Lucrare de diploma

Îngrijirea bolnavului cu Accident Vascular

Cerebral

Examenul de absolvire a scolii postliceale sanitare

Calificarea profesionala : Asistent medical generalist

Îndrumator Absolvent

Promotia 2011

1
Cuprins

CAP. I. Argument....……………….....……............................................3
CAP. II. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral.......….4
Obiectivul 1
Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale.N.C…………........….4

Obiectivul 2
Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral…..….....….7
Obiectivul 3
Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu A.V.C.
Fisa tehnica nr. 1: Comunicarea terapeutica……….……........….....14

Fisa tehnica nr. 2: Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat, adinamic

pentru prevenirea aparitiei escarelor ………..………………..……...15
Fisa tehnica nr. 3: Alimentatia pasiva…………….............................18
Obiectivul 4
Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavuluicu
A.V.C...................................................……….…………20
Fisa tehnica nr. 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian prin punctie
lombara ........…………………….…..............................................…....21
Fisa tehnica nr. 5: Electroencefalograma........…………………………………..…..
….......23
Fisa tehnica nr. 6: Tomografia computerizata.………………....…....24
Obiectivul 5
Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C………………….….... 26
Obiectivul 6
Educatia pentru sanatate la un pacient cu A.V.C.…………..............76
Bibliografie……………………………...…………………………….........77

2
CAP. I. Argument

Accidentul vascular cerebral reprezinta suma afectiunilor determinate de leziuni

ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral , urmare a afectarii primare
sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice
pentru un pacient cu accident vascular cerebral.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral si
de care trebuie sa tina seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:
-cefalee, tulburari de deglutitie, afazie, HTA, febra, tuse uscata, voma, hemipareza
usoara, constipatie, insomnie, agitatie.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C.
2. Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral:
Definitie; Clasificare; Etiologie; Simptomatologie.
3. Rolul autonom al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu
A.V.C.
4. Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C.
5. Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C.
6. Educatia pentru sanatate la un pacient cu A.V.C.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la baza urmatoarele competente
profesionale:
1. Indentificarea si numirea modificarilor observate la inspectia generala;
2. Pregatirea pacientului pentru tehnici si investigatii;
3. Monitorizarea evolutiei bolnavului;
4. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite în planul de îngrijire;
5. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate în exploatarea imagistica;
6. Identificarea tulburarilor de alimentatie;
7. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la
pacientii cu afectiuni dermatologice;
8. Analizarea semnelor si simptomelor specifice afectiunilor neurologice;
9. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la
pacientii cu afectiuni neurologice;
10. Aplicarea interventiilor proprii si delegate specifice bolilor neurologice;
11. Analizarea semnelor si simptomelor specifice urgentelor;
12. Planificarea actiunii de educatie pentru sanatate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienti cu A.V.C. s-a finalizat prin analiza unui
caz cu A.V.C., hemipareza stânga – caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza
interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor
14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu A.V.C. respectând
obiectivele generale ale proiectului. În plan au fost evidentiate problemele de dependenta,

3
obievtivele de îngrijire, interventiile autonome si delegate aplicate precum si evaluarea
interventiilor aplicate.

CAP. II.iÎngrijirea bolnavului cu A.V.C.

OBIECTIVUL 1

Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C.

Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior si coordoneaza

unitar activitatea celorlalte aparate si sisteme.
Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt:
-Maduva spinarii.
-Trunchiul cerebral.
-Cerebelul.
-Diencefalul.
-Emisferele cerebrale.
Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal,
format din trei membrane:
-Piamater.
-Arahnoida.
-Duramater.
Sistemul nervos, desi unitar, este subîmpartit în doua parti:
I. Sistemul nervos de relatie
II. Sistemul nervos vegetative

I. Sistemul nervos de relatie este format din:

4
 Sistemul nervos central – reprezentat de mielencefal, metencefal, mezencefal,
diencefal, telencefal.
Sistemul nervos periferic – reprezentat prin nervii cranieni si nervii spinali
(rahidieni).

II. Sistemul nervos vegetativ este format din:

Sistemul nervos simpatic
Sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervosi vegetativi sunt grupati distinct la nivelul sistemului central si
coordoneaza activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii.
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos
central. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferica si legate în partea
bazala prin formatiuni de substanta alba:

VASCULARIZATIA CEREBRALA

- Corpul calos.

- Trigonul cerebral.
- Comisura alba anterioara.
- Comisura alba posterioara.
Fiecare emisfera cerebrala are trei fete:
- Convexa externa.
- Mediala interna.
- Bazala.

Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri, unele adânci care
delimiteaza lobi ( frontal, parietal, temporal, occipital), altele superficiale care

5
delimiteaza girusuri sau circumvolutii cerebrale ( precentral, postcentral, hipocampic
etc.).
Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substata cenusie dispusa la
suprafata formând scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de
asociatie, comisurale si de proiectie.

Fiziologia emisferelor cerebrale

Rolul specific al creierului este de a prelucra informatia. Informatia patrunde în
sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este transmisa la scoarta, în ariile
senzitive specifice.
Aceste informatii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de alti
analizatori, precum si cu ariile asociative cu cele culese de alti analizatori, precum si
datele din memorie. Pe baza sintezei complexe este elaborata starea de consiinta, sunt
luate deciziile volitionale si automate.
Scoarta cerebrala, cel mai recent aparuta filogenetic, îndeplineste trei categorii de
functii:
- Functii senzitive.
- Functii asociative.
- Functii motorii.
Pe baza acestor functii, se nasc procesele psihice caracteristice fiintei umane:
cognitive, afective, volitive. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplineste trei
categorii de roluri:

A – lobi cerebrali
B – ganglioni bazali
C – talamus
D – punte
E – cerebel

Cele mai comune localizari ale A.V.C.

6
 Rolul de centru cortical
La om simtul olfactiv are si o componenta emotionala cu efect stimulator sau
inhibitor. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare distanta atât partenerul de sex
si adversarul, prada si dusmanul.

Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual.

Reprezinta un ansamblu de activitati psihice, somatice si vegetative desfasurate în

vederea satisfacerii unor necesitati primare ale organismului- alimentarea, hidratarea,
functia sexuala, stapânirea unui teritoriu, obtinerea libertatii.
La baza actelor de comportament se afla un proces nervos complex numit
motivatie sau impuls.
Nu exista activitate umana fara un proces motivational.
Însusi procesul de invatare si memorizare are la baza motivatia.

Rolul în procesele psihice afective.

Procesele fizilogice complexe care genereaza aceste stari au la baza o serie de

circuite functionale pe care sistemul limbic le realizeaza cu hipotalamusul, formatia
reticulara a triunghiului cerebral, ariile corticale asociative.
Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele reflexe conditionate
simple. Este dificil si eronat sa localizam functiile cele mai înalte ale creierului. Nu exista
centri ai gândurilor sau ai vointei , nu exista centru al învataturii sau memoriei, nu exista
un centru anatomic precis al constiintei.

Procesele nervoase de nivel superior, care au trecut granita fiziologiei spre

psihologie, nu pot fi întelese si studiate cu metodele curente ale fiziologiei experimentale.
Din analiza vietii psihice umane se disting trei compartimente psiho - fiziologice:
- Compartimentul cognitiv – de cunoastere.
- Compartimentul volitiv – decizional.
- Compartimentul afectiv.

7
OBIECTIVUL 2

Prezentarea generala a Accidentului vascular cerebral

A. Definitie
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central
determinate de modificari circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea
mobilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tutlburari de echilibru senzitiv-senzoriale
si de limbaj.
Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o artera) care
furnizeaza sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocata de un cheag
sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri în
câteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a
creierului nu mai poate functiona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC
este necesar un tratament de urgenta, exact ca si în cazurile de infarct miocardic. În cazul
în care tratamentul medical este început cât mai curând dupa aparitia simptomelor , cu
atât mai putine cellule nervoase vor fi afectate permanent.

[Link]
1. Hemoragii intracraniene:
a) Hemoragia cerebrala propriu – zisa – revarsat sangvin difuz în tesutul cerebral.
b) Hematomul intracerebral – colectie sangvina bine delimitata localizata în
substanta alba
c) Hemoragie subarahnoidiana – produsa prin ruptura vasculara
Hemoragia cerebrala este un accident vascular care se instaleaza pe ruperea sau
fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. Sunt mai putin frecvente decât
trombotice si apar mai ales la barbati. Cauzele hemoragiei sunt constituite de
hipertensiunea arteriala si arteriscleroza. Mai rar poate sa aiba loc ruperea unui anevrism
cerebral în boli de sânge, eclampsie ,alcoolism.
8
 2. Encefalopatia hipertensiva
(Reprezinta o afectiune rara care însoteste hipertensiunea cronica. Leziunea
fundamentala o reprezinta edemul cerebral care este difuz interesând în deosebi substanta
cenusie.)

4. Tromboflebitele cerebrale
(Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar în cursul unor
infectii locale sau generale.)

C .Etiologie

Arteroscleroza.
Hipertensiunea arteriala.
Cardiopatii emboligene:
- cardiopatia valvulara
- fibrilatia arteriala
- infarctul de miocard
- cardiopatia ischemica
Traumatisme craniene.
Malformatii vasculare.
Endocardita
Alte cauze:
- etilism acut
- diabet zaharat
- intoxicatii acute
- tumori cerebrale
- sindroame hemoragice.
AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blocheaza circulatia
sagvina a [Link] de sânge se poate dezvolta într-o artera îngustata care iriga
creierul sau poate ajunge an arterele din circulatia cerebrala dupa ce amigrat de la nivelul

9
inimii sau din orice regiune a organismului.

Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determina afectarea circulatei sangvine normale, cum ar fi :
- Rigidizarea peretilor arterelor (arteroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea
arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al clesterolului sangvin.
- Fibrilatia atriala sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate).
- Anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardica artificiala, o
valva cardiaca reparata, o boala cardica valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau
stenoza( ingustarea )orificiului valvular.
- Infectia valvelor cardiace( endocardita)
- Infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea)de asemenea poate sa
cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la
scaderea circulatiei sangvine la nivelul creieirului, ea poate fi determinata de o îngustare
sau o afectare a arterelor , de infarctul miocardic, de o pierdere masiva desânge sau de o
infectie severa.
Unele infectii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi
angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea
unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular
cerebral.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul
creierului(numita hemoragie intracerebrala) sau în spatiul din jurul creierului (numita
hemoragie subarahnoidiana). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei
vaolri crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spatiul din jurul
creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta
care nu a fost tinuta sub control. Alte cause de AVC hemoragic, mai putin frecvente,
sunt:
- Inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea în sifilis sau tuberculoza.
10
 - Tulburari de coagulabilitate a sângelui, precum hemofilia.
- Leziuni ale capului sau gâtului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni.
- Iragierea terapeutica pentru cancere ale gâtului sau creierului.
- Angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

D. Simptomatologia medicala

[Link]. Hemiplegia - paralizia unei jumatati a corpului:

- hemipareza
- hemiparestezii
1. Cefalee intensa
2. Tulburari senzitive
- arsuri
- senzatii de cald , rece
- furnicaturi
3. Tulburari senzoriale
a) Tulburari oculare
- scaderea acuitatii vizuale
- diplopie
- pierderea mono sau bioculara a vederii
b) Tulburari gustative
- pierderea senzatiei gustative
- tulburari olfactive
- pierderea mirosului
c) Tulburari acustice
- hipoacuzie
- surditate
- tulburari tactile
- hipoestezie
- hiperestezie
- ischemia cerebrala prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri
sau de vârsta mijlocie cu valvulopatii reumatice în fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa
traumatisme , dupa operatii.

2. Hematomul intercerebral primar :

1. Debut brusc cu aparitia hemiplegiei
- hemipareza
- hemiparestezii
- tulburari de sensibilitate
2. Se dezvolta sindromul de hipertensiune intracraniana cu
- cefalee
- varsaturi
- staza papilara
3. Bolnavul are uneori stari de agitatie sau intra în coma

3. În hemoragia cerebrala se observa :

11
1. Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei.
2. Cefalee violenta unilaterala
3. Ameteli care preced coma
4. Coma profunda
5. Tulburari vegetative: greturi , varsaturi, tahicardie, respiratie stertoroasa, facies
vulturos, transpiratie profunda.

Se descriu trei faze evolutive:

a) Faza comatoasa
Aspect general:
- Fata congestionata
- Capul si globii oculari deviati de partea hemiplegiei, daca focarul cerebral este
iritativ
- Anizoconie- pupila midriatica de partea hemipleziei
- Respiratie stertoroasa si dispnee Cheyne – Stoks

Examen neurologic
- sensibilitate alterata
- mobilitate , tonus muscular disparute
- reflexe – Ahun- Babinski pozitiv de partea hemiplegiei.
- reflexe osteotendinoase disparute
- pupile dilatate la lumina
Alte semne clinice
- Hipertermie 39º- 40ºC
- Lichid cefalo- rahidian hemoragic hipertensiv.
- Tensiunea arteriala poate fi marita.
b) Faza de hemiplegie flasca
În circa 30% din cazuri tabloul clinic se amelioreaza bolnavul iese din coma
ramânând cu hemiplegie flasca.
c) Faza de hemiplegie spastica
Apare la 1-2 luni de la debut .

4. Hemoragia subarahnoidiana
1) Debutul supraacut este rar si se caracterizeza prin:
- coma profunda
- crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii - rigiditati în
extensiune).
2) Debutul acut este forma cea mai frecventa si se caracterizeaza prin:
- cefalee acuta urmata de instalarea comei
- coma superficiala 1-2 zile

3) Sindromul meningean se caracterizeaza prin:

- varsaturi
- cefalee
- fotofobie
12
 - redoarea cefei
- semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la încercarea
de ridicare a trunchiului în pozitia sezând.)
- semnul Brudzinski (flectarea puternica la un membru inferior, a gambei pe
coapsa si a coapsei pe bazin determina în mod reflex o miscare similara a membrului
opus)

4) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin:

- cefalee progresiva
- sindrom meningean discret

Tablou clinic general

- Sindrom meningean
- Tulburari de reflexe
- Reflexe osteotendinoase vii
- Babinski present

Alte semne clinice:

- modoficari oculare
- anizocoree
- edem
- staza papilara.
- pareze
- paralizii ale nervilor oculomotorii

5. Encefalopatia hipertensiva

Tablou clinic general

- Cefalee intensa si crize cefalice violente cu caracter pulsatil si localizare
occipitala sau frontala insotita de greturi sau varsaturi
- Tulburari vizuale:
- vedere în ceata
- ambliopie
- Crize epileptice
- Modificari ale fondului de ochi- edem papilar .
- Modificari ale lichidului cefalo- rahidian- cresterea presiunii lichidului cefalorahidian
- Modificari ale electroenfefalogramei.

6. Tromboflebite cerebrale
Tablou clinic general
- Sindrom infectios
- febra 37,5º-38ºC
- viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta
- leucocitoza
- Sindrom de hipertensiune intracraniana
- cefalee intensa, persistenta
13
- varsaturi
- staza papilara
- edem
- Sindrom motor
- crize convulsive localizate, generalizate.
- Fenomene deficitare motorii.
- Tulburari psihice
- stari confuze
- agitatie psihomotorie

OBIECTIVUL 3
Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A.V.C.
Fisa tehnica nr. 1: Comunicarea terapeutica
Aceasta este un act planificat, deliberat si profesionist, o componenta a relatiilor
interpersonale asistenta – pacient si se realizeaza prin tehnici de comunicare verbale si
nonverbale.

OBIECTIVELE PROCEDURII:

- Stabilirea unei relatii umane pozitive, care sa permita atingerea obiectivelor de

Îngrijire

CONDITII pentru o comunicare eficace:

- Sa se tina cont de factorii fiziologici si socio–culturali, care pot influenta
comunicarea.
- Asigurarea unui confort psihic si fizic al pacientului.
- Câstigarea încrederii pacientului.
- Respecterea pacientului.
- Mesajul transmis trebuie sa fie scurt si clar.
- Vocabularul utilizat sa fie pe întelesul pacientului.
- Debitul verbal sa fie potrivit si tonul adecvat.
- Intonatia sa nu fie influentata de emotiile sau de oboseala asistentei.
- Sa fie ales momentul potrivit.
- Mimica, gesturile sa accentueze cuvântul, sa-l clarifice sau sa ilustreze ideea.
- Sa se manifeste solicitidine fata de pacient.
- Atingerea pacientului (de exemplu prinderea mâinii unui pacient trist sau cu
dureri) sa fie utilizata în masura în care acesta întelege bine semnificatia si o
accepta ca pe un mesaj de încurajare, tandrete, sustinere afectiva.

EFECTUAREA PROCEDURII:

Ascultarea activa: asistenta îsi mobilizeaza întreaga atentie pentru a întelege

mesajul pacientului, respectând urmatoarele reguli:
14
 - sta în fata pacientului când vorbeste
- îl priveste în ochi, pentru a-i demonstra dorinta de a-l asculta
- adopta o atitudine decontractata
- nu face miscari care ar putea sa distraga interlocutorul
- îl aproba când spune lucruri importante.
Acceptarea: este vointa de a asculta mesajul unei persoane, fara a manifesta
îndoiala sau dezgust, chiar daca sunt divergente de idei, dupa cum urmeaza:
- asistenta va manifesta toleranta fata de pacient
- îl va asculta fara sa-l întrerupa
- îi va da o retroactiune verbala, pentru a arata ca întelege ce-i spune
- se va asigura ca mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale
Întrebarile: sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul unei interactiuni
verbale dupa urmatoarele reguli:
- vor fi legate de subiectul discutat
- vor fi puse într-o ordine logica
- asistenta va fi atenta sa epuizeze un subiect înainte de a trece la altul
- asistenta va alege întrebarile în functie de raspunsul pacientului
Parafraza: redarea mesajului pacientului în cuvintele ei, pentru a se asigura de
întelegerea lui corecta.
Clarificarea: când intervine o neîntelegere, asistenta poate întrerupe discutia,
pentru a clarifica sensul mesajului
Focalizarea: centrarea mesajului pe o anumita problema de sanatate, astfel:
- asistenta va ajuta pacientul sa nu descrie în termeni vagi problemele sale

Informarea pacientului:
- informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul oportun
- vor fi transmise într-o maniera favorabila de comunicare cu pacientul
- nu se vor divulga date pe care medicul doreste sa nu le cunoasca pacientul
Linistea: va permite asistentei si pacientului sa-si organizeze gândurile
- asistenta care asigura linistea în comunicarea cu pacientul dovedeste ca este gata
sa asculte cu rabdare
Recapitularea: este o revizuire a principalelor idei discutate
- asistenta începe o discutie rezumând-o pe precedenta pentru a ajuta pacientul
sa-si aminteasca subiectele abordate

STILURI DE COMUNICARE INEFICACE:

Ati spune parerea: are urmatoarele consecinte:
- inhiba personalitatea pacientului
- întârzie rezolvarea problemei
- nu-i da pacientului posibilitatea de a lua decizii
A da asigurari false:
- împiedica avansarea comunicarii
A adopta o atitudine de aparare:
- a raspunde criticilor printr-o atitudine defensiva înseamna a-i nega dreptul
pacientului la parerile proprii
A manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv:
15
 - o aprobare excesiva presupune ca acesta este singurul lucru acceptabil
- o dezaprobare excesiva poate face pacientul sa se simta respins si sa evite
interactiunea
A generaliza prin stereotipii:
- orice persoana este unica si o generalizare ar nega aceasta unicitate
A schimba subiectul:
- este o impolitete
- împiedica comunicarea terapeutica sa progreseze
- pacientul îsi pierde firul ideilor si spontaneitatea
- mesajul poate deveni confuz.

Fisa tehnica nr. 2: Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat, adinamic

OBIECTIVELE PROCEDURII:
- Prevenirea complicatiilor (escare, tromboze, încetinirea tranzitului)
- Promovarea starii de confort
PREGATIREA MATERIALELOR:
- Perne
- Patura facuta sul, suluri din materiale textile
- Sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip

PREGATIREA PACIENTULUI:
- Pacientul este informat asupra necesitatii schimbarii pozitiei
- Pacientului i se explica importanta schimbarii pozitiei la anumite intervale de timp

EFECTUAREA PROCEDURII:
Participa 1 sau 2 persoane, una având rol de coordonator.
A.
1. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în decubit lateral:
- Se identifica pacientul si se evalueaza resursele acestuia
- Se aduc materialele auxiliare lânga pat
- Asistenta se aseaza pe partea patului spre care trebuie întoars pacientul
- Se ridica patura si se pliaza spre partea opusa
- Se prinde cu mâna dinspre cap umarul pacientului, se ridica cu blândete si se
introduce patura sub spate (sau un sul) pentru a-l sprijini
- Se sustine toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate si cu mâna dinspre
picioare se rotesc bazinul si membrele inferioare
- Se sprijina spatele pacientului cu un sul de cearsaf
- Se flecteaza membrul inferior de deasupra si se introduce sub el o perna
- Se acopera pacientul cu patura si se anunta când va fi o noua schimbare

2. Schimbarea pozitiei din decubit lateral în decubit dorsal:

- Asistenta se aseaza pe partea patului spre care este orientat spatele pacientului si
este rugata o persoana sa ajute
- Se prinde pacientul de sub axila si i se sprijina capul pe antebrat
- Ajutorul este rugat sa introduca o mâna sub bazinul pacientului
16
 - Sincronizînd miscarile se executa o miscare de rotatie aducând pacientul în
decubit dorsal
- Se introduce sub regiunea lombara si sub genunchi pernute subtiri sau materiale
textile împaturite pentru a respecta curbura fiziologica a coloanei si pentru a evita
hiperextensia membrelor
- Se întinde lenjeria de corp si de pat
- Se acopera pacientul
- Se anunta ora urmatoarei schimbari.
B.
1. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în pozitie sezând
a) de catre o singura persoana:
- Se îndoaie/pliaza patura si se dezveleste pacientul pâna la mijloc
- Asistenta se aseaza fata în fata cu pacientul, rugându-l sa întoarca putin capul
într-o parte
- Se prinde cu o mâna regiunea axilara
- Se îmbratiseaza cu cealalta mâna spatele pacientului spijinindu-i capul pe
antebrat
- Pacientul care are resurse fizice este rugat sa ne prinda de umeri, sa-si flecteze
genunchii si sa se sprijine pe talpi
- Se comanda miscarea de ridicare folosind un cuvânt de îndemn (de. Ex. "sus")
- Pacientul este ajutat sa se ridice în timp ce se sprijina si este deplasat usor spre
capul patului
- Se sprijina spatele pacientului cu perna sau cu rezematorul mobil al patului
- Se asigura mentinerea pozitiei introducând un sul sub genunchi si punând la talpi
un sprijinitor sau un sac de nisip
b) de catre doua persoane:
- Acestea se aseaza de o parte si de alta a patului
- Se încruciseaza antebratele pe spatele pacientului
- Se introduce cealalta mâna în axila
- Se comanda miscarea de ridicare si se executa în acelasi timp
- Se fixeaza pozitia cu perne sau cu rezematorul mobil
2. Reasezarea pacientului în decubit dorsal din pozitia sezând:
- Se îndeparteaza pernele si sulurile
- Se prinde pacientul ca si în cazul ridicarii
- Se lasa pacientul usor pe spate
- Se reaseaza patul, se întinde lenjeria
- Se fixeaza sulurile sub regiunea lombara si genunchi
C . Readucerea pacientilor alunecati din pozitie semisezând sau sezând:
- Pacientul este rugat sa întoarca fata spre partea opusa
- Pacientul este rugat sa se sprijine pe talpi si sa se ridice putin la comanda
- Se introduce mâna sub axile si se conduce miscarea de ridicare, ajutând pacientul
sa se deplaseze usor spre capatul patului.
a) daca avem un ajutor
- Ne asezam de o parte si de alta a patului
- Prindem cu o mâna din axila sau încrucisam antebratele pe spatele pacientului
- Introducem cealalta mâna sub regiunea fesiera a pacientului si actionam sincron
17
 la comanda ridicând pacientul pâna la nivelul dorit.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Ne asiguram ca pacientul este relaxat, se simte bine.

- Se verifica lenjeria si materialele auxiliare folosite ca sa nu jeneze pacientul
- Pacientul este vizitat între doua schimbari pentru a vedea daca acuza durere
- Masuram daca este cazul: pulsul, TA, respiratia

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

- Se îndeparteaza materialele inutile

NOTAREA PROCEDURII

- Notam orarul schimbarii pozitiei si comportamentul pacientului în timpul

procedurii
- Notam aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de sprijin

EVALUAREA PROCEDURII
Rezultatul asteptat
- Pacientul exprima stare de bine, nu sunt modificari tegumentare în punctele de
presiune si al valorilor functiilor vitale
Rezultat neasteptat / Ce trebuie facut
- Pacientul acuza manevre brutale care-i provoaca dureri
- Comunicam cu pacientul pentru a culege mai multe informatii despre starea sa si
actionati cu mai multa blandete
- La nivelul punctelor de sprijin apar semne de compresiune
- Aplicam si alte masuri de prevenire a escarelor (frictionare cu alcool mentolat, în
special a regiunilor predispuse la escare, schimbarea lenjeriei de corp, masaj,
pudrarea cu talc, etc.)

Fisa tehnica nr. 3: Alimentatia pasiva

OBIECTIVELE PROCEDURII:
• Asigurarea necesitatilor calorice si calitative în functie de vârsta si starea
organismului
• Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si
prevenirea cronicizarii unor îmbolnaviri

PREGATIREA MATERIALELOR

- Vesela si tacâmuri
18
 - Cana simpla
- Cana speciala cu cioc sau în functie de starea pacientului, tub pentru
administrarea lichidelor
- Tava, carucior pentru alimente
- Alimente conform regimului recomandat
- Servetele de masa
- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat

PREGATIREA PACIENTULUI

Se culeg date despre:

- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de
repaus
- Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare
înainte sau dupa acestea
- Administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau dupa masa
- Preferintele alimentare ale pacientului
a) Pregatirea psihica:
- Se stimuleaza autonomia
- Se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru
evolutia favorabila a bolii.
b) Pregatirea fizica:
- Se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea si se asigura pacientul de
ajutorul dat.
- Se ajuta pacientul sa se spele pe mâini
- Se aseaza pacientul într-o pozitie confortabila în raport cu starea sa generala:
• Sezând la masa în salon sau în pat
• Semisezând pentru pacientul care se poate ridica putin
• În decubit lateral stâng daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Se verifica daca sunt îndeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este
aerisit, au fost îndepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat în
salon
- Se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat
- Pacientul este ajutat sa-si spele mâinile
- Alimentele se pun pe o tava acordând atentie aspectului estetic
- Îmbracam un halat curat si manusi
Alimentatia pasiva consta în:
- Asezam pacientul în pozitie sezând (daca are membrele superioare afectate) sau
semisezând (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, în stare grava)
- Se protejeaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate
19
 - Plasam tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la
pat
- Ne asezam în partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, verificam
temperatura alimentelor
- Ridicam cu o mâna (stânga) capul bolnavului cu perna si administram supa cu
lingura pe jumatate plina
- Ne asiguram ca pacientul a înghitit înainte de a administra o noua cantitate
- Ne rezervam suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie
- Taiem alimentele în bucati mici fara sa le atingem cu mâna
- Încurajam pacientul sa consume alimentele purtând o discutie agreabila
- Folosim lingurita sau o pipeta daca pacientul este în stare foarte grava sau are
tulburari de deglutitie
- Observam permanent faciesul pacientului

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Asezam pacientul în pozitie comoda daca nu poate singur
- Refacem patul, îndepartam eventualele firmituri sau schimbati lenjeria daca este
necesar
- Verificam daca prezinta cumva senzatie de greata
- Ajutam pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

- Îndepartam vasele muradare si resturile alimentare

- Aerisim încaperea

NOTAREA PROCEDURII

- Notam în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate

- Notam modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul
alimentelor, nu-i place mâncarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente
- Prezinta sete exagerata
- Acuza senzatie de greata, de rau în timpul mesei sau dupa masa
- Acuza senzatia de plenitudine
- Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermise
- Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese,
în timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare.

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul consuma întreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator
- Exprima stare de confort
- Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut
Rezultate nedorite / Ce facem
- Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente
20
 - Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei,
nu-i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, îsi respecta religia
- Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata - Se consemneaza observatiile si
se anunta medical.

OBIECTIVUL 4
Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A.V.C.

Fisa tehnica nr. 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian

Se face recoltarea prin punctie lombara.
Se poate face din lichidul recoltat examen macroscopic si examen microscopic.
La examenul macroscopic se observa aspect clar în traumatisme minore, aspect
sanguinolent în leziuni medulare, aspect xantocromatic (coloratie galbena a L.C.R. –ului
datorata transformarii hemoglobinei în pigmenti hematici în cursul unei hemoragii
meningiene)în compresiuni rahidiene.
La examen microscopic se observa proteine = absent, glucoza= 55- 70 mg %
DEFINITIE
- Punctia lombara reprezinta introducerea unui ac prin spatiul intervertebral pâna în
canalul subarahnoid.
SCOP
- Explorator (recoltare de LCR, masurarea presiunii lichidului cefalorahidian,
injectarea de substante radioopace pentru examinarea radiologica a maduvei).
- Terapeutic (introducerea de medicamente , decomprimarea în cazul
sindromului de hipertensiune intracraniana).
- Anestezic (introducerea de substante anestezice pentru obtinerea
rahianesteziei).
INDICATII:
- boli inflamatorii ale sistemului nervos central, scleroza multipla, hemoragii
cerebrale, tumori cerebrale, interventii chirurgicale (scop anestezic).
LOCUL PUNCTIEI
Pentru punctia lombara d12- l1 sau l4-l5. Pentru punctia dorsala d6-d7, pentru punctia
suboccipitala – între protuberanta occipitala externa si apofiza axisului, pe linia mediana.
POZITIA BOLNAVULUI
Pozitia sezând, transversala mult pe pat, cu spatele la marginea patului, bratele
încrucisate , barbia mult în piept- asistenta va sta lateral, cu o mâna va apasa capul , iar
cealalta mâna facuta pumn va sta lateral, cu o mâna va apasa capul , iar cealalta mâna
facuta pumn va comprima regiunea epigastrica.
Pozitia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu bratele încrucisate, barbia
mult în piept, genunchii flectati cât mai mult spre abdomen (pozitia cocos de pusca)-
asistenta va sta în fata bolnavului, cu o mâna va comprima regiunea occipitala, iar cu
cealalta va efectua o tractiune din regiunea poplitee.

21
MATERIALE NECESARE:
- Cel putin doua ace pentru punctie , sterile.
- Solutie dezinfectanta, alcool, tinctura de iod.
- Musama cu aleza.
- Tampoane de vata.
- Tavita renala.
- Seringi sterile.
- Manometru Claude.
- Eprubete sterile.
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Tehnica se executa de catre medic ajutat de catre doua asistente.
- Se dezinfecteaza locul.
- Se aseaza bolnavul în pozitie corespunzatoare.
- Se delimiteaza si se badijoneaza regiunea cu tinctura de iod.
- Se servesc medicului manusi sterile.
- Se supravegheaza semnele vitale- puls, T.A. respiratie.
- Se informeaza medicul în cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi greata,
varsaturi, cefalee.
- Produsul recoltat este pregatit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si
examinari citologice, biochimice, bacteriologice.
- Se noteaza în foaia de observatie examenul efectuat.
Asistenta I
- Pregateste si dezinfecteaza locul punctiei.
- Serveste seringa cu anestezic.
- Serveste câmpul steril.
- Dezinfecteaza locul punctiei.
- Serveste acul de punctie rahidiana cu mandren.
- Mentine eprubetele pentru recoltarea lichidului.
- Serveste manometrul Claude.
- Serveste seringa cu solutii medicamentoase pregatite.
- Dezinfecteaza locul punctiei.
- Comprima cu o compresa locul punctiei.
- Aplica un pansament uscat fixat cu leucoplast.
- Aseaza pacientul în pat in pozitie decubit dorsal, fara perna
- Protejeaza patul si lenjeria cu musama si aleza.
Asistenta II
- Dezbraca pacientul
- Aseaza bolnavul în pozitie corespunzatoare în functie de starea lui si de locul
punctiei.
- Mentine pacientul în pozitia recomandata , sustinându-i ceafa cu o mâna , iar cu
cealalta impingând usor regiunea epigastrica.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICA.

- Pacientul este asezat în decubit dorsal , fara perna, 24 de ore.

- Dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat.
22
 - Se supravegheaza semnale vitale – puls , T.A, resiratie.
- Se informeaza medicul în cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi
greata,varsaturi, cefalee.
- Produsul recoltat este pregatit pentru examinari macroscopice (culoare, aspect) si
examinari citologie, biochimice, bacteriologie.
- Se noteaza în foaia de observatie examenul efecuat.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
- ameteli
- tulburari vizuale
- greata
- varsaturi
- cefalee
- hemoragie prin ac
- sindrom postfunctional datorat hipertensiunii lichidiene
- dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal
sau maduveri spinarii.

OBSERVATII:
- În ischemia cerebrala LCR-ul este clar , normotensiv.
- În cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv, hematic, sau
xantocromatic.
- În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si
xantocromatic sau sanguinolent.
- Violente în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau
maduvei spinarii.
- Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeama de varza sau ca
zeama de orez.
- Examenul bacteriologic, fronturile colorat gram , culturile pe medii uzuale sau
speciale pun in evidenta germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei.
- Examenul citologic este foarte important. Normal in LCR se gasesc numai
2-3 leucocite/mm3, meningitele pot creste la sute si mii.

Fisa tehnica nr. 5: Electroencefalograma

DEFINITIE
Electroencefalograma reprezinta metoda paraclinica de investigare a bolilor psihice,
care culege, înregistreaza si analizeaza activitatea bioelectrica transcraniana a
genetatorilor cerebrali. Reprezinta expresia variatiilor lente de potential de la nivelul
neuronilor piramidali corticali.

PREGATIREA PACIENTULUI

Cu 3 zile înaintea examenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un medicament

care ar putea influenta rezultatele.
Bolnavul trebuie sa fie odihnit si linistit în dimineata examenului.
Va fi informat asupra caracterului inofensiv al examinarii respective si i se va face
23
pregatirea psihica adecvata.
Bolnavul sa sta într-un fotoliu, comod, cu capul fixat pe un rezemator sau în
decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fixat pe o perna.

EFECTUAREA PROCEDURII:

Asistenta medicala ca aplica pe pielea craniului electrozii (mici placute de metal

argintate) cu ajutorul unei benzi de cauciuc.
Contactul electric se realizeaza prin degresarea parului si a pielii paroase a capului
cu un amestec de alcool- eter- acetona sau prin utilizarea unei paste de contact, buna
conducatoare de electricitate.
Contactul electric dintre electrozi si piele trebuie safie perfect.
Electrozii se fixeaza în derivatii bipolare pe toata suprafata craniului, la distante
aproximativ egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, dupa
cumurmeaza: 2 electrozi în regiunea frontala, 2 electrozi la mijlocul distantei dintre
tragus si sutura craniana (zona motorie), 2electrozi deasupra regiunii parietale, 2 electrozi
deasupra regiunii occipitale.
Dupa înregistrarea acestor derivatii clasice, electrozii vor fi grupati dupa indicatia
medicului, în zonele în care înregistrarea anterioara a ridicat suspuciunea unor focare cu
reactii patologice.
Tulburarile latente pot fi puse în evidenta pe EEG prin înregistrari efectuate în
conditii speciale: înregistrarea în cursul hiperpneei (20- 25 respiratii / minut),înregistrarea
în cursul somnului natural sau medicamentos, înregistrarea cu ajutorul stimularii
luminoase intermitente.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

EEG a omului sanatos în repaus fizic si psihic comporta urmarirea sistemului alfa,
beta, delta, teta.
a) Ritmul alfa prezinta unde regulate cu fregvente de 8-12 cicli/s, are amplitudinea
medie de 20- 50mv, are topografia parieto-occipitala, simetrica.
b) Ritmul beta prezinta unde cu fregventa de 25-30 cicli /s , are amplitudinea
medie de 5-20 mv, topografie rolandica, simetrica.
c) Ritmul delta prezinta o frevgenta de 0,5-3,5 cicli /s , are o amplitudine variabila,
apare în stare de veghe în cazuri patologice, în stare normala apare numai în anumite faze
ale somnului (somn profund).
24
d) Ritmul teta prezinta o fracventa de 0,5- 3,5 cicli /s, are o amplitudine medie de
30-70 mv, are topografie temporala, este mai accentuat în somnul profund.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA EEG

Bolnavul nu necesita îngrijiri speciale dupa acest examen peraclinic.
Asistenta medicala va avea grija ca ridicarea bolnavului de pe scaun , dupa
examinare, sa nu se faca brusc, pentru ca în cazul contrar, bolnavul poate prezenta
ameteli.
Asistenta medicala va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele
24
accidente.

Fisa tehnica nr. 6:Tomografia computerizata

DEFINITIE
Tomografia computerizata este o tehnica perfectionala care ofera imagini despre
creier, ea permitând clinicianului sa efectueze o autopsie a creierului în timpul vietii.
Este o metoda radiologica complexa prin care se înregistreaza pe un fIlm imaginea
creierului la diferite nivele.
Tomografia computerizata, depasind în acuratete celelalte tehnici de diagnostic
neurologic, poate furniza date extrem de utile în aparitia unor complicatii ale
meningitelor bacteriene, fiind tehnica de electie care da posibilitatea aplicarii uni
tratament corect si eficace.
Tehnica se poate efectua cu sau fara substanta de contrast ultravist.

PREGATIREA PACIENTULUI:
I se explica pacientului necesitatea efectuarii examenului.
În dimineata respectiva pacientul nu manânca, nu bea.
Pacientul este condus la serviciul radiologic.

EFECTUAREA PROCEDURII:
Pentru computer tomograf cu substanta se injecteaza lent substanta de contrast (în
prealabil se face testul de toleranta).
Prin computer tomograf se pun în evidenta leziunile si modificarile patologice

25
OBIECTIVUL 5

Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C

CAZUL A
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.

[Link] DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

[Link] PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

DATE RELATIV STABILE

Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationjalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara

DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gspodarie si
agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.

[Link] PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

[Link] antropometrice
Greutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+
26
[Link] senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate
[Link] heredo-colaterale
Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.
[Link] personale
Fiziologice :
- Menarha la 14 ani;
- Menopauza la 50 ani;
- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;
Patologice :
- Bolile copilariei fara a preciza care anume.
[Link] LEGATE DE BOALA
[Link] internarii
- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.
[Link] bolii
Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la
membrele de partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene
de specialitate.
[Link] la internare
AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.
[Link] internarii
20.02.2011, ora 10:00
[Link] clinic pe aparate
Stare generala: alterata
Stare de nutritie: buna
Stare de constienta: constienta
Facies: asimetric
Tegumente: palide, normal colorate
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical

27
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara
tulburari de limbaj.

28
II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dificultate Nota

fundamentala independenta dependenta
A respire si a Ambele hemitorace Tahicardie Alterarea muschiului cardiac, a peretilor 2
avea o buna prezinta aceeasi HTA arteriali, venosi; supraincarcarea inimii
circulatie miscare de ridicare si
coborare in timpul
inspiratiei si expiratiei
A bea si a manca Reflex de deglutitie Dificultate de a se Diminuarea mobilitatii 2
present alimenta si hidrata Hemipareza dreapta
Masticatie umana
Digestive lenta,
nestingherita
A elimina Urini normo-crome Glob vezical Retentie urinara 2
Aspect normal Mictiuni absente
A se misca si a TA se modifica in raport Dificultate de a se Diminuarea miscarilor 2
avea o buna cu intensitatea ridica, aseza, a merge Impotenta functional – prezenta hemiparezei
postura efortului depus Alterarea centrului nervos
P creste frecventa si
amplitudinea lui in
functie de intensitatea
efortului depus
A dormi si a se Perioade de relaxare sit Somn peturbat Anxietate 2
odihni imp liber Ore insificiente de Spitalizare
somn
A se imbraca si Vesminte adecvate Dificultate de a imbraca Impotenta functional 2
29
dezbraca climatului, statului si dezbraca Alterarea centrului nervos
socio-cultural Dificultate de a-si misca
membrul superior si
inferior drept
A mentine Temperatura corpului 1
temperature in limite fiziologice
corpului in limite Transpiratie minima
normale
A fi curat, ingrijit, Mucoasa nazala Nu se spala, nu se Diminuarea mobilitatii pe partea dreapta 2
a proteja umeda, fose nazale piaptana, degaja miros
tegumentele si libere dezagreabil
mucoasele Mucoasa bucala umeda
sir oz
Giungiile aderente
dintilor
A evita pericolele Masuri de prevenire a 1
infectiilor
Temperatura ambianta
intre 18.3-25°C
Fara poluare fonica,
chimica, microbiana
A comunica Privire semnificativa Disparitia totala a Alterarea centrului nervos 2
Exprimare clara a functiilor motorii Hemiplegie dreapta
gandurilor muscular pe partea
drepata
Comunicare ineficienta
la nivel motor
A actiona Credinta Dificultate de a-si Spitalizare 2
conform Spiritualitate practica religia Imobilizare la pat
30
propriilor Morala
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in Folosirea timpului liber Sentimente de Peturbarea stimei de sine 2
vederea realizarii Autocritica inutilitate Prezenta handicapului locomotor
Incapacitatea de a
indeplini activitati
inseminate
A se recrea Amuzament Dificultate de a Lezarea integritatii fizice 2
indeplini activitati
recreative
A invata cum sa- Modificarea Cunostinte insufuciente Ignoranata 2
ti pastrezi comportamentului fata
sanatatea de sanatate

31
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Eliminari inadecvate
- Dificultate de a se alimenta
- Dificultate de a se deplasa
- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Atingerea integritatii corporale
- Comunicare ieficienta la nivel motor
- Anxietate
- Somn peturbat
- Incapacitatea de arecrea
- Devalorizare
- Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare,
atrofii, anchiloze
- Infectii urinare
II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
1) Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA,tahicardie.
2) Retentie urinara din cauza retentiei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale.
3) Dificulate de a se alimenta si hidrata din cauza diminuarii mobilitatii manifestata prin
hemipareza dreapta.
4) Dificultate de a se deplasa datorita alterarii centrului nervos manifestata prin hemipareza
dreapta.
5) Dificultate de a imbraca si dezbraca din cauza hemiplegiei manifestata prin dificultatea de a-si
misca membrele, de a se incalta – descalta, de a-si descheia nasturii.
6) Dificultate in pastrarea igienei corporale din cauza hemiparezei manifestata prin carente de
igiena.
7) Comunicare ieficienta la nivel motor din cauza alterarii centrului nervos manifestata prin
disparitia totala a functieie motorii muscular pe partea dreapta.
8) Anxietate din cauza spitalizarii, a necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste,
ingrijorare, somn perturbat.
9) Somn peturbat din cauza anxietatii manifestat prin adormiri dicifle, treziri frecvente, ore
insuficiente de somn
10) Incapacitatea de a indeplini activitati recreative din cauza lezarii integritatii fizice
manifestata prin dificultatea de a desfasura activitatil preferate.
11) Devalorizare din cauza peturbarii stimei de sine manifestata prin sentiment de
incompetenta.
12) Dificultate de a-si practica religia din cauza mobilizarii la pat manifestat prin hemiplegie
drepta.
13) Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informative manifestat prin cunostinte
insuficiente asupra bolii si a masurilor de prevenire.

32
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE

STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea motrica a
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si bolnavei,
microclimate o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le
poate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si
mentine tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat optim (temperature optima, lenjerie curate,
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea
complicatiilor muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
Sa prezinte mictiuni normale - Verific prezenta globului vezical
- Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce bazinetul cald sub
pacienta, pun comprese calde pe regiuniea pubiana, las robinetul
descis sa curga apa (sa fie auzita de pacient)
- Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la indicatia
medicului

33
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat
inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat
cu cele necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii
unor miscari
-
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
34
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

Data Problema Obiectivele Interventiile aplicate : Evaluarea

de îngrijire de ingrijire Autonome si delegate îngrijirilor
Ziua Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte functii -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de -in urma
I vitale in limite fiziologice temperature interventiilor,
-recoltez sange pentru VSH, uree, autonome si
glicemie, cholesterol, fibrinogen, delegate,
triglyceride, timp HOWEL, transaminaze
- Pregatesc psihic pacienta: I explic TA=180/100
tehnica, o conving de necesitatea mmHg
efectuarii ei si ii solicit cooperarea AV=105/min
-Administrez medicatia prescrisa:

Alterarea mobilitatii Pacienta: -asigur o pozitie fiziologica a membrelor

legata de deficitul motor -sa efectueze miscari active cu pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu Pacienta prezinta
manifestat prin: membrul inferior si superior lipite de corp o stare alterata
-incapacitatea de drept -asez membrele inferioare departe unul
miscare voluntata: de celalalt cu colaci da vata sub calcaie -Reluarea treptata
-limitarea amplitudinii de -mobilizez pasiv pacienta la doua ore din a musculaturi
miscare decubit dorsal in decubit lateral stang si
-lipsa coordonarii drept
miscarilor -efectuez miscari pasive ale membrelor
-diminuarea fortei prin miscari de flexie, extensie si rotire de
muscular trei ori pe zi cate 5 minute

Deficit de autoingrijire Pacienta -Antrenez pacienta in efectuarea Pacienta prezinta

35
din cauza deficitului sa fie capabila sa-si satisfaca autoingrijirilor tulburari de
motor manifestat prin: partial nevoile de autoingrijire, -Ma ingrijesc sa-i fie asigurate ingrijirile de sesnzatie si
igiena personala ale pacientei (izolare cu motilitate
-incapacitate de a se un paravan)
spala -Dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni
-incapacitate de a se ale spatelui, toracelui si membrelor cu
imbraca alcool mentolat si pudra de talc
-Ii explic pacientei care este cauza
Alterarea eliminarilor- Pacienta: retentiei, ca este o situatie remediabila
-sa prezinte diminuarea retentiei -Ii explic necesitatea sondajului vezical Pacienta suporta
incapacitate de a se urinare (instituirea sondei à dèmeure pentru o sonda à dèmeure
deplasa la toaleta perioada de timp)
-Efectuez sondajul medical la indicatia
medicului
-Urmaresc diureza
Somn peturbat Pacienta sa beneficieze de somn -Favorizez odihna pacientei prin
corespunzator calitativ si suprimarea surselor care-I pot determina Pacienta are somn
cantitativ discomfort si iritabilitate regenerator fara
--Administrez tratament mediacal cosmaruri
-Observ efectul acestuia asupra .
organismului pacientei
Deficit de cunostinte Pacienta sa capete cunostinte -Explorez nivelul de cunostinte al pacientei Pacienta este
despre boala, regimul de viata privind boala, modul de manifestare, cooperanta,
pentru a preveni un nou masurile preventive si curative, modul de receptiva, prezinta
accident vascular participare la recuperare interes pentru
-Identific manifestarile de dependent, acumularea de noi
interactiunile lor cu alte nevoi cunostinte despre
Stimulez dorinta de cunoastere boala, tratament,
-Motivez importanta acumularii de noi mod de
36
 cunostinte recuperare,
prevenirea
recidivelor.
Incapacitatea de a se Pacienta sa-si recapete -Determin pacienta sa-si exprime
recrea increderea in fortele proprii sentimentele, ii castig increderea si o ajut Starea pacientei
sa depaseasca momentele dificile este alterata
-Administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
Ziua Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte functii -Masor TA, P, R, T si le notez in foaia de -in urma
II vitale in limite fiziologice temperature interventiilor,
-Pregatesc bolnava pentru diverse autonome si
examinari si o ingrijesc dupa examinare delegate,
--Administrez medicatia prescrisa: TA=170/100
mmHg
AV=80/min
Alterarea mobilitatii - Pacienta: - Efectuez exercitii passive si active pentru
-diminuarea fortei -sa efectueze miscari active cu prevenirea complicatiilor muscular si Pacienta
musculare membrul inferior si superior articulare efectueaza usoare
drept --Mobilizez pasiv pacienta la doua ore din miscari active ale
decubit dorsal in decubit lateral stang si membrelor
-sa nu prezinte escare drept inferior si superior
-Mobilizez pasiv pacienta la doua ore din drept, mai reduse
decubit dorsal in decubit lateral stang si la cel superior
drept
-Redau increderea bolnavei ca
imobilitatea sa este o stare trecatoare

Deficit de autoingrijire Pacienta sa fie capabila sa-si --ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de Pacienta a fost
din cauza deficitului satisfaca partial nevoile de igiena personala lae pacientei (izolare cu alimentata in
37
 motor manifestat prin: autoingrijire, de a se spala, de a un paravan) perfuzie I.V.
-incapacitate de a se se imbraca, in decurs de -schimb lenjeria de corp a pacinetei si a
spala aproximativ 5 zile patului
-incapacitate de a se -Ma ingrijesc sa-I fie asigurate corect
imbraca Sa fie ferita de complicatii tehnicile de igiena corporala, schimbarea
-dificultate de a se pozitiei, asigurarea conditiilor optime de
alimenta microclimat in salon

Alterarea eliminarilor- Pacienta: -Urmaresc diureza zilnica Pacienta suporta

-sa prezinte diminuarea retentiei -Efectuez sondajul vezical in conditii de sonda à dèmeure
incapacitate de a se urinare asepsie totala
deplasa la toaleta -sa redobandeasca emisie
urinara in limite fiziologice
Somn peturbat Pacienta sa beneficieze de somn -favorizez odihna pacientei prin Pacienta adoarme
corespunzator calitativ si suprimarea surselor care-I pot determina cu usurinta si se
cantitativ discomfort si iritabilitate trezeste odihnita
-observ efectul acestuia asupra
organismului pacientei
-identific cauza anxietatii
-administrez tratament medical
Incapacitatea de a se Pacienta sa-si recapete -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu
recrea increderea in fortele proprii sentimentele, ii castig increderea si o ajut ameliorarae starii
sa depaseasca momentele dificile sale de sanatate si-
-aleg mijloaele de recreere in functie de a recapatata buna
starea sa fiziologica dispozitie si
-administrez si supraveghez efectul increderea in
tratamentului indicat de medic propriile forte
Ziua Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte functii -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de -in urma
III vitale in limite fiziologice temperature interventiilor,
38
 Asigut conditii de microclimate care sa nu autonome si
influenteze functiile vitale: liniste, delegate,
tem,peratura optima, umiditate TA=160/100
corespunzatoare mmHg
AV=80/min
-administrez medicatia prescrisa
Alterarea mobilitatii antrenez pacienta in efectuarea
legata de deficitul motor Pacienta sa prezinte diminuarea autoingrijirilor Pacienta
manifestat prin: parezei Ii solicit cooperarea la schimbarile efectueaza usoare
-incapacitatea de depozitie miscari active ale
miscare voluntata: Efectuez masaj cel putin 10 minute al membrelor
hemicorp drept spatelui si membrelor la fiecare schimbare inferior si superior
-limitarea amplitudinii de de pozitie drept, mai reduse
miscare Invat pacienta sa utilizeze mijloace la cel superior.
-lipsa coordonarii auxiliare in vedera executarii unor miscari
miscarilor Invat pacienta sa-si mobilizeze mana
-diminuarea fortei dreapta cu ajutorul mainii stangi
muscular
Deficit de autoingrijire Sa fie alimentata conform -Evaluez in permanenta capacitatea de Pacienta foloseste
din cauza deficitului nevoiilor organismului si boli deglutitie mana stanga
motor manifestat prin: -Suplinesc pacienta in satisfacerea pentru a se
-incapacitate de a se Sa beneficieze de conditii nevoilor sale, o servesc la pat cu cele alimenta, a se
spala optime de ingrijire si necesare imbraca, a se spala
-incapacitate de a se microclimate -Asez pacienta in decubit dorsal cu capul pe fata, pa maini
imbraca usor ridicat si aplecat inainte pentru a
-dificultate de a se Sa prezinte tegumente curate si usura deglutitia sau in pozitie semisezand Pacienta bea din
alimenta evitarea escarelor -Constientizez pacienta asupra regimului cana cu cioc si cu
alimentar in mentinerea sanatatii paiul. Se pot
-Efectuez bilantul lichidelor ingerate si administra pe cale
39
 eliminate orala alimente
-Evaluez cu pacienta ce poate sa faca lichide in cantitate
singura si ce nu poate legat de ingrijire de de 1500 ml pe zi si
igiena (se spala pe fata cu mana stanga, semisolide
nu-si poate face toaleta intima)

Alterarea eliminarilor- Sa prezinte mictiuni normale Verific prezenta globului vezical Dupa scoaterea
Incerc stimularea evacuarii astfel: sondei episoadele
incapacitate de a se introduce bazinetul cald sub pacienta, pun de incontinenta
deplasa la toaleta comprese calde pe regiuniea pubiana, las
devin mai rare
robinetul descis sa curga apa (sa fie auzita
de pacient)
Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea
urinei, la indicatia medicului
Perturbarea somnului Sa prezinte un somn odihnitor Favorizez odihna pacientei prin Pacienta adoarme
din cauza disconfortului cu ore suficiente de somn suprimarea surselor care ii pot determina cu usurinta si se
manifestat prin stare disconfortul si iritabilitatea trezeste odihnita
neplacuta fizica si psihica Creez acesteia senzatia de bine prin
discutiile purtate
Facilitez contactul cu membrii familiei
Alterarea mobilitatii Pacienta sa se deplaseze cu - Efectuez exercitii passive si active pentru Pacienta se ridica
legata de deficitul motor ajutor cateva pasi prevenirea complicatiilor muscular si in pozitie
manifestat prin: Sa atinga un gard de automonie articulare semisezand
incapacitatea de miscare maxim de deplase - Ajut pacienta sa faca cativa pasi pe langa
voluntata: pat sa mearga singura la toaleta Pacienta se
- -lipsa coordonarii deplaseaza cu
miscarilor ajutor cativa pasi.
-diminuarea fortei
musculare
40
Deficit de autoingrijire Pacienta sa fie capabila sa-si - Incurajez pacienta sa se alimenteze , sa -Pacienta foloseste
din cauza deficitului satisfaca partial nevoile de se spele si sa se imbrace folosind mana mana stanga
motor manifestat prin: autoingrijire stanga pentru a se
-incapacitate de a se Pacientul sa-si pastreze Explica pacientului consecintele posibile alimenta, a se
spala tegumentele integre ale imobilizarii si masurile de prevenire imbraca, a se spala
-incapacitate de a se luate pe fata, pa maini
imbraca Previne aparitia escarelor prin folosirea -Pacienta are
-dificultate de a se colacului de cauciuc pielea intacta
alimenta
-Dupa scoaterea
Alterarea eliminarilor- Pacienta sa redobandesca Spun pacientului sa ma cheme oricat de sondei episoadele
partial incontinenta urinara des are nevoie fara nici o jena de incontinent
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu sunt mai rare.
pacienta un program de eliminare din 2 in -Pacienta respecta
2 ore cu cresteri progressive a intervalelor. programul stabilit
Urmaresc diureza zilnica.
Pacienta: Incerc administrarea orala de lichide Pacienta bea din
Alterarea nevoi de a bea -sa-si mentina starea de (lapte , ceai ), alimente semisolide cana cu cioc si cu
si a manca manifesta nutritive prezenta , sa fie (piureuri , legume pasate ), prin paiul. Se pot
prin hemipareza dreapta alimentata si hidratata administrarea de cantitati mici la administra pe cale
corespunzator cantitativ si interval mici de timp. orala alimente
calitativ pe toata durata Manifest rabdare in alimentarea lichide in cantitate
spitalizarii pacientei de 1500 ml pe zi si
Institui la indicatia medicului perfuzii semisolide.
zilnice , supraveghez perfuzia ii explic .
pacientei ca este necesara avand in vedere
aportul alimentar mic pe cale orala.
Somnul pertubat. Pacienta sa beneficieze de Discut cu pacienta cauzele disconfortului. Pacienta nu mai
confort fizic si psihic pe durata Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare prezinta
41
 spitalizarii. obtinerii starii de satisfactie. discomfort fizic si
Observ si notez schimbarile. psihic,, prezinta
buna dispozitie.
Ziua Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte functii -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de TA=120/170
V vitale in limite fiziologice temperature mmHg
-administrez medicatia prescrisa: Av=80/min

Alterarea mobilitatii Pacienta : --Invat pacienta sa-si mobilizeze mana

fizice legata de deficitul - sa efectueze miscari active cu dreapta cu ajutirul celei stangi -Pacienta (ajutata)
motor manifestata prin: - membrul inferior si superior -Incurajez pacienta sa se coboare singura se deplaseaza la
incapacitatea de miscare stang; din pat si sa faca cativa pasi prin salon toaleta.
- sa se deplaseze cativa pasi -Invat pacienta sa utilizeze mijloace -Fortificarea
auxiliare in vedera executarii unor miscari treptata a
musculaturii
Alterarea eliminarilor Pacienta: -ii explic pacientei care este cauza
-sa prezinte diminuarea retentiei retentiei, ca este o situatie remediabila -pacienta cere
urinare --urmaresc diureza zilnica plosca la nevoie

Deficit de autoingrijire Pacienta sa fie capabila sa-si -antrenez pacienta in efectuarea

din cauza deficitului satisfaca partial nevoile de autoingrijirilor Pacienta inceatca
motor manifestat prin: autoingrijire, -evaluez cu pacienta ce poate sa faca in permanenta sa
-incapacitate de a se singura si ce nu poate legat de ingrijire de exerseze miscari
spala igiena cu mana dreapta ,
-incapacitate de a se -ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile de --se imbraca ,
imbraca igiena personala lae pacientei manaca si se spala
-dificultate de a se -incurajez pacienta sa se alimenteze sa se singura
alimenta imbrace si sa se spele folosind mana
-incapacitate de a se stanga
42
deplasa la toaleta
Somn peturbat Pacienta sa beneficieze de somn -Favorizez odihna pacientei prin Starea de neliniste
corespunzator suprimarea surselor care-I pot determina a disparut.
discomfort si iritabilitate Pacienta s-a
-Creez acesteia senzatia de bine prin obisnuit cu
discutiile purtate persoanele cu care
-Facilitez contactul cu membrii familiei imparte salonul; s-
a resemnat in fata
-Administrez tratament mediacal situatiei cu privire
-Observ efectul acestuia asupra la starea sa de
organismului pacientei sanatate.

43
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7500/mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 13,0 g%
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 41 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 225000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu 140-220 mg% 202mg%
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 20 u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 13 u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 35 %
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu 50 mg% 47 mg%
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml 90”-150” 180”
oxalat de sodiu
vacutainer cu capac rosu
sau portocaliu
Cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,8 gr%
-f=0,5 gr%

44
 II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 25.02.2011

Starea la externare: ameliorata
- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea
dreapta ,semnul Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrenarii s-au
efectuat investigatii confirmandu-se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-
au administrat medicamente anticoagulante , diuretice , hipotensoare . Starea generala a
pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in
stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
Ta in limite fiziologice ta=120/70mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dapa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.

45
 CAZUL B
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.

[Link] DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

[Link] PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile
Nume: S
Prenume: I
Varsta: 55 ani
Sex: feminine
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: casnica
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii
casaroriti);ea si sotul dipun de doua camera , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii
relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV

[Link] PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

[Link] antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie: desodata, fara grasimi animale
Eliminari: in limite fiziologice
1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
-sora, cancer mamar
46
 1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-menopauza –la 52 ani;
-sarcini:2;nasteri :2
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
-HTA depistata la 50 ani;
-neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006
II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. MOTIVELE INTERNARII
-cefalee
-ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta
1.3.b. ISTORICUL BOLII
Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedent a vertij, cadere spre
stanga urmata de pierderea constientei a fost internata la Spitalul Valeni de unde astazi
este trimisa la Spitalul Judetean Ploiesti.

1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE

AVC ischemic VB
1.3.d. DATA INTERNARII
8.02.2011 ora 13:50
1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE
STARE GENERALA: buna
STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: simetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: TA=200/80mmHg, AV=88/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu , durere difuza la palpare predominant in etajul
inferior
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene,
SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC acut
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT:fara leziuni heterodense difuze sau focalizate intracerebrale; sistem
ventricular, relief cortical de aspect normal.

47
 II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota
fundamentala

A respire si a avea Mucoasa respiratory roz, umeda. Tahicardie Alterarea muschiului cardiac, a 2
o buna circulatie Ambele hemitorace prezinta HTA peretilor arteriali, venosi;
aceeasi miscare de ridicare si Obstructii arteriale,
coborare. supraincarcarea inimii
Tegumente calde.
A bea si a manca Prezinta senzatie de foame si sete. Alimentative desodata si saraca HTA 2
Mucoasa bucala roz. in grasimi animale. Alterarea centrului nervos
Reflex de deglutitie present.
Digestie normal.
A elimina Frecventa mictiunilor normale. 1
Scaun normal.
Orar ritmic.
A se misca si a Decubit dorsal Dificultate de a se mobilize, de a Ameteli, deviere spre stanga, 2
avea o buna merge. alterarea centrilor nervosa.
postura
A dormi si a se Somn generator, fara cosmaruri. 1
odihni
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Oboseala, ameteli, cefalee. 2
dezbraca dezbraca
A mentine Temperatura corpului in limite 1
temperature fiziologice, piele de culoare roz.
corpului in limite
normale
A fi curat, ingrijit, Par scurt, unghii curate. Nu poate sa urmeze totalitatea Dificultate de a se misca. 2
48
a proteja prescriptiilor de igiena, sa se
tegumentele si spele, sa se pieptene, igiena
mucoasele bucala.
A evita pericolele Metode de destindere. Nu poate realize controlul Deviere spre stanga. 2
asupra mediului inconjurator.
A comunica Acuitate auditiva si vizuala in Limbaj incorrect, dificultate de Alterarea centrului nervos 2
limite fiziologice. a-si exprima dorintele.
A actiona Timp de rugaciune. 1
conform Libertate.
propriilor
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de cunoastere a starii sale 2
vederea realizarii Sentiment de inferioritate. de sanatate si a tratamentului.i
A se recrea Satisfactie. Inactivitate. Dificultate de a-si mentine 2
Tristete. echilibrul.
Slabiciune.
A invata cum sa-ti Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente Ignoranata 2
pastrezi fata de sanatate
sanatatea

49
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Dificultate in a se misca
- Comunicare ineficienta
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Anxietate
- Risc de accidente(caderi, loviri)
- Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,
anchiloze
II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi
fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
1) Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin
HTA.
2) Dificultate in a se misca datorita leziunii craniene manifestata prin deviere
spre stanga.
3) Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii
manifestata prin oboseala.
4) Regim alimentar datorita HTA manifestat prin alimentatie desodata, fara
grasimi animale.
5) Dificultate in a-si mentine igiena corporala datorita ametelilor manifestate
prin pierderea echilibrului.
6) Risc de accidente datorita pierderii echilibrului manifestat prin caderi.
7) Tulburari de limbaj din cauza alterarii centrului nervos manifestat prin limbaj
incorect.
8) Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin
tristete, neliniste, ingrijorare.
9) Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

50
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE

STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI II.3.2. INTERVENTII ZILNICE
- Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a bolnavei,
Pacienta: o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate satisface
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si microclimate autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si mentine tegumentele
curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular
si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de necesitatea
efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale: liniste,
tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare

Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru
a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de medic
- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc

51
 - Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele
necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte diminuarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la fiecare
schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in vedera executarii unor miscari
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena corporala,
schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala
Sa fie ferita de infectii iatrogene - Mentin ionterventiile anterioare

52
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II.5. EVALUARE

DATA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
valori ale Ta in limite temperatura TA=200/80mmHg
fiziologice -recoltez sange pentru hematocrit , AV=88/min
hemoglobina, glicemie , timp de protombina
Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o
conving de necesitatea efectuarii ei si ii solicit
cooperarea
-administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare ,
hipotensoare , diuretice.
Dificultate de a se Pacienta sa se poata -redau increderea pacientei ca starea de pierdere Pacienta este
misca -caderi, loviri, deplasa singura a echilibrului , este trecatoare imobilizata la pat
Ziua 1 raniri -identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei
Comunicare ineficienta Pacienta: -cercetez posibilitatile de comunicare ale pacienta este
Pacienta: -ii accord timp suficient pantru a se imbraca si
-sa foloseasca pacientei receptive si dornica
Dificultate de a se -sa fie capabila a se desbraca Pacienta se
mijloacele de de comunicare
imbraca, de a se imbraca si desbraca , -ii recomand daca ameteste, sa se imbrace comformeaza situatie.
comunicare adecvate
incalta si descalta a se incalta si sezand pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor
starii sale pe durata
descalta in de imbracat si incaltaminte fara sireturi
spitalizarii
aproximativ 5 zile
Perturbarea somnului Sa prezinte un somn Favorizez odihna pacientei prin suprimarea
Risc de complicatii Pacienta: -asigur conditii optime de microclimate in Pacienta este ferita si
din cauza disconfortului odihnitor cu ore surselor care ii pot determina disconfortul si Pacienta adoarme cu
-sa prezinte salon protejata impotriva
manifestat prin stare suficiente de somn iritabilitatea usurinta si se trezeste
tegumente integre pe -asigur conditii optime pentru a evita complicatiilor
neplacuta fizica si Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile odihnita
tot parcursul pericolele de accidentare
psihica purtate
spitalizarii
Ziua 1 Facilitez contactul cu membrii familiei
Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si
membrelor la fiecare schimbare de pozitie

Deficit de cunostinte Paqcienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este
cunostinte despre boala, modul de manifestare, masurile preventive cooperanta, receptiva,
boala, regimul de viata 53 modul de participare la recuperare
si curative, prezinta interes pentru
pentru a preveni un -identific manifestarile de dependent, acumularea de noi
nou accident vascular interactiunile lor cu alte nevoi cunostinte despre
-stimulez dorinta de cunoastere boala, tratament, mod
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte de recuperare,
prevenirea recidivelor.
 Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
valori ale Ta in limite temperatura TA=200/80mmHg
fiziologice. Asigur un climat ambiant (temperature optima, AV=88/min
lenjerie curate, salon aerisit)
-administrez medicatia prescrisa:
Dificultate de a se Pacienta sa se poata - Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea Pacienta merge
misca -caderi, loviri, deplasa singura motrica a bolnavei, sprijinita
raniri manifestata prin - Prevenirea o suplinesc in satisfacerea unor nevoi
vertij complicatiilor (escare, fundamentale pe care nu si le poate satisface
tromboze, încetinirea autonom (a manca, bea, misca, avea o buna
Ziua tranzitului) postura, a-si mentine tegumentele curate si
2 - Promovarea starii integre)
de confort
Alimentatie in deficit -pacienta se
Sa fie alimentata Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor conformeaza si
conform nevoiilor ridicat si aplecat inainte pentru a usura respecta regimul
organismului si boli deglutitia sau in pozitie semisezand alimentar
Servesc pacienta cu alimente la o temperature Zilnic mesele au fost
moderata, la ore regulate si prezentate echilibrate nutritional
atragator cu o cantitate de
Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate alimente necesare
nevoilor sale
energetic
54
 Alimentatie in deficit Asigurarea Se verifica daca sunt îndeplinite conditiile Pacienta este alimentata
necesitatilor calorice pentru servirea mesei: salonul este activ la pat in decubit
Alterarea eliminarilor-si calitative
Pacienta:în functie aerisit,
-ii au fostpacientei
explic îndepartatecareplostile si urinarele,
este cauza lateral Pacienta
retentiei, ca stang. cere
incapacitate de a se de vârsta si starea
-sa prezinte nu seeste
fac tratamente, nu se face curat în
o situatie remediabila bazinetul atunci cand
deplasa la toaleta organismului
diminuarea retentieiAsezam pacientul în pozitie comoda daca nu are nevoie
urinare poate singur
-urmaresc diureza
Risc de complicatii Sa-si recapete starea Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore Pacienta are incredere
Alterarea circulatiei de confort psihic si
Pacienta sa prezinteMasez regiunile predispuse la escare,
-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de pudrez cu mai multa in ea
fizic valori ale Ta in limitetalc temperatura TA=170/80mmHg
fiziologice. Efectuez exercitii passive la fiecare doua ore
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si AV=88/min
Redau oincrederea bolnavei
ingrijesc dupa examinare ca imobilitatea sa
este o -administrez
stare trecatoare medicatia prescrisa:
Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale,
Deficit de autoingrijire Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand Deficitul motor
o servesc la pat cu cele necesare
din cauza deficitului capabila sa-si satisfaca urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul ameliorat semnificativ
Deficitmotor
de autoingrijire Sa
manifestat prin fie ferita
partialdenevoile de Ma ingrijesc sa-I fie
si urechile, asigurate
apoi bratelecorrect
si mainile, partea - Pacientul exprima
la nivelul stare
membrul
din cauza deficitului de a se
incapacitatea complicatii sa nu
autoingrijire tehnicile de igienaa corporala,
anterioara schimbareafata anterioara
toracelui, abdomen, de bine, nu sunt
superior stang;
motorspala,
manifestat prin prezinte
de a se alimenta escare pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
a coapselor, se intoarce pacienta in decubit modificari tegumentare
pacienta se ridica in
incapacitatea de a se
de a se imbraca, , de a microclimat in salon
Sa nu prezinte escare lateral si se spala spatele, fesele si fata în punctele
pozitiede
semisezand.
spala, se
de deplasa
a se alimenta
la toaleta. Se explica pacientului
posterioara importanta
a coapselor, din alimentatiei
nou in decubitsi presiune si al valorilor
Ziua
de a se imbraca, , de a a respectarii
Ziua Sa prezinte dorsal regimului pentru si picioarele, organellefunctiilor vitale
se spala gambele
3 deplasa la toaleta.
se evolutia favorabila a bolii.
4 minimalizarea parezei genitale externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu
Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte -masoralcool
TA, P,mentolat
R, T si le notez
indeosebiin foaia de expuse lain urma interventiilor,
regiunile
functii vitale in limite temperatura
escare. autonome si delegate,
fiziologice - TA=160/100 mmHg
Alterarea eliminarilor- -administrez medicatia prescrisa. AV=80/min
incapacitate de a se Pacienta: Pacienta cere
deplasa la toaleta -sa prezinte -urmaresc diureza bazinetul atunci cand
diminuarea retentiei are nevoie
Alterarea circulatiei Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de in urma interventiilor,
urinare
functii vitale in limite temperatura autonome si delegate,
fiziologice --administrez medicatia prescrisa. TA=150/90 mmHg
AV=80/min

Deficit de autoingrijire Pacienta sa fie Ma ingrijesc55

sa-I fie asigurate correct tehnicile - Pacientul exprima stare
din cauza deficitului capabila sa-si satisfaca de igiena corporala, schimbarea pozitiei, de bine, nu sunt modificari
motor manifestat prin partial nevoile de asigurareaconditiilor optime de microclimat in tegumentare în punctele
incapacitatea de a se autoingrijire salon de
spala, de a se alimenta Se explica pacientului importanta alimentatiei si presiune si al valorilor
 CAZUL C
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.
[Link] DATELOR
Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire

[Link] PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI

Date relative stabile

Nume: P
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV

[Link] PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

[Link] antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II Rh:+
1.2.b. LIMITE SENZORIALE
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit
Eliminari: incontinenta urinara

56
 1.2.c. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
1.2.d. ANTECEDENTE PERSONALE
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3.a. MOTIVELE INTERNARII -deficit motor hemicorp stang

1.3.b. ISTORICUL BOLII

Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de
specialitate.
1.3.c. DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
1.3.d. DATA INTERNARII
24.02.2011 ora 14:15
1.3.e. EXAMEN CLINIC PE APARATE
STARE GENERALA: mediocra
STARE DE NUTRITIE: buna
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , fara raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT,CAI BILIARE,SPLINA: relative normale
APARAT URO-GENITAL:rinichi neplpabili , urini normo- crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,ORGANE DE SIMT: fara semen meningiene, hemiplegie stanga ,
pareza faciala central stanga, Babinski pozitiv –membru stang

SECTIA RADIOIMAGISTICA
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE:AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINATA:craniu
REZULTAT: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem
perifocal. Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem
ventricular usor asimetric situate pe linia mediana
57
 II.2. Analiza si interpretarea datelor
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta Surse de dificultate Nota

fundamentala
A respire si a Mucoasa respiratory roz, umeda. Fibrilatie latriala Tulburare de ritm generate de 2
avea o buna Ambele hemitorace prezinta HTA impulsuri ectopice atriale foarte
circulatie aceeasi miscare de ridicare si rapide
coborare. 400-500/min
Tegumente calde.
A bea si a manca Prezinta senzatie de foame si Disfagie Dezechilibru neurologic: 2
sete. Consum redus de lichide
Mucoasa bucala roz.
.
A elimina Urini normocrome Incontinent urinala Afectiune neurologica 2
Miros specific
A se misca si a Decubit dorsal cu o perna subtire Dificultate de a se mobilize, Alterarea centrilor nervosi 2
avea o buna de a merge.
postura
A dormi si a se Timp liber, relaxare.. Disconfort senzatie de Hemiplegie, edem cerebral 2
odihni neplacere fizica si psihica
A se imbraca si Vesminte adecvate climatului. Dificultate de a imbraca si Diminuarea motricitatii 2
dezbraca dezbraca membrelor superioare:
A mentine Stare afrebrila 1
temperature
corpului in limite
normale
A fi curat, ingrijit, Mucoasa bucala umeda sir oz, Par murder si gras in Paralizia hemicorpului stang 2
a proteja gingi aderente dintilor. dezordine Incontinent urinara
tegumentele si Degaja miros dezagreabil
mucoasele Alterarea integritati
58
 tegumentelor
A evita pericolele Temperature ambianta inre 18,3- . 1
25 C
Fara poluare microbiana
A comunica Auzul, vazul permit comunicarea 1
cu lumea exterioara
Nu prezinta turburari de limbaj
A actiona Posibilitatea de a actiona 1
conform conform propriilor dorinte sau
propriilor credinte
convingeri si
valori, de a
practicda religia
A fi preocupat in Dorinta de a se insanatosi. Tristete. Lipsa de control a fincterului 2
vederea realizarii Sentiment de inferioritate si urinar
depierdere a imaginii de Hemiplegie:
sine.

A se recrea Divertisment , amuzament 1

A invata cum sa- Modofocarea comportamentului Cunostinte insufuciente Lipsa de cunostinte 2
ti pastrezi fata de sanatate
sanatatea

59
II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea circulatiei
- Alterarea mobilitatii
- Alimentative inadecvata
- Eliminare inadecvata
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Discomfort
- Incapacitatea de asi efectua singura toaleta
- Perturbarea stimei de sine
- Anxietate Deficit de cunostinte
Probleme potentiale
- Risc de complicatie: tromboembolitice, pneumonie hipostatica, escare, atrofii,
anchiloze, constipatie
II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi
fundamentale.
Nivelul II de dependenta moderata si temporara.
II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING
1. Alterarea circulatiei din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin HTA,
fibriatia atriala.
2. Alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si sensorial manifestat prin
hemipegie stanga.
3. Alimentatie necorespunzatoare din cauza alterarii centrului nervos manifestat
prin dificultate de a inghitii
4. Eliminare inadecvata manifestata prin incontinenta urinara
5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzatie de neplacere
fizica si psihica si fizica.
6. Dificultate de a se imbraca si dezbraca din cauza alterari centrului nervos
manifestat prin hemiplegie
7. Carente de igiena din cauza prezentei edemului cerebral manifestat prin par
murder si gras, in dezordine, miros dezagreabil
8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar
manifestat prin neliniste.
9. Anxietate legata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin tristete,
neliniste, ingrijorare.
10. Deficit de cunostinte legat de ignorant manifestat prin dorinta de a acumula noi
cunostinte despre boala.

60
 II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE GENERALE II.3.2. INTERVENTII ZILNICE

STABILIREA OBIECTIVEI PACIENTEI
Pacienta: - Asigur conditii de ingrjire relative la peturbarea motrica a
Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire si bolnavei,
microclimate o suplinesc in satisfacerea unor nevoi fundamentale pe care nu si le
poate satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o buna postura, a-si
mentine tegumentele curate si integre)
- Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate,
salon aerisit)
- Efectuez exercitii passive si active pentru prevenirea
complicatiilor muscular si articulare
- Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o ingrijesc dupa
examinare
- Administrez medicatia recomandata
Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice - Pregatesc materialul si instrumentalul necesar si in stare de
functionare
- Pregatesc psihic pacienta: I explic tehnica, o conving de
necesitatea efectuarii ei si ii solicit cooperarea
- Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile
vitale: liniste, tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare

61
Sa fie alimentata conform nevoiilor organismului si boli - Asez pacienta in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat
inainte pentru a usura deglutitia sau in pozitie semisezand
- Servesc pacienta cu alimente la o temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
- Constientizez pacienta asupra regimului alimentar in mentinerea
sanatatii
- Efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate

Sa beneficieze de tratament adecvat - Administrez tratamentul prescris de medic

- Supraveghez reactia pacientei la tratamentul administrat
Sa-si recapete starea de confort psihic si fizic - Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
- Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu talc
Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este o stare
trecatoare
- Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat
cu cele necesare
Sa prezinte un somn odihnitor cu ore suficiente de somn - Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor care ii pot
determina disconfortul si iritabilitatea
- Creez acesteia senzatia de bine prin discutiile purtate
- Facilitez contactul cu membrii familiei
Sa prezinte minimalizarea parezei - Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie
- Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si membrelor la
fiecare schimbare de pozitie
- Invat pacienta sa-si mobilizeze mana dreapta cu ajutorul mainii
stangi
Sa fie ferita de complicatii - Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de igiena
corporala, schimbarea pozitiei, asigurareaconditiilor optime de
microclimat in salon
- Efectuez sondajul vezical in conditii de asepsie totala

62
 II.4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
II.5. EVALUARE

DATA PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
circulatiei functii vitale in limite
temperatura TA=200/100mmHg
fiziologice -recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, AV=105/min
glucide, urobilogen, bilirubina, cholesterol,
Mentinerea tensiunii triglyceride, fibrinogen, timp HOWEL. stare pacientei este
arteriale la valori Monitorizarea tensiunii arteriale alterata
normale -administrez medicatia prescrisa.
Alterarea Refacerea capacitatii Evaluarea capacitatii de comunicare verbala; Pacienta este imobilizata
de comunicare la pat
capacitatii de Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea
adecvate
ZIUA comunicare care sunt tulburarile de comunicare;
I
datorita afectarii Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare;
cerebrale Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul;
Evitarea criticilor repetate,a tendintei de a corecta
in permanenta greselile pacientului care ar cea o
stare de disconfort.
Aplica tratamentul prescris;
Colaborarea cu logopedul.

63
Alterarea Sa prezinte Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei
mobilitatii fizice minimalizarea cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp. Pacienta prezinta o stare
legata de deficitul parezei Asez membrele inferioare departe unul de celalat alterata
motor manifestata cu colaci de vata sub calcaie.
prin: - In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu
incapacitatea de patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in
miscare(hemicorp semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp.
stang); Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare
- lipsa coordonarii schimbare de pozitie.
miscarilor; Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
- diminuarea ajutorul mainii drepte.
fortei de miscare Consult medical inainte de a incepe exercitiile si
aprecierea gradului de dificultatea miscarilor pe
care pacientul le poate efectua in functie de starea
de sanatate.
Deficit de Pacienta sa fie Particip la efectuarea toaletei respectand
autoingrijire din capabila sa-si urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si .
cauza deficitului satisfaca partial urechile, apoi bratele si mainile, partea anterioara Pacienta este alimentata
motor manifestat nevoile de a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor, prin perfuzie
prin incapacitatea autoingrijire se intoarce pacienta in decubit lateral si se spala
de a se spala, de a spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din
se imbraca, de a Pacienta sa prezinte nou in decubit dorsal se spala gambele si
se alimenta, de a tegumente curate si picioarele, organelle genitale externe.
se deplasa la fara escare Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
toaleta. Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu
alcool mentolat indeosebi regiunile expuse la
escare.
- Abordarea unei punctii venoase
Incontinenta Pacienta: II explic pacientei care este cauza incontinentei si -Pacienta suporta sonda.
urinara legata de - sa prezinte ca este o situatie remediabila. .
64
perturbarea diminuarea II explic necesitatea sondajului vezical.
sfincteriana(lipsa episoadelor de Efectuez sondajul medical la indicatia medicului
controlului incontinent; in conditii de asepsie atat a pacientei si
nervos) - sa redobandeasca instrumentelor cat si a mainilor asistentei
manifestata prin partial continenta medicale.
emisie involuntara urinara in decurs de
de urina. 7-10 zile. Urmaresc diureza
Risc de alterare a Pacienta: Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie -pacienta nu prezinta
nutritiei prin -sa-si mentina Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai semen de deshidratare.
deficit legat de starea de nutritive ), alimente semisolide (piureuri , legume pasate ),
tulburarile de prezenta , sa fie prin administrarea de cantitati mici la interval
deglutitie alimentata si mici de timp.
hidratata Manifest rabdare in alimentarea pacientei
corespunzator Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,
cantitativ si calitativ supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei
pe toata durata ca este necesara avand in vedere aportul
spitalizarii alimentar mic pe cale orala.
Perturbarea stimei Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei
de sine din cauza accepte modificarea de a se face bine, pentru a depasi aceasta faza Starea pacientei este
hemiplegiei imaginii corporale grea. alterata
manifestata prin tranzitorie. Sfatuiesc familia sa ii fie aproape deoarece efectul
neliniste, agitatie, ar putea fi negative pt ea.
anxietate.
Perturbarea Pacienta sa Discut cu pacienta cauzele disconfortului. Pacienta are somn
somnului din beneficieze de Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii regenerator fara
cauza confort fizic si psihic starii de satisfactie. cosmaruri
disconfortului pe durata spitalizarii. Observ si notez schimbarile. .
manifestat prin
stare neplacuta Administrez medicatia indicata de medic
fizica si psihica.
65
 Deficit de Pacienta sa capete -explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind Pacienta este
cunostinte cunostinte despre boala, modul de manifestare, masurile preventive cooperanta, receptiva,
boala, regimul de si curative, modul de participare la recuperare prezinta interes pentru
viata pentru a -identific manifestarile de dependent, acumularea de noi
preveni un nou interactiunile lor cu alte nevoi cunostinte despre boala,
accident vascular -stimulez dorinta de cunoastere tratament, mod de
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte recuperare, prevenirea
recidivelor.
Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
ZIUA circulatiei functii vitale in limite temperatura TA=190/100mmHg
II fiziologice -Pregatesc pacienta pentru investigatii , o AV=105/min
insotesc si o ingrijesc dupa aceea
-Administrez medicatia prescrisa. stare pacientei este
Supraveghez reactia pacientei la tratamentul alterata
administrat
Alterarea Sa prezinte
mobilitatii fizice minimalizarea Ii solicit cooperarea la schimbarile depozitie Pacienta prezinta o stare
legata de deficitul parezei alterata
motor manifestata Efectuez masaj cel putin 10 minute al spatelui si
prin: - membrelor la fiecare schimbare de pozitie
incapacitatea de
miscare(hemicorp Invat pacienta sa utilizeze mijloace auxiliare in
stang); vedera executarii unor miscari
- lipsa coordonarii
miscarilor; Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
- diminuarea ajutorul mainii drepte
fortei de miscare
Deficit de Pacienta: Asigur conditii de ingrjire cu privire la peturbarea
autoingrijire din Sa beneficieze de motrica a bolnavei, o suplinesc in satisfacerea Pacienta a fost
cauza deficitului conditii optime de unor nevoi fundamentale pe care nu si le poate alimentata pasiv.
66
motor manifestat ingrijire si satisface autonom (a manca, bea, misca, avea o
prin incapacitatea microclimate buna postura, a-si mentine tegumentele curate si
de a se spala, de a integre)
se imbraca, de a Asigur un climat optim (temperature optima,
se alimenta, de a lenjerie curate, salon aerisit)
se deplasa la Efectuez exercitii passive si active pentru
toaleta. prevenirea complicatiilor muscular si articulare
Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o
ingrijesc dupa examinare
Administrez medicatia recomandata
Somn peturbat Pacienta sa -Favorizez odihna pacientei prin suprimarea
beneficieze de somn surselor care-I pot determina discomfort si Pacienta are somn
corespunzator iritabilitate regenerator fara
calitativ si cantitativ --Administrez tratament mediacal cosmaruri
-Observ efectul acestuia asupra organismului .
pacientei
Alterarea Pacienta: Verific prezenta globului vezical -Pacienta suporta sonda.
eliminarilor- - sa prezinte .
diminuarea Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la
incapacitate de a episoadelor de indicatia medicului
se deplasa la incontinent;
toaleta Urmaresc diureza
Perturbarea stimei Pacienta sa-si Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei
de sine din cauza accepte modificarea de a se face bine, pentru a depasi aceasta faza Starea pacientei este
hemiplegiei imaginii corporale grea. alterata
manifestata prin tranzitorie. Sfatuiesc familia sa ii fie aproape deoarece efectul
neliniste, agitatie, ar putea fi negative pt ea.
anxietate.

67
 Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de TA=190/100mmHg
circulatiei functii vitale in limite temperatura AV=105/min
fiziologice Asigut conditii de microclimate care sa nu
influenteze functiile vitale: liniste, tem,peratura
optima, umiditate corespunzatoare
-Administrez medicatia prescrisa.
Alterarea Sa-si recapete starea Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
mobilitatii fizice de confort psihic si Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu
ZIUA legata de deficitul fizic talc A inceput sa miste
III motor manifestata Efectuez exercitii pasive la fiecare doua ore membrul stang inferior.
prin: - Redau increderea bolnavei ca imobilitatea sa este
incapacitatea de o stare trecatoare
miscare(hemicorp Suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o
stang); servesc la pat cu cele necesare
- lipsa coordonarii Consult medical inainte de a incepe exercitiile si
miscarilor; aprecierea gradului de dificultatea miscarilor pe
- diminuarea care pacientul le poate efectua in functie de starea
fortei de miscare de sanatate.
Deficit de Pacienta: Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de
autoingrijire din Sa beneficieze de igiena corporala, schimbarea pozitiei, Pacienta foloseste usor
cauza deficitului conditii optime de asigurareaconditiilor optime de microclimat in mana stanga pentru a se
motor manifestat ingrijire si salon alimenta, a se imbraca, a
prin incapacitatea microclimate Asigur un climat optim (temperature optima, se spala pe fata, pa maini
de a se spala, de a lenjerie curate, salon aerisit)
se imbraca, de a Efectuez exercitii passive si active pentru
se alimenta, de a prevenirea complicatiilor muscular si articulare
se deplasa la Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o
toaleta. ingrijesc dupa examinare
Administrez medicatia recomandata

68
 Alterarea Refacerea calitatii si - Realizarea unui mediu favorabil pentru somn Pacienta are somn
somnului cantitatii somnului --Administrez tratament mediacal regenerator fara
-Observ efectul acestuia asupra organismului cosmaruri
pacientei .
Alterarea Pacienta: Verific prezenta globului vezical -Pacienta suporta sonda.
eliminarilor- - sa prezinte Incerc stimularea evacuarii astfel: introduce .
diminuarea bazinetul cald sub pacienta, pun comprese calde
incapacitate de a episoadelor de pe regiuniea pubiana, las robinetul descis sa curga
se deplasa la incontinent; apa (sa fie auzita de pacient)
toaleta Efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinei, la
indicatia medicului
Alterarea Acceptarea Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si Pacienta are mai multa
conceptiei despre modificarii imaginii temerile fata de problemele legate de infatisarea sa; increde in ea
sine corporale
Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale
forte pentru a depasi situatia;
Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane;
Clarifica cu pacienta unele informatii eronate,primite
accidental,privind handicapul sau;
Evita criticarea pacientei,dar si supraprotectia.
Colaborarea cu psihologul,psihiatrul
ZIUA Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
IV circulatiei functii vitale in limite temperatura TA=180/100mmHg
fiziologice -Administrez medicatia prescrisa. AV=105/min
Alterarea Pacienta sa-si Schimb pozitia pacientei la fiecare doua ore
mobilitatii fizice recapete starea de Masez regiunile predispuse la escare, pudrez cu Reluarea progresiva a
legata de deficitul confort psihic si fizic talc mobilitati fortificarea

69
 motor -bolnavul este ajutat in satisfacerea nevoilor sale,este treptata a musculaturi
servit la pat cu cele necesare
-exercitile pasive
-administrez medicamentele prescrise de medic
-anunt fizioterapeutul
Deficit de Pacienta: Ma ingrijesc sa-I fie asigurate correct tehnicile de
autoingrijire din Sa beneficieze de igiena corporala, schimbarea pozitiei, Pacientul mananca cu
cauza deficitului conditii optime de asigurareaconditiilor optime de microclimat in minim de ajutor,este
motor manifestat ingrijire si salon echilibrat hidro electrolitic.
prin incapacitatea microclimate Asigur un climat optim (temperature optima,
de a se spala, de a lenjerie curate, salon aerisit)
se imbraca, de a Efectuez exercitii passive si active pentru
se alimenta, de a prevenirea complicatiilor muscular si articulare
se deplasa la Pregatesc bolnava pentru diverse examinari si o
toaleta. ingrijesc dupa examinare
Administrez medicatia recomandata
Alterarea Refacerea calitatii si - Realizarea unui mediu favorabil pentru somn
somnului cantitatii somnului --Administrez tratament mediacal Pacienta are somn
-Observ efectul acestuia asupra organismului regenerator fara
pacientei cosmaruri
ZIUA Alterarea Pacienta sa prezinte -masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
V circulatiei functii vitale in limite temperatura TA=180/100mmHg
fiziologice Pregatesc bolnava pentru externare AV=105/min
-Administrez medicatia prescrisa.

Alterarea Pacienta sa-si II explic pacientei ce trebuie facut acasa , cum sa- Pacienta se deplaseaza
mobilitatii fizice recapete starea de cativa pasi ajutata pana
si cooardoneze miscarile sa se ajute de anumite
legata de deficitul bine la toaleta
motor obiecte ( pat masa scaun, o carje ) pentru a se Tonusul muscular e
refacut partial
70
 putea dedeplasa
Deficit de Pacienta sa fie Incurajez pacienta sa se se foloseasca de mana Pacienta incearca sa
autoingrijire din capabila se se poata exerseze miscarile cu
dreapta cat poate pentru a se hranii ,spala si
cauza deficitului ingriji singura ambele maini,i se
motor manifestat imbraca deplaseaza prin salon si
prin incapacitatea merge pana la toaleta
de a se spala, de a
se imbraca, de a Pacientul se imbraca si se
se alimenta, de a dezbraca partial
se deplasa la
toaleta.

71
 EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALOAREA

CERUT NORMALE OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA 4000-8000/mm 7800/ mm
vacutainer cu capac mov
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA 12-15 g% 14 g %
vacutaner cu capac mov
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA 40-45% 42 %
Vacutainer cu capac mov
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA 150.000- 240.000/mm
Vacutainer cu capac mov 400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/ 5-10mm/1h 6 ml / 1h
Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
Cholesterol 5ml sange simplu Nehemolizat 140-220 mg% 202 mg %
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu 5-17u.i. 28u.i.
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu 4-13u.i. 20u.i.
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Uree p.v.-2 ml sange simplu 20-40mg% 36%
nehemolizat ;vacutainer
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat 50 mg% 50 mg %
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu 200-400 mg % 220 mg %
vacutainer cu capac bleu

cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr% 0,57 gr %

-f=0,5 gr%

glicemie Punctie capilara –glucotest 80- 120 mg % 124 mg%

Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na- 4mg

Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium 90”-150” 220”
vacutainer cu capac rosu sau portocaliu

72
 II.6. Externarea pacientei

Data externarii: 06.02.2011

Starea la externare: ameliorate.
- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga,
pareza faciala stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de
deglutitie. Pe parcursul internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC
hemoragic, in urma tomografiei. I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice,
hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.
Este externata in stare ameliorate urmand tratament in ambulator.

BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg
Puls in limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre
boala si tratament.
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.

73
OBIECTIVUL 6
Educatia pentru sanatate la un pacient cu A.V.C

Educatia sanitara constituie o parte integranta a complexului de masuri de ordin

curativ si profilactic fiind menita sa contribuie la cresterea eficientei tratamentului, la
scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicatiilor si recidivelor.
Controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.
Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat.
Viata mai activa. Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ
riscul de AVC, în parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru
AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cât o persoana e mai activa
din punct de vedere fizic, cu atât se reduce mai mult riscul dee AVC. Persoanele cu
activitate moderata au un risc cu 20 % mai mic decât cele inactive. Persoanele cu
activitate crescuta au un risc cu 34% mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la
cresterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism, care duce si ea
la rândul ei la scaderea riscului de AVC.
Controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (în special
fibrilatia atrila), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sânge, cum ar fi
boala arterelor coronare.
Fara fumat/ renuntarea la fumat. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de
doua ori si jumatate.
Administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un
AIT sau un AVC.
Prin educarea bolnavului se realizeaza prevenirea complicatiilor si a recidivelor în
cursul bolilor, precum si profilaxia incapacitatii de munca. Prin educarea familiei
bolnavului se asigura îngrijirea completa a acestuia.
Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educatie sanitara sa contribuie la marirea
eficientei masurilor terapeutice si la vindecarea bolnavilor. Utilizând corect mijloacele de
educatie sanitara ea trebuie sa îndrume organizarea regimului igieno-dietetic, sa-l ajute pe
bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea constienta si
corecta a recomandarilor.
Bolnavului i se aduc la cunostinta bolile cu risc în aparitia accidentului vascular
cerebral - fibrilatia atriala, traumatismele craniene, malformatiile vasculare, diabetul,
sindromul hemoragipar.
Totodata bolnavului i se aduce la cunostinta tratamentul recomandat de medic si i
se explica efectele fiecarui medicament, modul de administrare cu scopul convingerii
bolnavului aupra necesitatii respectarii orarului de administrare si a dozelor prescrise de
medic.
Rolul esential al asistentei medicale consta în a ajuta persoana bolnava sa-si
mentina sau sa-si recâstige sanatatea sau sa-l asiste în ultimele clipe ale vietii prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur daca ar fi avut vointa sau
cunostintele necesare si sa îndeplineasca aceste functii pentru a-si recapata independenta
cât mai repede posibil.

74
Bibliografie
- Albu Roxana Maria- Anatomia si fiziologia omului, ed. Corint , 1996, Buc.
- Arseni C- Bolile vasculare ale creierului si maduvei, bolnavului, ed. Medicla, Buc
1073.
- Balta Gerogeta- Tehnici generale de îngrijire ale bolnavului, Ed. Didactica si
pedagogica, 1988.
- Borundel C- Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. All. Buc. 1994.
- Cârmaciu R- Anatomia si fizilogia omului, ed. Didactica si pedagogica, Buc. 1983.
- Dorobantu- Educatie pentru sanatate, Ed. Medicala, Buc. 10985
- Duminica Al- Modul de administrare a medicamentelor, Ed. Medicala, Buc. 1978.
- Ifrim M. Si Niculescu N- Compendiu de anatomie, Ed. Stiintifica si enciclopedica,
Buc. 1988.
- Ivanovici G- Interpretarea analizelor de laborator, Ed. Militara, Buc. 1995.
- Marin Fl si Popescu C.- Explorari functionale, Ed. Medicala, Buc. 1978.
- Mozes Carol- Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicala, Buc. 1999.
- Ranga V. Si Tedorescu Exarcu- Anatpmia si fiziologia omului, Ed Medicala, Buc.
1970.

75