Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SJÖGREN
Sindromul Sjögren
Definiţie
boală inflamatorie cronică autoimună de cauză necunoscută caracterizată
prin infiltrarea importantă limfo-plasmocitară a glandelor lacrimale şi salivare
(exocrine) , cu distrugerea progresivă a acinilor glandulari (exocrinopatie).
consecinţele distrugerii glandulare:
- xeroftalmia keratoconjunctivita uscată
- xerostomie jenă în masticaţie şi deglutiţie
- uscăciunea nasului, traheei, bronşiilor, vaginului (la femei) şi tegumentului.
poate fi:
- primitiv (1/2-2/3 din cazuri)
- secundar asociat altor boli autoimune: PR, SS, LES etc. (1/3 din cazuri).
Incidenţă
necunoscută
apare la orice vârstă
predomină la femei, decadele IV-V, raport F:B=9:1
Sindromul Sjögren
Patogenie
necunoscută
patogenia autoimună: hiperreactivitatea limfocitelor B prin defect primar al
acestora sau reglare defectuoasă (scăderea funcţiei ly Ts)
-hipergamaglobulinemie
-autoanticorpi împotriva antigenelor fără specificitate de organ
-anti-Ig: FR
-anti-antigene solubile nucleare: anti-Ro / SS-A, anti-La / SS-B
-autoanticorpi împotriva antigenelor cu specificitate de organ
-împotriva celulelor ductelor salivare
-împotriva glandei tiroide
-împotriva mucoasei gastrice
-crioglobuline
-limfocite B, plasmocite, limfocite T helper în infiltratul celular
-uneori secreţia de IgM monoclonale la nivelul glandelor salivare
-la pacienţii cu sindrom Sjögren
rolul sistemului HLA:
-HLA-B8, HLA-DR3, HLA Dw3, HLA- DRw52
Sindromul Sjögren
Anatomie patologică
infiltrat limfocitar al:
- glandelor salivare şi lacrimale
- glandelor exocrine de la nivelul arborelui traheo-bronşic, tractului
gastrointestinal şi vaginului
- localizat iniţial în jurul canalelor excretorii, apoi se extinde la nivelul
acinilor glandulari.
canale excretorii dilatate / stenozate
ulterior, acinii dispar, infiltratul limfo-plasmocitar diminuă, iar ţesutul
glandular este înlocuit parţial cu ţesut conjunctiv fibros şi ţesut grăsos
Sindromul Sjögren
Criteriile de clasificare pentru sindromul Sjögren
I. Simptome oculare: uscăciune oculară, senzaţie de nisip în ochi sau de corp
străin, sau folosirea lacrimilor artificiale > 3 ori/zi
II. Simptome orale: gură uscată, glande salivare tumefiate, consumul de lichide
pentru a favoriza deglutiţia
III. Teste oculare: t. Schirmer pozitiv ( 5 mm în 5 minute) sau proba cu Roz
Bengal sau alt test de coloraţie oculară
IV. Histopatologic: mai mult de un focar limfocitic / 4 mm2 de ţesut glandular
evaluat de un specialist HP
V. Afectarea glandelor salivare: dovezi obiective ale afectării glandelor salivare
debit salivar nestimulat 1,5 ml în 15 min.
sau sialectazie difuză la sialografia parotidiană
(fără dovada obstrucţiei ductelor mari) sau
scintigrafie salivară (captare întârziată, concen-
trare redusă, sau excreţie întârziată a trasorului)
VI. Autoanticorpi împotriva atg. Ro(SS-A) sau La(SS-B)
Sindromul Sjögren
Criteriile de clasificare pentru sindromul Sjögren
SS primar definit prin :
a) prezenţa a oricare 4 din cele 6 criterii atâta timp cât HP(IV) sau serologia
(V) sunt pozitive
sau
Imunitatea celulară
r. cutanate de imunitate celulară sunt normale în forma primitivă şi adesea
scăzute în cea asociată cu PR sau LES
răspunsul limfocitelor la mitogene este redus la 30%
creşterea Ly B cu creşterea IgM monoclonal
- defect primar al Ly B
- reglare defectuoasă prin scăderea Ly Ts
Sindromul Sjögren
Alte teste utilizate pentru explorare şi diagnostic
T. Schirmer
Proba cu roz bengal: colorantul se fixează de epiteliul devitalizat/lezional
al corneei şi conjunctivei; la examenul cu lampa cu fantă aspect de keratită
punctată/filamentoasă
Determinarea întreruperii filmului lacrimal cu fluoresceină-apariţia zonelor
întunecate non-fluorescente ale filmului lacrimal datorită anomaliilor
stratului mucinic/lipidic
Sialometrie-măsurarea fluxului lacrimal cu sau fără stimulare pentru
glandele parotide/ submandibulare/ sublinguale/ sau producţia totală de
salivă cu identificarea unui flux scăzut
Sialografie-modificările sistemului ductal glandular cu incidenţă crescută a
sialectaziei; este la fel de specifică şi sensibilă ca şi biopsia glandelor
salivare mici
Scintigrafia-evaluarea funcţională a glandelor salivare cu un trasor
radioactiv cu evidenţierea unei captări, secreţii scăzută sau absentă
Biopsia glandelor salivare mici labiale inferioare-cea mai mare specificitate
Sindromul Sjögren
Diagnostic diferenţial
Xerostomie discretă sau moderată fără sindrom Sjögren:
- persoane în vârstă
- efectul unor droguri: anticolinergice, antidepresive, diuretice,
neuroleptice, antihipertensive
- după radioterapie cervico-facială
- psihogenă
- unele infecţii virale
Xeroftalmie discretă sau moderată fără sindrom Sjögren:
- inflamaţii: sindrom Stevens-Johnson, conjunctivite / blefarite cronice
- toxică: droguri, arsuri
- neurologică: alterarea funcţiei glandelor lacrimale sau ochiului
Mărirea bilaterală a glandelor parotide fără sindrom Sjögren:
- infecţii virale
- sarcoidoza
- amiloidoza
- cauze metabolice; DZ, hiperLP, pancreatita cronică, ciroza hepatică
- cauze endocrine; acromegalia, hipofuncţia gonadică
Infecţia cu HIV
Sindromul Sjögren
Forme clinice
Sindromul Sjögren primitiv
Sindromul Sjögren asociat altor boli
- Poliartrita reumatoidă
- Lupusul eritematos sistemic
- Sclerodermia
- Polimiozita
- Boala mixtă de ţesut conjunctiv
- PAN clasică, reumatism psoriazic, policondrită atrofiantă rar
Alte boli asociate
- ciroza biliară primitivă şi hepatita cronică activă.
- sindromul Reynolds: sindrom Sjögren, ciroza biliară primitivă,
sclerodermie.
- tiroidita Hashimoto, boala Basedow, anemia Biermer, boala celiacă,
lipodistrofia parţială sau totală, limfadenopatia angioimunoblastică,
miastenia etc.
- manifestare frecventă a reacţiei gazdei contra grefei
Sindromul Sjögren
Complicaţii
- rareori infiltrare limfoidă extraglandulară semnificativă şi neoplazie
- splenomegalie
- leucopenie
- vascularită cu ulcere ale membrelor inferioare
- purpura hipergamaglobulinemică
- tiroidita autoimună se poate asocia la 5% din pacienţi.
- complicaţiile neuromusculare: polimiozita (foarte rar), neuropatii periferice
sau craniene (în special de trigemen) şi vascularita cerebrală.
-rareori:
- limfom
- sarcom imunoblastic
- macroglobulinemie Waldenström
Evoluţie şi prognostic
- depind de posibilele asocieri: ciroza biliară primitivă, hepatita cronică activă,
aclorhidria gastrică, pancreatita, infiltraţia limfocitară importantă renală şi
pulmonară, crioglobulinemia cu glomerulonefrită, sindromul de
hipervâscozitate, boala celiacă
Sindromul Sjögren
Tratament
boală incurabilă: tratament simptomatic
Xerostomia
- evitarea drogurilor care pot accentua hiposecreţia salivară şi lacrimală
- menţinerea igienei cavităţii bucale
- ingestia frecventă a unor cantităţi mici de apă
- folosirea gumei de mestecat fără zahăr
- preparate de salivă artificială (aerosoli)
- umidifierea dormitorului
- tratamentul candidozei orale: nistatin.
- bromhexin per os în doze mari (48 mg/zi) poate ameliora manifestările
sindromului sicca
- ag. colinergici: pilocarpină hidroclorid 5mg x 4/zi, cevimelină 30mg x 3/zi
Xeroftalmia
- lacrimile artificiale (metilceluloza 0,5%)
- ochelari protectori împotriva vântului
- bandajul ochilor cu acid boric pentru ulceraţiile corneene
- mucolitice, bandaje protectoare, lentile de contact, tarsorafie parţială
Sindromul Sjögren
Tratament
Alte manifestări de afectare glandulară
- creme hidratante sau uleioase
- lubrefiante hidrosolubile sterile
Manifestări sistemice
- AINS în artritele neerozive.
- hidroxiclorochina 200 mg/zi (artralgii, mialgii)
- glucocorticoizii – prednison 0,5-1 mg/kgc/zi afectarea
- alte droguri imunosupresoare – ciclofosfamida extraglandulară
- infliximab 3 mg/kg/zi cu efecte favorabile
Sindromul Sjögren
Test Schirmer
Sindromul Sjögren