Sunteți pe pagina 1din 6

Profesorul surs de autoritate sau putere

Un control autentic, formativ al unei situaii educative presupune subordonarea inteniilor profesorului logicii situaiei respective, chiar dac acestea ignor notaiile din proiectul de lecie. Trebuie acceptat totui ideea c se impune ca anumii parametri s fie controlai din exteriorul situaiei predare-nvare, deoarece acetia se constituie n chiar condiii ale respectivei situaii. Tehnicile care in de management i controlul clasei permit instituirea acelor forme primare ale ordinii ( concentare, capacitatea de a asculta in linite, de accepta indicaiile profesorului) faa de care nu se poate desfaura un nvmnt autentic Aceasta nu nseamna c toate situaiile problematice chiulul , violena , limbajul inacceptabilpot fi rezolvate eficient lecturnd rndurile care urmeaz: Tehnicile trucurile , stratagemele care in de managementul clasei nu sunt ntemeiate pe fundamente teoretice foarte solide , multe dintre ele fcnd parte din memoria colectiv a profesiunii. Sistematizate , ele pot conferi, n conjuncie cu alte elemente, un stil pregnant, de neconfundat unui profesor. Louis Cohen i Lawrence Manion propun dou concept cheie n abordarea controlului pe care profesorul trebuie s-l exercite n clas: putere i autoritate. Dei corelative, aceste concepte acoper sfere semantice diferite, mai ales n domeniul controlului. n concepia lui R. Peters , puterea denot mai ales modalitaile brutale , lipsite de normativitate consensual, prin care un individ i supune pe ceilali voinei sale. n acest sens, amintim n primul rnd , modalitile de coerciie fizic (pedeapsa dureroas,restricia de a iei afar la joac etc.) apoi pe cele de coerciie psihologica ( ameninri) dar i manipularea unor forme mai puin extreme de sanciune ( jocul subtil al pedepselor i al recompenselor , de pilda) inclusiv influena personal ( hipnotismul, atracia sexual). Spre deosebire de putere, autoritatea se susine pe un sistem impersonal de norme i de valori care ntruneste mcar parial consensul celor aflai n sfera de sa de control. n situaii de anomie , puterea poate deveni ( si devine) una dintre formele cele mai eficiente de susinere a autoritii. Clasa constituie un context social specific, deci i cele doua concept putere si autoritate vor cpata accepii specifice. n concepia lui K. Wadd , de pild, puterea profesorului sintetizeaz patru componente : 1) Charisma capacitatea de a atrage i de a influena oamenii prin propria personalitate; 2) Ascendena capacitatea de a obine controlul asupra unei situaii prin simpla prezena a persoanei respective; 3) Puterea intelectual-puterea expertului, a celui care tie ; 4) Resursele de putere- capacitatea unui ins de a organiza elementele unei activiti n clasa. Eficacitatea profesorului depinde att de funcionarea fiecarei componente n parte, cat i de proporia n care fiecare particip n ansamblu. n concluzie, controlul pe care profesorul l exercit asupra elevilor este rezultatul unui amestec subtil de putere personala i de autoritate.derivate att din statutul su de professor ct i din sistemul de reguli care opereaz in coala si n clas. Dac sistemul de reguli dintr-o coal poate fi anterior venirii profesorului n instituia respectiv, sistemul de reguli care funcioneaza n clas trebuie s poarte amprenta negocierii dintre profesor i elevi. Se obin astfel cteva avantaje: 1) exista un sistem de norme impersonal , deci elevii tiu c nu depind de capriciile profesorului; 2) regulile respective s-au fixat prin negociere , deci n-au fost impuse de ctre profesor;

3) elevii nteleg raiunea unei pedepse derivat din inclcarea unei reguli micorndu-se riscul apariiei unor reacii afective necontrolate atunci cnd sunt pedepsii; 4) elevii inva c orice grup social exist atta timp ct funcioneaza anumite reguli; 5) managementul clasei se va sprijini preponderent pe autoritate i nu pe putere. Dozajul dintre autoritate i putere a configurat , n concepia lui E.Wragg, mai multe tipuri de control din partea profesorilor: 1. autoritar acest tip de control pleac de la afirmaia c profesorul este obligat s menin ordinea i s ia decizii n toate situaiile care apar. Aceast obligatie se intemeiaz pe cantitatea mult mai mare de cunostiine pe care le posed, ca i pe o experienta mult mai bogat. Stilul managerial Pedagogia nu se poate identifica sub nici un aspect cu o colectie de retete care trebuie aplicate n anumite conditii precis determinate. Se poate spune ca pedagogia este o disciplina a dozajului, ea poate oferi fara nici un dubiu ingredientele necesare unei situatii educative, dar dozajul tine nca de profesor, de cel care actioneaza n circumstante date. Tehnicile care tin de managementul si controlul clasei permit instituirea acelor forme primare ale ordinii (concentrare, capacitatea de a asculta, de a accepta sarcinile de lucru, de a lucra n cooperare) fara de care nu se poate desfasura un nvatamnt autentic. Tehnicile, "trucurile", stratagemele care tin de managementul clasei nu sunt ntemeiate pe fundamente teoretice foarte solide, multe dintre ele facnd parte din "memoria colectiva" a profesiunii. Sistematizate, ele pot conferi, n conjunctie cu alte elemente, un stil pregnant, de neconfundat, unui profesor. Luis Cophen si Lawrence Manion propun doua concepte cheie n abordarea controlului pe care profesorul trebuie sa-l exercite n clasa: putere si autoritate. Desi corelative, aceste concepte acopera sfere semantice diferite, mai ales n domeniul controlului social. n conceptia lui R.Peters, puterea denota mai ales modalitatile brutale, lipsite de normativitate consensuala, prin care un individ i supune pe ceilalti vointei sale. n acest sens, amintim, n primul rnd, modalitatile de coercitie fizica (pedeapsa dureroasa, restrictia de a iesi afara la joaca etc.), apoi cele de coercitie psihologica (amenintari), dar si manipularea unor forme mai putin extreme de sanctiune (jocul subtil al pedepselor si recompenselor, de pilda), inclusiv influenta personala. Spre deosebire de putere, autoritatea se sustine pe un sistem impersonal de norme si valori, care ntruneste macar partial consensul celor aflati sub autoritatea lui. n situatii de anomie, puterea are tendinta de a deveni (si devine) una dintre reformele cele mai eficiente de sustinere a autoritatii. Clasa constituie un context social specific, deci si cele doua concepte - putere si autoritate - vor capata acceptii specifice. n conceptia lui K.Wadd, de pilda, puterea profesorului sintetizeaza patru componente: - charisima - capacitatea de a atrage si de a influenta oamenii prin propria personalitate;

- ascendenta - capacitatea de a obtine controlul asupra unei situatii prin simpla prezenta a persoanei respective; - puterea intelectuala - puterea expertului, a celui care stie; - resursele de putere - capacitatea unui ins de a organiza elementele unei activitati n clasa. Eficacitatea profesorului depinde att de functionarea fiecarei componente n parte, ct si de proportia n care fiecare participa n ansamblu. n concluzie, controlul pe care profesorul l exercita asupra elevilor este rezultatul unui amestec subtil de putere personala si de autoritate, derivate att din statutul lui de profesor, ct si din sistemul de reguli care opereaza n scoala si n clasa.

Dozajul dintre autoritate si putere a configurat, n conceptia lui E.Wragg, mai multe tipuri de control din partea profesorilor: 1 Autoritar - acest tip de control pleaca de la afirmatia ca profesorul este obligat sa mentina ordinea si sa ia decizii n toate situatiile care apar. Aceasta obligatie se ntemeiaza pe cantitatea mult mai mare de cunostinte pe care o poseda, ca si pe o experienta mult mai bogata. Obiectia adusa acestui tip de control este ca poate deveni prea usor represiv, descurajnd astfel formarea unor personalitati autonome, independente. 2 Permisiv - n contrast cu tipul anterior, acesta pleaca de la libertatea individuala si de la dreptul de a alege al elevilor. n acelasi timp, se ncearca restrngerea la minimum a constrngerilor exercitate asupra elevilor, n scopul dezvoltarii autonomiei lor si a capacitatii de a lua singuri decizii. Obiectia adusa: poate degenera usor ntr-o relaxare de tip laissez-faire fara relevanta educativa. 3 Un tip care se centreaza pe modificarile de comportament. Conform psihologiei comportamentale, dubletul pedeapsa/ recompense joaca un rol important n controlul comportamentului. Prin administrarea eficienta a acestui dublet, profesorul poate ncuraja comportamentul dorit si poate nlatura comportamentul indezirabil. Obiectia adusa vizeaza reducerea fiintei umane la nivelul unor reactii primitive, de tipul reflexelor conditionate, care intra n ansamblul tehnicilor de dresura. 4 Un tip centrat pe cultivarea unor relatii de parteneriat cu elevii. Desi accentul se pune pe sugestie si negociere, pe participare. n climatul astfel creat n clasa, nvatarea se va produce oarecum de la sine. Obiectia adusa: neglijarea ntr-o oarecare masura a procesului de nvatare care trebuie sa constituie, totusi scopul fundamental al scolii - n favoarea cultivarii abilitatilor de socializare ale elevilor. 5 stiintific - conform acestui tip, predarea este o activitate care poate fi analizata si studiata sistematic. Studiile efectuate vor releva cele mai bune modalitati de predare-nvatare, modalitati care vor include - inerent si tehnicile de management al clasei. Reprosul adus pleaca de la

premisa ca predarea este o arta si ca nu poate fi supusa unei analize relevante. Predarea - deci si managementul clasei - este ceva intuitiv. 6 Un tip centrat pe conexiunile scolii cu alte subsisteme sociale. Conform supozitiilor acestui tip, scoala ca institutie si elevii suporta influente importante de natura politica, financiara, sociala, emotionala. Aceste influente marcheaza climatul din clasa, chiar nvatarea, desi aceasta din urma este un proces individual. Din aceasta perspectiva, rolul profesorului ar trebui sa constea n administrarea acestor influente si a efectelor lor. Nici un tip de control nu poate subzista n stare pura, si nu caracterizeaza un profesor de la nceputul pna la sfrsitul carierei sale. Tipurile de control stabilite de catre Wragg pot fi identificate cu ceea ce n literatura de specialitate se numeste mult mai frecvent stil de conducere. Stilurile de conducere, conform unei clasificari clasice, sunt: stilul autoritar, stilul democratic si stilul laisez-faire (sau permisiv). O simpla trecere n revista a clasificarii lui Wragg, ne releva ca stilul autoritar se suprapune tipului de control autoritar, stilul laisez-faire tipului permisiv, iar stilul democratic, tipului de control centrat pe relatii de parteneriat. Indiferent de stil, profesorii vor sa obtina cooperarea elevilor. Urmare a unui proiect de cercetare, Wragg a sintetizat mai multe reguli, fara vreo legatura ntre ele si fara un suport teoretic, dar care pot constitui una dintre premisele eficientei n managementul clasei: ncepeti prin a fi ferm cu elevii: puteti deveni mai relaxat ulterior. Impuneti linistea n clasa nainte de a ncepe sa vorbiti. Daca este posibil, controlati intrarea elevilor n clasa. Invatati sa utilizati numele elevilor. Pregatiti lectiile n amanuntime. Daca este posibil, sa fiti n clasa naintea elevilor. Pregatiti materialele si aparatele necesare nainte de venirea elevilor. Este necesar sa cunoasteti modul de utilizare a aparatelor si sa fi executat macar o data experimentele respective nainte de a le executa la ora. Fiti dinamic, mergeti printre banci. Incepeti lectia cu ceva captivant si ncercati sa mentineti interesul si curiozitatea. Oferiti instructiuni clare.

Invatati sa va controlati vocea. Pentru a face fata nevoilor de claritate ale elevilor, este bine sa aveti ntotdeauna pregatite exemple alternative si materiale auxiliare. Cnd vorbiti, priviti clasa si nvatati sa observati totul. Cnd fixati teme pentru acasa, tineti cont de vrsta, abilitatile si fondul cultural al elevilor. Structurati lectiile astfel nct nvatarea sa se produca n perioade de timp optime. Utilizati tehnici de predare ct mai variate. Anticipati problemele de disciplina si actionati ct mai rapid. Fiti ferm si consecvent n aplicarea pedepselor. Evitati confruntarea cu elevii. Expuneti standardele proprii cu claritate si insistati asupra lor. Priviti-va ca pe un ajutor al elevilor. n situatii adecvate, utilizati-va resursele de umor n sens pozitiv

Argumente Pro

Argumente Contra

Argumentul 1: Autoritatea unui profesor ar trebui sa fie garantata in prealabil Pentru a ajunge sa fie un profesor, un om trebuie sa treaca printr-o facultate a acelui domeniu, prin studii de pedagogie si prin alte multe studii post-universitare, astfel incat dreptul acestuia de a-si impune autoritatea la ore ar trebui sa fie incurajat si in acelasi timp, impunand respect la nivelul elevilor, ce vor asculta de catre acesta, un om superior in studii si in cunostinte, invatand astfel mai bine. Argumentul 1: Se poate produce un apel la autoritate, lucru ce reprezinta o greseala in societate si va reprezenta un lucru ce va fi interpretat de catre elev In momentul in care un cadru didactic se ridica si isi exprima clar cerinta de a fi respectat cu orice pret doar din cauza autoritatii pe care o detine, atunci elevul va fi obligat sa il respecte, fara a tine cont daca acesta isi merita respectul, si fara a tine cont de libertatea pe care copilul o alege de a-si exprima opinia despre respectivul cadru. Practic, toata lumea va retine mecanic faptul ca seful este profesorul, fara a tine cont meritul. Astfel, dorinta nu va fii de a invata, ci de a urma

liderul, profesorul. Practic, se creeaza si un lant vicios, in care un copil nu-si instaureaza un mecanism de gandire de unul singur, ci i se baga pe gat anumite teoreme, anumite definitii, anumite lectii, pe simplul motiv ca eu sunt profesorul, descurajandu-se astfel libertatea de exprimare, ce ar trebui sa fie o prioritate in scoli, data fiind importanta acesteia si anume de a gandi de unul singur intr-o societate. Argumentul 2: Elevul trebuie sa fie pus la curent cu responsabilitatile si constrangerile pe care acesta le are Un elev trebuie sa aiba un punct de plecare in viata. Acest punct de plecare il reprezinta scoala si materia pe care acesta il invata. Cu toate acestea, lui trebuie sa i se fixeze anumite limite, anumiti parametrii, anumite constrangeri, ce pot fi subliniate de catre autoritatea unui profesor, garantata de catre scoala la care cadrul didactic profeseaza. Argumentul 2: Elevul trebuie sa fie prima data pus in tema cu drepturile si libertatile lui, pentru a sti care este limita constrangerilor ce se pot exercita asupra lui Din momentul in care supunem un elev anumitor constrangeri, fara a lua in considerare libertatile lui, atunci exista riscul producerii abuzurilor asupra acelui copil, lucru pe care sigur nu-l vrem, sa avem un copil abuzat la scoala. Astfel, daca il vom pune la curent cu drepturile si libertatile pe care le are, copilul insusi va sti cand este abuzat si cand nu. O alta problema este legata de libertatea lui de exprimare, deoarece autoritatea unui profesor va ingradi mereu libertatea acestuia, astfel incat scoala nu ar trebui sa puna pret pe autoritatea profesorului, ci pe integritatea elevului si pe ce a inteles el, dar mai ales pe opinia pe care o are el pe un anumit subiect si cum isi argumenteaza acea opinie. Argumentul 3: Elevii vor fi mai concentrati la ora, data fiind disciplina impecabila de la cursuri Din momentul in care respectul a fost impus la nivelul elevilor, profesorul elimina riscul de a fi intrerupt de catre galagia din clasa. De-obicei, aceasta dezordine, sau galagia din clasa , este provocata de lipsa de respect fata de profesor. Daca profesorul isi va impune respectul prin autoritatea lui pe care o are si pe care o merita, atunci el va avea libertatea de a-si organiza ora in voie, de a preda oricum vrea el si oricum considera el a fi mai eficient, data fiind excluderea oricaror probleme in timpul orelor. Argumentul 3: Va disparea pasiunea pentru ore, creandu-se doar o modalitate de a preda cu forta Un proverb spune ca dragoste cu forta nu se poate. Astfel, un profesor care-si impune autoritatea la ore este inutil pe termen lung, respectivul copil nerespectandu-si atributiile de invatare, ci mai degraba de a invata mecanic, si nu pentru el insusi, ci pentru profesor. De asemenea, exista riscul ca un elev ce nu a inteles o lectie sa nu invete, din simplul motiv ca nu poate face anumite conexiuni, singura masura pe care o va lua profesorul va fi sa il taxeze pentru ca i-a incalcat autoritatea si nu sa-l ajute sa asimileze cunostintele. Astfel, exista din nou riscul existentei abuzului asupra copilului, mai ales al invatatului cu forta.