Curs 9

Dobanzi asupra pretului

Potrivit art 1721 C.Civil, daca nu s-a convenit altfel, cumparatorul este obligat sa plateasca dobanzi pana la
achitarea integrala a pretului dupa cum urmeaza:

- Din ziua dobandirii proprietatii daca bunul produce fructe civile sau naturale
- Din ziua predarii daca bunul nu produce fructe civile sau naturale, dar ii procura cumparatorului
alte foloase. Prin sintagma „alte foloase” trebuie sa intelegem inclusiv fructele industriale produse
de bunul vandut.

In ceea ce priveste cheltuielile aferente executarii obligatiei de plata, potrivit art. 1666 alin. 3, acestea
sunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie contrara.

Garantarea creantei pretului

Potrivit art. 1723 C.C., pentru garantarea obligatiei de plata a pretului, in cazurile prevazute de lege,
vanzatorul beneficiaza de un privilegiu sau, dupa caz, de o ipoteca legala.

In ceea ce priveste privilegiul, acesta este recunoscut in cazul in care vanzarea are ca obiect un bun mobil.

Potrivit art. 2333 C.C. privilegiul este preferinta acordata de lege creditorului in considerarea creantei sale.
Privilegiul ii confera creditorului doar dreptul de a fi platit cu prioritate din pretul obtinut in urma vanzarii
bunului grevat.

Art. 2339 alin. 1 distinge 2 tipuri de privilegii existente in materia supusa analizei:

- Creanta vanzatorului neplatit pentru pretul bunului vandut unei persoane fizice este privilegiata cu
privire la bunul vandut cu exceptia cazului in care cumparatorul a dobandit bunul pentru serviciul
sau exploatarea unei intreprinderi
- Creanta celui care exercita un drept de retentie este privilegiata cu privire la bunul asupra caruia se
exercita dreptul de retentie cat timp acest drept subzista

In ceea ce priveste ipoteca legala, art. 2386 alin. 1 teza 1 precizeaza ca beneficiaza de ipoteca legala
vanzatorul asupra bunului imobil vandut.

Sanctiunea neplatii pretului

Din dispozitiile art. 1724 rezulta ca, in caz de neexecutare totala sau partiala a obligatiei de plata a pretului,
vanzatorul are alegerea intre mai multe posibilitati:

- Vanzatorul poate solicita executarea in natura a obligatiei, intotdeauna posibil atunci cand
cumparatorul este solvabil intrucat are ca obiect o suma de bani. Actiunea vanzatorului prin care
solicita obligarea cumparatorului la plata pretului este o actiune personala si se prescrie in
termenul general de prescriptie de 3 ani.
- Invoca exceptia de neexecutare, posibilitate recunoscuta numai daca vanzatorul nu a executat
obligatia de predare si daca obligatia cumparatorului de a plati pretul nu este afectata de un
termen suspensiv.
- Vanzatorul poate solicita rezolutiunea contractului cu daune interese.
 In ceea ce priveste rezolutiunea, Codul Civil consacra unele reguli speciale. Astfel, in materia
vanzarii bunurilor mobile, potrivit art 1727 vanzatorul are posibilitatea sa declare rezolutiunea si sa
solicite restituirea bunului vandut daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 Vanzarea sa se fi facut fara termen de plata
 Cumparatorul sa nu fi platit pretul
 Declararea rezolutiunii sa se faca in termen de cel mult 15 zile de la data predarii bunului
 Bunul vandut sa se afle in posesia cumparatorului
 Bunul sa nu fi suferit transformari

Daca nu sunt indeplinite aceste conditii sau daca actiunea in restituire nu a fost promovata in
termen de 15 zile, sanctiunea care intervine este aceea ca vanzatorul nu mai poate opune
celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru
neplata pretului.

In materia vanzarii bunurilor imobile sunt incidente, in primul rand, dispozitiile art 1728 potrivit carora,
atunci cand vanzarea are ca obiect un bun imobil si s-a stipulat ca in cazul in care nu se plateste pretul la
termenul convenit, cumparatorul este de drept in intarziere, acesta poate sa plateasca si dupa expirarea
termenului cat timp nu a primit declaratia de rezolutiune din partea vanzatorului.

Tot in materia vanzarii de imobile sunt incidente si prevederile art 1729 potrivit carora rezolutiunea vanzarii
unui imobil produce efecte fata de terti in conditiile prevazute la art. 909 si art. 910

Luarea in primire a bunului vandut

Corelativ obligatiei vanzatorului de a preda bunul exista si obligatia cumparatorului de a lua in primire
bunul vandut la termenul si la locul la care vanzatorul este obligat sa-l predea.

Potrivit art. 1666 alin. 2 daca nu s-a convenit altfel, cheltuielile de preluare si de transport de la locul
predarii sunt in sarcina cumparatorului.

In privinta vanzarii de bunuri mobile Codul Civil consacra unele reguli speciale:

1. Cumparatorul este de drept in intarziere in 2 ipostaze:

A) Potrivit art. 1725 alin. 1 in cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in
intarziere cu privire la indeplinirea obligatiei sale daca la scadenta nici nu a platit pretul si
nici nu a preluat bunul.
Consecintele faptului ca acela care a cumparat este de drept in intarziere sunt:
- vanzatorul poate declara unilateral rezolutiunea conform art. 1552 alin. 1
- cumparatorul preia riscul pieirii fortuite a bunului si nu se poate libera chiar daca
ar dovedi ca bunul ar fi pierit chiar daca ar fi fost preluat la timp art 1274 alin 2.

B) Potrivit art 1725 alin 2, in cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor
schimbari de valoare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor atunci
cand nu le-a preluat in termenul convenit chiar daca pretul a fost platit sau atunci cand a
solicitat predarea fara sa fi platit pretul.
2. Executarea directa
Art 1726 distinge intre vanzarea directa a unui bun mobil si cumpararea directa.
In ceea ce priveste vanzarea directa, art 1726 alin. 1 si 2 precizeaza ca atunci cand
cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obligatia de preluare sau de plata, vanzatorul
 are facultatea de a depune lucrul intr-un depozit la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului
sau de a-l vinde.
Vanzarea se face prin licitatie publica sau chiar pe pretul curent daca lucrul are un pret la bursa
sau in targ ori stabilit de lege, de o persoana autorizata de lege pentru asemenea acte si cu
dreptul pentru vanzator la plata diferentei dintre pretul convenit la prima vanzare si cel efectiv
obtinut, precum si la daune interese.
In ceea ce priveste cumpararea directa, art 1726 Alin. 3 precizeaza ca in cazul in care contractul
de vanzare are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pret curent, iar contractul nu a fost
executat din culpa vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara bunuri de acelasi gen
pe cheltuiala vanzatorului prin intermediul unei persoane autorizate. Cumparatorul are dreptul
de a pretinde diferenta dintre suma ce reprezinta cheltuielile aferente achizitionarii bunului si
pretul convenit cu vanzatorul, precum si la daune interese, daca este cazul.

Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii

Potrivit art. 1666 alin. 1 in lipsa de stipulatie contrara, cumparatorul este obligat sa suporte cheltuielile
vanzarii, precum si cheltuielile propriu-zise ale contractului, taxele de timbru si de autentificare, onorarii de
avocat, onorarii notariale etc.

VARIETATI DE VANZARE
1. Vanzarea dupa numar, greutate sau masura

Aceasta vanzare are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat si este necesar sa se
procedeze la cantarirea, numararea sau masurarea fie pentru individualizarea bunurilor vandute, fie pentru
determinarea pretului.

O asemenea vanzare este perfecta indaca ce partile au convenit asupra bunului si asupra pretului, ceea ce
inseamna ca in caz de neexecutare din partea vanzatorului, cumparatorul poate solicita fie executarea in
natura, fie rezolutiunea cu daune interese.

Transferul proprietatii opereaza in momentul transmiterii bunului – art. 1678

In cazul bunurilor care nu fac parte dintr-un gen limitat, daca acestea pier inainte de predare, riscul este
suportat de vanzator. El nu este liberat de obligatia de predare chiar daca lotul din care faceau parte
bunurile respective a pierit in totalitate, fiind tinut sa individualizeze alte bunuri de gen si sa le predea
cumparatorului. – art. 1686 alin. 3
Daca bunurile fac parte dintr-un gen limitat si ele pier fortuit in intregime pana la executarea obligatiei de
predare, riscul este suportat tot de catre vanzator. El este exonerat de obligatia de predare. Nu va fi tinut sa
plateasca daune interese, insa nici nu are dreptul sa solicite, sau dupa caz, sa pastreze pretul.

2. Vanzarea in bloc

Aceasta vanzare are ca obiect bunuri determinate in masa lor, iar pretul este determinat global pentru
intreaga cantitate convenita.

Desi are ca obiect bunuri de gen ca nu sunt cantarite, masurate, numarate, daca vanzarea s-a facut in bloc
si pentru un pret unic si global proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat,
chiar daca bunurile nu au fost individualizate. – art. 1679

3. Vanzarea pe incercate

Este un contract incheiat in momentul realizarii acordului de vointa, insa sub conditia suspensiva ca in urma
incercarii bunului acesta sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori, in lipsa acestora,
destinatiei bunului potrivit naturii sale. – art. 1681 alin. 1

Cumparatorul nu poate refuza bunul pe motiv ca nu ii place. Intr-o asemenea ipoteza, vanzatorul poate
solicita efectuarea unei expertize.

Bunul poate fi refuzat numai daca, in mod obiectiv, este necorespunzator in raport cu criteriile stabilite la
incheierea contractului sau, in lipsa acestora, cu destinatia bunului potrivit naturii sale.

Desi vanzarea se incheie in mod valabil in momentul realizarii acordului de vointe, proprietatea nu se
transfera pana la momentul indeplinirii conditiilor.

In ceea ce priveste durata incercarii, daca nu a fost convenita si din uzante nu rezulta altfel, termenul este
de 30 de zile calculat de la data predarii in vederea incercarii. Termenul este de decadere.

Daca pana la expirarea acestui termen cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator, conditia
suspensiva se considera a fi implinita. Prin implinirea conditiei suspensive se considera cu efect retroactiv
ca acela care a cumparat este proprietarul din momentul incheierii contractului.

In ceea ce priveste suportarea riscurilor, distingem urmatoarele situatii:

- Daca bunul a pierit inainte de predare, riscul este suportat de catre vanzator.
- Daca bunul a pierit fortuit dupa ce a fost predat si este corespunzator, riscul contractului este
suportat de catre cumparator care va trebui sa plateasca pretul
- Daca bunul a pierit dupa momentul predarii si nu este corespunzator, contractul nu devine eficace,
iar riscul va fi suportat de catre vanzator.

Art 1681 alin 3 instituie o prezumtie relativa in sensul ca, in cazul in care prin contractul de anzare partile au
prevazut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat, se prezuma ca s-a incheiat o vanzare preincercata.
 4. Vanzarea pe gustat

Art 1682

Vanzarea pe incercate nu trebuie confundata cu vanzarea pe gustat. Sunt marfuri precum vinul, branza pe
care cumparatorul le gusta inainte de a le cumpara.

Aceasta vanzare se incheie numai atunci cand cumparatorul a facut cunoscut acordul sau in termenul
convenit ori statornicit de uzante. In cazul in care un asemenea termen nu exista, se aplica termenul de 30
de zile care curge de la data predarii bunului in vedere gustarii. Daca bunul se afla la cumparator, iar acesta
nu se pronunta in termen de 30 de zile, vanzarea se considera incheiata la expirarea acestui termen.

Dupa gustare cumparatorul poate refuza incheierea contractului pe motiv ca nu ii place.

In concluzie, vanzarea pe gustat nu exista inainte de a-si fi dat acordul cumparatorul dupa gustare, iar
proprietatea se transmite in momentul incheierii contractului daca bunul este individual determinat sau in
momentul individualizarii daca bunul este de gen.

Riscurile se transmit in momentul predarii. – art 1274

5. Vanzarea unei mosteniri

Art. 1747 – 1754

Este contractul prin care titularul unui drept succesoral instraineaza in schimbul unei sume de bani acest
drept unei alte persoane.

Instrainarea poate fi facuta numai dupa deschiderea mostenirii.

Art. 956

Vanzarea are ca obiect mostenirea dobandita de vanzator. Poate fi vorba de intreaga mostenire daca
vanzatorul este singurul mostenitor sau de o fractiune din mostenire daca exista mai multi mostenitori.

In cazul in care mostenitorul instraineaza bunuri determinate din mostenirea deschisa, se aplica regulile
generale ale vanzarii, nefiind vorba de o mostenire.

In ceea ce priveste forma, potrivit art 1747 alin 2, contractul trebuie incheiat in forma autentica sub
sanctiunea nulitatii absolute.