Sunteți pe pagina 1din 6

Androgin este un termen care provine din cuvintele greceti (andras, adic om) i (gyn, adic femeie) i se refer

er la un amestec de caracteristici feminine i masculine, adic un hermafrodit. ANDROGN ~ (~i, ~e) i substantival (despre fiine sau plante) Care are caractere specifice ambelor sexe; hermafrodit; bisexual. /<fr. Androgyne.(Dictionarul Explicativ al Limbii Romne) Androginul a fost vzut de-a lungul timpului n mai multe feluri. Uneori era o fiin cu dou pri, sau poate o zeitate. Alteori androginul era o idee ce reprezenta armonia sufletului naintea ncarnrii sau a naterii i organismul asexual dup moartea fizic. Fiind un subiect ambiguu, tema androginului a stat la baza multor discuii. Ideea apare n opera mai multor autori celebrii, precum Platon, sau n literatura romn Liviu Rebreanu. Androginul n credin Simbolul androginului apare n religiile lumii ncepnd deja din epoca de piatr, ns imaginea divinului feminin i masculin, unii ntr-o fiin, apare numai n nvturile nondualitii. Totui, n multe culturi apar zeiti androgine, care nu personific direct uniunea ntre masculin i feminin, ci abrog de tot diferenierea. Astfel, n majoritatea triburilor americanilor nativi, creatorul este vzut ca o fiin androgin. De exemplu la Abenaki, acesta se numete Tabalak. El creeaz fraii Gluskab si Malsunis din praful de pe minile sale. Amndoi primesc puterea de a crea o lume bun, ns numai Gluskab alege aceast cale, cel din urm cutnd rul. n mitologia Yoruba, care a pornit din Africa, ajungnd i n lumea nou (a fost baza mai multor religii moderne, cum ar fi Santeria), exist credina ntr-un zeu androgin al pcii, al puritii i al armoniei numit Olorun sau Printele Cerului. Androginul Huh este zeitatea eternitii n Egiptul Antic. Huh nseamn fr sfrit. Interesant este c n cazul acestei diviniti androgine i partea feminin poart un nume, Hauhet, ceea ce nu este altceva dect forma feminin a cuvntului huh. Androgini n cretinism Jakob Boehme prezint o viziune diferit de cea tipic cretin n legtur cu Geneza n cartea sa, Brbat i femeie n Dumnezeu i n Creaie. Geneza este aceeai, Boehme schimb, sau mai bine zis scrie povestea dinaintea Creaiei. Dup cum se poate citi i n Biblie, primul om a fost creat dup asemnarea lui Dumnezeu. Pentru a nelege acest lucru mai bine, autorul l descrie pe Dumnezeu. Dup percepia lui,

Dumnezeu are dou pri, una masculin - Dumnezeu Tatl i una feminin Dumnezeu Fiul. Din acest motiv i Adam este compus din dou flcri divine: cea arztoare, masculin (dreptatea neierttoare a lui Dumnezeu Tatl) i cea luminoas, feminin (iertarea adus de Dumnezeu Fiul). Boehme crede c Dumnezeu este ntr-un proces de revelaie, sau mai bine zis autorevelaie sau autocunoatere. Acesta este i motivul crerii lui Adam. Dup cderea din graie a lui Lucifer, Dumnezeu are nevoie de un nou conductor al ngerilor. Astfel se poate deduce c Adam era mai mult nger dect om (din punctul de vedere al omului, cum l cunoatem noi astzi). Dup Boehme, Adam este la nceput cstorit cu Sophia, nelepciunea lui Dumnezeu. Se formeaz astfel un echilibru perfect ntre flacr ca simbol al impulsivului i nelepciunea, deci calmul. n ciuda acestui echilibru perfect, Adam nu este la rndul lui perfect. n el apar dorine pentru cele materiale i ncetul cu ncetul n el slbete contiina divin. n absena acestei contiine, el adoarme. n timp ce el doarme, Dumnezeu o creeaz pe Eva, i astfel separ cele dou flcri ntr-o ultim ncercare de a restaura echilibrul. Din acest moment femininul si masculinul sunt definitiv desprite, i astfel apare riscul pctuirii. Dup cum se tie din Biblie, cei doi mnnc din fructul interzis. Astfel echilibrul dintre opoziii este distrus fr posibilitate de salvare. In loc de divina Sophia, Adam o are acum ca soie pe femeia comun, Eva. Procrearea ajunge pe primul loc; contiina divin scade n timp ce cea sexual crete. Un alt autor care s-a ocupat cu Geneza din perspectiv cretin a fost John Scottus Eringenia, care a dezvoltat ideeile Bisericii Greceti. El mparte Geneza n dou pri: prima creare, descris n Geneza 1, n care se desparte Dumnezeu de Pmnt i a doua creare, descris n Geneza 2-3, n care are loc a doua ruptur, cea ntre masculin i feminin. Termenul de "androgin", sensul cuvntului facnd referire la o fiinta unica, formata din doua parti - una feminina si alta masculina. n termeni de identitate, un androgin este o persoana care nu se ncadreaza in rolurile tipice feminine sau masculine ale societatii. Multi androgini se considera a fi, din punct de vedere mental, ntre barbat si femeie sau chiar complet fara gen. Un androgin poate fi atras de persoane apartinnd oricarui sex, desi multi se autodenumesc asexuati. Termeni precum bisexual, heterosexual si homosexual nu prea au sens pentru androgini, care nu se identifica de la bun nceput ca fiind barbati sau femei. Trasaturile androgine fie nu apartin nici unui gen, fie au niste aspecte care in mod obisnuit sunt atribuite genului opus. Androginia fiziologica are de-a face cu trasaturi fizice, fiind diferita de androginia comportamentala (care presupune anomalii personale si sociale n gen) si de androginia psihologica (care este legata de identitate). O cultura sau o relatie este androgina atunci cnd nu exista rigiditatea rolurilor sexuale, persoanele implicate avnd caracteristici si lund parte la activitati asociate in mod traditional cu sexul opus. De multe ori, cei care nu pot fi considerati cu adevarat androgini si adapteaza nfatisarea pentru a parea astfel. Acest gen de androginie poate fi ntlnita n moda

intr-o forma mai usoara care nu poate fi perceputa drept comportament transsexual: femeile poarta pantaloni, iar barbatii poarta fuste. Androginul n muzica Curentul glam aparut la nceputul anilor 1970 a fost reprezentat de artisti si de fani care au adoptat o imagine androgina, hedonista, aceasta mbinnd travestirea cu futurismul si afisnd totodata si o ambiguitate sexuala. Reprezentantii glam rock purtau un machiaj strident asortat hainelor care faceau referire la filmele SF si parului, care era de asemenea vopsit in culori ct mai vii si neconventionale. La acestea se adauga ncaltamintea cu toc sau cu talpa nalta. Alte stiluri muzicale care au mbratisat look-ul androgin sunt new wave-ul, rock-ul gotic, no wave-ul, precum si miscarea Visual Kei din Japonia. Printre cele mai faimoase exemple de androginie in muzica se numara David Bowie, Boy George si chiar Marilyn Manson, Bill Kaulitz (Tokio Hotel), Elly Jackson (La Roux) sau Brian Molko (Placebo). Ultimii ntaresc afirmatia conform careia stilul androgin este nca la moda in muzica moderna, chiar daca perioada glam a trecut. Motivele pentru care muzicienii adopta acest look variaza de la dorinta de a soca si pna la orientarea sexuala. Androginul n film Printre filmele care ilustreaza estetica glam rock, avnd in prim-plan personaje androgine, se numara "Velvet Goldmine" (1998) si "Breakfast on Pluto" (2005). "Velvet Goldmine" urmareste ascensiunea si apoi decaderea starului rock Brian Slade (Jonathan Rhys Meyers), a carui poveste o aflam prin intermediul reporterului Arthur Stuart (interpretat de Christian Bale). Epoca glam rock este surprinsa n cele mai mici detalii, de la extravagana fizica si pna la viaa presarata cu diferite explorari sexuale (homosexualitate si bisexualitate) si droguri. "Breakfast on Pluto" prezinta aventurile lui Patrick "Kitten" Braden (Cillian Murphy), un baiat orfan dintr-un orasel al Irlandei, care intr-o buna zi ia decizia de a deveni transvestit. Acesta reuseste sa-si pastreze optimismul si credina in ciuda ntmplarilor prin care trece. Personajele androgine sunt foarte des ntlnite n anime si manga, acestea aparnd de obicei sub forma unor superbi baiei feminini, cu o silueta frumoasa si de multe ori cu parul lung. Acetia sunt cunoscuti sub denumirea de "bishinen" si "biseinen". Androginul n literatura Tema androginului a fost abordata de mai multi scriitori celebri, dintre care ii amintim pe Liviu Rebreanu ("Adam si Eva"), Mircea Eliade ("Nunta n cer") sau Platon ("Banchetul"). n "Adam si Eva" de Liviu Rebreanu, regasim "mitul androginului" privit din perspectiva sufletelor pereche, a caror despartire are loc naintea primei nasteri. Cautnd echilibrul, sufletul ncearca regasirea jumatatii pierdute pe parcursul a sapte vieti. Echilibrul se restabileste in viata cu numarul sapte, cnd cele doua suflete pereche se regasesc, acest moment marcnd finalul vietii materiale. Mircea Eliade abordeaza mitul androginului in romanul sau "Nunta n cer": iubirea atinge perfeciunea atunci cnd sufletele pereche se regasesc, iar din contopirea lor rezulta fiina

primordiala, faptura unica. Datoria omului este aceea de a-si cauta jumatatea, marea dragoste si de a se pregati pentru aceasta ntlnire. Uniunea erotica dintre barbat si femeie nseamna deplinatate, desavrsire. Contopirea sufletelor n eternitate se face sub forma unei nuni n cer, astfel atingndu- se idealul erotic. n scrierea lui Platon, "Banchetul", este povestita o legenda care ilustreaza "mitul androginului". Initial, pamntul era populat de androgini, doua fiinte lipite spate n spate (o femeie si un barbat, doi barbai sau doua femei). Simtindu-se amenintati de puterea acestora, zeii ii separa. Atunci apare tristetea, dorul si chiar moartea. Vaznd acestea, zeii ajung n pericol de a ramne fara supusi. Din acest motiv este creat Eros, care aduce dragostea in rndul oamenilor, dndu-le astfel o ratiune de a trai: cautarea jumatatii pierdute. Puini nsa aveau norocul de a se regasi si a forma fiinta de altadata. Androginul n mitologie Privit din perspectiva mitologica, androginul este sinonim cu redobndirea paradisului, cu desavrsirea primordiala, cu uniunea dintre pamnt si rai. Mitul androginului are la baza cele doua forte primordiale - masculinul si femininul - reunite. Acest mit poate fi privit ca o alegorie reprezentnd erotismul, atractia sexuala dintre barbat si femeie. Androginul a fost uneori asociat cu ideea de armonie a sufletului existenta nainte de ncarnare si chiar dupa moartea fizica. Androginul ca simbol a fost prezent in religie nca din epoca de piatra, nsa nu neaparat sub forma unei fiinte rezultate din uniunea masculinului cu femininul. Zeitatea androgina este prezenta n diferite culturi, reprezentnd desavrsirea si facnd abstractie de diferentierea masculin - feminin. Divinitati androgine pot fi ntlnite in credintele diferitelor triburi din America (sub forma Creatorului) sau Africa (zeitate care simbolizeaza pacea, armonia, puritatea) si chiar n Egiptul Antic. Att in crestinism si iudaism, cat si in islamism apare androginul sub forma unui nger vazut ca fiinta asexuata. Mitul androginului poate fi regasit si n Cabala. Aici apare ideea desavrsirii umane prin intermediul uniunii conjugale, omul devenind astfel complet. n literatura hermetica, Piatra Filozofala apare sub forma unui androgin, unei fiinte bisexuate. Lasnd la o parte sensul atribuit androginiei in zilele noastre si dnd ascultare pentru o clipa mitului, vom realiza ca acesta nu este departe de adevar. Experienta iubirii aduce cu sine o serie de schimbari in ambii parteneri ai cuplului, schimbari care pot fi asociate androginiei: fiecare dintre cei doi mprumuta din calitatile sexului opus. Astfel, barbatul devine devotat, sensibil, atent, iar femeia devine protectoare, puternica si cu spirit de initiativa. De fapt, prin intermediul acestei trairi de iubire, cei doi ndragostiti si accepta mai usor partea masculina (femeile), respectiv cea feminina (barbatii) care exista deja in interiorul propriei fiine. mpreuna, cei doi iubii pot atinge absolutul, pot recrea la nivel spiritual acea fiina despre care se spune ca ar fi trait pe pamnt la nceputul lumii. Chiar daca aceasta experiena este una de scurta durata, intensitatea sa o face sa merite a fi traita. Ce este "androginia psihica"?

Teoria androginiei psihice trezete un interes neobinuit n lumea tiinific, are o popularitatea ce depete limitele psihologiei diferenelor de gen. Ideea despre om ca fiin ambigen se regsete nc din antichitate. S ne amintim de unul din dialogurile lui Platon, "Pir", unde este redat mitul despre androgini - oameni ce erau concomitent i brbai i femei. Ei au fost desprii de zei i sortii s-i caute mereu n via jumtatea. Un mit frumos i trist...Aceeai idee poate fi ntlnit i n operele lui Aristofan, i n miturile multor popoare. n zilele noastre, ea a fost confirmat de datele despre determinarea hormonal dubl a organismului uman, despre potenialul biologic al creierului, de alte date din endocrinologie i genetic. Dar care este esena androginiei psihice? Stereotipurile psihosexuale tradiionale poart un caracter dihotomic: brbatul este puternic, independent, agresiv, activ, raional; femeia, dimpotriv, dependent, emotiv, pasiv, supus, slab. Deci masculinitatea i feminitatea sunt prezentate ca un model de vase comunicante: cu ct sunt mai pronunate calitile masculine, cu att mai puin apar cele feminine i invers. n mod "normal", la brbat predomin masculinitatea, iar la femeie, feminitatea. n 1973, cercettoarea american M. Constantinopole, n urma aplicrii testelor de apartenen la un anumit gen, a remarcat c varietatea categoriei de atribute i comportamente masculine i feminine formeaz un singur continuum bipolar. Aceasta presupune c individul ocup un loc anumit de-a lungul dimensiunii ipotetice de masculinitate-feminitate. Majoritatea brbailor pot fi situai aproape de polul M (masculinitate), iar majoritatea femeilor de polul opus, F (feminitate). Concepia principial nou a fost formulat de Sandra Bem n lucrarea sa "The mesurement of psichological androgyny". Testul atribuiei psihosexuale construit de ea are drept baz reprezentarea despre masculinitate-feminitate ca dimensiuni independente, ortogonale ale personalitii. Personalitatea nu este descris ca fiind exclusiv masculin sau feminin, cu masculin-feminin concomitent. Deci masculinitatea-feminitatea sunt concepute drept faete diferite ale unui continuum unic, nu noiuni polare. Respondenii ambelor sexe, conform rezultatelor acestui test, sunt divizai n patru grupe: - masculini - indice nalt de masculinitate i indice mic de feminitate; - feminini - indice nalt de feminitate i indice mic de masculinitate;

- nedifereniai - ambii indici sunt mici; - androgini - ambii indici sunt nali. Deci dou sexe biologice ofer opt tipuri psihosexuale. Profesorul german G. Ammon consider androginia drept o integrare multipl a emotivitii i fanteziei feminine cu activitatea i raionamentul masculine. Androginia subliniaz el - nu este lupta pentru egalitatea femeilor cu brbaii n lumea masculin, ci o emancipare multipl a ambelor sexe. n sens filosofic, principiul androginiei este tratat de G. Ammon ca refuz al dualitii "femeie-brbat", "feminin-masculin", iar n sens mai larg drept refuz al dualitii "prieten/duman". Putem fi de acord sau nu cu o asemenea extrapolare, dar lucrrile Sandrei Bem au constituit un puternic impuls pentru studierea androginiei psihice. Majoritatea psihologilor recunosc azi aceast concepie, efectund unele cercetri n acest sens. Conform datelor lor, androginia coreleaz pozitiv cu plasticitatea i creativitatea mai nalt a gndirii, cu anxietatea social mai mic, avnd un grad mai nalt de dezvoltare i funcionare a propriului "EU". A rezultat c respondenii androgini testai (testul Eysenck) sunt, de regul, extroveri, cu un grad mic de nevrotism i psihotism. Cercettorul rus I.S. Kon, lund n considerare aceste date, conchide c persoanele androgine coreleaz pozitiv cu adaptabilitatea social, n timp ce brbaii cu o masculinitate nalt i femeile cu o feminitate nalt sunt afectai de stresul social.