16 Mai 1812

În contextul Războiului Ruso-Turc din 1806-1812, Imperiul Rus a obținut o serie de victorii
împotriva Imperiului Otoman, ceea ce i-a permis să avanseze către sud-estul Europei. În acest
context, Basarabia a devenit un obiectiv strategic important pentru Rusia, datorită poziției sale
geografice și a resurselor sale naturale.
În martie 1812, Rusia a încheiat Tratatul de la București cu Imperiul Otoman, prin care a obținut
controlul asupra Basarabiei. Tratatul a fost semnat fără consultarea locuitorilor din Basarabia și
fără a li se oferi posibilitatea de a-și exprima voința în privința viitorului lor.
Acest eveniment a dus la o schimbare semnificativă a granițelor din regiune și a avut un impact
profund asupra istoriei și culturii românești.

Rusia și Poarta Otomană au semnat la București pacea care punea capăt unui sângeros război
între cele doua marii imperii.
A schimbat radical evoluția ulterioară a istoriei noastre.
•Jocul marilor puteri.
A administrat imperiul Tarist teritoriul nostru.
_Consecințe din punct de vedere a schimbării raporturilor etnice,a mentalități și identității
naționale .
Imperiul rus a anexat o jumătate din Principatul Moldovei.

-Expansiunea a fost elementul esențial a politici externe rusești.Folosind forța militară imensa
țarismul a contropit si lichidând prin forța formațiunile statale ale multor etnii.
Moldova si Muntenia ocupau o poziție geo-politica deosebita,fiind considerată de către rușii drept
factor important de consolidare a pozițiilor lor in Balcani.
După ce trecură Nistrului lângă Soroca,in ziua de 23 Noiembrie 1806,armatele rusești au lovit sa
cucerească cetățile cu garnizoane Turcești,Hotin,Akerman,Bender,Ismail punând stăpânire nu
doar pe toată MD dar si Muntenia.
Tarul Alexandru făgăduise celor doua principate ca le va lua aripa ocrotitoare si le va apăra
libertățile si privilegiile,garantarea multor principii,cooperând si contribuind.

Turcia nu era pregătită de razboi,astfel rezistența ei a fost înfrântă.În August 1807 cele doua
imperii au încheiat un armistițiu de la Slobozia.
••Rusia considera ca Principatele R a fost o țara cucerita de ei cu sabia.
Coportamentul trupelor rusești este inevitabil de a fi uman.Nimeni nu era sigur de avuțiile
sale,țara era datoare sa ofere proviziile.Țăranii rămâneau săracii lipit pământul.
Cel ce nu era de partea Rusiei era privit ca trădător de țara si executat.
—In 1829,prin pacea de la Andrianopol,Rusia obstinație Brațul SF.Gheorghe,iar delta Dunărea
ajunge sub stăpânirea Rusiei.Rusia blochează Dunărea care afectează comerțului.

Anexarea Basarabiei
Raul Prut a devenit hotarul dintre cele doua imperii.Tot ce era mai de preț
(fortărețe,orașe,locuințe)au fost cedare Curții imperiale a Rusiei.
Astfel Rusia a înghițit o noua prada.Basarabia a fost rapita de la ligitimul și adevărați sau suveran
care era Moldova și trecută de cel care nu avea dreptul de a o primii.
•Basarabiei ii revenea rolul de baza strategica militară pentru viitoare expansiuni ale Rusiei in
Balcani,de furnizor de cereale și alte materii prime pentru armata rusa in viitoarele campanii
militare.
In felul acesta populația Basarabiei,a suportat toate consecințe purtate de ruși contra
turcilor.Având instituții,legi și tradițional cu totul deosebire de cele ale rușilor,ucrainenilor si a
altor polare din Imperiul Țarist.
Țarismul a luat măsuri pentru modificarea radicala a structurii populației din ținut,aplicând un
regim de rusificare astfel cum sau făcut si cu alte polare anexare de Rusia prin forța.
-Nu destrămat caracterul roman,principiul naționalități.Basarabia era departe de a fi rusească.
Chiar și după un veac de ocupații și rusificare continua,colonizare și desnationalizare,majaritiarea
populație au rămas românești.

Rusia a reorganizat administrativ Basarabia și a instituit un sistem de guvernare diferit de cel

existent în Principatele Române. Autoritățile rusești au introdus o administrație civilă și militară
nouă, și au făcut eforturi pentru a promova limba și cultura rusă în regiune.
Anexarea Basarabiei a stârnit reacții diferite la nivel internațional. În timp ce Imperiul Otoman a
protestat împotriva acțiunii Rusiei, unele puteri europene au susținut anexarea, subliniind
interesele lor strategice și economice.
În Basarabia, anexarea a fost întâmpinată cu opoziție din partea populației locale, care a
considerat că acțiunea Rusiei a fost o încălcare a suveranității lor și a drepturilor lor. De-a lungul
anilor, această opoziție s-a manifestat prin diferite mișcări și revolte împotriva stăpânirii ruse.

Principalele măsuri luate pentru rusificarea Basarabiei au inclus înlocuirea limbii române cu limba
rusă în școli, administrație și justiție, înființarea de biserici ortodoxe rusești și suprimarea Bisericii
Ortodoxe Române, promovarea ortografiei rusești și a scrierii în limba rusă, impunerea serviciului
militar obligatoriu în armata rusă și încurajarea imigrării de coloniști ruși în regiune.
Deși aceste măsuri au dus la o anumită rusificare a regiunii, există mai multe argumente care
sugerează că procesul a fost încet și nu a reușit în totalitate. O mare parte a populației a continuat
să vorbească limba română, să păstreze tradițiile și obiceiurile românești și să aibă o legătură
puternică cu cultura românească. dar nu au reușit să elimine complet identitatea românească a
locuitorilor din Basarabia.

Chiar și după anexare, cultura și tradițiile basarabene au continuat să fie importante pentru
populația locală, care a încercat să-și păstreze identitatea și tradițiile, în ciuda presiunii Rusiei de a
promova cultura rusă.
Un exemplu notabil este literatura basarabeană, care a continuat să fie produsă și să-și dezvolte
propriile tradiții și teme, în ciuda influenței rusești. Scriitori basarabeni ca Alexei Mateevici, Ion
Pelivan și Vasile Alecsandri au creat opere importante care au contribuit la dezvoltarea literaturii
românești și la promovarea culturii și identității basarabene.
De asemenea, tradițiile populare și arta populară au fost importante pentru păstrarea culturii
basarabene. Basarabia a avut o tradiție bogată în ceea ce privește țesutul, broderia și alte forme de
artă populară, care au continuat să fie cultivate și transmise de-a lungul generațiilor.

Această rezistență a populației locale la asimilarea culturală rusească a fost influențată și de faptul
că populația din Basarabia a dezvoltat o conștiință națională puternică și o legătură puternică cu
cultura și tradițiile românești. Această conștiință națională a fost dezvoltată și prin tradiții
culturale populare, cum ar fi portul popular, muzica și dansurile populare, care au fost transmise
de la o generație la alta.

Cauzele războiului ruși-turc

- Agravarea relațiilor ruso franceze
- Agravarea problemei orientale
- Declinul imperiului otoman
- -Interesul strategic al Rusiei de a-și consolida granițele sudice și de a-și extinde influența în
Balcani și în zona Mării Negre.
- Interesul Rusiei de a asigura un acces mai bun la Dunăre și de a se asigura că zonele de frontieră
rămân sub controlul său.
Consecințe
A pus capăt războiului ruso-turc.
-Prutul a devenit hotar între cele doua imperii.
-a fost incorporat o populație mare de oameni
-Înlocuirea administrației civile și militare din Basarabia cu cea rusă, ceea ce a dus la schimbări
semnificative în economia și cultura regiunii.

Basarabia sub dominația Țaristă

——Scopul—-
* bază socială pentru politicile țariste în ținut
* Populara teritoriilor rămase pustii
—Începuturile politice de colonizare
••structura de guvernare a fost stabilită prin regulamentul administrări provizorii a Basarabiei din
23 Iulie 1812 a grăbit procesul,bulgari,Găgăuzia,evrei sau Așezat cu traiul in spațiul Pruto-
Nistrean.
—Basarabia era atractivă pentru colonie și datorită pământurilor fertile și condițiilor geografice
favorabile.
-Guvernarorul Inzvo administra guvernarea interna și conducerea ținutului.
* puterea administrativă în cele 12 ținuturi o dețineau ispravnic cei care pot să-i dau toată puterea
de stat judecata poliția strângerea impozitelor.
* —-privilegiile acordate Basarabiei
__ toți locuitorii provinciei și cei care se vor statornice aici sunt scutiți de serviciu militar. În timp
de trei ani sunt scutiți de orice capitala ție și de rentă funciară plătite statului.
-La începutul anului 1818 a fost aprobat așezământul oblastei Basarabiei prin care se introduce un
cod civil unic.

guvernatorii Generali ai Basarabiei

•Inzov A fost un guvernator general al Basarabiei care a promovat o politică moderată orientată
spre unificarea sistemului de administrarea Basarabiei cu cel din guberniile Rusiei.
•Voroțov-guvernator general al Novorsiei, Adetu introducerii în regiunea sistemului rus de
administrare.
-În 1828 a fost adoptat așezământul a Basarabiei prin care a fost niciodată complet autonomia
locală a provinciei și s-a introdus în regiune sistemul rusesc de administrare.

Primele localități întemeiate de coloniști au fost Cazaclia,Baurci,Tatar-Copaciac.

Prima colonie întemeiată de nemți a fost Tarutino.
—Privilegiile coloniștilor —-
La 29 decembrie 1819 împăratul Rusiei Alexandru întâi a emis un decret prin care acorda
coloniștilor stabilități drepturi și privilegii deosebite. fiecare familie i se acorda un lot în mărime
medie de 30 desetine de pământ fiind totodată scutită țin de trei ani de impozite.

Colonizarea în Basarabia a fost o politică aplicată de Imperiul Rus după anexarea regiunii în 1812,
care a constat în aducerea de coloniști ruși și ucraineni în teritoriul nou dobândit. Această politică
a fost îndreptată spre două obiective principale: creșterea populației și consolidarea poziției Rusiei
în regiune.
În primele decenii după anexarea Basarabiei, Rusia a încurajat aducerea de coloniști ruși și
ucraineni în regiune prin diverse metode, cum ar fi acordarea de terenuri agricole gratuite, scutiri
de taxe sau împrumuturi la dobânzi reduse. Acești coloniști, cunoscuți sub numele de "coloniști de
colonizare", au fost aduși din diverse regiuni ale Rusiei și au fost așezați în zonele mai puțin
populate sau în locurile unde populația locală era în majoritate de altă etnie sau religie.
Colonizarea a avut un impact semnificativ asupra demografiei și a structurii etnice din Basarabia.
În timp ce înainte de anexare majoritatea populației era formată din români, după colonizare,
numărul coloniștilor ruși și ucraineni a crescut semnificativ. În plus, politicile rusești de rusificare
și de înlocuire a limbii române cu limba rusă au contribuit la împingerea populației autohtone spre
marginile societății și la subminarea identității lor culturale și etnice.
Colonizarea a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra economiei din Basarabia.
Aducerea de coloniști și dezvoltarea agriculturii au dus la creșterea producției agricole și la
dezvoltarea unor noi ramuri ale economiei, cum ar fi prelucrarea lanii sau producția de zahăr.
Totuși, aceste schimbări au dus, de asemenea, la degradarea condițiilor de muncă și la exploatarea
populației locale.

Printre cauzele majore ale colonizării se numără:

1. Nevoia Rusiei de a-și extinde teritoriile și de a-și consolida controlul asupra regiunii la granița cu
Imperiul Otoman.
2. Lipsa de populație și de resurse din regiune, care a făcut necesară aducerea de noi coloniști
pentru a exploata și dezvolta terenurile agricole.
3. Intenția Rusiei de a-și promova cultura și limba în regiune, prin intermediul coloniștilor ruși și
ucraineni.
4. Diferențele culturale și etnice dintre populația autohtonă și administrația rusă, care au dus la
necesitatea aducerii de coloniști loiali și dependenți de autoritățile ruse.
Consecințele colonizării au fost, de asemenea, multiple și au avut un impact semnificativ asupra
regiunii:
1. Schimbări demografice majore, cu creșterea numărului de coloniști ruși și ucraineni și scăderea
procentului de populație autohtonă.
2. Schimbări culturale și lingvistice, cu încurajarea utilizării limbii ruse în detrimentul limbii
române și a culturii autohtone.
3. Schimbări economice, cu dezvoltarea agriculturii și a unor noi ramuri ale economiei, dar și cu
exploatarea și marginalizarea populației autohtone.
4. Tensiuni sociale și politice, cu creșterea sentimentelor naționaliste și a luptei pentru drepturile și
libertățile populației autohtone.

Aceste politici au inclus aducerea de coloniști ruși și ucraineni în Basarabia pentru a se stabili în
satele locale și pentru a lucra pe terenurile agricole. De asemenea, au fost acordate privilegii fiscale
și alte beneficii pentru coloniștii care s-au stabilit în Basarabia.
Cu toate acestea, politica de colonizare a dus la tensionări între coloniști și populația locală, care se
simțea discriminată și dezavantajată de noii veniți. De asemenea, politica de colonizare a avut un
impact negativ asupra culturii și tradițiilor locale, care au fost treptat înlocuite de cele rusești și
ucrainene.
În general, colonizarea a fost un proces complex și controversat
Imperiul rus era cel mai interesat sa acapareze mai multe teritorii

Problema orientala
Problema orientala a fost determinata de marile puteri (Imp Habsburgic și Țarist) de a anexa
teritoriile Imp Otoman aflat in criza.

Principatele Române (Muntenia și Moldova) au fost puternic afectate de criza orientală, deoarece
se aflau în vecinătatea Imperiului Otoman și au fost supuse unei presiuni constante din partea
marilor puteri europene, care doreau să își extindă influența în această regiune
Pacea de la Passarowitz
Pacea de la Passarowitz a fost un tratat semnat la 21 iulie 1718 între Imperiul Habsburgic,
Republica Venețiană și Imperiul Otoman, care a pus capăt războiului austro-turc din perioada
1716-1718.
Tratatul a pus capăt conflictului dintre cele două imperii și a stabilit o serie de noi granițe, care au
consolidat poziția Austriei în regiunea Balcanilor. Conform acestui tratat, Imperiul Otoman a
cedat Austriei teritoriile Banatului, Olteniei și părți ale Serbiei și Bosniei, împreună cu controlul
asupra Dunării și a teritoriilor din jurul sale.
Pacea de la Passarowitz a reprezentat o victorie importantă pentru Austria, care și-a consolidat
poziția în regiunea Balcanilor și a început să-și extindă controlul în afara teritoriului său
tradițional.
Pacea de la Belgrad
Pacea de la Belgrad a fost un tratat semnat la 18 septembrie 1739 între Imperiul Habsburgic,
Imperiul Otoman și Imperiul Rus, care a pus capăt războiului austro-turc din perioada 1737-1739.
Tratatul a confirmat teritoriile cedate de Imperiul Otoman în urma Păcii de la Passarowitz din
1718, dar a mai stabilit și alte prevederi. Astfel, Imperiul Otoman a cedat Rusiei unele teritorii din
Ucraina și a recunoscut dreptul Rusiei de a interveni în afacerile interne ale Moldovei și Valahiei.
De asemenea, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Habsburgic controlul asupra nordului Serbiei și
a unei părți din Bosnia.
Pacea de la Belgrad a reprezentat o victorie importantă pentru Imperiul Habsburgic și Rusia, care
și-au consolidat pozițiile în regiunea Balcanilor și în Europa de Est, în timp ce Imperiul Otoman și-
a diminuat și mai mult puterea și influența în aceste regiuni.
Pacea de la Kuciuk-Kainargi
Pacea de la Kuciuk-Kainargi a fost un tratat semnat la 21 iulie 1774 între Imperiul Otoman și
Rusia, care a pus capăt războiului ruso-turc din perioada 1768-1774.
Tratatul a prevăzut o serie de prevederi importante, care au avut consecințe semnificative pentru
relațiile dintre cele două imperii și pentru situația politică în regiune. Astfel, Imperiul Otoman a
fost obligat să recunoască independența și suveranitatea Hanatului Crimeii, care a devenit un
protectorat al Rusiei. De asemenea, Rusia a primit teritoriile de la nord de Marea Neagră, inclusiv
portul Sevastopol și Crimeea, iar Imperiul Otoman a fost obligat să-i plătească Rusiei o sumă mare
de bani ca despăgubire pentru pierderile suferite în timpul războiului.
De asemenea, tratatul a introdus o serie de reforme importante în administrația otomană, cum ar fi
recunoașterea drepturilor și privilegiilor cetățenilor creștini și evrei, și a permis Rusiei să
protejeze drepturile minorităților creștine din Imperiul Otoman.
Pacea de la Iași

Pacea de la Iași a fost un tratat semnat la 9 ianuarie 1792 între Imperiul Habsburgic și Imperiul
Otoman, care a pus capăt războiului austro-turc din perioada 1787-1791.
Tratatul a confirmat controlul Austriei asupra nordului Serbiei și a unei părți din Bosnia, care au
fost cedate de Imperiul Otoman în urma Păcii de la Belgrad din 1739. De asemenea, tratatul a
prevăzut ca Austriecii să obțină controlul asupra unei părți din Banatul sârbesc și să primească
dreptul de a interveni în afacerile interne ale Principatelor Române.
Pacea de la Iași a avut consecințe semnificative pentru situația politică în regiunea Balcanilor și
pentru relațiile dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Austria și-a consolidat pozițiile în
regiune și și-a extins influența în Principatele Române.

—-Consecințe pentru Romani

Una dintre cele mai importante consecințe a fost faptul că teritoriile locuite de români au fost
afectate de războaie și de schimbările de dominație care au avut loc în urma acestora. În timpul
războiului ruso-turc din perioada 1710-1711, armatele ruse au ajuns în Muntenia și Oltenia și au
provocat distrugeri semnificative în aceste regiuni. De asemenea, în timpul războiului din 1787-
1791, armatele austriece și rusești au ajuns în Principatele Române și au cauzat distrugeri în
regiune.
În plus, schimbările de dominație și de control asupra teritoriilor locuite de români au avut
consecințe semnificative pentru viața și pentru drepturile populației. Astfel, în urma Păcii de la
Iași din 1792, Austria a obținut dreptul de a interveni în afacerile interne ale Principatelor
Române, ceea ce a limitat autonomia acestora. De asemenea, în urma Păcii de la București din
1812, Imperiul Rus a obținut controlul asupra Basarabiei, care era locuită în mare parte de
români.
În general, războaiele austro-ruso-otomane au avut consecințe negative pentru populația
românească din regiunea Balcanilor, prin distrugeri, schimbări de dominație și limitarea
autonomiei.