrat, lămâie
au gust
cât şiUleiul
adulţilor
sauplăcut, dinşificat
sunt
seniorilor.
purede şi cod capsule
eficiente, sunt
fiind uşor de
recoman-
politici sociale
S-a ajuns adecvate
astfel să se discute să promoveze
de oeuropene o alimentaţie
adevăratăar"epidemie" corectă,
de ra- administrat, au gust
hitism,
adoptarea considerându-se
unui mod de viaţă că statele
mai activ al copiilor trebui să
şi asigurarea adopte
su- date atât copiilor, cât plăcut,
şi adulţilorsuntşipure şi eficiente, fiind recoman-
seniorilor.
hitism,
politici considerându-se
sociale adecvate că statele
care să europene
promoveze o ar trebui
alimentaţie săcorectă,
adopte date atât copiilor, cât şi adulţilor şi seniorilor.
plimentelor
politici sociale necesare.
adoptarea
A mai fost unuioadecvate
mod care mai
de viaţă
perioadă
să promoveze
de adevărată activ al o alimentaţie
copiilor
explozie şi asigurareacorectă,
su- Produsele LYSI se găsesc în farmacii şi în
adoptarea
plimentelor unui mod
necesare. de viaţă mai activ al copiiloraşirahitismului
asigurarea su- în
magazine naturiste.
vestul Europei,
plimentelor în
necesare. perioada de început a industrializării, când ra- Produsele Tel.: LYSI se găsesc în farmacii şi în
0722.810.692
A maiafost fosto perioadă decuadevărată explozie a rahitismului în Produsele magazine LYSI se găsesc în farmacii şi în
hitismul
A mai fost ocontracarat
perioadă succes prin
dedeadevărată administrarea în mod naturiste.
vestul Europei, în perioada început aexplozie a rahitismului
industrializării, când ra-în
magazine
Tel.: 0722.810.692 naturiste.
vestul
hitismul Europei,
a fost în perioada de
contracarat cu început
succes prin a industrializării,
administrareacând în modra- Tel.: 0722.810.692
hitismul a fost contracarat cu succes prin administrarea în mod
36
36
36
30 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 31
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Țigara electronică
și cancerul pulmonar
De decenii ştim deja că ţigara convenţională are
Autor: relaţii tradiţionale acum cu cancerul pulmonar.
Prof. dr. Florin Există, deşi iniţial companiile de tutun au negat
Mihălțan
• Medic Primar vreo interferenţă deja sute de mii de articole, deja
Pneumologie
• Profesor relaţii bine cuantificate dacă ne uităm în urmă.
Universitar
• Doctor în Științe
Medicale
A
stfel: 27% din cancere au legătură directă cu tutunul cla-
sic, 9 din 10 bolnavi cu cancer sunt fumători și cel puțin
10 cancere de organ au de asemenea ca factor de risc ca-
uzal tutunul. Am avut nevoie de zeci de ani ca să aflăm acest lucru
. Cunoscându-se faptul că se lucrează pentru deflectarea consu-
mului de tutun plecând și de la această consecință, industria tu-
tunului încearcă să ne convingă că se preocupă de sănătatea și
protecția consumatorului și a apărut cu noi oferte de tip țigară
electronică și tutun încălzit pe care încearcă să le promoveze prin
politici actuale și de viitor.
Țigara electronică dacă ne uităm la ce spun articolele și une-
le școli medicale (vezi unele asociații medicale britanice) apa-
rent se pare că sunt o variantă ideală pentru substituția țigării
convenționale, că nu au pericole ascunse și că pot fi folosite pen-
tru sevrajul unui fumător dependent de tutunul convențional.
Se neagă o altă realitate :că noile generații devin dependente de
aceste noi oferte și se vorbește foarte mult de beneficiile prin
absența factorilor carcinogenetici. Se uită că vom avea adoles-
centi cu o adicție puternică, greu de sevrat, că mulți adulți rămân
pe consum dual sau revin la tutunul convențional și că o parte din
tineri prin intermediul țigării electronice își croiesc drumul spre
tutunul clasic, deschizând o fereastră pentru consum de canabi-
noizi, marijuana, etc.
De fapt se atacă un nou capitol de studiu: posibila relație țigara
electronică – cancerul pulmonar. Înainte însă de a vorbi de relația
directă cu cancerul pulmonar poate nu ar fi rău să vedem aspecte-
le mult mai detaliat investigate legate toxicitatea produsului deoa-
rece de aici începe să se construiască efectul carcinogenetic. Și în
această zonă avem deja câteva răspunsuri legate de posibilitatea
de a induce citotoxicitate, lipsa de viabilitate celulară, de încura-
jarea unui răspuns inflamator, cu modificări și stress oxidativ cu
supresie imună, cu afectarea clearance ului mucociliar și efecte
fiziologice. Lista lungă de substanțe toxice încă persistente din
aerosoli pot fi o confirmare a pericolelor existente. Astfel în ae-
rosolii de la țigara electronică se regăsesc substanțe cu potențial
carcinogenetic. E o listă lungă ce cuprinde: nicotină, particule
ultrafine, metale grele, substanțe chimice, etc.. Fiecare decantate
au relație cu mitozele și o deschidere spre zona oncologică. Astfel
formaldehida, glicerna și propilen glicolul pot activa macrofage-
32 MEDICINĂ DE FAMILIE
le, dând chemotaxis, încurajând realizarea unui inflamazom, cu
o ostilitate demonstrată pentru celule T și cu potențial malign ca
urmare a fenomenelor de piroliză, oxidare și termoliză. Nicotina
inhalată ea însăși poate avea un potențial malign prin conversia
în nitrosamine (10%), prin creșterea metilării ADN, activitatea di-
rectă de agonist pe receptorii nicotinici de acetilcolină, fapt care
încurajează creșterea și invazia tumorală. Particulele din acest
aerosol se depun în căile aeriene periferice. În schimb aromati-
zantele pătrunse în arborele bronșic conțin chimicale cu agresi-
vitate pe epiteliul respirator. Acolo unde se adaugă mentol acesta
poate fi carcinogenetic prin modularea metabolismului nicotinei
sau leziuni de ADN. Alte susbtanțe cu potențial de oncogenicita-
te sunt ethyl maltolul care interacționează cu particule de fier și
cupru formând complexe de hydroxypyranonă sau diacetilul cu
potențial de transformare malignă. Grefarea de canabinoizi aduce
prin piroliză și descompuneri termale specii organice toxice, vola-
tile suplimentare. Dar lucrurile nu se opresc aici. Adăugarea de vit
E (boala Evali) prin acțiunea termică eliberează benzen și diferite
alkene cu activitatea carcinogenetică. Urmele de particule de fier,
plumb, cadmiu, arsenic, nickel au deja un potențial carcinogenetic
recunoscut, cu genotoxicitatea cunoscută și cu alterarea funcției
celulelor stem și a expresiei genelor. În afară de studiile experi-
mentale s-au îndesit și studiile pe animale și cele pe loturi uma-
ne. Astfel deja există semnale legate de cancerul vezical și adeno-
carcinom pulmonar a șoarece (după glicerin propilenglicol),de
carcinom scuoamos pulmonar la fumătorii de țigări electronice.
Riscul face ca aceste forme de cancer să apară la vârste mai tine-
re. În altă ordine de idei nu sunt argumente convingătoare pentru
folosirea la sevrajul de țigări convenționale al pacienților cu can-
cer diagnosticat și nici pentru „switch -ul” pe țigară electronică
al acestora. Riscul de a face un cancer este de 2,2 ori mai mare
cu țigară electronică versus nefumători. Nu sunt date legate de
supraviețuirea pacienților cu cancer postoperator după folosirea
țigării electronice. Se așteaptă și alte studii de lungă durată dar
un lucru este cert: a fi mai puțin dăunător nu înseamnă că nu este
dăunător. De aceea ENSP, ERS nu recomandă utilizarea țigărilor
electronice și nu consideră fără efecte aceste utilizări. În schimb se
impun urgent programe în școli, facultăți pentru prevenția debu-
tului în calitate de consumator de țigări electronice.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

cardio CT

Șoseaua Berceni 10 - 12
Corp Neurologie - parter
București, sector 4
031 9902
rezultate@medinst.ro
medinst@medinst.ro
www.medinst.ro
MEDICINĂ DE FAMILIE 33
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

34 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 35
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

Embolia pulmonară acută

Autor:
Maior medic dr.
Marius Dorel Carpaciu
• Medic primar Cardiologie,
competență Ecocardiografie
transtoracică
• Compartiment Terapie Intensivă
Coronarieni/ Centrul de Boli
Cardiovasculare al Spitalului
Universitar de Urgență Militar Central
„Dr. Carol Davila”
Embolia pulmonară acută este a treia cauză
cardio­vas­culară de deces la nivel european, după
infarctul miocardic şi accidentul vascular cere-
bral, provocând peste 350.000 de decese anual.
Tromboembolismul pulmonar (TEP) se produce
atunci când un tromb (cheag de sânge), cel mai
frecvent de la nivelul unei vene profunde, se de-
sprinde şi ajunge la nivelul plămânilor.

A
ici, datorită calibrului mic al arterelor pulmonare, ajun-
ge să obstrueze complet sau parțial vasele pulmonare
în care ajunge. Sângele nu mai poate circula la acest
nivel și se instalează manifestările trombembolismului, Origi-
nea trombilor este reprezentată în 90% din cazuri de trombo-
zele venoase ale membrelor inferioare. Formarea cheagului de
sânge la nivelul unei vene este favorizat a de o creștere a
vâscozității sângelui asociată cu stagnarea sângelui în venă
și uneori cu un traumatism la nivelul venei;’
Factori de risc pentru TEP sunt: traumă majoră, proteză de
șold sau a genunchiului, fracturi, repaus prelungit la pat, im-
bolizare prelungită la pat, călătoriile lungi cu avionul, cancer,
utilizarea de anticoncepționale orale și sarcina.
Simptomele depind în primul rând de mărimea cheagului
de sânge și de cât de bine îl pot gestiona plămânii. Persoane-
le cu stare de sănătate precară sau cele care suferă de afecțiuni
preexistente pot prezenta simptome agravate în comparație cu
o persoană sănătoasă. De obicei, simptomele se succed rapid. În
cazul unui embolism pulmonar de dimensiuni mici simptomele
pot lipsi sau pot apărea: lipsa de aer, durere de piept (durere
ascuțită la respirație, dar poate fi și surdă asemenea unei arsuri;
pacientul simte că nu puate respira profund deoarece trombul
poate irita invelișul plămânului – pleura), tuse cu sânge (he-
moptizie), febră ușoară, ritm cardiac rapid (tahicardie).
În cazul unui embolism pulmonar masiv (are aceasta denu-
mire din cauza efectului asociat, putând conduce la insuficiență
cardio-respiratorie sau tensiune scăzută) sau în cazul existenței
unor embolusuri multiple pot apărea: lipsa de aer severă, dure-
re în piept (în special în centrul pieptului, în spatele sternului),
senzație de leșin, stare generală proastă (este afectată circulația
sângelui și inima, scăzând tensiunea) sau chiar stop cardiac
(inima încetează să funcționeze) acesta din urmă conducând la
deces, chiar dacă se încearcă resuscitarea.
Statisticile indică faptul că 1 din 7 persoane pot muri în urma
unui embolism pulmonar masiv..
Alte simptome includ: durere în spatele gambei, durere la
nivelul mușchilor gambei sau inflamarea piciorului (gamba
poate fi caldă și roșie), anxietate, colorarea pielii în albastru; de
obicei la nivelul buzelor și degetelor) sau piele umedă și rece,
transpirații.
Diagnosticul pozitiv presupune corelarea simptomelor pre-
zentate de bolnav cu datele obținute la examenul clinic la
care se adaugă analizele de laborator și explorările imagistice;
dintre acestea radiografia pulmonară, ecografia cardiac, eco-
grafia Doppler vasculară și tomografia computerizată pot oferi
informații extrem de importante pentru diagnostic și tratament.
Tratamentul TEP se stabilește în funcție de tipul acestu-
ia; în TEP mic este necesară adminsitrarea de anticoagulante
(intravenos/per os); în TEP masiv se administrează tratament
care distruge cheagul format. În anumite cazuri este nevoie
de montarea unor filtre la nivelul unei vene din abdomen (
vena cavă inferioară), scoaterea cheagului din inima dreaptă,
scoaterea cheagului din plămân, etc.
Durata tratamentului este influențată în principal de cau-
za care a determinat formarea chegului; astfel în cazul unui
TEP neprovocat durata tratamentului este de minim 3 luni.
Este importantă prevenirea apariției trombilor la nivelul
picioarelor, urmând medicația de tip anticoagulant indicată
de medic, apelând la ciorapi cu compresie/de susținere gra-
duală (strâng picioarele, ajutând venele și mușchii picioarelor
să transporte sângele mai eficient), dispozitive de compresie
pneumatică (manșete pentru gambe care se umflă automat cu
aer și se dezumflă la câteva minute masând și strângând venele
din picioare și îmbunătățind circulația sanguină). De asemenea,
este bine să fie efectuate regulat exercitii fizice, mai ales după
efectuarea unei operații, o alimentație sănătoasă ce include
fructe și legume și multe lichide (previne deshidratarea ce poate
contribui la apariția trombilor; evitarea alcoolului ce contribuie
la pierderea de lichide) și renunțarea la fumat.
Sursa: http://www.scumc.ro/embolia-pulmonara-acuta/

36 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

EKG de repaus Disponibile prin

› CARDIOVIT AT-1 G2
› CARDIOVIT AT-102 G2
› CARDIOVIT AT-180
› CARDIOVIT FT-1
Screening The Future
› CARDIOVIT MS-2015
medist-imaging.ro

MEDICINĂ DE FAMILIE 37
 INTERVIU

Echilibrul
și moderaţia
trebuie să fie
pe prim plan
Dr. Anca Hâncu
• Coordonator program Medicina stilului de viață Medlife,
• Doctor în științe medicale, medic generalist, nutriționist,
acreditat european în lifestyle medicine,
• Președintele Asociației Medicale de Prevenție
prin Stil de Viață Sănătos

Absolventă a facultății de medicină și farmacie din Cluj-Napoca, dr. Anca Hâncu și-a completat
studiile medicale cu studii de management. Masterul în nutriție și doctoratul în nutriție la UMF
Carol Davila au concretizat pasiunea pentru stil de viață sănătos. A contribuit activ la educația
medicală prin proiecte de stil de viață sănătos.
În anul 2019 fondează Asociația Medicală de Prevenție prin Stil de Viață Sănătos, fiind un
promotor activ al nutriției sănătoase, activității fizice prin nenumărate simpozioane științifice
organizate de asociație.
Pentru a afla mai multe informații despre stilul de viață sănătos, despre cum poate fi îmbunătățit
acesta și despre cum se situează România, am discutat cu doamna dr. Anca Hâncu, Președintele
Asociației Medicale de Prevenție prin Stil de Viață Sănătos.

Se poate să ne faceţi un tablou al poziţiei pe care
îl ocupă România în ceea ce privește prevalenţa
obezităţii și supragreutăţii?
Ultimele date legate de prevalenţa obezităţii și
supraponderii în România au fost furnizate de studiile
ORO și PREDATORR și au arătat o prevalenţă în jur
de 20% a obezităţii și peste 50% asupra greutăţii plus
obezităţii. Sunt cifre care se aliniază cifrelor europene,
dar mai mici decât cele înregistrate în Statele Unite ale
Noi medicii trebuie să fim primul exemplu pentru
pacienţi în ceea ce privește stilul de viaţă și trebuie să
fim cei care să le deschidă imaginaţia și mintea spre
un stil de viaţă corect, iar recomandarea pentru medici
este că dacă ei nu au timp suficient să abordeze acest
subiect să îi trimită la noi în centru unde ne ocupăm în
mod dedicat de acest subiect
Americii. Sunt cifre care sunt îngrijorătoare și care ne
arată că ar trebui făcut un efort mult mai mare pentru
conștientizarea acestei boli la nivel populaţional.
Puteţi să ne descrieţi ce presupune medicina
stilului de viaţă?
Medicina stilului de viaţă înseamnă prevenţie,
tratament și remisia bolilor prin stil de viaţă. De fapt,
înseamnă toate acele măsuri non chirurgicale și non
farmacologice care se aplică pentru a ameliora evoluţia
bolilor cronice netransmisibile. Este important de
menţionat că medicina stilului de viaţă se bazează pe
dovezi și ghiduri știinţifice, pe meta analize și nu exclude
intervenţia medicamentoasă sau intervenţia chirurgicală
atunci când este nevoie.
Vă voi da un exemplu: sigur că vine un pacient cu diabet
zaharat care va intra într-o intervenţie asupra stilului de
viaţă și vom trata obezitatea, ajungând la o greutate normală
și evoluţia hemoglobinei glicozilate va fi foarte bună și atunci
putem spune că am realizat prin stil de viaţă o evoluţie
mai bună și o scădere a tratamentului medicamentos,
adică de la două pastile poate ajunge la o pastilă, adică
scade doza dar nu se exclude tratamentul medicamentos.

38 MEDICINĂ DE FAMILIE
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 39
 INTERVIU
Împreună cu Medlife am
creat acest concept Better
me, practic să ajutăm
pacienţii să ajungă într-o
formă mai bună. Centrul
înseamnă o abordare
integrată a elementelor
stilului de viaţă...
Deci, în primul rând pacientul vine cu tratamentul
său pentru boala cronică care este menţionat și prin
intervenţia nutriţională, prin activitatea fizică va avea loc
o îmbunătăţire a profilului metabolic al bolii.
Puteţi să ne vorbiţi despre legătura strânsă
dintre nutriţie, diabet și bolile metabolice?
Practic nutriţia incorectă este unul din factorii de risc
și chiar unul din factorii declanșatori ai diabetului zaharat
tip 2 cu o mulţime de tulburări metabolice asociate. Sunt
frecvente cazurile de persoane care mănâncă hipercaloric,
deci foarte mult, prea dulce, prea gras, practic un exces
de carbohidraţi rafinaţi cu exces de lipide și ajung foarte
rapid să aibă tulburări metabolice, să aibă hiperglicemie,
să intre în stadiul de prediabet, să aibă colesterolul ridicat
și astfel se deschide poarta spre insulinorezistenţă, după
aceea prediabet, diabet zaharat tip 2, prin mecanismele
obezităţii de cele mai multe ori.
Ce reprezintă noul Centru de Medicina Stilului
de Viaţă – Better Me?
Împreună cu Medlife am creat acest concept Better
me, practic să ajutam pacienţii să ajungă într-o formă mai
bună. Centrul înseamnă o abordare integrată a elementelor
stilului de viaţă prin care vom reuși să-i ajutăm pe pacienţi
să-și schimbe felul în care se alimentează, să facă mișcare,
să acorde atenţie somnului încât acesta să fie odihnitor, să
poată să-și gestioneze stresul, să evite abuzul de substanţe
și aici ne referim la alcool, fumat sau chiar mai grav, dacă
este cazul de droguri și toate acestea să fie integrate într-o
armonie cu ei înșiși, într-un concept de viaţă unitar, într-
un concept de viaţă în care echilibrul și moderaţia să fie
pe prim plan.
40 MEDICINĂ DE FAMILIE
Sunteţi Președinte al Asociaţiei Medicale de
Prevenţie prin Stil de Viaţă Sănătos. Vă rugăm să
ne vorbiţi puţin despre obiective acestei asociaţii?
Această asociaţie și-a propus ca obiectiv principal să
devină un lider în educaţia pentru stilul de viaţă sănătos în
România. În acest sens, s-au făcut pași importanţi pentru
lumea medicală, am realizat foarte multe evenimente
medicale adresate medicilor la care am promovat stilul
de viaţă și intervenţia prin stilul de viaţă în tratarea
diferitelor patologii iar anul acesta continuăm aceste
demersuri prin Dialogurile obezităţii.
În luna martie vor fi două evenimente importante,
pe data de 2 martie, în care îl avem ca invitat pe Jeffrey
Mechanick din New York, SUA, creatorul conceptului de
boală cronică cardiometabolică, eveniment la care vom
aborda ca temă obezitatea, complicaţiile cardiovasculare,
metabolice și endocrine, iar în data de 28 martie ne vom
ocupa de obezitate și bolile gastroenterologice, urmând ca
în luna aprilie și mai să continuăm cu încă două ediţii.
Toate aceste evenimente sunt parte din efortul pentru
educaţie prin stil de viaţă ţintit către obezitate dar noi am
mai avut și alte evenimente legate de alte patologii și mai
ales cu focus pe nutriţie.
În încheiere, referitor la stilul de viaţă se poate să
transmiteţi un mesaj colegilor d-voastră?
Mesajul este că noi medicii trebuie să fim primul
exemplu pentru pacienţi în ceea ce privește stilul de
viaţă și trebuie să fim cei care să le deschidă imaginaţia
și mintea spre un stil de viaţă corect iar recomandarea
pentru medici este că dacă ei nu au timp suficient să
abordeze acest subiect să îi trimită la noi în centru unde
ne ocupăm în mod dedicat de acest subiect.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 41
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Practica medicinei de familie
după pandemie
Dr. Sever-Cristian Oană Sub aspect economic, practica medicală se încadrează
• Medic primar medicină de familie
• Formator
la economia darului. Aceasta este cea mai complexă
www.amf-b.ro
formă de schimb economic, deoarece implică relaţii
pe mai multe planuri, economic, social şi psihologic.
P
e plan economic darul poate fi un ajutor important pentru
cel ce îl primește, pe plan social este o formă de redistribui-
re care duce la echilibrarea societății, iar pe plan psihologic
duce la consolidarea unor relații de încredere bazate pe datoria celui
ce dă și recunoștința celui ce primește. În practica medicală, medicul
dăruiește sprijinul său necondiționat și competența sa, iar pacientul
dăruiește medicului recunoștința sa care are de cele mai multe ori și o
componentă materială. Cu cât mai mare este componenta materială a
recunoștinței, cu atât mai mică este componenta psihologică a respec-
tului. Relația ideală medic – pacient este deci clădită pe încredere și este
de durată. În această situație răsplata poate aștepta!
Pandemia ne-a obligat să trecem relația medic-pacient în mediul
on-line. Acest transfer nu a făcut decât să accelereze niște evoluții care
începuseră de ceva timp, odată cu generalizarea accesului la internet și
a comerțului non-stop. Toate componentele relației medic – pacient se
vor schimba până vor ajunge de nerecunoscut pentru generațiile mai
vechi. Dar să le luăm într-o ordine mai mult sau mai puțin aleatoare.
Încrederea dintre medic și pacient nu mai are sens. Medicul nu li-
vrează opinia on-line până ce pacientul nu achită taxa, tot on-line.
Pacientul nu are încredere în opinia cumpărată și caută a doua sau a
nu-știu-câta opinie medicală pentru verificare. Uneori aceasta poate fi
opinia unui algoritm. Informația e peste tot în mediul virtual. Ceea ce
nu știe pacientul este că uneori informația e parțială sau trunchiată în
interesul celui ce a făcut algoritmul și are ceva de vânzare – o analiză, un
tratament, o asigurare.
Competența și calificarea medicului nu mai au nicio legătură cu stu-
diile sale. În curând diploma de studii a medicului va conta tot atât cît și
cotațiile de pe social media. Saiturile specializate cotează medicii după
nivelul șpăgii, al succeselor, al agreabilității și al promptitudinii. Medicii
din disciplinele medicale și psihiatrie vor deveni niște animatori care
înveselesc și încurajează pacienții, iar chirurgii vor evita cazurile grele
cu prognostic incert care le strică ”cota” pe social media. Cazurile grele
vor fi operate de rezidenți!
Judecata clinică va fi înlocuită de ghiduri și protocoale. Cum spunea
Hipocrate (în varianta latină): Ars longa, vita brevis, occasio praeceps,
experimentum periculosum, judicium difficile. Nimeni nu mai are
timp pentru aceste mofturi vechi de 2500 de ani. Răspunsul la orice
întrebare medicală este la un click distanță. Pentru orice junghi există
un protocol. Rolul medicului nu mai este să înțeleagă suferința pacien-
tului, ci să găsească în timp record protocolul de diagnostic și tratament
cel mai adecvat. În urgențe protocoalele sunt indispensabile și salvea-
ză vieți. În restul practicii medicale, nu! De la debutul pandemiei de
SARS-CoV-2, protocoalele făcute în grabă, pentru a fi primele pe piață,
au omorât probabil un număr considerabil de bolnavi. Dacă medicii ar
fi căzut pe gânduri și și-ar fi folosit experiența și judecata clinică mulți
bolnavi ar fi scăpat. Deci medicii, la presiunea pieței, concurenței și al
42 MEDICINĂ DE FAMILIE
mass-media, nu vor mai judeca ci vor ”înghesui” pacienții în „patul lui
Procust” al celui mai recent protocol. Sau vor da cu banul!
Șefii de secții și de spitale nu vor mai conduce, ci vor face sondaje.
Sondajele, din ce în ce mai diverse, îi vor ajuta să navigheze între apro-
barea administrației/patronatului, satisfacția pacienților și voturile sin-
dicatului. Leadershipul în sănătate nu mai înseamnă să conduci spre un
scop, ci să te lași dus de val ca un surfer, indiferent unde te duce valul.
Pacientul va trece la cârmă. ONG-uri și mișcări civice se vor mobiliza
sub stindardul: ”Banii mei, corpul meu, analizele mele!” Pacientul nu
știe că merge pe un drum necartografiat și fără GPS. În ciuda progre-
sului tehnologic, toate analizele au un grad de incertitudine, datorat în
parte și complexității și particularităților organismului. Incertitudinea e
la tot pasul, iar pacientul nu suportă incertitudinea, spre bucuria vân-
zătorilor de investigații. Cu cât incertitudinea sau aspirația pacientului
e mai mare cu atât cresc vânzările de teste, medicamente, servicii me-
dicale (vezi industria suplimentelor!). Medicul bun suportă incertitudi-
nea și o stăpânește pentru că el este o călăuză care a mai străbătut acest
drum și cu alți bolnavi.
Medicina de familie, așa cum există azi, va dispărea. În nume-
le libertății de alegere și al filozofiei de piață liberă se va proceda la
desființarea filtrului reprezentat de medicul de familie. Dacă pacientul
vrea la cardiologie, nu mai are răbdare să treacă pe la medicul de familie
(unde eventual ar afla că nu are nimic grav). Își face rezervare on-line
direct la cardiolog. Monopolul trimiterilor la specialist va fi desființat
în uralele galeriei ”pieței libere”. Medicina preventivă individuală este
o componentă implicită a bunei practici medicale. Orice medic respon-
sabil discută cu pacientul său și probleme de prevenție ca: vaccinări, di-
ete, moșteniri genetice problematice. Statul dorește să controleze viața
cetățenilor săi ca să știe ce cheltuieli îl așteaptă, așa că promovează con-
troalele preventive pentru întreaga populație din anumite grupe de vâr-
stă. Aceasta este o activitate goală de conținut, pe de o parte pentru că
analizele prevăzute sunt superficiale și nu au valoare predictivă, pe de
altă parte pentru că medicul de familie și pacientul știu de obicei ce pro-
bleme există. Statul va descoperi foarte repede că controalele preven-
tive nu necesită cine știe ce calificare și că le poate face la jumătate de
preț cu asistenții medicali. Medicii de familie cu o puternică înclinație
antreprenorială se vor îndrepta spre alte activități, gen consultații on-
line 24/7, vizite medicale exclusiv la domiciliul pacientului, care nici nu
mai necesită aprobările și cheltuielile cu întreținerea unui sediu al cabi-
netului. Sediul va fi virtual, nu știm dacă și responsabilitatea!
Toate aceste evoluții sunt benefice pentru o economie modernă
strict monetaristă. Cresc vânzările (teste, medicamente, servicii me-
dicale), crește prețul asigurărilor pentru medici și pacienți deopotrivă,
crește bursa, cresc veniturile (unora), crește numărul locurilor de mun-
că, crește țara, crește statul. Darul medicinei s-a pierdut pe drum, dar
cui îi mai trebuie?
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 43
 ARTICOLE DE SPECIALITATE
Cât și cum trebuie să dormim ca
să prevenim tulburările de somn?
Dr. Raluca Cozma Somnul ocupă în principiu o treime din viaţa
• Medic specialist pneumologie
• Competență somnologie noastră şi este indispensabil supravieţuirii.
Piatra Neamț
D
e calitatea somnului depinde refacerea energetică, regla-
rea metabolismului, consolidarea cunoștintelor acumu-
late peste zi și echilibrul psihic (cu reglarea secreției de
dopamină cunoscut și ca “hormonul fericirii”). O durată sau o ca-
litate anormală a somnului pot favoriza apariția diabetului, HTA,
infarctului miocardic, depresiei, impotenței, accidentelor rutiere
sau de muncă. Stresul zilnic, programul de lucru prelungit și lu-
crul în ture, alimentația dezechilibrată, definesc un stil de viață ”pe
fugă” cu impact major asupra somnului. Durata optimă de somn
este o noțiune la fel de individuală ca și cantitatea optimă de hra-
nă, fiind influențată de diverși factori dintre care cel mai importat
este vârsta; un adult având nevoie de cel puțin 7 ore de somn într-o
noapte. Alți factori sunt: calitatea somnului sau fragmentarea aces-
tuia, privarea de somn anterioară, sarcina, înaintarea în vârstă.
În cazul adulților care dorm în mod susținut mai puțin de 7 ore pe
noapte se constată afectarea stării de sănătate cu creștere în greutate,
diabet, HTA, afecțiuni cardio-vasculare, AVC și depresie.
6 paşi pentru un somn mai odihnitor
Nimeni nu este condamnat la un somn neodihnitor și chinuitor.
Există pași pe care îi putem urma pentru un somn de calitate, pornind
de la un orar de somn bine construit și până la includerea activității
fizice în rutina zilnică.
O multitudine de factori pot interfera cu un somn de calitate - por-
nind de la stresul de la locul de muncă și grijile din familie, până la
diverse probleme de sănătate. De multe ori nu putem controla factorii
externi care ne tulbură somnul, dar putem construi o rutină la care să
recurgem pentru un somn echilibrat și de calitate.
1. Respectă programul de somn
Culcă-te și trezește-te în fiecare zi la aceeași oră, inclusiv în week-
enduri. Această rutină îți consolidează ciclul somn veghe.
Mergi la culcare doar atunci când resimți această nevoie, ca să nu
petreci în pat mai mult de 20 de minute înainte de a adormi. Dacă nu
reusești să adormi în max 20 minute atunci ridică- te și fă activități re-
laxante înainte de a te întoarce în pat pentru somn. Citește o carte sau
ascultă muzică liniștitoare și ulterior poți reveni în pat pentru somn.
2. Fii atent la ce mănânci sau bei înainte de culcare
Nu te pune în pat flămând sau după o masă prea aglomerată deoa-
rece discomfortul te va ține treaz. Evită mesele abundente înainte de
a merge la somn. Atenție și la consumul de alcool, cofeină și nicotină.
Efectul stimulant al acestor substanțe necesită mai multe ore pentru
a se diminua, motiv pentru care consumul lor înainte de ora de somn
este contraindicat. Chiar dacă inițial consumul de alcool induce o sta-
re de somnolență și relaxare, poate deregla somnul din cursul nopții.
3. Creează un mediu odihnitor pentru somn
Ai grijă ca temperatura din cameră să fie cea potrivită, nici prea
cald nici prea rece, întunecoasă și fără zgomote de fundal. Expune-
44 MEDICINĂ DE FAMILIE
CMI DR. COZMA RALUCA
Medic specialist pneumologie
Competență Somnologie
diagnostic și tratament
sindromul de apnee în somn
ADRESA: PIATRA NEAMȚ
BULEVARD TRAIAN NR. 1,
A.I.S CAMERA 124, ETAJ 1
Nr. telefon programări:
0720 775 313
rea la lumina puternică în cursul serii, în special lumina cu sursa în
tavan (neon, lustră de tavan), sau ecranele TV, telefon, laptop, iți pot
perturba somnul. Evitarea folosirii ecranelor și angajarea în activități
relaxante (baie, meditație, rugăciune) înainte de somn pot ajuta la re-
alizarea unui somn de calitate în cursul nopții.
4. Limitează somnul din timpul zilei
Nu este recomandat somnul în timpul zilei deorece îl perturbă pe
cel din cursul nopții. Dacă este absolut necesar să dormiți ziua (după
ture de noapte, probleme de sănătate, perioade cu somn fragmentat
în cursul nopții) atunci încercați să nu fie pe intervale de timp mai
lungi de 1 oră și să fie în prima parte de zilei.
5. Includeți activități fizice în rutina zilnică
Activitățile fizice regulate și expunerea la lumina naturală (în spe-
cial în primele ore ale dimineții după trezire) contribuie la un somn
de calitate în cursul nopții. Evită activitatea fizică susținută cu câteva
ore înainte de culcare.
6. Manageriază stresul în cursul zilei
Încercați să rezolvați problemele și grijile înainte de ora de culcare.
Managerierea stresului ajută ca somnul să fie unul de calitate prin or-
ganizarea activităților în timpul zilei, programarea acestora în funcție
de prioritate, delegarea unora dintre griji.
Dacă tulburările de somn persistă pe perioade mai îndelungate
(mai mult de 3 săptămâni) și nu se rezolvă cu măsurile de igiena
somnului, poate fi de ajutor să trimiteți la un medic specialist cu
competență în somnologie pentru investigarea, diagnosticarea și
tratarea acestor afecțiuni.
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 45
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

MEDICINĂ DE FAMILIE 47
 ARTICOLE DE SPECIALITATE

PRIMUL SPITAL PRIVAT DE OFTALMOLOGIE DIN ROMÂNIA

Singurul spital din România
care deține tehnologia iLASIK

Standarde internaționale

Tehnologie modernă

CONSULTAŢII ADULŢI ȘI COPII

INVESTIGAŢII ȘI INTERVENŢII CHIRURGICALE

• chirurgie refractivă - iLASIK • cataractă

• chirurgie vitreo-retiniană • glaucom

www.westeyehospital.ro
Calea Vitan 137-139, Sector 3, București
info@westeyehospital.ro

48 MEDICINĂ DE FAMILIE