Sunteți pe pagina 1din 6

Dieta Montignac sau regimul disociat

• Principiul "Mănânc, deci slăbesc" este bază regimului disociat Montignac


• Dieta Montignac este în special un stil de viaţă decât o dietă
• Principiul dietei Montignac – combinarea eficientă a alimentelor astfel încât să se slăbească
treptat.

• Dieta are două faze: de pierdere în greutate şi de menţinere a greutăţii la care s-a ajuns.
• Faza I este limitată în timp, faza a II-a ar trebui să dureze timp nelimitat, devenind efectiv un
stil de viaţă.
• Dieta Montignac desfiinţează teoria caloriilor. Michel Montignac explică că teoria caloriilor
presupune ca scăderea necesarului caloric de la 2500 la 2000 de calorii vă duce automat la o
scădere în greutate. După această scădere în greutate, orice creştere a aportului caloric va duce la
îngrăşare. De aici şi binecunoscutul "efect yo-yo" al curelor de slăbire-slăbire urmată de
îngrăşare rapidă.
• Fainoasele sunt total interzise în faza 1. De asemenea, este recomandat să fie redus şi consumul
de mazăre, linte şi năut.
• Autorul clasifică alimentele după indicele lor glicemic. Indicele glicemic este un indicator care
arată puterea glicemica a alimentelor.
• Alimentele se împart conform acestui tabel în glucide bune-alimente cu un indice glicemic mai
mic de 60 şi glucide rele-alimente cu indicele glicemic peste 60.
• Glucidele rele sunt cele care produc o creştere mare a nivelului glucozei din sânge. Printre ele
se număra porumbul, făina albă, orezul rafinat şi cartoful.
• Atenţie la unele alimente cu indice glicemic mic, care sunt totuşi interzise, fiind glucido
lipidice (de ex. alunele)
• La baza acestui regim stă principiul conform căruia unele alimente se potrivesc mai bine între
ele decât altele.
• Michel Montignac face şi o clasificare a lipidelor, lipide bune şi rele. Lipidele rele sunt
responsabile în general pentru excesul de colesterol.
• Lipidele bune sunt cele conţinute în uleiurile vegetale şi peşte gras, iar cele rele sunt, spre
exemplu, cele din carne, mezeluri, unt şi brânza.
• Dieta Montignac recomandă consumul de fibre (substanţe conţinute în general de leguminoase,
fructe şi cereale, cu rol în reglarea digestiei).
• Fibrele au rolul de a împiedica absorbţia lipidelor şi de a regla tranzitul intestinal şi stau la baza
regimului disociat
• Fibrele nu îngraşă, împiedică depunerea grăsimilor şi ajută procesul de digestie.
• Alimentele ce conţin fibre în cantităţi mari sunt vegetalele: salata, varza, andive, ţelină, spanac,
fasole, ardei gras, spanac, ridichii, sparanghel, ceapa şi usturoi verde, urzici, etc.
• Lipidele sau grăsimile sunt substanţe de origine animală (carne, smântână, unt) sau vegetală
(margarină). În dietă Montignac ele pot combinate cu proteinele.
• Proteinele pot fi şi ele de origine animală (carne, ouă, peşte) şi vegetală (soia, arahide, nuci de
cocos, migdale).
• În medie, un organism sănătos are nevoie de 40-60 de grame pe zi, în funcţie de greutate
(media este de 45g la femei, 55g la bărbaţi).
• Glucidele rele sunt interzise de această dietă. Este interzis zahărul (sub toate formele), pastele,
cartofii prăjiţi, orezul decorticat, fainei albă, alcoolul şi porumbul.
• Glucidele bune: cerealele integrale, orezul integral şi majoritatea fructelor şi legumelor.

Regulile regimului disociat:


1. mâncaţi 3 mese/zi
2. nu amestecaţi la aceeaşi masă glucidele cu lipidele
• Proteinele pot avea origine animală (carne, peşte, ouă, lapte) sau origine vegetală (soia,
migdale, fasole, cereale integrale şi unele leguminoase).
• Un regim alimentar deficitar în proteine poate avea consecinţe grave asupra organismului:
topirea muşchilor, îmbătrânirea pielii etc.
• Raţia zilnică de proteine trebuie să reprezinte un gram pe kilogramul de greutate (minim 55 g/zi
la femei şi 70 g/zi la bărbaţi).
• Michel Montignac ne recomandă să nu combinăm fructele nici cu glucide, nici cu lipide.
Fructele trebuie mâncate singure cu cel puţin jumătate de oră înainte de masă şi cu cel puţin două
ore după o masă.
• Glucidele sau hidratii de carbon sunt molecule compuse din carbon, oxigen şi hidrogen.
Glucoza este principalul "carburant" al organismului. Ea este stocată, ca rezervă, sub formă de
glicogen, în muşchi şi ficat.
• Lipidele sunt substanţe a căror origine poate fi animală (carnea, peştele, untul, brânză,
smântâna proaspătă) sau vegetală (uleiul de arahide, margarină). Unele pot mari colesterolul
(carnea şi lactatele grase). Altele contribuie la scăderea lui (uleiul de măsline, de exemplu).
• În categoria fibrelor alimentare intră toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole
verde), dar şi legumele uscate, fructele şi cerealele în stare brută.
• Nu amestecaţi niciodată "glucidele rele" (pâinea albă, făina, fainoasele) cu lipidele (carnea,
grăsimile, uleiurile) în cursul aceleiaşi meşe.
• Evitaţi toate elementele glucido-lipidice (ciocolata, ficatul, alunele).
• Eliminaţi în totalitate zahărul din alimentaţie. Evitaţi poliolii care nu au nici o valoare nutritivă
(zaharină şi ciclamatul). Se recomandă în această dietă folosirea aspartamului.
• Mâncaţi doar pâine neagră, cu tărâţe sau integrală. Pâinea va fi totuşi în faza I a dietei
suprimată de la masă, putând fi consumată dimineaţa, la micul dejun.
• Renunţaţi la cartofi, în special la cei prăjiţi.
• Consumaţi numai orez neprelucrat (nedecorticat).
• Consumaţi cafeaua decofeinizată.
• Nu consumaţi lichide în timpul mesei (pentru a evită diluarea sucurilor gastrice)
• Mâncaţi multe fibre alimentare-salate, legume verzi, fructe (pe ultimele consumă-le cu cel puţin
o jumătate de oră înaintea unei mese).
ANEXE

ANEXA Nr. 1

CLASIFICAREA ALIMENTELOR PERMISE FAZA I: PIERDERE ÎN


GREUTATE
ANTREURI FELUL PRINCIPAL LEGUME DESERTURI
OUĂ CARNE (fără ficat) ROŞII IAURT
MEZELURI MEZELURI SPANAC BRÂNZETURI
SALATE: PEŞTE (orice fel) ANDIVE CREMĂ
ENGLEZEASCĂ
– ROŞII PASĂRE SALATĂ VERDE LAPTE DE
PASĂRE
– FASOLE IEPURE CRESON LAPTE DE
VERDE PASĂRE
– ANDIVE HOMAR FETICĂ PASĂRE
– CASTRAVEŢI LANGUSTĂ PĂPĂDIE FLAN
– CONOPIDĂ OUĂ VINETE
RIDICHI - ŢELINĂ
PRAZ VARZĂ
SALATĂ PENTRU CONOPIDĂ
VERDE GARNITURI:
ŢELINĂ UNT VARZĂ ACRĂ
CIUPERCI ULEI DE MĂSLINE FASOLE VERDE
SPARANGHEL ULEI DE ARAHIDE NAP
SOMON MARGARINĂ PRAZ
AFUMAT
TON MAIONEZĂ ARDEI GRAS
SOMON SOS BEARNEZ DOVLECEI
PROASPĂT
SARDELE SARE, PIPER BROCCOLI
SCOICI CEAPĂ, USTUROI BULB DE MĂRAR
CRAB CEAPĂ VERDE
(ARBAGIC)
HOMAR MĂCRIŞ
LANGUSTĂ VERDEŢURI CIUPERCI

NOTĂ: Consultaţi cu atenţie textul capitolului Faza I, pentru ca să puteţi folosi cat mai bine acest tabel.
Atenţie la “PARAZIŢII” interzişi care s-ar putea afla în salate (orez, porumb, crutoane etc.).
Atenţie, de asemenea, la mezeluri, brânzeturi şi la excesul de carne, dacă aveţi probleme de
colesterol.
Deserturile vor fi preparate fără zahăr, dar cu un îndulcitor.
ANEXA Nr. 2

CLASIFICAREA ALIMENTELOR PERMISE

FAZA II: MENŢINEREA ECHILIBRULUI PONDERAL


ANTREURI FELUL PRINCIPAL LEGUME DESERTURI
(PATEU DE) FICAT DE CARNE (orice fel) ROŞII ZMEURĂ
GÂSCĂ
MEZELURI SPANAC CĂPŞUNI
OUĂ PEŞTE (orice fel) ANDIVE PEPENE GALBEN
MEZELURI PASĂRE SALATĂ IAURT
VERDE
SALATE: IEPURE CRESON BRÂNZĂ DE VACI
– ROŞII HOMAR FETICĂ BRÂNZETURI
–FASOLEVERDE LANGUSTĂ PĂPĂDIE BRÂNZĂ DE CAPRĂ
–ANDIVE OUĂ VINETE
– NUCI ŢELINĂ BRÂNZĂ CANTAL
– CASTRAVEŢI PENTRU BAVAREZĂ
GARNITURI:VARZĂ
– CONOPIDĂ UNT CONOPIDĂ ŞARLOTĂ
– CIUPERCI ULEI DE MĂSLINE VARZĂ ACRĂ SPUMĂ DE CIOCOLATĂ
RIDICHI ULEI DE ARAHIDE FASOLE
VERDE
PRAZ MARGARINĂ NAP ÎNGHEŢATĂ DE
FRUCTE
SALATĂ VERDE MAIONEZĂ PRAZ
MORCOVI SOS BEARNEZ MORCOVI SUFLEU DE:
ŢELINĂ SARE ARDEI GRAS – ZMEURĂ
INIMĂ DE PALMIER PIPER DOVLECEI – CĂPŞUNI
MUŞTAR BROCCOLI – MURE
AVOCADO CEAPĂ BULB DE – COACĂZE
MĂRAR
TON USTUROI MĂCRIŞ
SOMON PROASPĂT CEAPĂ VERDE CIUPERCI
(ARBAGIC)
SOMON AFUMAT SALSIFI
SARDELE VERDEŢURI LINTE
SCOICI BOB
CRAB MAZĂRE
CREVEŢI FASOLE
USCATĂ
LANGUSTINE NĂUT
HOMAR
LANGUSTĂ
STRIDII*
SCOICI SAINT-
JACQUES*

NOTĂ: Toate alimentele care au asterisc sunt permise doar dacă sunt mâncate într-o cantitate
moderată.
Exemple de meniuri pentru FAZA I

Meniuri pentru prânz:


Salata de roşii Salată de castraveţi
Iepure cu pătrunjel Fileu de morun (cu sos tomat)
Fasole verde Spanac
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Ridichi cu unt Scrumbie cu vin alb
Escalop de curcă Biftec tocat la grătar
Andive înăbuşite Broccoli
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Salată de ciuperci Salată de inimă de palmier
Pui fript Cotlet de porc
Dovlecei gratinaţi Piureu de ţelina
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Praz cu soS vinegretă Ţelină cu sos rémoulade
Rinichi la grătar Pulpă de miel
Salsifi Dovlecei gratinaţi
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Sardine în ulei Sparanghel
Cârnaţi francfurter Caltaboş la grătar
Varză Piureu de conopidă
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Salata verde creaţă cu slăninuţă Supă de carne
Pui la grătar Rasol
Mazăre verde Napi – praz – varză
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Somon afumat Ton în ulei
Raţă Biftec tartar
Ciuperci cu pătrunjel Salată verde
Salată Brânză
Brânză Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de
plante
Varză roşie Şuncă de Praga
Calcan cu capere Somon afumat
Piureu de fasole verde Spanac
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante
Brânză Mozzarella Ouă “mimoza” (cu maioneză)
Escalop de viţel Antricot
Varză de Bruxelles Vinete
Brânză Brânză
Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de Băuturi: apă, ceai rusesc slab, ceai de plante
plante

Meniuri pentru cină (proteino-Iipidice)

Supă de legume (făcută în casă) Supă de peşte


Ochiuri Şunca de Praga (slabă)
Zacuscă Salată verde
Iaurt natur (unul singur) Brânză
Băuturi: apă, ceai de plante Băuturi: apă, ceai de plante
Supă de legume Anghinare cu sos vinegretă
Roşii umplute (vezi reţeta din anexă) Ouă jumări cu roşii
Salată verde Salată verde
Iaurt natur (unul singur) Băuturi: apă, ceai de plante
Băuturi: apă, ceai de plante
Supă de ceapă Supă de legume
Flan de ton (vezi reţeta din anexă) Piept de pui rece, cu maioneză
Salată verde Salată verde
Brânză de vaci slabă Brânză
Băuturi: apă, ceai de plante Băuturi: apă, ceai de plante
Salată cu brânză Mozarella, roşii şi Salată de ciuperci
busuioc Vinete umplute
Vinete gratinate (vezi reţeta din Salată verde
anexă) Brânză de vaci (scursă)
Salată de andive Băuturi: apă, ceai de plante
Băuturi: apă, ceai de plante
Castraveţi cu smântână dietetică (cu Sparanghel
conţinut de grăsime redus) Fileu de peşte alb, înăbuşit
Omletă cu măcriş Spanac
Salată verde Brânză
Băuturi: apă, ceai de plante Băuturi: apă, ceai de plante

Diverse meniuri glucidice permise în faza I, dar recomandate, în special, pentru faza II

Supă de legume (făcută în casă) Supă de legume (făcută in casă)


Orez neprelucrat sau sălbatic, cu Paste făinoase integrale, cu roşii
roşii Brânză de vaci cu 0% grăsimi
Un iaurt cu 0% grăsimi
Pepene verde Tomate cu pătrunjel la cuptor
Mâncare de linte (cu sos de brânză Mâncare de fasole uscată (cu sos de brânză de
de vaci cu 0% materii grase) vaci cu 0% grăsimi)
Salată cu lămâie Un iaurt cu 0% grăsimi
Un iaurt cu 0% grăsimi
Cuş-cuş cu legume (fără carne şi fără Grapefrut
grăsimi) Vinete umplute cu piureu de ciuperci şi
Sos de brânză de vaci cu 0% grăsimi brânză de vaci cu 0% grăsimi
şi sos “harissa” Un iaurt cu 0% grăsimi
Notă: Este absolut interzis consumul grăsimilor în aceste meniuri glucidice.