Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apa Proiect Interdisciplinar
Apa Proiect Interdisciplinar
Tipul de proiect:
proiect interdisciplinar fizica ,chimie, biologie, informatica.
Scop: Familiarizarea elevilor cu noțiuni de fizica, chimie, biologie ,engleza,
referitoarela proprietatile fizico-chimice –biologice ale moleculei de apa si
prezentarea acestora sub formă de slideuri Power Point
Obiective:
- armonizarea si perfectionarea muncii in echipa , a strategiilor
didactice euristice, activ-participative;
verificarea insusirii competentelor de proiectare; lingvistice,
dezvoltara abilitatilor practice de folosire a ustensilelor de
laborator, a mijloacelor audio-vizuale
- perfectionarea modalitatilor de prezentare;(Power Point,
videoproiector)
realizarea unui material cat mai complet si sugestiv pentru
prezentara structurii chimice, prop.fizico-chimice(limba romana+limba
engleza),aplicatiile practice, importanta biologica a apei
Continutul proiectului:
Proiectul va integra elemente de investigatie documentara, elemente de
tehnoredactare computerizata aspectele practice ale proiectarii unor lucrari de
laborator chimie, fizica, biologie.
capitolul I :Ce ne invata biologia si antomia omului despre apa?
Fotosinteza,
Prezenta apei in diferite organe ale corpului uman;
Apa-mediul biotic pt plante, animale, oameni.;
Ecologizarea apelor.
capitolul II: Ce ne invata fizica despre apa?
Apa si anomalia ei, dilatarea apei.,conductivitatea termica,
Punctul de inghet, punctul de fierbere, starile de agregare.
Densitatea, de ce plutesc si se scufunda corpurile,
Reflexia, refractia, dispersia luminii in apa si picaturi de roua,curcubeul,
capitolul III: Chimia apei
Structura moleculei de apa, compozitia procentuala, masica si volumetrica
Apa- cel mai raspandit solvent...(obtinerea sucurilor)
Proprietatile chimice ale apei (obtinerea sifonului, stingerea varului)
Aciditatea/bazicitatea/Ph-ul apei
capitolul IV: Curiozitati stiintifice si legende despre apa
Bibliografie
Anexe
forme de organizare:
- pe parcursul derularii proiectului, se va lucra in grupuri de cate 4 elevi;
- sedinte de lucru ale grupului si sedinte de lucru cu grupurile si profesorul indrumator;
- forma finala va fi discutata intr-o sedinta comuna la care vor participa toti elevii si
profesorul indrumator.
sarcini de lucru:
- grupati-va in grupuri de cate 2 elevi;
- alegeti sa realizati unul din capitolele
- in urma discutiilor purtate in grup, distibuiti-va sarcinile individuale si realizati un program de lucru atat pentru
sarcinile individuale, cat si pentru sedintele de lucru ale grupului;
- folositi sursele de informare indicate si cautati noi surse de informare;
- extrageti informatiile necesare rezolvarii sarcinilor ce va revin ;
- realizati o mapa in care sa va stangeti toate informatiile gasite, grafice, imagini,
scheme legate de problemele puse, cu indicarea surselor de informare folosite pentru fiecare informatie, schita de
proiect,
programul de lucru ;
- in sedintele de lucru ale grupului, prezentati-va ideile personale si stabiliti continutul
capitolului si al anexelor folosite in prezentare;
- solicitati ghidul suplimentar al profesorului pentru rezolvarea unor situatii deosebite.
· metode si tehnici de lucru:
- investigatia; mozaicul (Jigsaw)
-invatarea prin descoperire
- munca in echipa;
- redactarea computerizata in Word si PowerPoint;
- realizarea si prelucrarea computerizata a imaginilor;
- realizarea de materiale pentru prezentare.
calendarul activitatilor:
- etapele proiectului:
Distribuirea sarcinilor
Stabilirea programului de lucru al grupului
Documentarea
Realizarea mapei personale cu informatiile gasite
Schitarea modului de rezolvarea al sarcinii de lucru
Realizarea propunerilor de redactare
Intalniri de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Analiza propunerilor de realizare a proiectului
Adoptarea unor masuri de imbunatatire si a unor modalitati de redactare
Completarea documentarii
Redactarea computerizata
Realizarea schitelor pentru materialele de prezentare
Sedinta de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Predarea materialelor redactate profesorului pentru verificarea continutului
Verificarea materialelor de catre profesor
Preluarea materialelor de la profesor
Realizarea tuturor sarcinilor de lucru individuale si in echipa
Sedinta de lucru pentru stabilirea formei finale
Redactarea finala a proiectului
Realizarea anexelor
Predarea proiectului
Evaluarea
Căutarea informaţiilor
Am pus întrebări
Am căutat fapte
Am solicitat clarificări din partea profesorului şi colegilor
Identificarea resurselor
Am găsit şi partajat resurse
Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei
Facilitează
discuţiile
am ajutat la stabilirea priorităţilor şi la crearea directă
am ajutat la distribuirea sarcinilor
am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat producerea acestor schimbări
Întreabă
am stimulat discuţiile pentru a fi prezentate diferite puncte de vedere
am eliminat ideile nevaloroase
rezolvarea problemelor :
am propus munca diferenţiată
am căutat soluţii alternative
am ajutat echipa să ia decizii corecte
Materialul prezentat
APA
SURSA VIETII
Realizat de prof. Anca Smochina
Grupul Scolar,,Ionel Teodoreanu,, Victoria
FORMELE APEI IN NATURĂ
• În naturã, apa se gãseşte în stare lichidã, solidã
şi gazoasã. Trecera apei dintr-o stare în alta face
sã aparã: norii, ceaþa, ploaia, grindina, roua,
bruma, zãpada, poleiul.
• Norii se formeazã ca urmare a evaporãrii apei
din sol si de la suprafaþa apelor, si a ridicãrii
vaporilor în straturile superioare ale aerului.
Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se
condenseazã, formând picãturi fine de apã.
• Ceata se formeazã în zilele reci, când vaporii
de apã se condenseazã foarte aproape de
pãmânt. În zilele cu ceaþã, circulatia oamenilor
si a vehiculelor este îngreunatã.
• Ploaia se formeazã când norii trec prin
straturile reci de aer, iar vaporii se condenseazã
si cad pe pãmânt sub forma de picãturi. Ploile
sunt necesare vieþii plantelor. Ele curãþã aerul
de praf si îl rãcoresc.
• Grindina apare vara, când picãturile de ploaie
trec prin straturile foarte reci de aer ºi se
transformã în boabe de gheaþã. Grindina este
dãunãtoare culturilor agricole.
• Roua. În nopþile senine de varã, vaporii de aer,
în atingere cu corpurile reci de pe pãmânt, se
condenseazã ºi formeazã stropi mici de apã. O
datã cu încãlzirea aerului, stropii de apã se
evaporã.
• Bruma. În noptile senine ºi reci, de toamnã
sau de primãvarã, corpurile de pe pãmânt se
rãcesc foarte mult. Vaporii de apã care vin în
atingere cu aceste corpuri se condenseazã, iar
picãturile de apã îngheaþã, formând un strat fin
alb-strãlucitor. Bruma este dãunãtoare culturilor.
Oamenii iau mãsuri de protejare a culturilor,
fãcând focuri mocnite în grãdini sau în livezi.
Fumul cald împiedicã formarea brumei.
• Zãpada se formeazã în timpul iernii, când
temperatura aerului scade sub zero grade.
Picãturile de apã îngheaþã ºi se transformã în
fulgi de zãpadã. Fulgii de zãpadã cad pe
pãmând, acoperindu-l. Sub zãpadã, culturile
sunt ferite de gerul iernii.
• Lapovita se formeazã iarna, în zilele mai calde, când cad
picãturi de apã amestecate cu fulgi de zãpadã.
• Poleiul este o pojghitã de gheatã care se formeazã iarna
deasupra solului, ca urmare a unei ploi mãrunte. Pe strãzi,
poleiul îngreuneazã mul circulatia, favorizând accidentele.
Plantele au de suferit din cauza poleiului.
CIRCUITUL APEI IN NATURĂ