Tema: Bolile inflamatorii ale glandelor

salivare. Sialodochita ,etiopatogenie , tablou clinic , tratament

Profesor: Lehman Sofia, asistent universitar Studenta: Jarovlea Mihaela,anul 3, gr.3309

Obiective :

1. Notiune de sialodochita
2.Clasificarea sialodochitei 3. Etiopatogenia bolilor glandelor salivare 4. Tabloul clinic 5. Diagnosticul sialodochitelor 6. Diagnosticul difrenciat al sialodochitelor 7. Tratamentul

ANATOMIA GLANDELOR SALIVARE MARI

Glanda parotida Este cea mai voluminoasa glanda salivara, fiind situata posterior de mandibula , sub conductul auditiv extern. Are forma neregulata, avind o portiune principala care ocupa fosa retromandibulara si una accesorie pe fata externa a maseterului.Loja glandei are peretii: Lateral fascia cervicala superficial; Posterior- mastoida; Anterior- ramul ascendent al mandibulei; Medial- faringele; Superior- ATMsi meatul acustic extern; Inferior- despartitura submandibulopectinee.

Componentele glandei parotide: artera maxilara cu aramurile ei terminale , artera maxilara interna si temporala superficiala, noduli limfatici superficiali si nervul facial. Ductul glandei, Stenon, se deschide in vestibulul cavitatii bucale la nivelul molarului 1 sau 2.
Glanda submandibulara Este de forma neregulata, a doua dupa marime. Loja ei are peretii: Lateral- mandibula; Inferior- pielea , muschiul platisma, fascia cervicala superficiala; Medial- muschii milohioid si hioglos Ductul glandei, Warthon, se deschide in regiunea papilei linguale.

Glanda sublinguala
Este situata deasupra diafragmei bucale, are o forma ovoidala, paralela cu corpul mandibulei. Loja ei are peretii: Medial- muschii genioglos si hioglos; Lateral- foseta sublinguala de pa fata mediala a corpului mandibulei; Supeior- mucoasa planseului bucal; Inferior- muschiul milohioidian. Ductul principal al glandei, Bartholin, se deschide in regiunea papilei linguale.

SALIVA
Saliva, este substana fluid, produs de ctre glandele salivare n cavitatea bucal. Se estimeaz c organismul uman produce ntre 1 i 1,5 litri de saliv pe zi, iar ntr-o via 34.000 de litri. Cantitatea de saliv produs ntr-o zi descrete odat cu naintarea n vrst i de asemenea dup administrarea unor tratamente medicamentoase. Producia de saliv este relaionat cu ritmul circadian, astfel c n timpul nopii se produce o cantitate mic de saliv i de asemenea componena saliv difer n funcie de stimuli. Conine 99 % ap, precum i microelemente, sruri dizolvate, enzime, proteine, aminoacizi, vitamine, mucus, precum i alte substane.

FUNCTIILE SALIVEI
digestiv, saliva este esential in formarea bolului alimentar; de asemenea prin efectul enzimelor pe care le conine; menine pH-ul la 6,5: neutralizeaz mediul acid dup mese sau mediul bazic care ar putea produce depunerea de sruri pe smalul dinilor; protejeaz smalul dinilor, prin lubrifiere i pentru c regularizeaz pH-ul; menine echilibrul hidric; reparatoare prin mineralizare; lubrificant, uureaz micrile gurii (vorbire etc); efect antitoxic.

ETIOPATOGENIA BOLILOR INFLAMATORII ALE

GLANDELOR SALIVARE Cauzele maladiilor glandelor salivare pot fi dereglari neuronale si neuro-endocrine ale functiei glandelor salivare, precum si factorul inflamator. Inflamatiile cu provenienta neurogena apar ca urmare a interventiilor chirurgicale la nivel de stomac, esofag, intestine. Cele cu caracter neurogen in caz de orchita spre exemplu. Caile de patrundere a infectiei sunt: calea stomatogena sau ascendenta, calea hematogena, calea limfogena, calea directa.

PATOGENIA
Initial apare faza de pseudosialoadenita , care se manifesta prin limfadenita glandei salivare, cu trecerea ulterioara a procesului inflamator la parencimul glandei.Conditiile esentiale de manifestare a procesului inflamator sunt sialostaza in paralel cu dereglarea si stoparea inervatiei parasimpatice a glandei. Frecventa localizarii proceselor inflamatorii ale glandelor salivare este : glandele parotie locul 1 , cel mai des afectate, glandele submandibulara si sublinguala respectiv.

ETIOLOGIA SIALODOCHITELOR
Sialodochita reprezinta proces inflamator cu caracter acut sau cronic localizat la nivelul ducturilor glandelor salivare. Cauzele aparitiei sunt locale: calculi salivari sau corpi straini in canalele excretorii, igiena bucala deficitara, stomatite sau parotidite marginale profunde, iritatii protetice, dinti inclusi, cresterea presiunii in cavitatea bucala la muzicanti sau suflatori de sticlla. Sialodochitele sunt favorizate de existenta unor spasme, stenoze sau dilatatii tranzitoriisau definitive ale ostiumului sau canalului salivar.

CLASIFICAREA SIALODOCHITELOR
Dupa forma : Acuta

Cronica:
fibrinoasa purulenta

SIALODOCHITA ACUTA
Tabloul clinic Pacientii acuza dureri acute, intepatoare, in timpul alimentatiei. Obiectiv se observa edematierea , tumefierea si hiperemierea orificiului de deschidere a ductului excretor. La compresiune in regiunea distala putem observa eliminarea unei picaturi de puroi sau lichid cu caracter sero- sanguinolent. La palpare se poate observa infiltrarea usoara a glandei si durere.

SIALOADENITA CRONICA
Tabloul clinic Bolnavii acuza secretii salivare permanente si abundente , indeosebi in timpul alimentatiei si vorbirei.Palpator se atesta ingrosarea ductului excretor al glandei salivare si duritate. Duritatea dispare in urma unui masaj usor , ca urmare are loc eliberarea ductului de saliva restanta si de cheaguri. Periodic sialodochita cronicaa se poate acutiza.

DIAGNOSTICUL
Anamneza vietii; Anamneza bolii; Patologii concomitente; Examenul clinic subiectiv; Examenul clinic obiectiv; Examenul complementar: Sialografia in forma fibrinoasa a sialodochitei evidentiaza dilatarea canalului excretor si a ramurilor sale; Examenul bacteriologic al secretiei salivare .

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAT

Diagnosticul diferentiat se face cu : Litiaza canalului Stenon si Warthon; Corpi straini cu localizare in planseu sau obraz; Sialoadenitele acute sau cronice.

EVOLUTIE
Sialodochita evolueaza ca o boala cronica cu caracter extensiv. Netratata , procesul infectios trece la parenchim si duce la una din formale de parotidita sau depaseste peretele canalicular , determnind supuratia regiunii in care se afla.

TRATAMENT
Sialodochita acuta Solutii calde antiseptice pentru clatirea cavitatii bucale. Stratul submucos dea lungul ductului excretor este infiltrat cu solutie antiseptica in corelatie cu anestezic 0.5 %. Sialodochita cronica Indepartarea dopurilor de fibrina cu o pensa sau cateter. Administrarea preparatelor sialogoge(lamie). Tratament antiinfectios local si general

BIBLIOGRAFIE
1.

2.

3.

4.

Materialele cursului; G.Timosca,C.BurlibasaChirurgia oro-maxilofaciala,Chisinau1992(pag.465-466); T. ,1990 (pag143-155); M. Pricop , E.Urtila Infectiile buco-maxilofaciale