Testament– de T. Arghezi Prof. Monica Orasteanu, C. N.

Tudor Vladimirescu

 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat, apartinand lui Tudor
Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare
tematică;
– comentarea a două idei/imagini relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat

Structura eseu
Testament
de Tudor Arghezi

 Introducere

 Tudor Arghezi (1880-1967) - poet, prozator, publicist

 Poezia TESTAMENT ce deschide volumul de debut ”Cuvinte potrivite” (1927)este arta poetică ce a fost
considerată un manifest literar / poezie programatica care sintetizează ideile din întregul volum

I. Evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

 Precizarea perioadei, a curentului cultural/literar, a orientării tematice –

Mentionarea MODERNISMULUI + caracteristici

 Modernismul este un curent literar ce apare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea ca reacție împotriva tuturor
curentelor literare anterioare și își propune să reformeze arta.
 Poezia „Testament” se încadrează în curentul modernism, deoarece întrunește numeroase trăsături ale acestuia,
precum:
- Preocuparea poetului de a exprima conceptia despre poeziei si rolulul poetului in lume(arta poetica)
- interesul față de creație și îmbinare categoriilor estetice, precum frumosul și urâtul, sublimul și grotescul
(estetica urâtului)
- diversitate tematica
- ambiguitatea si expresivitatea limbajului,
- inovația la nivel prozodic.
- îmbinarea registrelor de limbaj, precum cel colocvial, arhaic, neologic,

 Evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului

1. O primă trăsătură a modernismului prezenta în poezie este preferinta pentru anumite specii literare,
discursul acesta liric fiind o arta poetica.

 ”Testament” este o artă poetică, deoarece autorul își exprimă propriile convingeri despre
 arta literară
 misiunea poetului in lume
 rolul poeziei
 relația creatorului cu propria creatie.

1|Page
Testament– de T. Arghezi Prof. Monica Orasteanu, C. N. Tudor Vladimirescu

 artă poetică modernă deoarece nu se limitează să vorbească doar despre rolul poetului şi al poeziei, ci tratează şi
problema limbajului, a transfigurării socialului în estetic (estetica urâtului), a raportului dintre inspiraţie şi tehnica
poetică
 rolul poeziei
- Ideea poetica este construita pe baza metaforei simbol – “cartea” (motivul central)
- în concepție argheziană, arta trebuie să reflecte realitatea vieții înaintașilor asupriți
- martor al suferinţei poporului, martor al istoriei naţionale
- dovadă a efortului creator al autorului (arta = mestesug + inspiratie)
 rolul poetului
- acesta este surprins în ipostaza de meşteşugar, artizan,
- îşi caută sursele de inspiraţie şi mijloacele artistice, transformând socialul în estetic: „am ivit cuvinte
potrivite”, „frământate mii de săptămâni, / Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane. / Făcui din zdrenţe muguri şi coroane. /
Veninul strâns l-am preschimbat în miere.” etc.

2. O alta trăsătură a modernismului prezenta în poezie este data de utilizarea esteticii urâtului.
 Expresivitatea limbajului -= estetică a urâtului, pe care Arghezi a preluat-o de la poetul francez Charles
Baudelaire, autorul volumului Florile răului ( Les fleurs du mal)
 Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent daca este frumos sau urat poate constitui material poetic
 Artistul ridica la valoare artistica cuvinte aflate la periferia limbii
 Ideea se regăseşte în versurile: „Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.”
 In ceea ce priveste originalitatea discursului, Hugo Friedrich remarca ca la Arghezi, ”cuvintele, care provin din
cele mai indepartate domenii, sunt electrizate liric” (capata semnificatii neobisnuite)
 Rolul poetului este de a “potrivi” cuvintele, spărgând, astfel, tiparele obisnuite.
 Poetul declara în articolul Ars poetica: “Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte
care te asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoare, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal”.

II. Comentarea a două idei/imagini relevante pentru tema textului narativ studiat

 Precizarea temei textului narativ studiat

 Tema poeziei o reprezinta creatia literara obtinuta prin truda si inspiratie, lasata drept mostenire unui

fiu spiritual.
 Comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului;

1. O secvenţă poetica relevantă pentru tema este prima strofă, incipitul

 întrega existenţă a poetului se reduce la opera sa şi numele său pe care le lasă moştenire.
 Formula de adresare "fiule", semnifică un potenţial cititor,
 poetul se identifica în mod simbolic, cu un tată, cu un mentor al generaţiilor următoare.

2|Page
Testament– de T. Arghezi Prof. Monica Orasteanu, C. N. Tudor Vladimirescu

 Conditia poetului este concentrate in versul ”decât un nume adunat pe o carte”

 poezia apare ca „bun” spiritual şi peren.
 o creaţie despre suferinţele strămoşilor redate prin metafora „seara răzvătită care vine / De la străbunii mei până
la tine”.
 Procesul de creaţie este descris ca un drum dificil, asemănător cu drumul parcurs de înaintaşi în trecut: „Prin râpi
şi gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci.”
 cartea = treapta in desavarsirea spiritual / evolutia intelectuala

2. O altă secvenţă relevantă pentru tema poeziei este strofa a treia

 Ideea esenţială a acestei secvenţe este transformarea elementelor concrete, care reprezintă socialul, în
elemente estetice.
 Realitatea materială capătă prin intermediul poetului valoare spirituală.
 Ipostaza poetului ca meşteşugar este subliniată prin intermediul verbelor la persoana I („am ivit”, „am
prefăcut”, „am preschimbat”) şi al elementelor de opoziţie.
 Efortul creativ este redat prin intermediul elementelor aflate în opoziţie, „sapa”, „brazda”, care reprezintă munca
fizică a ţăranilor, şi „condei”, „călimară” care descriu munca intelectuală a poetului.
 Uneltele folosite pentru a lucra pământul se transformă în unelte de scris, munca de creaţie este asemănată cu
munca plugarilor care modelau pământul: „Ca să schimbăm, acum, întâia oară, / Sapa-n condei şi brazda-n
călomară.”
 În continuare se conturează imaginea poetului ca născocitor, care transformă limbajul ţăranilor: „graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite” în limbaj poetic: „am ivit cuvinte potrivite”.
 La Arghezi, poezia nu este inspiraţie ci meşteşug, efort creativ care are în centru problema limbajului poetic (idee
specifică modernismului).
 Meşteşugul poetic presupune însă un efort, redat prin intermediul paralelismului cu munca fizică a
strămoşilor: „Sudoarea muncii sutelor de ani / [...] Şi, frământate mii de săptămâni, / Le-am prefăcut în versuri şi
icoane. / [...] Veninul strâns l-am preschimbat în miere.”
 Socialul este transformat în estetic prin trecerea elementelor care ţin de durerea şi suferinţele strămoşilor în
elemente ale creaţiei poetice: îndemnurile pentru vite sunt transformate în „cuvinte potrivite”, „veninul strâns” în
sufletul ţăranilor se metamorfozează în miere, păstrând însă forţa lui socială („Veninul strâns l-am preschimbat în
miere / Lăsând întreagă dulcea lui putere.”).
 Din „zdrenţe”, „venin”, „ocară”, şi mai târziu, „bube, mucegaiuri şi noroi” se hrăneşte şi capătă o formă lumea
poeziei: „leagăne” devin simbol pentru linişte şi detaşare, „icoane” se referă la partea spirituală a
creaţiei, „muguri” sunt semnele vitalităţii cuvinteleor uitate, „miere” reprezintă valoarea artistică a limbajului
poetic şi „frumuseţi şi preţuri noi” care descriu originalitatea poeziei ca efect al transfigurării socialului.

III. Analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție şi de limbaj semnificative pentru textul narativ
studiat

 Analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia

3|Page
 Testament– de T. Arghezi Prof. Monica Orasteanu, C. N. Tudor Vladimirescu

1. Un element de compoziție semnificativ pentru particularitățile de construcție a textului poetic este titlul, întrucît,
elementul paratextual reprezintă o cheie de interpretare a textului și oferă un orizont de așteptare lectorului.

 Titlul, element paratextual,

 - în sens propriu/denotativ reprezintă un act juridic ce exprimă dorințele unei persoane ce vor fi
indeplinite după moarte, în special cele legate de averea sa.
 - în sens conotativ, cu trimiteri la Vechiul si Noul Testament, in care sunt concentrate invataturile
proorocilor si apostolilor adresate omenirii.
 creatia argheziana devine o moștenire spirituala lăsată urmașilor-cititori sau viitori truditori ai condeiului
 Așadar, titlul reprezintă un punct important de reper pentru construcția discursului liric, anticipând rolul
poeziei si al poetului și, totodată, caracterul de artă poetică.
2. Alte elemente relevante pentru construcția textului poetic sunt lirismul subiectiv si structura poeziei.

 Eul liric îşi transmite în mod direct atitudinile, fapt subliniat şi de mărcile lingvistice ale subiectivităţii, cum ar
fi - pronumele personale:„eu”, „mine”,
- adjectivele pronominale posesive: „mei”, „mea”, „noastră”
- verbele la persoana I: „am ivit”, „am prefăcut”, „făcui”, „am preschimbat”, „am luat”, „am
 monolog/discurs liric adresat direct unor urmași spirituali numiți prin vocativul „fiule”.
 este accentuata - relatia stransa stabilita intre persoanele implicate in actul creatiei: autor / receptor;
 Poezia este structurată în cinci strofe care au un număr inegal de versuri, trasatura a poeziei moderniste
 trei secvente poetice.
- Prima secvență (strofele I și II) sugerează legătura dintre generații: străbuni, poet și cititorii – urmași.
- Secvența a doua (strofele III și IV) redă rolul estetic și social al poeziei.
- A treia secvență poetică (ultima strofă) reprezintă definirea operei artistice, ce se naste prin contopirea
dintre har și trudă.
 Strofele sunt construite în jurul elementului central, metafora „carte” (care reprezitnă astfel şi un element de
recurenţă).
 Termenul are în fiecare strofă o altă semnificaţie:
- acumulare spirituală ca operă: „un nume adunat pe-o carte”,
- „treaptă”, legătură spirituală între strămoşi şi urmaşi: „Cartea mea-i fiule, o treaptă”,
- carte de căpătâi pentru istoria unui popor: „Ea e hrisovul vostru cel dintâi”,
- dovadă a efortului creator al autorului: „Eu am ivit cuvinte potrivite”, „Slova de foc şi slova făurită”,
- martor al suferinţei poporului, martor al istoriei naţionale: „Durerea noastră surdă şi amară / O grămădii pe-o
singură vioară.”

 Concluzie
Testament este o artă poetică modernă care conţine numeroase elemente specifice curentului
literar modern: poezia se află într-o continuă căutare a limbajului care să exprime cel mai bine frământările
eului liric, introduce elemente care ţin de estetica urâtului, încalcă convenţiile prozodice (strofele au un

4|Page
Testament– de T. Arghezi Prof. Monica Orasteanu, C. N. Tudor Vladimirescu

număr variabil de versuri), limbajul este caracterizat prin ambiguitate şi expresivitate, cuvintele capătă noi
semnificaţii şi sunt alese din toate registrele stilistice (termeni argotici, neologisme, arhaisme, regionalisme,
cuvinte banale: „bube, mucegaiuri şi noroi”, „slova de foc” etc), rolul poetului este de a potrivi aceste
cuvinte pentru a-şi transmite mesajul poetic

5|Page