Cristina Harasim

Anul I,Seria II,Grupa 17

 Def.Fluid complex cu roluri
multiple in cavitate bucala,rezultat
al secretiei glandelor
salivare(90%),care isi varsa
produsul in cavitatea bucala prin
canalele Stenon ,Wharton si
Rivinius.10% din cantitatea de
saliva e produsa de celulele
dispersate in cavitatea
bucala,apartinand unor glande
salivare minore,mai abundente in
zona palatina si labiala(glande
Ebner,Blandin etc)
 Secretia salivara e secretata in cantitate de
0,5-2 L/24 h,cea mai mare parte fiind
secretata in timpul meselor.
In repaus digestiv,repartitia secretiei salivare
pe glande este:
SM 70%
Parotida 20%
SL 5%
Glande accesorii 5%
In timpul digestiei bucale ponderea secretiei
parotidei creste pana la 60%,iar a SM scade
pana la 30%.Restul glandelor contribuie cu
10% in timpul stimularii.
 In somn secretia salivara scade la circa 0,05 ml/min.

Sexul:Barbatii au debit secretor mai mare

decat femeile.
 Varsta:la copii fluxul creste cu varsta pana la
15 ani.La varstnici,parenchimul glandular e
inlocuit cu tesut conjunctiv si adipos ,iar
debitul salivar scade.
Ritmul circadian,fumatul,nutritia,sarcina,clima,
anotimpul sunt factori ce modifica debitul.Fluxul
salivar atinge un maxim iarna si un minim vara.
 Fluxul diurn(la amiaza) este mai mare ca
fluxul matinal,vesperal si nocturn.

Deshidratarea (in climat hipertermic) poate

determina hiposalivatie.Hiperhidratarea nu
produce hipersecretie salivara.
 Factori psihici:anxietate,frica,emotiile scad
fluxul salivar.
B.Patologice
1.Hipersecretia salivara(sialoree,ptialism)
-flux salivar peste 0,5 ml/min
-e consecinta stimularii in exces a
mecanismelor fiziologice care declanseaza
secretia salivara
 Eruptii dentare
 Disgravidii(o tulburare Iritarea receptorilor
patologica ce se bucali prin condimente
manifesta doar in
timpul sarcinii)
 aciunea unor substane
parasimpaticomimetice (pilocarpina, eserina,
muscarina, colina) determin secreia unei
salive bogate n mucus
 inflamaii cronice ale glandelor parotid i
submaxilar
Sialodocita reprezint o inflamaie
cronic a glandelor salivare, pe fondul
infeciilor buco-alveolare, a hipersecreiei
glandulare reflexe.
 litiaza salivar se dezvolt pe fondul unei
infecii glandulare cronice de origine dentar
sau faringian.
Activitatea salivei favorizeaz precipitarea i
aglutinarea srurilor fosfo-calcice din saliva.
Calculul se organizeaz de regul n canalul
excretor al glandei. Cel mai frecvent afectate
sunt glandele submaxilare
 Gingivite si stomatite toxice n intoxicaii cu
Pb, Hg, Bi, As

Procese inflamatorii ale

mucoasei cavitatii bucale.
 intoxicaia cu compui organo-fosforici
(insecto-fungicide) inhib acetilcolinesteraza,
determinnd acumularea de acetilcolin cu
efecte asupra sistemului nervos central i
vegetativ. Manifestrile digestive apar
datorit stimulrii fibrelor colinergice
postganglionare (la nivelul cavitii bucale
apare sialoree, hipersalivaie).+anestezice
 afeciuni esofagiene (spasme, neoplazii,
arsuri)
 afeciuni gastrointestinale (spasm cardial,
ulcere(spre exemplu duodenal),neoplasm
gastric, parazitoze intestinale)
 afeciuni hepato-colecistice (colecistite
cronice, diskinezii biliare(incetinire a secretiei
biliare), ictere, ciroze
 afeciuni ale urechii medii (prin iritarea nervului
coarda timpanului-ramura din nervul facial care da
pe langa aceasta,inca 2 ramuri in canalul
facial:nervul pietros mare si nervul pentru muschiul
stapedius)
 afeciuni neurologice (boli demielinizante,
epilepsii, traumatisme cranio-cerebrale)
 Nevralgia de trigemen si tutunul
 Absenta secretiei salivare
Apare la:
btrni, prin involuia glandei salivare
n strile emoionale (anxietate, fric)
femei la menopauz
administrarea parasimpaticoliticelor (belladona,
atropina)
aciunea medicamentelor: antibiotice, opiacee,
neuroleptice, tranchilizante
tulburri ale echilibrului hidroelectrolitic: diaree,
vrsturi, boli infecioase febrile
 Afeciuni locale sau generale care afecteaz glandele
salivare:
sarcoidoza, limfogranulomatoza, boli autoimune
cancerul gastric,pancreatita cronic, constipaia
cronic
n hepatita cronic i ciroza hepatic,stomatitele
grave
radioterapia tumorilor cervicale
parotiditele toxice (Pb, Cd, Cu) sau toxice endogene
(uremie, diabet, gut)
paraliziile faciale, prin interesarea nervului coarda
timpanului
n insuficiena renal cronic (stadiul uremic)
Diminuarea fluxului salivar favorizeaz infecia i
exarcebarea florei microbiene, conducnd la apariia
parotiditei uremice
Efectele hiposialiei:
Alterarea masticaiei, deglutiiei
care determin leziuni faringo-
esofagiene i tulburri digestive
Uscciunea gurii
Eroziuni, ulceraii, candidoze
bucale
Apariia cariilor i a infeciilor
bucodentare
 Modificri calitative

Modificrile calitative constau n

creteri ale concentraiei salivare ale
unor constitueni normali sau apariia
n saliv a unor constitueni anormali.
 n intoxicaia cu Pb Hg se depune sub form de lizereu
gingival(la plumb e albastrui cenusiu,la mercur avem
stomatita mercuriala) -dreapta
Hg eliminat n exces produce stomatita
n uremie se elimin produi azotai mai ales ureee cu
apariia stomatitei uremice
n diabet crete eliminarea de glucoz
n boli infecto-contagioase se elimin ageni patologici
n paradontopatii are loc activarea enzimelor care
hidrolizeaz proteinele i mucopolizaharidelor de la nivel
dentar favoriznd apariia cariilor
n cancerul oral i laringeal apar valori crescute ale Ig a
salivar alturi de valoarea seric fa de normal.
 Constituenii anormali din saliv sunt:
alcoolul, medicamente, cafeina, droguri,
anticorpii i agenii patogeni (bacterii, fungi i
virui).
 Dintre afectiunile cavitatii orale si glandelor
salivare retinem:
Inflamatiile glandelor salivare(sialoadenite)
 Inflamatiile gingiilor si formatiunilor
parodontale(gingivite,parodontite)
Prezenta calculilor salivari(sialolitiaza)
Scaderea secretiei salivare(hiposialie)
Lipsa secretiei salivare(asialie)
Hipersecretie salivara(sialoree)-in boli
psihive(schizofrenie),neurologice(Parkinson)
 Sindromul Sjgren (SS) este o afeciune
sistemic autoimun caracterizat prin
disfuncia i distrucia glandelor exocrine, n
particular a glandelor salivare i lacrimale
(exocrinopatie autoimun).De asemenea pot
fi afectate si glandele de la nivelul vaginului.
Se caracterizeaza prin xerostomie(Senzaie de
uscare a gurii, datorit unei insuficiente
salivaii)prin infiltratie leucocitara cu
hipertrofie parotidiana.
 Primar
Secundar apare n contextul altor boli
sistemice autoimune (ex:miozite inflamatorii)
 SS reprezint una dintre cele mai frecvente
boli sistemice autoimune (locul doi ca
frecven dup poliartrita reumatoid)
prevalen:
1% (SS dignosticat conform criteriilor de
consens americano-europene)
preponderen feminin: raport
femei/brbai=9/1
vrst de debut la 45-55 ani
jumtate din cazuri sunt reprezentate de SS
primar
 1. Factori genetici
2. Factori de mediu infeciile virale
3. Factori hormonali
4. Alterarea imunitii celulare i umorale
5. Citokine i chemokine
 Acest tip de boal se numete boal autoimun,
ceea ce nseamn c sistemul imunitar al
organismului atac propriile esuturi sau organe.
Sindromul Sjgren poate afecta unul sau mai
multe sisteme de organe, inclusiv piele, plmni,
inim, rinichi i nervi. Pacienii pot avea anemie,
reducerea celulelor albe sau trombocitelor din
sange, precum i un risc mai mare de a dezvolta
limfom dect indivizii fr Sjogren. Dei nu exist
nici un tratament pentru sindromul Sjgren, sunt
folosite o serie de tratamente.
 https://www.youtube.com/watch?v=lfW2Oyb
BKg0
TOP 10 SIMPTOME SJOGREN
1.Fiziologie-note de curs-,editia a II-a,Bucuresti 2014
2.Articol dr. Cristian Baicus(sindromul Sjogren)
http://www.baicus.ro/pagina_pacientului/Sdr_Sjogren.
pdf
3.Curs de reumatologie pentru rezidenti-UMF IASI
http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facu
ltatea%20de%20Medicina/Reumatologie/SINDROMUL%
20SJ%C3%96GREN.pdf
4.Curs fiziopatologie medicina dentara
http://pathophysiology.umft.ro/data/media/ro/progra
m/dentara/11_fiziopatologia-sistemului-
orofacial_md-2012-2013.pdf
5.Fiziologie umana-Haulica