Metode i tehnici de analiza folosite n sociologia

politica :studiul de
caz,observaia,experimentul,ancheta/chestionarul,analiza
documentara

Elev:Hussan Bogdan
Data:21.X.2015
Pentru a nelege mai bine expresia ,,sociologie politica
pornim de la analizarea celor doi termeni separai.Astfel
portivit DEX sociologia este tiina care se ocup cu
studiul descrierii structurii i fiziologiei societii, al
relaiilor interumane n cadrul grupurilor sociale, precum
i al instituiilor din societatea dat.
Pe de alt parte politica conform aceleiai surse este
definit astfel: tiina i arta de a guverna un stat; forma
de organizare i conducere a comunitilor umane, prin
care se menine ordinea intern i se garanteaz
securitatea extern a comunitilor respective.
Astfel printr-o mbinare a celor dou elemente obinem o
latur care se ocup cu utilizarea teoriilor generale ale
sociologiei i metodelor acesteia pentru a studia un
domeniu special al societii: activitatea politic i
mulimea problemelor legate de formarea, distribuia i
utilizarea puterii n societate.
 Trebuie spus nc de la nceput ca preocupri pentru
acest domeniu s-au afirmat nc din Antichitate.n acest
mod primul mare precursor al sociologiei Aristotel(383-
322 i.e.n) n.), scria n cartea nti a Metafizicii c
filosofia s-a nscut din uimire. Acelai lucru se poate
spune i despre sociologie. Dac filosofii i-au ndreptat
privirea spre stele, punndu-i ntrebri despre originea
Universului i apoi despre caracterul cunoaterii nsi,
sociologii au privit Terra ntrebndu-se despre existena
omului n societate i, mai trziu, despre modalitile de
cunoatere a traiului laolalt al oamenilor.
Aristotel(383-322 i.Hr) Alti
sociologi:

Karl Marx Wright C. Mills

 Dar care este obiectul cercetrilor sociologice? Aa cum preciza Charles
Wright Mills (19161962), analitii clasici ai vieii sociale au ncercat
s rspund la trei grupe de ntrebri, i anume:
1)Care este structura acestei societi particulare ca ntreg? Cum
difer ea de alte ornduiri sociale? Care este, n interiorul societii,
semnificaia fiecrei trsturi particulare pentru continuitatea ei i
pentru transformarea ei?
2)Cea de-a doua grup de probleme care au stat i rmn n
atenia sociologiei o constituie ntrebrile de tipul: Ce loc ocup
aceast societate n istoria omenirii? Ce mecanisme duc la schimbarea
ei? Care este locul acesteia n dezvoltarea umanitii, n ansamblul ei, i
care este semnificaia ei pentru aceast dezvoltare? Care sunt
influentele pe care le sufer i pe care le exercit aspectele studiate n
cadrul perioadei istorice n care se manifest i, n ce privete aceast
perioad, care sunt trsturile ei eseniale? Prin ce se deosebete ea de
alte perioade?Care sunt modurile ei caracteristice de furire a istoriei?
3) A treia grup de ntrebri se concentreaz asupra studiului
personalitii i a raporturilor individ-societate: Ce tipuri de brbai i
femei predomin n aceast societate i n aceast perioad? i ce
tipuri vor predomina n viitor? Cum sunt ele selectate i formate,
emancipate i reprimate, sensibilizate i opacizate? Ce tipuri de natur
uman se relev n conduit i caracter n aceast societate, n aceast
perioad? Ce semnificaie are pentru natura uman fiecare dintre
trsturile societii pe care le examinm?
 Cele trei grupe de ntrebri identificate de Charles
Wright Mills(1916-1962) n opera marilor
sociologi,indiferent de problemele specifice pe care le-
au abordat, reflect concepia autorului despre obiectul
sociologiei ca studiu al influentelor reciproce dintre om
i societate, dintre biografie i istorie. Imaginaia
sociologic permite nelegerea relaiilor dintre istorie i
biografie, pornind de la premisa c fiecare individ i
triete biografia ntr-o perioad istoric
determinat,contribuind la configurarea societii i
fiind, n acelai timp, un produs al societii.
Wright C. Mills (19161962)
Imaginaia sociologic
(1959)
 Acestea fiind spuse, consider c putem trece la metodele i tehnicile de
analiz folosite n sociologia politic. Cercetrile sociologice concrete (de
teren sau empirice) au aprut naintea crerii termenului de sociologie de
ctre Auguste Comte, n 1839. Debutul cercetrilor sociologice de teren este
legat de prima revoluie industrial din Anglia.Acum i aici sunt realizate
primele anchete cu caracter sociologic: n 1722, Daniel Defoe(16601731)
public ,,Jurnal din anul ciumei'', n care prezint realist lumea interlop
londonez. Sunt folosite actele statistice din Buletinele mortuare
sptmnale, informaiile din conversaiile cotidiene, din ordonanele Lordului
Primar al Londrei, din istorioarele i anecdotele referitoare la ciuma
sracilor, precum i datele de observaie exploatate jurnalistic, dar i
sociologic.
Termenul de cercetare sociologic sau cercetare social are nelesul cel
mai larg: se refer la obinerea i prelucrarea informaiilor obiectiv verificate,
n vederea construirii explicaiilor tiinifice ale faptelor, fenomenelor i
proceselor sociale. Dei cercetarea sociologic are ca principiu metodologic
fundamental unitatea dintre nivelurile teoretic i empiric adesea se face
distincie ntre cercetarea sociologic teoretic (sociologie de cabinet) i
cercetarea sociologic empiric (sociologie de teren). Cercetarea
sociologic empiric presupune observarea direct a realitii, aplicarea unor
metode i tehnici specifice de recoltare a informaiilor (ancheta,experimentul,
chestionarul etc.), de prelucrare a lor (corelaii, teste de semnificaie
statistic etc.). Cnd cercetarea sociologic empiric (concret sau de teren)
are un caracter preliminar, explorator sau are o amploare sau profunzime mai
redus, se vorbete de investigaie sociologic.
 Studiul cazului (sau studiul de caz) se
particularizeaz n cadrul cercetrii sociologice de teren
prin cteva caracteristici: cazul este neles ca un
sistem integrat, cercettorul interesndu-se mai mult
despre cum dect de ce fenomenul studiat (o persoan,
o colectivitate,o instituie) se prezint ntr-un anumit
mod, cazul fiind un fenomen contemporan, n
contextsocial real. n acest context pentru a nelege
mai bine care este operaia logic a studiului de
caz,Robert E. Stake (1984/1995) definete
Robert studiul
Stake ,nscut n 1927 ,
cazului ca studiul unui singur profesor la Universitatea
caz particular i Illionis
complex,n
UrbanaChampaign(SUA).Este
n vederea nelegerii funcionrii lui, cu circumstanele
medaliat n 1988 cu premiul
importante. Lazerfeld Award from the American
Evaluation Association, n 2007
primete o citaie prezidenial de la
American Educational Research
Association pentru contribuiile sale
n metodologia i teoria evalurii
sociologice,iar n 2009 primete un
onorariu de la University of
Valladolid.
 ANCHETA

Ancheta sociologic se particularizeaz n universul

cercetrilor sociologice concrete (empirice,de teren)
prin aceea c utilizeaz cu precdere chestionarul i
interviul pentru culegererea informaiilor.
Bazndu-se pe modaliti interogative n obinerea
informaiilor, ancheta sociologic are un caracter
neexperimental, cu un grad relativ sczut de control al
cercettorului asupra variabilelor analizate.Trebuie
reinut faptul c ancheta social se distinge n cadrul
cercetrilor empirice(de teren sau concrete) prin prisma
faptului c aceasta se bazeaz pe obtinirea informaiilor
pe baz de chestionar i nu de experiment. Pe de alt
parte, fa de sondajul de opinie public, ancheta
sociologic se difereniaz prin aceea c are ca scop nu
numai cunoaterea aspectelor subiective (opinii,
atitudini, aspiraii, interese etc.), dar i a celor obiective
 CHESTIONARUL
Chestionarul de cercetare reprezint o tehnic i, corespunztor,un
instrument de investigare constnd dintr-un ansamblu de ntrebri
scrise i, eventual, imagini grafice, ordonate logic i psihologic, care,
prin administrarea de ctre operatorii de anchet sau prin
autoadministrare, determin din partea persoanelor anchetate
rspunsuri ce urmeaza fi nregistrate n scris.(Septimiu Chelcea)
Clasificarera intrebarilor, dupa forma intrebarilor:
1. chestionare cu intrebari inchise
2. chestionare cu intrebari deschise
Cele inchise sunt:
- variante de raspuns dihotomice:da/nu ;
- cu mai multe variante precodificate de raspuns;
-variante de raspuns scalate. Pentru corectitudinea
intrebarilor se ofera aceleasi numar de variante de
raspuns pozitive si negative.
 Clasificarea chestionarului, dupa functia intrebarilor:
1.introductive, de contact sau de spart gheata:au rolul
de a incalzi atmosfera, de a da subiectului sentimentul de
incredere in anchetator si in el insusi;
2.intrebari de trecere sau tampon:au rolul de a marca in
structura lor aparitia unei noi grupe de intrebari;
3.intebari filtru:au o functie contrara intrebarilor de
trecere:ele opresc trecerea unor categorii de subiecti la
intrebarile succesive,reprezentand in acelasi tip un control
al calitatii raspunsului.
4.intrebari bifurcate:intereseaza opiniile tuturor, dar
segmentate pe optiuni ,,pro sau ,,contra
5.de ce:au functia de a provoca explicatii in raport cu
diferitele opinii explicate.
6.de control:nu aduc informatii noi ,ci verifica fidelitatea
opiniei exprimate
7.intrebari de identificare:servesc la analiza raspunsurilor
din chestionar.Este bine ca aceste intrebari
privind:sexul,varsta,nivelul de instructie, situatia
profesionala,etc.,sa incheie chestionarul.
 OBSERVATIA
Ce este observaia?
Sociologia, ca tiin teoretico-empiric, presupune observarea vieii
sociale n totalitatea ei spaio-temporal. Rspunsul la
ntrebarea Ce este observaia? pare simplu: a observa
nseamn a cunoate,a examina un obiect sau un
proces, a face constatri i remarci (critice) referitoare
la ceea ce ai privit cu atenie. Acesta este sensul
termenului de observaie la nivelul simului comun. .
Percepia, procesul psihic pe care se bazeaz
observaia, pune n aciune memoria,inteligena,
atenia, imaginaia, receptivitatea emoional etc. (R.C.
Kohn i P. Ngre,1991, 15). Rezult de aici implicarea
subiectului cunosctor n actul observaiei:
personalitatea i factorii socio-culturali sunt prezeni n
procesul observrii i n produsul acestui
proces,observatia.
Tipuri de observaie:
a) Dupa gradul de structurare, observaia poate fi nestructurata (sau slab
structurata ) i structurata . .
Observaia nestructurata (sau slab structurata ) constituie, n general, primul
pas n cercetarea sociologica de teren; ea se realizeaza fa ra a se urma ri anumite
direcii de observare i se nta lnete ata t n cerceta rile de teren, ca t i n
studiile de laborator.
Observaia structurata , ca i cea nonstructurata , se poate aplica n cerceta rile
de teren, dar i n studiile de laborator. Ea presupune existena unei grile de
categorii i ipoteze dinainte stabilite, observaia realiza nd, fie clasificarea
datelor, a materialului obinut, n respectivele categorii, fie testarea ipotezelor.
b) Dupa gradul de implicare a cerceta torului n sistemul studiat, observaia
poate fi neparticipativa (sau externa ) i participativa (sau coparticipativa ).
Observaia neparticipativa (sau externa ) indica situarea observatorului n afara
sistemului sau grupului supus observaiei, rolul sa u fiind de martor la tot ceea
ce se nta mpla ; ea este recomandata n cazurile n care este dificil accesul
cerceta torului n colectivitatea care urmeaza a fi studiata (spre exemplu,
instituiile politice, religioase, militare etc.)
Observaia participativa (sau coparticipativa ) presupune din partea
observatorului a lua parte contient i sistematic la viaa grupului studiat, deci
presupune integrarea acestuia n cadrul grupului i ea este specifica
cerceta rilor de teren.
 c) In functie de durata observatiei, putem distinge observatia continua si
cea instantanee (sau esantionata).
Observatia continua se desfasoara vreme indelungata, permitand surprinderea
grupului supus observatiei intr-o varietate de situatii, ipostaze si manifestari; este
posibil de realizat, in special ca observatie participativa.
Observatia instantanee (sau esantionata) se bazeaza pe tehnica sondajului, este un fel
de fotografiere a grupului la un anumit moment. Ea este relativ comoda, usor de
realizat, fara perturbarea comportamentului celor studiati, dar prezinta riscul de a
surprinde grupul intr-o situatie atipica, ce nu caracterizeaza comportamentul obisnuit.
d)Luand in considerare natura observatiei realizate, modul cum se tin datele si
informatiile despre realitatea supusa investigatiei, intalnim observatia directa si
cea indirecta.
Observatia directa este cea obisnuita, realizata de catre observatorul calificat din
punct de vedere profesional si nu presupune decat existenta simultana atat a
obiectivului observatiei cat si a observatorului.
Observatia indirecta presupune si ea o relatie intre observator si obiectul observatiei,
cu singura precizare ca acest obiect, in realitate, doar intermediaza legatura dintre
observator si realizarea sociala. Pentru a intelege mai bine, cand vorbim de observatie
indirecta ne referim la observarea unor obiecte materiale, a unor documente sociale
care ne pot da informatii despre un aspect al vietii sociale trecute sau la care nu avem
acces in mod direct, observatia opiniilor subiectilor sau reactiilor acestora etc.
 e)In functie de gradul de extensiune si de profunzime al
observatiei putem distinge observatia extensiva si cea intensiva.
Observatia extensiva vizeaza un numar mare de aspecte ce compun
realitatea sociala supusa investigatiei si permite identificarea si
inventarierea lor; este mai mult o prospectare a acestora decat o
investigare temeinica a lor. De fapt, aceasta permite selectarea
aspectelor semnificative, asupra carora cercetatorul trebuie sa se
concentreze ulterior si sa realizeze o observatie in profunzime, intensiva.
Observatia intensiva se opreste asupra unui numar redus, selectat, de
aspecte ale aceleiasi realitati, aspecte observate in mod continuu,
constant si timp indelungat. Astfel, obiectul observat este surprins intr-o
multitudine de ipoteze, eliminandu-se riscul de a surprinde grupul intr-o
situatie accidentala, care nu il caracterizeaza.
 Experimentul
In cunoaterea tiinifica , valoarea deosebita a experimentului este
data de funcia acestui ade verificare a ipotezelor cauzale. Aa cum
remarca Raymond Siever (1970), experimentul este,de cele mai
multe ori, asociat cu abordarea analitica a fenomenului, spre
deosebire de observaie,care se asociaza spontan aborda rii
descriptive. De aici i distincia pe care o fac unii speciaiti ntre
tiinele experimentale i tiinele observaionale, prin extensie
tiinele experimentale fiind considerate superioare.
Raymond Siever va fi amintit pentru conducerea sa n
domeniul geologiei sedimentare, pentru munca sa
excelenta ca educator, s i ca binefa ca tor ata t pentru
studenii sa i de la Harvard ca t s i a comunita tii
geologice .
Caracteristicile definitorii pentru experiment sunt n numr de trei: 1.
Intervenia activ a subiectului cunosctor, fie prin provocarea sau
introducerea unui factor nou, fie prin dirijarea variaiei unui factor
existent;
2. Controlul unor factori; 3.
Scopuri cognitive, att n premise ct i n finalitate.
In cunoaterea sociologica valoarea deosebita a experimentului
consta n funcia acestuia de a verifica ipotezele cauzale. In prezent,
n sociologie sunt ca teva domenii n care experimentul se afla ntr-un
stadiu avansat: sociologie industriala , sociologia grupurilor mici.
Pentru a-i ndeplini funciile cognitive, experimentul trebuie sa se
fondeze pe o anumita teorie. Daca , de pilda , n cazul observaiei pot fi
descoperite fapte semnificative care sa provoace teoria,
experimentul pornete de la teorie, verifica nd-o (confirmare sau
infirmare). Aplicarea experimentului n sociologie pune numeroase
probleme de ordin etic. Sociologii poarta o mare responsabilitate
morala pentru modul n care sunt folosite rezultatele cerceta rilor
lor.Nu de puine ori, sociologii au refuzat experimentele sau le-au
ntrerupt, atunci ca nd i-au dat seama ca ele urma resc scopuri
oculte, ascunse i manipulative, antiumane.
 ANALIZA DOCUMENTARA
Aceasta este utilizata mai ales n situaiile n care cerceta torul nu are
acces direct la realita ile sociale pe care intenioneaza sa le studieze.
Informaii referitoare la aceste realita i se ga sesc, nsa , sub alte forme:
arhive publice sau private, jurnale personale, corespondena , date
statistice, ziare, reviste, ca ri etc. Aceste informaii sunt prelucrate i
utilizate de ca tre sociolog n verificarea ipotezelor enunate.
In ceea ce privete aceasta, trebuie precizat ca , n general, orice
analiza documentara trebuie sa ra spunda la o serie de ntreba ri,
sintetizate de Harold Lasswell ntr-o schem a comunicrii:
- cine vorbete? (emia torul);
- ce spune? (coninutul mesajului);
- cui spune? (receptorul);
- cum spune? (mijlocul de transmitere a mesajului);
- cu ce scop? (obiectivele urma rite);
- cu ce rezultate? (efectele obinute)
Harold D. Lasswell (n. 13 februarie 1902 - d. 18 decembrie 1978) a fost
un politolog american considerat ntemeietorul disciplinei comunicrii.
Este autorul celui mai cunoscut enun din domeniul comunicrii:
Cine (Who)? Ce spune (says what)? Prin ce canal (in which channel)? Cui
(to whom)? Cu ce efect (with what effect)?
 Bibliografie:
WEB:https://ro.wikipedia.org
https://dexonline.ro/
https://www.academia.edu/
SEPTIMIU CHELCEA-INITIERE IN CERCETAREA SOCIOLOGICA, EDITURA
COMUNICARE.RO, 2004
VLADIMIR PASTI-SOCIOLOGIE POLITIC,2003
SFARSIT