VALORIFICAREA EFICIENTA A RESURSELOR ZONEI MONTANE PRIN REALIZAREA DE PRODUSE SPECIFICE TRADITIONALE

PROIECTUL : 6.3.3.

CONTRACTUL nr. 359/08.12.2006 FAZA XI

I. OBIECTIVUL PROIECTULUI
1. Realizarea unui diagnostic socio-teritorial (Ancheta asupra consumului; Ancheta asupra produciei); 2. Analiza cantitativ i calitativ a produselor tradiionale; 3. Crearea unei strategii de promovare, comunicare i formare

II. REZULTATELE PRECONIZATE

1. Realizarea unui inventar al produselor care au un potenial de exprimare tradiional; 2. Realizarea unui Catalog al Produselor Tradiionale i Ecologice Montane; 3. Realizarea Crii Romneti a Produselor Ecologice Tradiionale Montane

III. OBIECTIVELE FAZEI

Activitatea Xl.l Realizarea unei consultri publice pe internet

Activitatea Xl.ll Realizarea unei mese rotunde cu Aciuni de teren privind finalizarea cartei

REZULTATE OBTINUTE Activitatea Xl.l Realizarea unei consultri publice pe internet Realizarea consultrii publice s-a efectuat cu ajutorul unui "sondaj de opinie" pe internet, specific (conform formularului anexat - anexa 1) care s-a realizat pe un eantion de 124 de subieci, din mediile urban i rural. Activitatea Xl.ll Realizarea unei mese rotunde cu Actiuni de teren privind finalizarea cartei Datele obinute n sondajul de opinie realizat au fost prezentate la masa rotund organizat de conductorul de proiect.

ACTIVITATILE PROIECTULUI
- Inventarierea, nominalizarea produselor tradiionale din zona montan, n special din Carpaii Meridionali, individualizarea mrcilor originale cu garania unor caliti organoleptice perceptibile de ctre consumatorul final; - Promovarea unor tehnologii agricole durabile prietenoase mediului n scopul obinerii unor produse montane de calitate, atestate ca produse de marc original; - nfiinarea asociaiilor pe produs; - Cursuri de formare profesioanl n vederea promovrii tehnologiilor de obinere a produselor montane de calitate;

ACTIVITATILE PROIECTULUI - continuare

-Diseminarea rezultatelor proiectului prin organizarea brouri, etc. obinute n contextul implementrii de manifestri tiinifice, mass-media,

- Consultan de specialitate cu beneficiarii; - Informarea factorilor locali, regionali asupra proiectului n scopul susinerii de ctre acetia n obinerea i atribuirea mrcilor, au ca scop nominalizarea i obinerea unor produse tradiionale specifice zonei montane n conformitate cu "Carta European a produselor montane" precum i creterea contribuiei acestor produse la creterea calitii vieii n mediul rural montan.

Rezultate semnificative obinute i modaliti de aplicare.

Coordonatorul de proiect i partenerii au efectuat activitii pentru: -Identificarea unui numr ct mai mare de produse montane de calitate precum i obinerea de produse cu mrci originale de "produse tradiionale" i produse ecologice. -Conservarea biodiversitii agroecosistemului aplicarea unor tehnologii prietenoase mediului, etc. montan prin

Studiul fcut de BIOPRIM Frana, arat c dinamica preurilor pe filiera distribuiei a acestor produse are urmtoarea tendina

Costul comparativ de distribuie al legumelor Agentul Convenional Coeficien t Productori Expeditori Cheltuieli transport Grositi Detailiti 1 1,2 +1 1,3 1,5 Pre 10 12 13 16,9 23,35 Ecologic Coeficien t 1,2 1,25 +1 1,4 1,5 Pre 12 15 16 22,4 33,6

Caracterizarea produselor tradiionale

Este recunoscut realitatea c superioritatea produselor obinute tradiional este dat de complexul de msuri tehnologice aplicate n procesul de producie a acestora sau n procesul de prelucrare industrial (procesare). "Calitatea tradiional" a acestor produse nu se poate aprecia dup criterii comensurabile, acestea ne mai fiind att de importante. Astfel culoarea i uniformitatea produselor, calibrul foarte exact, greutatea medie, forma regulat sau alte "caliti estetice", nu mai constituie principalul criteriu de alegere. Principalele nsuiri ale produciei tradiionale de legume, fructe, lactate, etc. sunt:

- calitatea alimentar a produciei; - calitatea tehnologic (de utilizare) - calitatea tradiional - calitatea social

Calitatea alimentar a produselor tradiionale este dat de:

Calitatea igienic - datorat neutilizrii i deci a lipsei reziduurilor de produse chimice de sintez; Calitatea nutriional - datorat coninutului de principii nutritivi, vitamine i sruri minerale de origine biologic (natural); Calitatea organoleptic - datorat gustului, culorii specifice, aromei, suculenei, consistenei, etc.

Calitatea tehnologic (de utilizare)

nelegnd prin aceasta atitudinea fa de transport, conservare, refrigerare, etc. Majoritatea acestor nsuiri de calitate sunt cel puin similare la produsele tradiionale fa de cele convenionale.

Calitatea tradiional
Consumul de produse tradiionale reprezint un mod concret de susinere a agriculturii cu impact redus asupra mediului ambiant, care utilizeaz n principal resursele naturale n realizarea produselor agricole, conservnd i ameliornd starea natural de fertilitate a solului (activitatea microbiologic din sol), etc..

Calitatea social
Produsele tradiionale, prin natura tehnicilor presupuse (investiie major de for de munc manual) limiteaz exodul populaiei rurale ctre ora i creaz relaii noi ntre productori i consumatori; reduce dependena productorilor agricoli de populaia urban graie faptului c se recurge mult mai mult la resursele locale (fora de munc, composturi organice, tratamente tradiionale mpotriva bolilor i duntorilor, metode de procesare, etc.).

Garantarea calitii
Calitatea tradiional este garantat prin tehnicile impuse de Reglementrile Comunitare, dar i prin faptul c toate produsele tradiionale sunt obinute prim metode i procedee locale, responsabile care dau consumatorului garania calitii dorite. Comparativ cu acestea, produsele convenionale au criterii de calitate care rmn doar de recepie vizual.

Consumatorul de produse tradiionale.

Din studiile fcute de instituii specializate occidentale, tipologia consumatorului european de produse tradiionale se ncadreaz astfel: - are domiciliul la sat sau la ora; - este salariat; - este de diverse vrste; - are studii sau nu; - are anumite sensibiliti pentru produsele fr aditivi alimentari. Concluziile acestui studiu, dau amploare pieei de produse tradiionale.

Frecvena consumului de produse agricole tradiionale n unele ri din Europa

ara Consumatori permaneni 4% 3-4% 3-4% 9% 13% Consumatori ocazionali 53% 23% 48% 50%

Germania Danemarca rile de Jos Frana Regatul Unit

Toate sondajele efectuate prevd creterea consumului de produse tradiionale, urmare a creterii numrului consumatorilor permaneni. Se estimeaz astfel c n toate rile Comunitii Europene, dup 2009, produsele agricole tradiionale, vor reprezenta peste 10 % din totalul consumului de produse agricole. Un impact mare asupra consumatorilor l-au avut i "accidente" privind "vaca nebun", dioxina din carnea de pasre, campania mpotriva extinderii O.G.M. n agricultur, etc., care au fcut s creasc solicitarea i deci consumul de produse tradiionale .

Produsul tradiional a fost recunoscut de 78 de subieci (62,8%); - 29 chestionai (23,3%) l-au numit "produs natural"; - numai 5 (4%) nu au tiut .

Sunt dispui s cumpere "produse tradiionale" (s plteasc mai mult): - 44 intervievai 35,4% din totalul chestionat (285); Pentru majoritatea participanilor "gustul" n ansamblul ei este criteriul de apreciere (46,8%), preul contnd n primul rnd pentru numai 10,5% din intervievai. Produsele tradiionale constituie pentru toi chestionaii o alimentaie de baz, zilnic (88,7%).

n ordinea preferinelor cumprtorilor, produsele tradiionale sunt apreciate astfel:

Legume Produse din carne Lactate Carne Fructe 28 106 85 40 44 22,6 85,4 68,5 32,2 35,5

Se observ c, produsele din carne ocup 85,4 % din preferinele consumatorilor, poate i pentru faptul c exist o tradiie n consumarea acestora (iarn, crciun, pate, etc.).

60,5% din cei chestionai prefer produsele tradiionale preambalate, fa de 39,5% n vrac.

50% din chestionai prefer s gseasc produsele n piee i nu n magazine (20%), iar 29% prefer sectoare de pia distincte, specializate pentru produse tradiionale.

XI.II Realizarea unei mese rotunde Aciuni de teren privind finalizarea cartei CRPTEM

1. Data : 28 iunie 2009 2. Locatie: USAMV Cluj Napoca 3. Obiectivul general al mesei rotunde Studierea nivelului de receptivitate a operatorilor din domeniul produselor traditionale la ideea unei organizari la nivel national a producatorilor si procesatorilor de produse traditionale.

Obiective specifice

4.1. Reunirea operatorilor din diferite judete din Romania 4.2. Analiza principiilor care stau la baza CRPTEM 4.3. Conceperea unei strategii comune de comunicare, cercetare, educatie si politici publice pe tematica produselor traditionale

Participanti

Publicul tinta vizat a fost selectionat dintre expozantii cei mai reprezentativi prezenti la targuri de produse traditionale din Transilvania din orasele Cluj Napoca si Brasov. Astfel o echipa a proiectului a purtat discutii individuale cu fiecare expozant participant la manifestarile din cele 2 orase pentru prezentarea cartei si stimularea interesului de participare la o actiune concertata de organizare nationala a sistemului de produse traditionale. Au fost selectate 6 targuri de produse traditionale desfasurate in timpul fazei de decontare (aprilie-mai-iunie), targuri organizate in mari orase din zona de proiect.

Participanti - continuare

Astfel dupa discutii individuale fost invitati 42 de expozanti interesati de demers, prezenti cu standuri de produse alimntare traditionale la 6 targuri organizate in lunile mai si iunie 2009 in orasele Cluj Napoca si Brasov ( Expo Agraria , Cluj Napoca, mai 2009; Noaptea muzeelor Cluj Napoca, mai 2009; Piata Verde Cluj Napoca, mai 2009; A doua editie Piata Verde Cluj Napoca iunie 2009; A treia editie a Targului de produse traditionale, Brasov mai 2009; A patra editie a Targului de produse traditionale Brasov iunie 2009.) O prezentare sumara a celor 6 evenimente cu tipurile de produse prezente este prezentata in anexa.

Program Masa Rotunda

08.30-9.30 Conf dr. Avram Fitiu, Prezentarea Cartei Produselor Traditionale Montane (CRPTEM) 9.30-11.00 Dezbateri 11.00-12.00 Prof. dr. Mitre Viorel, USAMV Cluj Napoca/ F.N.A.E.: Tehnologii de productie si procesare traditionala produse pomicole (arbusti) din zona montana si premontana 12.00-12.30 Dezbateri 12.30-13.30. Prof.dr. Marcel Duda: Tehnologii de productie si procesare traditionala produse cerealiere si animale din zona montana si premontana 13.30-14.00 Dezbateri 14.00-15.30. Pranz 15.30-16.00 Conf dr. Mihai Carbunar: Organizarea Sectorului de Produse traditionale din Franta 16.00-18.00 Concluzii

Discutia de baza in timpul mesei rotunde s-a axat pe un set de principii, responsabilitati si drepturi ce trebue sa stea la baza elaborarii unei carte. Individuale: 1. Dreptul de a produce si de asigurare a hranei individului; 2. Dreptul de acces la resursele naturale n cadrul comunitii; 3. Dreptul la un mediu nepoluat, sanatos (sol, apa, aer); 4. Dreptul la educaie, care include hrana, prelucrare i producia de alimente; 5. Dreptul la o alimentatie sanatoasa si la pret accesibil; 2. 6. Responsabilitatea de a coopera si cu alti membri ai societatii pentru indeplinirea obiectivelor. Familie: 1. Dreptul de acces la pmnt, ap i la fluxul de alimente sanatoase; 2. Dreptul de acces la piee ; 3. Dreptul de acces la informaii privind pieele, clima si tehnologia ; 4. Dreptul de acces la credit necesar pentru realizarea nevoilor individului ; 5. Responsabilitatea de a oferi produse alimentare sntoase membrilor familiei; 6. Responsabilitatea pentru a contribui la aer curat, ap i sol n cadrul comunitatii

Discutia de baza in timpul mesei rotunde s-a axat pe un set de principii, responsabilitati si drepturi ce trebue sa stea la baza elaborarii unei carte. Comunitate: 1. Responsabilitate pentru a sprijini toate produsele alimentare traditionale, drepturile persoanelor i familiilor care triesc n comunitate; 2. Responsabilitatea de a oferi un spatiu sigur de producie i de prelucrare a alimentelor; 3. Responsabilitatea pentru a asigura hrana adecvata, producia i prelucrarea produselor alimentare traditionale; 4. Rspunderea pentru un acces facil la credit pentru comunitate de familii; 5. Responsabilitatea pentru calitatea [siguranta alimentara] a produselor obtinute si prelucrate; 6. Responsabilitatea pentru accesul la pia, la apa i a produsele agricole traditionale.

Discutia de baza in timpul mesei rotunde s-a axat pe un set de principii, responsabilitati si drepturi ce trebue sa stea la baza elaborarii unei carte.

La nivel regional: 1. Definirea politicii, a cadrului legislativ (stabilire de ordonante, programe si proiecte menite sa stabileasca si sa mentina o agricultura stabila si sanatoasa 2. Stabilirea si mentinerea unui sistem de micro-creditare care sa poata fi pus la dispozitia familiilor; 3. Asigurarea securitatii la producia i prelucrarea produselor traditionale, sustinerea cooperarilor intercomunitare; 5. Pentru a stabili i personalul colii i facilitile cirrocumulus [coal gradini] 6. Oferirea de servicii de dezvoltare pentru agricultorii care obtin produse traditionale; 7. Pentru a oferi i un site web personal i listserv cu datele corespunztoare; 8. Efectuarea de sondaje anuale/bi-anuale urmarindu-se indicatorii relevani; 9. Stabilirea si sprijinirea initiativelor organizarii de festivaluri.

Discutia de baza in timpul mesei rotunde s-a axat pe un set de principii, responsabilitati si drepturi ce trebue sa stea la baza elaborarii unei carte.

La nivel national 1. Extinderea serviciilor si informaiilor legate de importanta si utilitatea promovarii produselor traditionale; 2. Asigurarea sigurantei alimentare [n domeniul sntii publice]; 3. Stabilitatea si meninerea pieelor publice; 4. Elaborarea de politici, planuri de reglementare i de supraveghere a modalitatii de utilizare a terenurilor, a apei si a produselor traditionale; 5. Accesul la faciliti regionale si nationale (cai de acces, universiti, zone verzi); 6. Sprijinirea cercetarii- care pune problemele alimentare si de sntate nainte de profit. 7. Stabilirea, meninerea i supraveghea procesul de prelucrare. 8. Stabilirea i meninerea unui spaiu verde corespunzator.

Prezentare sintetica targuri

1.Eveniment: Expo Agraria

Locatia : Cluj Napoca Perioada :6-10 mai 2009 Tip salon: Salon de produse traditionale Numar expozanti: 22 Tip de produse prezentate:Vinuri, branzeturi, produse din carne, produse de panificatie etc... Detalii manifestare: In cadrul ExpoAgraria a fost organizat un salon specific de produse traditionale cu sprijinul ONPTR de la Brasov.

Prezentare sintetica targuri

2. Eveniment: Noaptea muzeelor Locatia : Muzeul de Art Cluj-Napoca Perioada: 16-17 mai 2009
Tip salon: Salon de produse traditionale si ecologice Tinta :Eveniment dedicat artei gastronomice Numar expozanti: 37 Tip de produse prezentate: sarmale, balmo, plcinte, gulas, Friptur de Turda, brnzeturi, dulciuri; Detalii manifestare: Organizatorii evenimantului au fost Consiliul Judetean Cluj, Muzeul de Arta ClujNapoca, Centrul Cultural Francez, Fundatia pentru poezie Mircea Dinescu - Port Cultural Cetate, hotelul Opera Plaza, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie, Centrul Cultural Italian, precum si Ansamblul "Flauto Dolce" Cluj.

Prezentare sintetica targuri

3. Eveniment: Piata Verde Orgaizatori: Magazinul Cosul verde Locatia : Piata muzeului: Cluj Napoca Perioada: 18-20 mai 2009 Tip salon: Salon de produse traditionale si ecologice Numar expozanti:14 Participanti: Condor Mariana legume; Magy Maria legume; Cozma Alin si
Simona miere; Kepes Antal si Irina miere; Duma Eugen si Marinela ulei de floarea soarelui presat la rece; Molnar Csaba afumaturi; Molnar Ramona suc natural de mere; Rigo Ildi si Attila turta dulce; Slow Food Turda pliante, cununi de ceapa de la recordul mondial; Super Catering Turda au gatit gulyas la ceaun in curtea Universitatii.

Prezentare sintetica targuri

4. Eveniment : A doua editie Piata Verde Locatie: Piata Muzeului Cluj Napoca Perioada :1-6 iunie 2009 Tip salon: Salon de produse traditionale si ecologice Numar expozanti: 18 Detalii manifestare:
Aceasta a doua editie a avut ca tema atelierul viu, adica cei ce isi prezinta produsele sunt invitati sa povesteasca si sa-si arate mestesugul. Caracterul informativ, si de ce nu educativ totodata, are un rol deosebit de important la aceasta editie, mai ales ca in aceasta perioada au fost porezenti la Cluj Napoca vizitatori din intreaga tara si lume cu ocazia TIFF 2009. Astfel Piata Verde a dorit sa ofere pe langa interactiunea dintre fermier/ mestesugar si cel care cumpara - si istoria mestesugului produselor expuse la aceasta editie.

Prezentare sintetica targuri

5. Eveniment : A treia editie a Targului de produse traditionale Orgaizatori: Evenimentul a fost organizat de Slow Food Brasov, impreuna cu
partenerii sai Inside Communication, Primaria Brasov, Consiliul Local Brasov, Biblioteca Judeteana George Baritiu Brasov si Consiliul Judetean Brasov.

Locatia: curtea Bibliotecii Judetene Brasov Perioada 30-31 mai 2009 Produse: Cu ocazia acestei editii consumatorii au putut cumpara pastrav afumat
in cetina de Berivoi, magiun de Topoloveni (Arges), cremvursti de Codlea, gemuri de Saschiz (Mures), mozzarella de bivolita de Mesendorf, branza de burduf din Bran, suc de mere (HD), palinca de Zalau (SJ), mezeluri de Brasov, branzeturi de Rotbav, produse de carmangerie de Rupea, miere ecologica de Fersig (MM), mezeluri de Sercaia, jambon de Lapusel (MM), paine si taitei de Dragus si Fagaras, branza de capra din Hosman (SB), ulei de nuca presat la rece (HD), produse apicole de Salaj si placinta si strudel de casa.

Prezentare sintetica targuri

6. Eveniment : A patra editie a Targului de produse traditionale Orgaizatori: Evenimentul a fost organizat de Slow Food Brasov, impreuna cu partenerii sai (idem manifestare anterioara) Locatie: curtea Bibliotecii Judetene Brasov Perioada: 27 iunie 2009 Numar producatori : 23 Tip de produse: Gemuri de Saschiz (Mures); Mozzarella de bivolita de Mesendorf;
Branza de burduf din Bran; Suc de mere (HD); Palinca de Zalau (SJ); Mezeluri de Brasov; Branzeturi de Rotbav; Produse de carmangerie de Rupea; Miere ecologica de Fersig (MM); Mezeluri de Sercaia; Jambon de Lapusel (MM); Pine si taitei de Dragus si Fagaras; Branza de capra din Hosman (SB); Ulei de nuca presat la rece (HD); Produse apicole de Salaj; Placinta si strudel de casa; Magiun de Topoloveni (Arges); Cremvursti de Codlea

CONCLUZII GENERALE
Sondajul de opinie privind reacia consumatorului romn fa de produsele agriculturii tradiionale, permite o apreciere general a posibilitilor de valorificare a unei producii tradiionale.

Apreciem pozitiv faptul c i n lipsa unei activiti promoionale specifice (reclam, instrucie, promoie, etc.) produsele agricole tradiionale sunt acceptate i ateptate i de consumatorul romn, probabil n acelai spirit de conservare a speciei, care se manifest i la consumatorul occidental.

CONCLUZII GENERALE
Tipologia consumatorului romn se apropie foarte mult de tipul occidental. Fa de cele prezentate anterior, se constat c grupul chestionat face parte din populaia urban, locuiete la cas, marea majoritate au vrsta cuprins ntre 20-60 ani; -66,1% din cei chestionai au studii medii i 7,2% au studii superioare; -85% cumpr produse din piaa oraului, iar 6% cumpr rar i din supermagazine.

CONCLUZII GENERALE
Produsul tradiional a fost recunoscut de 78 de subieci (62,8%); - 29 chestionai (23,3%) l-au numit "produs natural"; - numai 5 (4%) nu au tiut . Sunt dispui s cumpere "produse tradiionale" (s plteasc mai mult): - 44 intervievai 35,4% din totalul chestionat (285); Pentru majoritatea participanilor "gustul" n ansamblul lui este criteriul de apreciere a produselor (46,8%), preul contnd n primul rnd pentru numai 10,5% din intervievai.

CONCLUZII GENERALE
n ordinea preferinelor, 60,5% din cei chestionai prefer produsele preambalate, fa de 39,5% n vrac. 50% din chestionai prefer s gseasc produsele n piee i nu n magazine (20%), iar 29% prefer sectoare de pia distincte, specializate pentru produse tradiionale. Din datele statistice oficiale, populaia urban reprezint 56%, din populaia Romniei. Raportat la populaia urban a rii, exist un potenial de 7.638.400 consumatori ocazionali de produse tradiionale.

CONCLUZII GENERALE
Admind proporiile existente n rile occidentale ntre consumatorii ocazionali i cei permaneni, se poate aprecia c la o proporie de 10% din populaia urban consumatorii permaneni de produse tradiionale n Romnia se situeaz n jurul cifrei de 1,2 mil locuitori care conform sondajului, cumpr produse tradiionale pentru consumul zilnic, nu pentru situaii speciale . O persoan consum zilnic ntre 0,45-0,55 kg produse proaspete i prelucrate (n echivalent proaspt), ceea ce ar reveni: 1,2 mil x 0,5 kg x 365 zile = 219.000 t produse tradiionale consum anual, care la un pre mediu de 4 lei/kg - reprezint o afacere de 876 milione lei/an.

CONCLUZII GENERALE
Condiiile care determin succesul comercial al unui program de produse tradiionale sunt: o activitate intens de promoie a produselor agriculturii tradiionale. informarea general i stimularea interesului consumatorului; garantarea continuitii ofertei pe tot parcursul anului; diversificarea produciei i creterea sortimentului de produse; ameliorarea permanent a calitii produselor i mai ales meninerea cu regularitate a acestei caliti i garantarea ei.

Preurile produselor tradiionale la productor s nu depeasc cu mai mult de 15 % produsele convenionale iar la desfacerea cu amnuntul cu mai mult de 35-40%.

CONCLUZII GENERALE - Masa rotunda

1. Sistemul de productie si procesare produse traditionale nu este reprezentat local, judetean si national la nivelul operatorilor. Dezbaterile s-au purtat pe zona organizarii unui departament de produse traditionale in cadrul Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica. Alegerea acestei structuri de producatori a avut la baza faptul ca pasul urmator in maniera logica pentru un producator de produse traditionale este certificarea fermei in agricultura ecologica. Certificarea unui produs traditional de catre un producator la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere istoric este doar o etapa prealabila certificarii produsului in agricultura ecologica.

Modalitatile juridice de infiintare vor fi analizate de catre fiecare operator in parte precum si de catre reprezentantii asociatiilor prezente. 2. Nu exista la ora actuala o abordare unitara in ceea ce priveste adoptarea unui set unic de principii si valori pentru operatorii care certifica produse traditionale. Astfel propunerea de carta prezentata este un prim pas in realizarea unui Cod de Bune Practici pentru productia, procesarea si distributia de produse traditionale. Acest Cod de Bune Practici trebuie conceput de o maniera sectoriala in asa fel incat sa raspunda exigentelor tehnice fiecarui sector agricol. Pentru stimularea acestui tip de produse s-a propus introducerea unor bune practice in grila de evaluare GAEC utilizata de A.P.I.A. pentru plata subventiilor pe produs sau suprafata. De asemenea s-a propus amendarea legislatiei specifice produselor traditionale prin introducerea unor caracteristici tehnice suplimentare in productia si procesarea unui produs traditional in functie de cele 3 regiuni istorice din Romania. Caracteristica de identitate locala si regionala a unui produs traditional este elementul central in constructia specificitatii si tipicitatii unui produs traditional.

Modalitatile juridice de infiintare vor fi analizate de catre fiecare operator in parte precum si de catre reprezentantii asociatiilor prezente. 4. In sistemul de invatamant superior nu exista un sistem de formare profesionala adaptat productiei si procesarii de produse traditionale O adresa a fost inainta USAMV Cluj Napoca in vederea initierii unui master specializat pe produse traditionale. De asemenea pozitii similare trebuie formulate catre alte institutii superioare de invatmant agricol. 5. La nivel de politici agricole MAPDR nu are un prevazut in bugetul actual un buget aferent pentru subventii stimulatorii pentru operatorii de produse traditionale. S-a propus conceperea unei pozitii comune a participantilor la masa rotunda prin formularea unei adrese ca sa fie inaintata conducerii MAPDR. De asemenea s-a format un grup de lucru pentru analizarea sistemului de sprijin financiar existent la nivelul Uniunii Europene pentru dezvoltarea produselor traditionale.

Modalitatile juridice de infiintare vor fi analizate de catre fiecare operator in parte precum si de catre reprezentantii asociatiilor prezente.

6. Sistemul de cercetare din Romania nu are definita o politica clara in ceea ce priveste tematica produselor traditionale. In acest context discutiile s-au purtat pe modalitatile concrete de concepere a unei Strategii Nationale de Cercetare pentru Produse Traditionale (SNCEPT) La nivelul Uniunii Europene tematica de studiere a tipologiei produselor traditionale este o tematica prioritara in cadrul proiectelor majore de cercetare (ex.FP7) motiv pentru care multe institutii de cercetare si de invatamant superior au preluat de multi ani aceasta abordare.

Va multumim pentru atentia acordata!