Sunteți pe pagina 1din 28

nr. 4/97

1

1

Revistă lunară pentru electronişti

,

TEORETICIAN SAU PRACTICIAN?

electronica ! Cel e

două tabere " În conflict

"Teoria ca teoria, dar pract ica te o m oa ră! " s p un

cei cu deprinderi practice mai

este mai practic dec ât o bu n ă t e or i e" - răspu nd

ceilalţi. Unde fie a de văru l? C r

undeva la mijloc, ca de ob ice i.

bune . "Nimic nu

" Îşi au a de pţii l or .

o dispută veche cât

specia list este mai Î nclinat către teori e sa u

p ra c ti c ă În f unc ţ ie de afinit ă ţil e şi tal e ntel e

(fără să n eg lijez e total si ce alal tă latură ) , În

a ces t al

este cea car e generează pro gr esul. În

progresel e se

de

docum entaţie nouă care apare zi lnic pe pl a n

este evident r e n a scentist ,

p etr ec

electro nica actuală, În ca re

do ilea caz credem s pecializarea

s a l e

e d e m

În

fulgerător, iar

cantit a tea

car e

componentele şi ech i pa m e nte l e e l e c tr o n i ce

ating un grad extre m de mare de complexitate, un " practician " c are "c â n t e d upă ur ec h e "

(fără să "cun o as că not e l e " ) e s t e de

neconceput. Iar u n " t e ore t i ci a n" car e nu fi petrecut sute de ore (poate mii!) cu sonda

În

condiţiile a

ctu ale ,

mon d ia l c â ntăre ş te ton e,

d e

ti p

personal ită t ile

at o tcun oscă toar e, nu mai pot apărea. Se

s p un e , d e alt fel,

din electro nica ultimil o r ani s-ar fi Înregist rat şi

În mecani că , un Rolls Royc e ar fi

că dacă progr e s e le im e ns e

c ostat câţiv a

osciloscopu lui

şi cu letcon ul În m ână nu

es e

Este necesar, evident, un bun bag aj de

nici el cu putinţă. Aş ad a r, rupt ur a d intr e

ce l e

cu n oşt inţ e tehnic e generale , da r În final

două categorii nu este nici pe departe atât de

speci aliz area strictă Într-un anumi t domeniu

mare cum se pretinde . Există doar mici

sau

conduce la progres.

mari

orgolii şi afinităţi ma i m ar i că tre u n a d i n tr e

E st e c eea ce Încearcă să p romo ve ze ,

cele

două latuuri ale elect ron i c i i : cea teore tică

spe ră m cu s ucc es , şi r e v ista TEHNIUM.

si cea practică. E s te e v id

nicidecum despărţi, diferă doar procentele cu care ele concură la re al iz ar ea "Între gulu i',

ent

e l e nu s e po

C onţinu tul ace steia Îmbină materialele de prezentare a unor teorii sau c'oncepte mai ge n e r a l e , cu r ea li zăr i pra c tic e În domenii strict

adică a

electronis t u l ui ca p ab il ş i b i n e pregă ti .

s

peci a l iza t e . Cr ed e m am b ele a bo rdări sunt

O

altă controversă aprinsă şi niciodată

p

e g ustul electro nistu lui , f ie el a mato r sau

rezolvată e ste cea a spe ci a liz ării. Un e xp e rt -

pro fes io n is t. Alătur i de p as iu n ea fi e

rbinte care

spune o vorbă maliţioasă - este persoana ca re

stie din ce În ce mai multe despre di n ce În ce mai puţine lucruri , ajungând În f i nal să şt ie "absolut totul despre absolut nimic"!

Ei bine , fără a fi adeptii doar ai unei foarte

stricte specializări , trebuie r e cunoastem progresul extraordinar al omenirii a fost generat de diviziunea muncii , sau altfel spus

de

totul despre nimic" sau "nimic despre tot" ? Dacă , În primul caz , era evident un

spe ci alizare . Ce este preferabil: "să ştii

Î i un eşte p e

poa t e aceea

ce i doi , s i ngura dife renţă este

e ge singur

prim u l Îş i po ate al

do me ni u l d e acţiun e , celăla lta v ân d mai puţine

gra de d e li bert a t e . Gran iţe s t r i c te nu e x istă , de aceea pledăm pentru electroni stul complet, bu n teoreticia n si practician , fo arte specia lizat, dar ş i c u un bag a j r i d i c at d e cun o şti nţe tehnice generale.

E ste c ee a ce , cu

m o

des t e

le ei forţe , şi

revista TEH NIUM vă ajută

să de ve niţi!

Şerban Na icu

Redactor sef : ing. SERBAN NAICU

,

,

Abbnamentele la revista TEHN IUM se pot contracta la toate ofi ci ile poştale din ţară şiprin fi lialele

RODIPET SA, re vista figur ând la poziţia

Periodicitate : apariţie lunară.

Preţ abonament: 5000 Ie i/număr

43 85 din Catalogul Prese i Inte rn e.

d e rev is tă .

• Mat e ri a lele În v eder e a publi că ri i se trimit re c om anda t pe a dr es a : Bucuresti, OP 42 , CP 88 . L e

aşteptăm cu deos e bit intere s . Ev e ntual, menţionaţi şi un n u măr d e tele f on l a c a r e puteţi fi cont acta ţi.

• Articole le nepublicate nu se resti tuie .

AUDIO

AUDIO   o BRUMUL ÎN ETAJELE DE AMPLIFICARE () Zanca Alexandru 8 Una dintre componente le
 

o

BRUMUL ÎN ETAJELE DE AMPLIFICARE

()

Zanca Alexandru

8

Una dintre componente le ce le mai sensibile la influenţa câmpu rilor electromagnetice perturbatoare din lanţul de amplificare aU,dio o const i tuie preamplificatorul de semnal mic (pentru microfon, doză magnetică sau cap de magnetofon), principalu l factor perturbator fiind brumul de 50 Hz, datorat transformatoarelor de alimentare sau motoarelor de antrenare, dacă sunt alimentate În curent alternativ. În cazul preamplificatoarelor realizate cu tuburi , care erau

dispozitive de Înaltă impedanţă,

câmpul electric putea induce o tensiune perturbatoare În circuitul

de intrare de impedanţă ridicată.

Acest neajuns se putea Înlătura relativ uşor, printr-o ecranare corespunzătoare a dispozitivului. Preamplificatoare le cu

tranz is-toare se comportă mod diferit, datorită faptului

sunt

dispozitive ce lucrează În curent, iar impedanţa de intrare este scăzută. Din acest motiv, câmpul electric are un efect minor În cazul dispozitivelor rea lizate cu tranzistoare, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre câmpul magnetic, care produce perturbaţii importante În acest fe l de circu ite. Din păcate ecranele electrostatice nu atenuează câmpurile magnetice, iar ecranele magnetice din mater ia le de Înaltă permeabilitate nu dau rezultate

scontate.

Însă În

O cale

de a minimaliza

efectul câmpu lui magnetic de 50

Hz este aceea de a căuta o poziţie

intrare C 1, conductanţa emitor- bază a tranzis-torului T1 , reactanţa condensatoru lui de decuplare a emitorului (C2) şi firul de masă. Rezistoarele de polarizare R1 şi R2 şirezistorul R4 nu fac parte din

buclă deoarece rezistenţa

decât

reactanţa condensatoarelor C1 şi

C2.

acestora este mu lt mai mare

sursa

perturbatoare , dar de mu lte ori

această poziţie nu este utilă Într-un

montaj practic dat. Se pune deci problema de a putea realiza un preamplificator de semnal mic pentru care efectul câmpului magnetic perturbator fie minim. Nivelul semnalului perturbator cules este proporţional cu nivelul câmpului magnetic Închis În bucla critică din circuitul de intrare de unde orice semnal perturbator este preluat şi apoi amplificat de toate etajele de amplificare. Această buclă este formată de firele de semnal către tranz istor, de legătura tranzistorului la masă şi de masa

intrării. Aceste fire de legătură

trebuie aşezate În aşa fe l Încât

cuprindă o suprafaţă cât mai mică

posibil şi, În consecinţă, un flux magnetic cât mai mic. În figurile 1 şi 2 sunt ilustrate cele două moduri de conectare.

de

optimă

faţă

În cazu l configuraţiei din

figura 1 o mare cantitate de flux magnetic este cuprinsă În bucla de intrare, deci tensiunea perturbatoare indusă este suficient de importantă pentru a crea probleme după amplificare.

Dacă legăturile de intrare

sunt realizate ca În figura 2, există mai puţine linii de flux magnetic În interioru l buclei şi comparabile ca număr de fiecare parte a punctului unde firul de legare la masă , pentru traseul de semnal,

intersectea ză legătura emitorului

tranzistorului T1 la masă. Prin acest artificiu, tensiunea

indusă este În opoziţie de fază şi

Bucla critică realizată de comparabilă ca mărime, deci ea se

va scădea, În consecinţă se

circu itul de intrare constă din reactanţa condensatonJlui de

reduce şi nivelul brumu l ui.

-!>+v

IESIRE

r-~ R1 ;<f '-<f R2 ' , -<f
r-~
R1
;<f
'-<f
R2
'
,
-<f

,

~ , , ,
~
,
,
,

" ,, /,/:(1f:(:(:(

-:-

C

'!J-----e>

+C2

MASA

"'"''''

"

//"

FLUX

MAGNETIC

Figura

1

,---.,

-c>+v

_

C IESIRE '!J-----e> FLUX MAGNEnC FLUX tM.GNETIC R2
C
IESIRE
'!J-----e>
FLUX MAGNEnC
FLUX tM.GNETIC
R2

Figura 2

MASA

NOUTĂTI EDITORIALE

,

Semnalăm apariţia lucrării "Iniţiere În

videocasetofoane" - de ing, Şerban Naicu. Lucrarea costă 4800 lei şi se adresează acelora care vor se familiarizeze cu principiile de bază ale funcţionării videocasetofoanelor VHS,

NOTA

Reamintim cititorilor noştri că revista

TEHN IUM (seria nouă) apariţii (numerele 1+4),

(numerele 5-10) şi Î n acest an va avea un număr de 11 apariţii (lunar , cu un număr dub l u pe perioada de vară, respectiv lunile iulie-august).

a avut În anul 1995 patru

În anu l 1996 şase apariţii

Redactia

TEHNIUM. Nr. 4/1997

1

lunile iulie-august). a avut În anul 1995 patru În anu l 1996 şase apariţii Redactia TEHNIUM.

,.

,

, LABORATOR ORGĂ DE LUMINI ing. Dobrotă Daniel Sorin tr: ~ P2 BI.Pr. BI.FTB BI.C ,&~
, LABORATOR ORGĂ DE LUMINI ing. Dobrotă Daniel Sorin tr: ~ P2 BI.Pr. BI.FTB BI.C ,&~

LABORATOR

ORGĂ DE LUMINI

ing. Dobrotă Daniel Sorin

tr: ~ P2 BI.Pr. BI.FTB BI.C ,&~ t- '-- Flg.3 Flg.4 Fig.6 '?,' ~ I
tr:
~
P2
BI.Pr.
BI.FTB
BI.C
,&~
t-
'--
Flg.3
Flg.4
Fig.6
'?,'
~
I
~
~
I IL
t-
P3
BI.AJ
BI.FTB
~~
--
BI.C
220Vco
Flg.2
Flg.4
Fig.6
'?,' îA
1
IL
*
t-
'-- BI.RC
--
Fig.8
P'
BI . FTB
--
BI.C
~~
Fig.4
Fig.6
'?,' îA
(r 1 ~\
~J=-
1
IL
PI
t-
·
SI
P5
BI.FTB
~~
IA
--
BI.C
Flg.4
Fig.6
'?' ~
~
1
L
'--
P6
BI.FTB
--
BI. C
~
FIg.4
Fig.6
'?s'
IA
~7
I
L
220VCQ
S6
5A
1=F
"~
~
Ţ63UV ~~
Figura
1
-:-
20PM4

Uti lizând filtre active trece- bandă , rea lizate cu amplificatoare

separarea

anumitor domenii dorite de frecvenţă,

se po ate

aproape nelipsit din aparatura electronică (de redare a muzicii prin cu loare) a oricărui constructor amator.

Există, bineînţeles, numeroase

realiza un montaj devenit

operaţionale ~A741, pentru

2::::J

O.M

"

montaje electronice, mai mult sau mai puţin complicate, concepute în acest domeniu.

ln componenţa sche mei intră

următoarele blocuri (figura 1) 1. Blocul de alimentare -figura 2. Acesta permite obţinerea unei tensiuni stabilizate de ±10 .,. ±12 V,

nece sa ră alimentării diferenţiale a

amplificatoarelor operaţionale, util izând un circuit integ rat ~A723 , un circuit integrat ~A741 şi4 tranzistoare. Tranzistorul T1, de tip 2N3055, se montează pe un radi ator de aluminiu c u sup rafaţa de 50 -60cm'. Tranz istoa rel e T2 şi T3 se montează separat pe două radiatoare din

aluminiu cu o suprafaţă de 20-25cm' fiecare. Puntea redresoare este de tipul 3PM1 (3,2A la 100V). Transformatorul de reţea se bobinează pe un pachet de to le E20 cu secţiunea miezului de

12cm 2 , Înfăşurarea primară conţine

880

de

spi re

CuEm

<1> O,4mm ,

înfăşurarea secundară are 95 spire

CuEm <1> 1,2mm. Rezistenţele de

0,56W3W se realizează din nichelină,

cu diametru l de 1mm. Va l oarea acestora se determină experimenta l

astfel încât curentul de scurtcircuit

între borne le

la 1,8A. Pentru a obţineo tensiune egală ca modul (pe cele două ramuri +10V

şi -10 V faţă de masă), se impune

fo l osirea unor rezistenţe cu toleranţe

de 0,5% ( RPM) pentru R7 şi R8.

Din R4 se reglează tens iunea

diferenţială la ieşire.

2. Blocu l preamplificator este

realizat cu două circuite integrate operaţiona le ~A 7 41 şi este prezentat în figura 3. Primul amplificator operaţional are ro lul de adap ta re a impedanţei , având o amplificare aproximativ unitară în tens iune. Semna lul de

± 10V (12V) fie l i mitat

Il CII 10 Ve 2 C + 12 V, l R6 11 Ve 6 C
Il
CII
10
Ve
2
C
+
12 V,
l
R6
11 Ve
6
C 3
S
• 4
C5
Fe
+
2 C + 12 V, l R6 11 Ve 6 C 3 S • 4 C5
2 C + 12 V, l R6 11 Ve 6 C 3 S • 4 C5
C I
C I

r-----~--------------~------~--~r------&-o +u

Fe + C I r-----~--------------~------~--~r------&-o +u CI C9 10 R9 ;>~~~~~-- ---+---+-------oO L-+------+ --

CI

C9

C I r-----~--------------~------~--~r------&-o +u CI C9 10 R9 ;>~~~~~-- ---+---+-------oO L-+------+ --
10 R9
10 R9

;>~~~~~-- ---+---+-------oO

+u CI C9 10 R9 ;>~~~~~-- ---+---+-------oO L-+------+ -- ---------- -- +------+----~-- ---- _o ·u

L-+------+ -- ---------- -- +------+----~-- ---- _o ·u

Figura

2

BI. AI .

{BLOC

ALIMENTARE)

2

TEHNIUM. Nr. 4/1997

",'

LABORATOR

",' LABORATOR r I -- - - --- C2 --- - ---- ---- --- -- -----
",' LABORATOR r I -- - - --- C2 --- - ---- ---- --- -- -----

r

I

--

-

-

---

C2

--- - ---- ---- --- -- ----- ---- - i

+U

+ U

 

I

accid enta le a tri aculu i. Tra nz istorul T 1

\'

1

este de tipul BC107, BC108, BC109,

 

BC 171 , BC172,

BC173, iar tranzistorul

T2 de tipul B0 135 , B0137 , B0 139. Co ndensato rul C2 are va loa rea

J

I

50+100 nF/500V. Pentru fiecare bloc În parte se foloseş te u n triac TB6N6 (6A1600V). F iecare canal se rea lizează se parat. Se alege frecventa centrală a fi ltru lui din tabel, În funcţie de numărul ca nale lor ce urmează a echipa orga.

 

ln parale l cu una din În făşură rile _transform ato rului TRf se poate monta

:un

LE D În s erie cu o rezi stentă , ce se

:va scoate pe pa noul frontal ai orgii de :Iumini, deasupra fiecărui ,potenţiometrude volum al cana lului

 

IESIRE

 

:respect iv, indicând nive lu l semna lulu i :pe acel cana l, În cazu l necuplării

r<'

--.L

:becu(ilor electrice (fi gur a

7). Se

 

,rea lizează astfe l o miniorgă, fiecare

: LEO având o al tă cu l oare. l n figura 8 se prezintă sc hema

,

'unu i regulator de c uren t cu triac,

,

,deosebit de util pentru realizarea unei

:" Iumini de fo nd " În pauza d i n t re : melodii .

,Se

 

va

 

aco rda

o

,deoseb ită l a realizarea cablajului , cât

 

R2 =R3

R4=R2 / 2 KQ

 

C1=C4=2C2

C2=C 4

KQ

   

nF

 

nF

6,2

3

1.000

470

7,5

3,6

 

470

220

8,2

4,2

220

100

5,6

3

150

68

6,2

3,3

 

100

47

6,2

3 , 3 3 ,3 4 ,2

68

33

6 ,2

50

25

8,2

22

12

5 ,1

2,5

20

10

5,1

2,5

10

4 ,7

6 , 2 6 8

 

3,3

4 , 7

 

2,2

3 5

3

3

1 5

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

 

R4

 

05

:

S

+220V c c

INlR ARE SE MN AL

~ C5 PI Cl 11 IESIRE 10 R2 C3 ·u -u 7
~
C5
PI
Cl
11
IESIRE
10
R2
C3
·u
-u
7

L

F' g

I

U

ro

,

3

+u

Cl

IN1RARE

1 KQ

la

\

intrarea a cinc i fi lt r e,

~

7

BI. FTB

_

R2

C2

.u

R3

C3

intrare (40 - 50 mV) este p r e lu at ch i ar> din lanţul aud io şi,prin inte rm e d iul:

potenţiometrului P1 - ca re joacă ro l de :

potenţiometrude volum general, se : 0---1

aplică lui Cl2.Amplificarea În tens iune '

acestui bloc este dată de raportul : <>--r rezistenţelor R2/R3 şi este În jurul :

a

:

Semna l ul audio amplificat este ' dist ribuit prin 5 potenţiometre lini are:

de

va lorii de 100.

separate de frecvenţă.

,

3. Blocul de filtre trece-bandă'

( f igura 4). Numărul acestora dictea z ă:

şinumărul cana lelor orgii de lumini. :

Fig ura 4

=

Ampl ifi catoa rele operaţ ion a le ~

 

s

u nt

f o l os i te

Î n config uraţ ie de

Nr.crt

fc [ Hz]

R1=R5

amplificator inverso r, având intercalat

 

KQ

În b u cla de reac ţie negativă un f ilt ru

1

50

10

"dublu T": (R2 , R3, R4, C2 , C3, C4) .

2

100

10

Acest f i lt ru acţionează ca o

3

200

10

im pedanţă variab il ă În funcţie de

4

400

10

frecve nţă, am pl if icând fo a rte mult

5

500

10

fr e c venţa cent r a lă f c şi atenuând

6

800

1 0

frecvenţele laterale.

7

1.000

10

Pentru simplificare a ca lcul elor

8

2.000

10

se al eg R2 = R3 =' 2R4 şiC2 = C3

:;

9

4.000

10

C4/2. 1nacestcaz frecvenţacentraIă 10

8.000

10

a ca lculează c u f ormu l a f c

fil t r u lui se

11

12.000

10

= (rezistenţe l e În ohmi şi

1/1tR2C4

12

16.000

10

condensatoarele În faraz i, frecventa

rezultăÎn hertz i ). ln tab e lu l din figu~a Igura ,

5 r

F'

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

03

I + U I rCX}~~}--o 5 sunt calculate va lorile TRf 1_ _ _ ---
I
+ U
I rCX}~~}--o
5
sunt
calculate
va lorile
TRf
1_
_
_
---
c
on de n sa toar e l o r şi r ez istenţelo r
CI
pent ru câteva frecve nţe uzual e.
"f
I
02
II
4 . B locul de comandă pentru
triace (figura 6)
TB6N60
06
R6
Se
realizează o se parare
R5
ga lv anică prin inte rm ediu
l
C2
tran sformatorului TRf
(defazor folosi t
la
aparatele de radio "MAMAIA" sa u
T2
04
"ALBATROS").
R3
,
-
BI.C
Sc hem a rea lizează o
mare
I
-:-
I
fiabi litate În funcţionare, ga rantând
L
J
salva rea " c i r c u i telor integrate şi a
t ranzistoarelor În cazul distruge rii
'
Figura
6
TEHNIUM. Nr. 4/1997
3

LABORATOR SONERIE BITONALĂ Sebastian Burgher
LABORATOR SONERIE BITONALĂ Sebastian Burgher

LABORATOR

SONERIE BITONALĂ

Sebastian Burgher

Schema cuprinde , În principal , două circuite integrate ~E555. Circuitul integrat CI2 este un osc ilator aud io.

Circuitul

un

multivibrator (astab il) cu frecvenţa de

integrat

CI 1

este

1 Hz care modulează În frecvenţă

oscilaţia circuitului CI2 prin grupul rezistiv R5R6. Astfel frecvenţa de ieşire a lui CI2 variază simetric faţă de centrală a acestuia , dată de

frecvenţa

R3 , R4 şi C3.

Montajul se poate realiza pe o

tabel de echivalenţă la term inale (pini).

T0116,

term in ale le se vor lega conform tabe lulu i.

Dacă se fo los e şte capsula

1MP48

1 1

2

3

4

5

6

T0 11 6

4

5

6

7

8

9

7

8

1011

Notă : Terminalele 1,2, 3, 12,

13,

neconectate. La tensiun ea de alimentare a

monta j u lui ( 9 V ) am obţ inut tensiunile

indicat e În

T0116 sunt

14 ale ca psulei

sche ma e lectrică de

principiu a soneriei bitonale. Precizez aceste "tensiuni variază În limitele specificate În funcţie de cele două tonuri date de sirenă.

Potenţiometrul P de 1 KQ

serveşte la reglarea volumu lui. Ca element de redare a sunetului se utilizează cu rezultate excelente o

capsulă telefonică.

Măsurătorile de tensiun i s-au făcut cu instrumentul MAVO 2 care are

rezistenţa internă de circa 20KruV.

plăcuţă

de

st i clotextolit,

r--- -~-_1-----~o----~-_1--O + QV 54 55V

dimensiunile ei alegându-se În

funcţie de piesele utilizate.

- In schemă notarea pinilor s-a efectuat pentru capsula

MP48

utiliza şi capsula T0116 (2x7 pini) , cu legarea pinilor conform

schemei electrice a circuitului integrat ~E555. Se poate folosi următorul

(2x4 pini) , dar se poate

•

8

t--"'"""---'-I DESC IES . 3,-----'.1 C 5 5.8V C2 , CI MASA ~ 10UF C
t--"'"""---'-I DESC
IES . 3,-----'.1
C
5
5.8V
C2
,
CI
MASA
~
10UF
C II
~nF

BE555

Figura 1

 

8

 

3

,C4

R4

 

100uF

10'

PS

 

C

5

4

.5

SV

?J

   
R5 18'

R5

18'

C I2

 

BE555

""'-,

f'l"-----'jf----, P

IK

6.SV

R6

18'

VOlUM

f'l"-----'jf----, P IK 6.SV R6 18' VOlU M C.T. • • • • • o- c~

C.T.

• • • • • o-

o-

c~ 10R~01O

ol

ele!)

IORG

C4

 

~02'~~DD~00 .J~o:'

 

o

o

o

 

p

Masa

Rl R4~

 

~;uzor+

Difuzor Masa

  p Masa Rl R4~   ~;uzor + Difuzor Masa Figura II[ TRI 7 şi l
  p Masa Rl R4~   ~;uzor + Difuzor Masa Figura II[ TRI 7 şi l

Figura

II[

TRI

7

şi l a realizarea unui aspect cât mai plăcut al cu tiei.

fi:

Pe

panoul

frontal

vor

Întrerupătorul de reţea, becul de

control (LED) , potenţiometrul de volum general , pot e nţ iome trul regulatorului de curent, potenţiometrele celor 3-5

În paralel

cu transformatoarele TRf. Pe panoul din spate se montează prizele (bornele de ieşire) pen t ru cele 3-5 becuri şi mufa mamă de semnal audio. Lista de materiale

canale şi LE D -ur i le montate

Blocul de alimentare:

C1 =1 OOnF/SOV; C2=SO+ 1OOnF/SOOV; T1=BC107, 108, 109, 171, 172, 173; T2=BD135, BD137, BD139; triace:TB6N6 (6A1600V); D1 =PL 1SZ; D2-D5=1 N4007; D6=PL3V6Z. Regulatorul de curent cu triac R1 =S6KQ/0,5W; P=470KQ

( 1M fl ); C1 =330nF/630V; C2';68nF/ 100 V; D 1=D2=1 N4007; D=DC32

( dia c); T=TB6N6 (tr iac 6A/600V); B=bec electric 220V/60W etc;

S 1 =s iguranţă fuzibilă 0,6A.

R1=3 ,6KQ ; R2=2 ,7KD.; R3=820Q; R4=1 0KQ ; R5=R6=0 ,56ru3W; R7= R8=5,6 +24KQ ( 10KQ ), RPMO,S%;

5=

100nF; C3=1 00p F; C4 =C6 =C 8= 220"F/25V; C7=C9=47nF; T 1= 2N30SS; T2=T4=B D135 (137, 139); T3=BD136 (138 , 140 ); P R= pu nt e r edresoare 3P M1 ( 3 , 2A / 100 V); CI1 =~A723C; CI2=[3A741 J . Blocul preamplificator rezistenţele (O,SW) : R 1= 1S0KQ; R2=100KQ; R3=1 KQ ; R4=150KQ; P1=100K/log; C1=C4= C8 = 10" F; C2=C3 = C7 = C5 = 1 00n F ; C6=47.uF; C11= CI2=~A741J. Blocul de comandă pentr u

triace

rezistenţele (0,5W): R1=1 00Q ; R2=5,6Kfl; R3=1 00.; R4=33+68D.; RS=1KQ; R6 =10W2W; R7 = 120fl;

R9=47Q; C1 =22 0 0 " F/ 40 V; C2=C

B
B

Figura

8

4

TEHNIUM. Nr. 4/1997

LABORATOR

LABORATOR AVERTIZOARE DE ÎNGHET SAU POLEI , dr.ing.Tony E. Karundy ., • I lungi cu a
LABORATOR AVERTIZOARE DE ÎNGHET SAU POLEI , dr.ing.Tony E. Karundy ., • I lungi cu a

AVERTIZOARE DE ÎNGHET SAU POLEI

,

dr.ing.Tony E. Karundy

.,

I

lungi cu

a utoturismul 'În perioada de toamnă­

primăvară, adesea se pot Întâlni zone

de Îngheţ nepr e văzute , Î n stare

producă pe şosele polei , deci derapaje necontro l abile şi posibile accidente,

Î

n

mai

de Cr, M n, Fe,

rezistiv itate mare În stare pură, dar

ca re

semiconductoare prin adaos ul de ioni

Co sau

Ni , care au

În

adus la temperatura sa maximă de folosire,

Rez istenţa termică rep re z intă

căl ă

t

o

r

ii

l

e

pot

fi

transfo rmaţi

raportul dintre variaţia puterii disipate Î n term i s t or ş i va riaţia tempe ra turi i term istorului. Constanta de timp este

RL K timp ul necesa r unui termistor ca

varieze cu 63 , 2%

din diferenţa dintre To (tempe ratu ra

c u valenţe diferite, Dependenţa

rezistentei

(R)

de

te'mperatura

la

bordu l

K

+12V

E xistenţa

l
l

o---;" 2Vtemperatura sa

La

"

r---~~ --~--~~~ LED
r---~~ --~--~~~
LED

':d

ROSU

."

Figura 1

iniţială) şi T (temperat u ra final ă),

c â nd

e

s upu s

u nu i

salt

de

over Il O I temperatură Î n condiţi i de dis ip aţ ie

nulă,

Alegând pentru senzorul nostru de temperatură term istorul TG6050 cu R2S oc =510Q şi c un oscân d

 

acesta

este

un

term istor

cu

2

coefic ie nt de variaţie negativ,

se

pune

proble ma

cât

este

la

Figura

K

temperat ura de -1 ° (te mp eratura de alarmare, de la care apare Îngheţul,

deci posibilitatea de

rezistenţei termisto ru l ui , D es igur

polei) va loare a

IS 8D1 35 Figura 3
IS
8D1 35
Figura
3

o---Q

+1 2V

"

absol u tă (T) este data de relatia:

R ~ R eB(IIT - IlTo ) = Ae RIT acest lu c ru s e poate determina şi

unde:

A

::;:

"

R

oe

- BITo

" = const

R o =rezistenţa la tempe-

ratura To; B=coeficien tu l termic al materialului te'rmistorului ;

e=2,7182

Ref e r ito r la tabelul "anexă"

menţionăm că:

experimental, dar este co mod

calculăm ,

Ca lcu lăm mai Întâi coe f ic i entu l

A = 0 ,0024, C u ajutorul lui A ca lculăm

R - l ° c= 164 4 ,5Q, În calc ule s-a ţin ut co n t T( OK) = t("C) + 273 ° ,

diver s itate de

E xis tă o mare

senzori electronici de termistoare, Aceştia

term o metr e reg ulatoare electronice,

tem pe ratură cu

sun t Î ntâ lni ţi la

le

electronice

l a

le

de

De regu lă , l a u l t i mele,

a2SoC = 1/R2s oc 'dRldT! 2s a c =

autoturismului a un ui avertizor de po lei poate fi utilă, În ese nţă, un asemenea

de

avertizor

tempe ratu ră combinat cu un s i stem de alarma re optic, acustic sau mixt.

este

un

senzor

Senzorul de temperatură,

-(1 00B/(298, 15)2 % 1° C

B = 1780 In(R2s0cI R8S°C) ° K

a2S oC = -2,002 In(R 2s 0c I R8S ° C) %1 ° C

Puterea disipată nominală este

că tre termi sto r În reg im

cea dis ipată de

permanent, plasat În ae r l a 25 ° C şi

senzor,ul av~rtizează la creşterea

temperaturii. In ca zul aplicaţiei noastre

acest lu c ru

scăderea temperat urii , deci trebuie

făcute corecţiile de ri goa re , Cea mai simp lă sc h e mă de

trebu i e

se

facă l a

K

desigur , poate fi şi n eelectronic, Însă noi ne vo m refe ri În cele ce urmează

la un se nzo r electroni c, Un senzor de

temperatură poate fi orice element de circuit electronic, ca de exempl u : o

tranzistor, folos im

un rezistor etc, Vo m prefera

diodă 'sem iconductoa re, un

R6 910 7 I + D2 LED CI '}s VERDE pA741N ." - ~: lQQK
R6
910
7
I
+
D2
LED
CI
'}s VERDE
pA741N
."
-
~:
lQQK
l QQuF

Figu ra

4

D3

LED

ROSU

totuşi un element specia l creat În acest

scop şi anume un termistor. Term istoarele sunt rezistoare ca re

prezintă o variaţie importantă (pozitivă sau negativă) a rezistenţei lor elec trice

cu temperatura , Ele se fabrică din oxizi

TEHNIUM . Nr. 4/1997

5

LABORATOR sesizor de prag de temperatură este dată În figura 1. Rezistenţa term isto ru
LABORATOR sesizor de prag de temperatură este dată În figura 1. Rezistenţa term isto ru

LABORATOR

sesizor de prag de temperatură este

dată În

figura 1. Rezistenţa

term isto ru lui Rth , dacă este mică (temperaturi mai mari decât pragul) ,

formează cu cea a potenţiometrului

tr i mer (prereglată) un divizor al

ten si unii de bază pentru T1

acesta conduce, T2 este blocat şi LED- ul stins.

astfel

Tensiunea de 1,6V este cea de

doua sc h e m ă p rezenta tă În

variaţ ia tem pera t urii dec ât simplul divizor de tensiune. Ul t im ele două scheme prezentate (figura 2 şifigura 3) au în co mun f a ptul folo sesc un re leu e le ctromagnetic c u rezistenţa

înf ăş ură r ii de câteva s ute de ohmi şi

care

cuplez e s igur la o tensiune sub

12V

În figura 4 este dată sc hema unui sesizor de pericol-polei realizat cu circ uitul integrat ~A741N. La temp eraturi peste QOC oscilatorul de joasă frecvenţă de relaxare, realizat cu circuit integ rat, nu funcţionează. La temperaturi s ub _1 ° C, cănd valoarea rezistenţei lu i Rth creşte peste valoarea prereglată (de prag) a lui R, oscilatiile se amorsează si difuzonul va

reda t~nul.În acelaşitim p LED-ul roşu

va clipi. Tonul oscilaţieise poate regla cu

aj utorul

condensatorului C, de ordinul zeci sau

sute de nF. Întrerupătorul K serveşte

la cuplarea , respectiv la decupla rea

senzorului după ce acesta şi-a făcut

"datoria".

În înc heiere , câ teva indicaţii practi ce pentru realizarea constructivă. Termistorul Încap sulat TG6050 se plasează în fata autoturismului astfe l încât aerul ca re pătrunde prin mască să-Irăcească bine . Pentru aceasta se poate prevedea prinderea pe o şaibă

şi grosime de 2mm

mat a li că cu 1>50

confecţionată d in Cu sauA I (figura 5). Pr i n doi cond u c tori li ţa ţ i termistorul

se conectează la schema

va lorii

capacităţii

electronică.

Montajul electronic se poate realiza Într -o casetă de 70radioreceptor portabil dezafectat, la ca re s-a oprit difuzorul. Pe panou (figura 6) un întrerupător tu mbler porn it/ oprit va fi semna li zat cuplat prin aprinderea unui LED verde. Un LED roşu va sem naliza optic poleiul , în timp ce difuzonul o va face acustic.

e

+ 12V

Difuzor +

Difuzor ~

Masa

la bornele LED- ulu i aprins .

A

figura 2 este bazată-pe bascularea unui trigger Schmitt de către variaţia corespunzătoare a tensiun ii pe baza tranzistorulu iT1. La temperaturi peste pragul fixat, T1 con duce, T2 e blocat şi r e l e ul R2 decuplat. Invers se petrec lucrurile

la scăderea tempera turii la prag şi sub acesta . Odată cuplat releul eletromagnetic, prin co ntacte le sale care se Înch id , se va putea pune În

2 D isc AI sau Cu 050 onductOfI 111011 ~ ex. TlY 7xO.l Figura 5
2
D isc
AI
sau
Cu
050
onductOfI 111011
~
ex.
TlY
7xO.l
Figura
5
Termlslor

Câ nd te mpe ratura scade

depăşind pragul d e _1 ° , R t h creşte,

tensiunea pe baza lui T 1

acesta se blochează.T2 se deschide şi LED - ul se apri nde. Pentru alegerea

va lorilor parametrilor componentelor,

ţinem cont de următoarele relaţii:

Pentru situaţia "mai sus de

prag" avem:

U SE = 12 / ( R th + R1 )- 1,4 > 0,7(V) Dioda sta bilizatoare de tip DRD 2 asigură un potenţial a l emitonului

lui T1

de +1 ,4V. Pen tr u situaţia "prag" şi "s ub

scade şi

prag"

Alegând un t iri stor TG 6050 acesta

are, cum s-a arătat, R·1 0 =1644,5Q. Vom alege deci R1max=2,5KO şi-I

sens ul inega lităţii se schimbă.

vom

reg la corespunzător. În

ce

priveşte c u rentu l p rin T2, acesta

se

alege de 10 mA (sufici ent pen tru ~

ilu minarea LE D-ului). Admiţând că P2=50, curentul de bază este de 10/50=0,2mA.

Va loa rea reziste n ţe i R2 care asigură

acest curent este :

Is=(12- 1,6)/R2=0 ,0002A R2=(12-1 6l/0,0002=52KO

 

o

o

o

o

o

o

o

o

 

o

o

o

 

o

o

o

••

o

o

o

 
 
 

o

••••

 

o

o

o

 

 

o

o

o

o

 

o

• •

o

 

o

o

o

lo

fun cţ iune O mi că sirenă

bmd electron ică , un avertizor optic etc. Totul depinde Însă dacă am conectat (prin K) avertizonul de polei Înainte de

a

pleca la drum , în condiţiile

meteo speci ficate. În comparaţie cu schema dată În figura 1, schema cu trigge r Schm itt

acţionează mai sigur, fiind o schemă basculantă si nu cu actio nare lentă.

În fig~ra3 este datăo schemă

în pu nte, la ca re termistorul TG6050 este montat într-unul din braţele punţii.

Va riaţia re zistenţ e i lui cu temp erat ura

de

va dezechilibra pu ntea, ten si unea

dezechi l ibrare fii nd pre lu ată d e T 3 şi T 4 ca r e vo r comanda T5 şi anclanşarea

releulu i. Schemele cu te rmistoare

într-o

p unte

(se

pot pune ch iar

şi două

termistoare) su nt mai sens ibile la

100 120 6 oecuP'o, l;i" Cuplal 8 60 ATENTIE POLEI O~ O~ LED "'" LED
100
120
6 oecuP'o,
l;i"
Cuplal
8
60
ATENTIE
POLEI
O~
O~
LED
"'" LED
ROsU
VERDE
Figura 6
lI 1 ~ o 0i:]~ o o , R~ "O~ Jl ~ 00 o ~
lI
1
~
o 0i:]~
o
o
,
R~
"O~
Jl
~
00
o
~
~
~
o ••••
,•• ' . ,'
ooo
-O l5J
02
o
1
'l.9.\' o
T~
~
o
o
o
~
~Doo~
Q
0
-

Figura 7

6

TEHNIUM. Nr. 4/1997

RECEPTOR SSB CU FILTRU LC ing. Dinu Costin Zamfirescu I Y03EM amplasate aproximativ la fm=

RECEPTOR SSB CU FILTRU LC

ing. Dinu Costin Zamfirescu I Y03EM

SSB CU FILTRU LC ing. Dinu Costin Zamfirescu I Y03EM amplasate aproximativ la fm= 0 ,6

amplasate aproximativ la fm= 0 ,6 KHz şi fm = 2 , 6 KHz.

Revenind la schema receptorului din figura 3, pentru a se Îmbunătăţi flancul caracteristicii curbei

de se lect ivi ta te În domeniul redării semnalu l este USB, fiindcă se produce

şi receptorul recepţ ionează LSB, În FI

(urmare din numărul anterior)

câte 10 spire. Condensatoare le de aco rd sunt cu styro flex , iar condensatoa-re le de cup laj sunt

("sus " ) ceramice (disc). Schimbătorul de

frecven ţă şi oscilatorul local LC sunt

Deoarece

oscilatorul

local

lu crează Între 3780 şi 3840 KHz

reali zate cu circuitul integrat

cunoscut din calea de sunet a

TAA661,

frecvenţeloraudio Înalte, s-a montat În lanţulAF un filtru trece-jos având panta

caracteristicii de amplitudine-frecvenţă

de 24 dB/octavă. Un asemenea filtru este obligatoriu la un bun receptor cu

conversie directă. Aici frecvenţa de

atenuare cu 6 dB a filtrului trece-jos a fost intenti onat redusă de la 2,7 KHz-

3 KH z la 'numai 2 KHz. În acest mod Mărirea În cont inuare a

o răsturn a re a spectrului. Apare acum

2 KHz pe flancu l inferior al curbei filtru lui FI. Dacă cu datele din schemă

KHz , această frecvenţă se poate

majora căt re 120 KHz, păstrând

purtătoarea decalată cu 2 KHz "În jos".

clar de ce purtătoarease decalează cu ' televizoarelor, unde Îndeplinea funcţia

sa de bază de amp lifica tor -l i mitator şi demodulator MF În cuadratură.

bobine le din FI nu se pot acorda pe 110 Aici circuitul in tegrat TAA661

este folosit mai puţin "o rtodox ". Multiplicatorul electronic al fostu l ui demodu lator MF este utilizat În calitate de SF, primind se mnalul la pinu l 12 . Impedanţa de intrare este mare , deoarece atacul multiplicatorului se face prin intermedi ul unui repetor pe emitor. Polarizarea bazei acestuia se

prin L4 de la pinul2 unde este

se

Îngustează curba de selectivitate;

frecvenţei intermediare nu este

de

aceea purtătoarea s-a " tras" cu 0,5

recoman d abi lă, nu atât din cauza unei

KHz mai

mult "În jos " (În total cu 2

oarecare Iărgiri a curbei filtrului (cu 10

FT J) rezultă o ·caracteristică de

_

o---:r

de

la

0n10oo

cât din cauză că frecvenţa

b

o

KH z), filtrul FI nu mai conferă o - 15 %), atenuare suficientă frecventelor K ef a

audio de 3 - 4 KHz. Din combin'area

efectelor celor două filtre (FTB şi 3,5V. Amplificatorul-limitator

serveste acum ca element activ În ,ecep1msc hema oscllatoru l Ul. In bucla de

selectivitate acceptabilă. In figura 4

face

b ~ disponibilăo tensiune stabilizatăde

colre

'

.

,_

se

explică cum

se realizează curba

reacţie, Între ieşirea 8 şi intrarea 6

de

selectivitate

globală.În figura 4a

a amplificatorului este intercalată o

este reprezentată curba de

se l ectivitate FI ; Î n figura 4b este prezentată curba de selectivitate

echivalentă realizată de FTJ (ca În

receptorul cu conversie directă).În figura 4c este reprezentată atenuarea echivalentă (În RF) dată de efectul de filtru trece-sus produs de condensatoarele de trecere din AAF, alese intenţionat nu foarte mari.

Caracteristica globală de se lectivitate Pentru o frecvenţă intermediară valorile indicate , scala este acceptabil

de 110 KHz, frecvenţa imagine este de liniară, prezentând o oarecare

reţea selectivă ce conţine şi bobina

L5 . Frecve nţa de oscilaţie este

Figura 5

imagine poate ajunge În banda rezervatăradiod ifuziunii cuprinsăÎntre 3950 - 4000 KHz . Atenuarea de 60 dB conferită de filtrul de la intrare nu mai

determinată de inductanţa L5

şi de

capacitatea echivalentă la borne le acesteia. Toate condensatoarele sunt

cu styroflex. Se utilizează o singură

secţiune a condensatoru lui

variabil

este suficientă, Întrucât seara staţiile dublu. Da că nu convine, acoperirea

de radiodifuziune pot "veni" cu S9+60 dB!

cuprinsă Între 3890 - 3950 KHz.

poate fi modificată actionând asupra condensatoarelorde220 şi 270 pF.Cu

"comprimare" În centru.

- L4, care

reprezintă circuitul de intrare. un frecvenţmetru , deoarece impedanţa

Toate bobinele sunt identice având de ieşire este mică (circa 50U) şi

este reprezentată În figura 4d. Fără a se respecta toate caracteristicile atât

În RF , cât şi În AF, nu se poate obţ ine Să examinăm acum schema din La pinul 8 este d is ponibilă o

figura 3 În detaliu. De la antenă tensiune dreptunghiulară de câteva semnalul ajunge la filtrul realizat cu L1 zeci de milivolţi.Aici se poate conecta

curba corectă (a4 = a1+ a2+ a3), având o atenuare de cel puţin 26 - 30

dB În banda laterală inferioară şi având

În banda supe rioa ră puncte l e de 6 dB

Pentru schema din figura 4 cab l ajul imprimat şi modul de echipare sunt prezentate În figura 7.

Alte caracteristici generale

coeficientului

Toleranţa Toleranţa rezistenţei nomina le: temperatură : ±0,2%/oC;

de

±20% sau ±10 %;

Rezi sten ţa term ică: 8"'14 mW / oC.

Termls oare Incapsu a e pro

.

t

t

I

d

use

de IPEE

Tip

TG6001

TG6002

TG6005

TG6006

TG6013

TG6050

Marcare

negru

portoca liu

albastru

.

maro

verde

R(U)

la 25 ° C

10

12

51

62

130

510

Coef. tempo a25(% I CC) -3,3

-3,3

-3,7

-3,7

-3,7

-4,1

Putere

disipată (W)

0,6

0,6

0,75

0,75

0,6

0.75

Consl.

de tempo o(s)

220

220

220

220

180

220

Consl. de mat. B(OK)

2900

2900

3300

3300

3300

3655

TEHNIUM • Nr. 4/1997

7

frecvenţa de oscilaţie este afectată pF), se realizează pe g lobal În A F o

frecvenţa de oscilaţie este afectată

pF), se realizează pe g lobal În A F o

diode. Pentru schema din figura 3 s-

puţ in de prezenţa frecvenţmet rului . La

caracteristică de frecvenţă destul de

a

preferat ci rcu itul integrat TAA661 ,.

ieşi rea SF se conectează un filtru

apropiată de a unui filtru Bulterworth

deoarece se beneficiază de o

tre ce-jos realizat cu condensatorul de 180 pF de la pinul 1 si cu o rezistentă

de ordinul 4 de tip trece-jos. Sistemul AGC este comandat

amp lificare posibilitatea de a real iza cu minim

de

efort

integrată de 8,5 KO. 'În acest mod,

ia

de semna lul AF redresat şi filtrat

şi cele două oscilatoare. In acest

mod

pinul14 se poate vizualiza semnalul FI

convenabil. Tranzistorul BC107A Îşi

schema este simplă şi compactă, fără

cu frecvenţa egală cu fh - fs, deoarece

modifică rezistenţa echivalentă În

a

necesita o multime de componente

componentele sun t eliminate de fi ltrul

curent alternativ Între colector şi emitor

adiţionale. In figura 5 este dată

trece-jos. Mix e rul este echilibrat şi

de la valori foarte mari până la 50 - 100

schema unui atenuator simplu, care

oferă o amplificare considerabilă, de

n, atunci când polarizarea joncţiunii

păstrează aproximativ impedanţa de

circa 35 dB. Detectorul de produs

Împre un ă cu oscilatorul de purtătoare

pe 108 KHz (cu L10) funcţionează similar cu SF plus oscilatorul local (VFO) şi este realizat c u un al doilea circuit integrat TAA661. La pinul 1 se conectează acum un condensator de 10 nF rea lizâ ndu-se un FTJ de ordinul 1 care oferâ o atenuare de 3 dB la 2 KHz (În poziţia AGC OFF). Deoarece cele două circuite integrate TAA661 oferă Împreună o amplificare de circa 70 dB (din care se scad atenuăr ile filtrelor RF şi FI) a fost posibil se renunţe la utilizarea unui

AFI tradiţional.

bază-emitor variază Între O şi circa

O,7V. Atragem atenţia că nu se aplică tensiunea con tinuă pe colector

(schema nu este desenată greşit!). La

--

iesirea multiplicatorului ce realizează

,

;(] ~;;

~)

Figura 6--

funcţia de detector de produs este

conectată o rezistenţă de sarcină

integrată de 8,5 KO. Tranzistorul este conectat În c.a. Ia pinul 1 şi poate

reduce rezistenţa echivalentă de

sarcină, respectiv amplificarea detectorului de produs. Intre 1 şi 14 este conectat un repetor pe emitor integrat. "Adâncimea de reglai" a sistemului AGC este doar de circa 40

dB corespunzătoare red uce rii rez istenţei de sarcină dinamică a DP

de la

la 50 - 100 O (tranzistorul polarizat pe

bază cu O,7V). Deoarece la semnale locale foarte puternice (S9 + 50 dB) receptorul poate distorsiona, sistemul

AGC nemaireuşind să reducă

amplificarea suficient, este necesar se prevină intrarea AAF În limitare. O

soluţie este reintroducerea

a clasicului potenţiometru de reglajAF, care lipseşte. O rezolvare mult mai bună este intercalarea unui atenuator la intrarea receptorului (cu câteva trepte de câte 10 dB). In acest mod se previne atăt intrarea În lirnitare a AAF, cât şi a DP , evitându-se apariţia distors i unilor. În plus se evită ca SF

producă intermodulaţi i, care sunt mult

mai supărătoare ca distorsiunileAF. E drept se reduce sensibilitatea o receptorului, dar trebuie ţinut cont c ircuitele TAA661

folosite În

8 ,5 kO (tranzistorul blocat) până

În schemă

SF

şi DP au

gama

500 la intrare şi ieşire. Se ut ilizează un

comutator cu 2x3 poziţii. Atenuările

pentru poziţiile a,

b

c

sunt

aproximativ O, 10 şi 20 dB. Varianta

a

recep torulu i, prevăzută cu filtru LC cu 8 circuite şi etaj AFI, realizează o adâncime de reglaj a sistemuiui AGC de circa 80 dB şi folosirea atenuatorului din figura 5 este opţională (cele 4 circuite de la intrare au redus sensibilitatea maximă de 10 ori, adică cu 20 dBI) Etajul de ieşire al receptorului este redus la forma cea mai simplă, fi ind compus din două tranzistoare complementare de tip BD sau chiar BC.Amplificarea În tensiune a ?r"stui etaj este aplopiată de unitate. Polarizarea tranzistoarelor se obţine de la ieşirea circuitului integrat ~M301. Rezistenţa de 2 ,2 KO este astfel

aleasă ca În repaus curentul prin tranzistoare fie de 2 - 5 mA. Deşi sistemul AGC nu permite ca la ieşire

putere ma i mare de 50

se obţină o

- 60 mW (funcţie de valoarea

rezistenţei de 100 - 180 O din colectorul tranzistorului BC177), În cazul folosirii unei perechi de tranzistoare BC este bine se improvizeze radiatoare sub forma unor tuburi de tablă lungi de 30 mm care se

introduc forţat pe capsulele tranzistoarelor (figura 6). Cu semnal

AF, curentul poate creşte la mai multe zeci de mA. Pentru tranzistoare BD nu este necesară folosirea unor radiatoare. Se atrage atenţia că În prezenţa unor semnale puternice , cu

sistemul

AGC decon ectat , tranzis-

semnale puternice , cu sistemul AGC decon ectat , tranzis- C 350pF Figura 7 Intr-o variantă

C

350pF

Figura

7

Intr-o variantă perfecţionată,

filtrul FI are 8 circuite, introducfutdu-se

Între cele două jumătăţi ale

f il trului c u câte patru circuite. Selectivitatea şi fidelitatea se Îmbunătăţesc considerabil, atenuarea benzii laterale nedorite ajunge la 40dB. Amplificarea creşte, dar sensibilitatea nu se măreşte, deoarece raportul semnal/zgomot este decis la intrarea În SF: se menţine valoarea de circa 5 JlV la un raport (S+Z)/Z = 10 dB. Există acum posibilitatea de a mări considerabil adâncimea de reglaj a sistemului AGC, deoarece se poate comanda atât etajul AFI cât şi dete ctorul de produs (DP). Această modificare va fi prezentată Într-unul din numerele viitoare. AI treilea circuit integrat, de tipul

~M301AN (~A741 cu modificările de pini co respunzătoare), serveşte ca

amplificatorAF, realizând o amplificare de aproape 50 dB. Între DP şi AAF este intercalat un filtru activ trece-jos de ordinul 3 reali zat cu tranzistorul BC109C . Amplificarea acestui filtru este foarte aproape de O dB. EI este atacat şi polarizat de la iesirea 14 a DP, unde este un repetor pe emitor. Împreunăcu AAF, care are conectat Între pinii 2 şi 6 un grup RC convenabil (2,2 MO si 39

un etaj AFI

dinamică determinată de apariţia ~~eptor

intermodulaţiilor de numai 65 _(sau afenuator)

70 dB, mică fată de schemele de 0---------1

FET (peste '100 dB) sau cu

8

TEHNIUM • Nr. 4/1997

YOSOC U

Y050CV

Y050CW

Y050C X

Y050 CZ

Y050D

Y0 50DA

Y050DC

Y0 50DD

Y050DE

Y060DG

Y050DH

Y050DJ

Y05CDK

Y050DL

Y050DR

Y050DS

Y050DT

Y050DU

Y050DW

Y0500X

Y050EA

Y050EB

Y050EC

Y050EO

Y050EE

Y050EF

Y050EK

Y050El

Y050ER

Y050ET

Y050EU

Y050EW

Y050FO

Y050FE

Y050FG

Y050FH

Y050F I

Y050FJ

Y050FK

Y050fM

Y050FN

Y0 50FO

Y050FP

Y050FR

Y050FT

Y050FV

Y050FW

Y050GA

Y050GB

Y050GO

Y050GG

Y050 GH

Y050GI

Y050GK

Y050Gl

Y050GM

Y050GR

Y050GS

Y050GT

Y050GU

Y050GV

'"

4

4

2

4

J

J

4

J

4

J

3

RUS

3

3

RUS

4

2

2

3

3

3

3

3

3

2

3

3

4

3

3

3

4

3

3

3

2

2

2

2

3

4

4

4

2

3

4

3

2

4

4

3

2

4

3

RUS

4

4

4

2

4

4

3

~~~ -~

,

PUl Nl w llh; U~r\

I~oooltu C AlIn Vlr"U

Mo rc"o OllCtOrijho

r orgholo VtJsllo

Vogo L08710

RCI(lu NogruAurel

Y05AAA

2

Sztupar Alexandru

S.C.z. CLUJ Sighetu Marmaţ iei ,str.Unirii nr . 7 , ap.33 , jud.MM

Y05MT

2

Olariu Ioan

Cluj-Napoca,str . Padin

nr . 27 , bI.E9 , ap.23,j u el. CJ

Y05AAZ

2

Cimpoca Tiberiu

Cluj·Napoca,str.Heltai

nr.66,jud.CJ

Y05ACB

2

Şimleul Silvaniei,str.Cuza Vodă nr.2,jud.SJ

Y05ACG

2

Hriscu Vasile

Oradea,str.MareşaIAverescu nr.,a p.3,jud.BH

Y05ACH

3

Chira Gligor A iud,str.Crinulu i nr.9,jud.A8

 

Y05ACK

3

Todea Li vi u Mircea

Cluj-N apoca , str. Mehedin~

nr . 66 , bl. D2,sc.2,et. 4, CJ

Y05ADB

3

FufezanAure l Aiud,str.Horea ,bI. 2bis,ap .9 ,jud .A8

Y05AOJ

Y05AEO

Y05AEN

Y05AEX

Y05AFJ

Y05AOM

Y05APH

Y05AQN

Y05AQW

Y05ARN

Y05ASA

Y05ASH

Y05ASO

Y05AT

Y05ATG

Y05ATN

Y05ATV

Y05AUG

Y05AUK

Y05AUM

Y05AUU

Y05AUV

Y05AVF

Y05AVJ

Y05AVN

3

4

3

2

2

2

2

2

3

2

4

3

2

3

3

2

1

4

2

2

3

4

1

3

2

4

3

3

3

2

2

2

2

2

RUUS

2

3

3

2

4

3

2

2

4

3

2

2

4

2

2

2

2

2

3

Alban Gheorghe Tonder Francisc Chiorean Gheorghe Hadnagy Vasile Zoltan KormosAlexandru Boer GratianAurel Ştirbu T itus Doru Filip Vasile Szaba Emeric Takacs Carol P intyaK Ios if Petrlko Francisc

Nemelh Nicolae Iuliu Tauţii Magheruş m.93,jud.MM

Lupu Constantin Oras Octavian Borgyos Ştefan Mil ea Nicolae

IgazŞtefan

Farkaş Alexandru Farkaş Gavril Ciugudea n u M ircea Barodi leon Frisch Consta ntin Popa Tra ia n Kenez Ferencz Beres Francisc Balini Horia liv iu Fodor Dinu Mircea