STATUL ROMÂN MODERN: DE

LA PROIECT POLITIC LA
REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
ÎN SECOLELE XVIII-XX
tags STATUL ROMÂN MODERN

📌 INTRODUCERE ESEU BAC

În secolul XVIII, spațiul românesc era reprezentat de Țara

Românească și Moldova, principatele române care se aflau sub
suzeranitate otomană. Dobrogea încă din 1417 era parte a
Imperiului Otoman, iar Transilvania era Provincie a Imperiului
Habsburgic.

Obiectivul național al românilor în secolul XVIII și în prima

jumătate a secolului XIX este constituirea statului român
modern.

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 1
 În 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească, s-a instaurat regimul fanariot.
Domnitorii fanarioți promovează cultura greacă, cultura otomană, dar și limba
franceză și modernitatea din lumea occidentală.

Fanarioții au promovat o politică de reforme, astfel, Constantin Mavrocordat

între 17301769 a fost, în mai multe rânduri, domn atât în Moldova, cât și în
Țara Românescă. A inițiat reforme în domeniul social, fiscal, administrativ și
judecătoresc.
Cea mai importantă reformă a fost reforma socială. În 1746 în Țara Românescă
și 1749 în Moldova, desființează șerbia, desființează dependența țăranilor și îi
transformă în clăcași, cu libertate personală, dar fără pământ și reglementează
regimul zilelor de muncă pentru țărani.

Pe plan administrativ, introduce remunerația funcțiilor.

Pe plan judecătoresc sunt înființate instanțe de judecată în fiecare județ și este

limitată autoritatea cleruli în chestiunile de judecată.

Alexandru Ipsilanti are preocupări pentru domeniul educației. Reorganizează

Academia Domnească de la Sfântul Sava. Înființează o școală de preoți și un
orfelinat și se îngrijește de starea edilitară a Bucureștiului, organizând sistemul
poștelor și manufacturilor de hârtie. În 1780, emite un cod de legi:
Pravilniceasca Condică.

În 1817 în Moldova, Scarlat Calimachi emite Codul lui Calimachi.

În 1818, este emis un nou cod de legi: Legiunea lui Caragea.

În Transilvania, Împăratul Iosif al II-lea inițiază o serie de reforme privind
modernizarea relațiilor agrare, educația administrația, biserica și emite un
decret privind emanciparea iobagilor. În domeniul învățământului, emite legea
ratio educationis, crește numărul școlilor elementare rurale și școlilor
confesionale ale românilor ortodocși și uniți.

Prin Edictul de Toleranță din 1781 se acordă libertate religiei și credincioșilor

necatolici.

A. PROIECTELE POLITICE BOIEREȘTI

MEMORIILE POLITICE BOIEREȘTI DIN SECOLUL 18

În secolul 18, pe teritoriul Țării Românești au loc mai multe războaie austro-
ruso-turce. În acest context, boierii români solicită sprijinul Marilor Puteri, în
contextul Crizei Orientale (descompunerea Imperiului Otoman).

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 2
 Astfel, în 1772, o delegație comună de boieri din Moldova și Țara
Românescă adresează un memoriu Marilor Puteri prezente la Tratativele de
Pace de la Focșani, prin care solicită revenirea la domniile pământene,
respectarea autonomiei și unirea Moldovei cu Țara Românească sub
protecția Austriei, Rusiei și Prusiei.

În 1791, cu prilejul Tratativelor de Pace de la Șistov, divanul Țării Românești

se adresează delegaților ruși și austrieci printr-un memoriu în care se cere
autonomia și neutralitatea țării sub garanția Austriei și Rusiei și desființarea
obligațiilor către poartă cu excepția tributului, alegerea domnului dintre
reprezentanții stărilor țării, libertatea comerțului, desființarea raialelor.

PROIECTE POLITICE BOIEREȘTI DIN PRIMA JUMĂTATEA A SECOLULUI

XIX

PROIECTUL POLITIC AL LUI TUDOR VLADIMIRESCU DIN 1821

În 1821, are loc mișcarea de revoltă condusă de Tudor Vladimirescu cu

scopul înlăturării regimului fanariot.

CERERILE NORODULUI ROMÂNESC (februarie 1821)

Reprezintă un adevărat program de reorganizare a țării. Se solicită

numirea în funcție după merit, libertatea comerțului, înființarea unei
armate naționale, limitarea la 4 a numărului boierilor greci din Divan,
plata impozitelor de către categoriile sociale scutite.
Consecința imediată a revoluției din 1821 a fost revenirea la
domniile pământene începând cu anul 1822.

CONSTITUȚIA CĂRVUNARILOR (1822)

Proiectul de constiuție, redactat de Ionică Tăutu la Iași, prevede

limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului Obștesc, prin distincția
între puterea legislativă și cea executivă, ca și prin proiectarea unei
justiții organizate.

REGULAMENTELE ORGANICE

În 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova, sunt introduse

Regulamentele Organice, acte cu valoare de constituție.

Au fost alcătuite de comisii de boieri români, ținând cont de memoriile

boierești, pe baza recomandărilor Curților de la Petersburg și aprobate
de puterea protectoare rusă.

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 3
 Aduc elemente de noutate și modernizare: separarea puterilor în stat,
organizarea administrativă îmbunătățită cu remunerarea funcționarilor,
justiția era pentru prima dată organizată într-o ierarhie riguros stabilită,
este instituit un corp de avocți, judecători și procurori, o nouă
organizare fiscală, reglementări economice și sociale, fiind menținute,
însă, privilegiile boierești.

PROIECTUL POLITIC PAȘOPTIST

A fost redactat de revoluționarii români de la 1848.

Proiectul politic pașoptist a contribuit la constituirea statului român

modern, deoarece a cerut unirea Moldovei cu Țara Românească,
astfel, la 12/24 mai 1848 la Brașov, Costache Negri și Vasile
Alecsandri redactează programul intitulat Prințipiile noastre pentru
reformarea patriei în care se cere unirea Moldovei și a Țării
Românești într-un singur stat neatârnat.

În august 1848 la Cernăuți, Mihail Kogălniceanu redactează

programul intitulat Dorințele Partidei Naționale din Moldova, în care
se arată că unirea Moldovei cu Țara Românească reprezintă cheia
de boltă fără de care s-ar prăbuși întregul edificiu național.

Proiectul politic pașoptist a avut un puternic impact, a contribuit la

strângerea legăturilor dintre români și la formarea statului român
modern.

B. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN

Unirea Moldovei cu Țara Românească în ianuarie 1859 a însemnat formarea

statului român modern.

ACȚIUNI CARE AU CONTRIBUIT LA FORMAREA STATULUI ROMÂN

MODERN

RĂZBOIUL CRIMEEI (18531856): MOMENT AL CRIZEI ORIENTALE

Turcia, sprijinită de Anglia, Franța și Sardinia învinge Rusia, tratatul de

pace având loc la Paris în 1856.
La Paris, problema română a unirii devine o problemă europeană și este
dezbătută de Marile Puteri.

Într-o secțiune a Tratatului de la Paris, Marile Puteri adoptă o serie de

prevederi referitoare la Principatele Române:

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 4
 desființarea protectoratului rus

menționarea suzeranității otomane

introducerea garanției colective a celor 7 Mari Puteri Anglia,

Franța, Rusia Prusia, Austria, Sardinia și Turcia)

Rusia cedează Moldovei județele din sudul Basarabiei

convocarea unor adunări ad-hoc cu rol consultativ pentru

formularea unor propuneri către puterile garanție privind
organizarea Principatelor Române

ADUNĂRILE ADHOC (1857)

Alcătuite din reprezentanți din toate categoriile sociale, elaborează

rezoluții pe care le vor înainta Marilor Puteri. Rezoluțiile prevăd:

unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, numele

statului România

unirea Principatelor Române sub numele de România

statul să fie condus de un prinț străin dintr-o familie domnitoare

europeană, iar moștenitorii să fie crescuți în religia țării: religia
ortodoxă.

respectarea autonomiei sub garanția colectivă a Marilor Puteri

CONFERINȚA MARILOR PUTERI DE LA PARIS (mai-august 1858)

La 7/19 august 1858, Convenția de la Paris, act cu valoare de
constituție pentru Principatele Române, prevede:

unirea Principatelor Române sub numele de Principatele Unite ale

Moldovei și Valahiei

alegeri separate pentru funcția de domn și adunarea electivă

instituții comune: Comisia Centrală de la Focșani – cu rol legislativ

– și Înalta curte de Casație și Justiție – cea mai înaltă instanță
judecătorească

domnul ales de Adunarea Electivă, iar Adunarea Electivă aleasă

prin vot cenzitar

desfiițarea privilegiilor

drepturi și libertăți cetățenești

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 5
 Deoarece în textul Convenției de la Paris nu se menționa că persoana
care candidează la funcția de domn în ambele pricipate trebuie să fie
diferită, românii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domnitor atât în
Moldova, cât și în Țara Românească. Astfel, la 5 ianuarie 1859 în
Moldova, Adunarea Electivă îl alege domn pe Alexandru Ioan Cuza, iar la
24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Țara Românescă, cu
unanimitate de voturi, îl alege domn pe Alexandru Ioan Cuza.

Prin urmare, unirea s-a realizat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan
Cuza, profitând de un context internațional favorabil, urmând calea
plebiscitar-diplomatică și impunând politica faptului împlinit. Astfel, se
realizează obiectivul central al proiectelor politice române din prima
jumătate a secolului XIX crearea statului român modern, România.

Statul român modern s-a consolidat prin reformele lui Cuza, astfel la 14/26
august 1864, este promulgată legea rurală prin care se desființa claca, iar foștii
clăcși erau împroprietăriți. Țăranii erau împroprietăriți cu pământ în funcție de
numărul de vite, pământul trebuia răscumpărat timp de 15 ani și nu putea fi
înstrăinat timp de 30 de ani. Legea rurală a întărit proprietatea țărănească și a
îmbunătățit situația unei bune părți a locuitorilor satelor.
La 5/17 decembrie 1864, e emisă legea instrucțiunii publice, prima lege
modernă a învățământului din Principatele Române, care reglementa atât
învățământul public cât și pe cel privat.

Sistemul de învățământ era structurat pe 3 cicluri:

învățământul primar

4 clase

general, obligatoriu, laicizat și gratuitt

învățământul secundar

7 clase gimnaziu + liceu

cu o pondere mai mare a disciplinelor umaniste

introduce, însă, și învățământul tehnic profesional în școli de agricultură,

arte și meserii și de comerț

învățământul superior
este organizat odată cu înființarea Universității din Iași 1860 și
Universității din București 1864

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 6
 C. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN SUB ALEXANDRU IOAN
CUZA 18591866
Domnia lui Cuza s-a caracterizat prin 3 etape:

18591866
recunoașterea externă a dublei alegeri și a unirii; măsuri de unificare interne

18621864
încercări de realizare a unor reforme

18641866
perioada marilor reforme; domnia autoritară

D. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN SUB CAROL I 18661914

La 11/23 1866, Cuza abdică, iar pe tronul României este adus prințul german
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Aducerea prințului este aprobată în țară printr-un plebiscism.

Statul român modern se consolidează prin adoptarea constituției din 1866.

PROIECTUL PARTIDELOR POLITICE

Scena politică a României moderne a fost animată de două orientări

politice: conservatorismul și liberalismul.
Au luat ființă două partide politice care au guvernat alternativ în România.

În 1875, prin Coaliția de la Mazar-Pașa ia ființă PNL.

Personalități:

C.A. Rosetti

I.C. Brătianu

Mihail Kogălniceanu

Ion I.C. Brătianu

Dimitrie Astruza

Partidul Conservator PC ia ființă în 1880.

Personalități:

Lascăr Catargiu

Vasile Pogor

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 7
 Ion Emanuil Popescu

Petre P. Carp

Titu Maiorescu

Din 1895 e introdusă rotativa guvernamentală, adică alternarea la guvernare a

celor două mari partide: PNL și PC.
Statul român modern se consolidează prin modernizarea instituțiilor monarhice.

Prin constituția din 1866 se pun bazeele regimului monarhiei constituționale și

sistemului parlamentar modern.

Instituțiile monarhiei din România modernă se consolidează prin cucerirea

independenței de stat (18771878).
La 9/21 septembrie 1878, Carol primește titlul de Alteță Regală.

La 14 martie 1881, România devine regat, Carol I rege și Elisabeta regină.

În mai 1881, prin Pactul de Familie, se stabilește succesiunea la tron. Urmașul

lui Carol I este Ferdinand, nepotul său de frate.

În 1884, e emisă legea constituțională Domeniul Coroanei.

În plan politic intern, Carol I și instituția monarhică au reprezentat un factor de
stabilitate politică, regele fiind un mediator în viața politică românească.

Pe plan extern, Carol I a acționat pentru cucerirea Independenței de Stat și

întărirea prestigiului internațional al României. Obiectivul obținerii
independenței țării a fost atins prin participarea României la războiul impotriva
Imperiului Otoman, Războiul româno-ruso-turc (18771878). Independența
cucerită pe câmpul de luptă a fost recunoscută internațional în cadrul
Congresului de Pace de la Berlin (1878).

E. CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN PRIN UNIREA DIN 1918;

PROIECTUL CONSTITUIRII ROMÂNIEI MARI

Primul Război Mondial IRM a însemnat zdecizia României de a participa la

acest conflict pentru a elibera teritoriilee românești aflate sub ocupație străină.

Factori externi favorabili unirii:

sfârșitul IRM

destrămarea Imperiului Rus odată cu Revoluția Bolșevică

destrămarea Imperiului Austro-Ungar, stat învins în IRM

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 8
 afirmarea principiului autodeterminării în cadrul Celor 14 puncte
enunțate la Congresul de pace de la Paris de către președintele SUA
Woodrow Wilson; aplicarea principiilor de drept internțional, dreptul la
autodetreminare, organizare democratică, pace universală a dus la
crearea statelor naționale și la organizarea pe noi baze a Europei.

Unirea a cunoscut trei etape:

autonomia
dreptul de a se conduce singură

independența

unirea cu România

Marea Unire s-a realizat în 1918. La la 27 martie/9 aprilie 1918 Basarabia s-a
unit cu regatul României, s-a proclamat Republica Democratică
Moldovenească, s-a constituit organul de conducere Sfatul Țării , condus de
Ion Inculeț. Independența este proclamată în contextul pătrunderii armatei
românești peste Prut la solicitarea Sfatului Țării pentru a stabili ordinea în
condițiile agitațiilor create de trupele rusești. Guvernul rus rupe legăturile
diplomatice cu România.

La 15/28 noiembrie 1918 se realizează unirea Bucovinei cu România.

Autonomia este proclamată de Adunarea Națională a Românilor la Cernăuți. S-a
constituit organul de conducere Consiliul Național, cu un birou executiv condus
de Iancu Flondor. Bucovina devine independentă în contextul amenințării
Ucrainei de a anexa Bucovina, armata română pătrunde în Bucovina la
solicitarea Consiliului Național.

La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, adunarea tuturor

locuitorilor Bucovinei, votează unirea Bucovinei cu România.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Transilvania se unește cu Regatul Român.

Autonomia este proclamată prin declarația de la Oradea, redactaată de
politicienii români din Parlamentul de la Budapesta, aceștia solicitând și
independența. S-a constituit organul de conducere Consiliul Național Român,
iar la nivel local, consilii locale și gărzi naționale. În contextul refuzului
guvernului maghiar de a recunoaște independeța Transilvaniei la 18
noiembrie/1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia,
care hotărăște unirea provinciilor Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania cu
Regatul Român.

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 9
 Unirea efectivă a fost asigurată de Marele Sfat Național cu rol legislativ și
Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu, cu rol executiv.

CONSECINȚELE MARII UNIRI

de la 137000 km2 , România ajunge la 295000 km2

de la 7 milioane de locuitori ajunge la 18 milioane de locuitori

sub aspect demografic, teritoriul statului include noi minorități etnice: 72%
români, cca. 8% unguri, peste 4% germani, cca. 6% ruteni u crainieni și ruși,
4% evrei, 2% bulgari, 1.5% țigani, 1% turci și tătari

sub aspect social, populația rurală reprezintă 80% și cea urbană 20% din
total

sub aspect economic se intensifică ritmul dezvoltării economice, însă

Marea Criză Economică Mondială (19291933) a stopat temporar această
dezvoltare

sub aspect politic

un rol important l-a avut legea din 1918 care introducea votul universal,
direct, secret și obligatoriu pentru bărbții de peste 21 de ani

în martie 1923 este adoptată Constituția României Mari

pe lângă marile partide naționale ale țării, PNL și PNȚ apar noi partide
inclusiv ale minorităților naționale

STATUL ROMÂN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI ÎN SECOLELE XVIIIXX 10