APLICATII ALE CHIMIEI IN EXPERTIZELE JURIDICE

SECURITATE CIBERNETICĂ ȘI METODE DE INVESTIGARE

FOLOSITE ÎN ITC – PROTECȚIE ITC

AUTENTIFICAREA IMAGINILOR ȘI
SECVENȚELOR VIDEO

GRUPA: RODICA BALTA

STEFAN CĂRĂMIZOIU
CAMELIA OPREA
DOINA STANCIU
OANA ELENA STOIAN

ACEJ 2017-2018
 CUPRINS

 INTRODUCERE
 IMAGINILE ȘI SECVENȚELE VIDEO, PROBE ȘI
MIJLOACE DE PROBĂ ÎN PROCESUL PENAL
 METODE DE PRELUCRARE A IMAGINILOR
 AUTENTIFICAREA CONȚINUTULUI
MULTIMEDIA
 CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

 Creșterea numărului de metode de replicare și creșterea explozivă

a Internetului au adus după ele și probleme: proprietatea
industrială este mai greu de protejat și același lucru se întâmplă cu
conținutul original.
 Importanţa autentificărilor imaginilor audio şi video este dată
de valorificarea acestor înregistrări ca mijloc în cadrul
procesului penal.

ATENTIE !
- tot ce este autentic (adevărat) este original.
- ce e original nu este mereu autentic (poate fi neadevărat)
 1.IMAGINILE ȘI SECVENȚELE VIDEO, PROBE ȘI
MIJLOACE DE PROBĂ ÎN PROCESUL PENAL

 Conform prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

(NCPP), cu modificările și completările ulterioare, TITLUL IV - Probele,
mijloacele de probă şi procedeele probatorii , CAPITOLUL I - Reguli
generale,
Art. 97 Proba şi mijloacele de probă
(1) Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei
sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la
cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care
contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
(2) Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:
…e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace
materiale de probă;
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
 1.1. PROBELE MULTIMEDIA

 Prin probe multimedia se înțelege, în general,

înregistrări audio, fotografii, înregistrări video,
precum și alte probe digitale, ce conțin informații
de interes și de expertizat.
 Sunt două categorii de înregistrări:
• Înregistrări oficiale
• Înregistrări private
 1.1. PROBELE MULTIMEDIA

 Înregistrările oficiale parvin într-o investigație penală fie că reprezintă

rezultatul demersului investigativ al organelor judiciare și/sau altor organe
răspunzătoare cu aplicarea legii penale, între care și cele din domeniul
securității naționale (interceptarea comunicațiilor), fie sunt ridicate de la
autoritățile publice care le-au realizat în procesul activități derulate, în baza
temeiurilor legale prevăzute de codul de procedură penală.
 Prin interceptarea comunicațiilor ori a oricărui alt tip de comunicare se înțelege
interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea
comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc
de comunicare (art. 138 alin. 2 din NCPP).
 Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți în
condițiile art. 139 alin. 1 din NCPP sau de procuror, pe o durată maximă de 48
de ore în condițiile art. 140 alin. NCPP.
 1.2.TEMEI LEGAL DE EXPERTIZARE PROBE
MULTIMEDIA

 Atunci când interesele investigației întreprinse o cer și când sunt contestate ori la
cererea utilă, concludentă și pertinentă a pârâților dintr-un proces penal, oricare
dintre categoriile de înregistrări sunt susceptibile de a fi examinate științific
printr-o constatare tehnico-ştiinţifice sau expertiză de specialitate dispusă de
organul judiciar.
 Temeiul legal al dispunerii și efectuării expertizelor criminalistice având ca obiect
de expertizare a probelor multimedia îl constituie prevederile art. 172 și urm. din
NCPP și O.G. nr. 2/2000, cu modificările și completările ulterioare.
 Expertiza este o cercetare ştiinţifică făcută de o persoană autorizată (expert),
folosindu-şi cunoştinţele şi aparatura corespunzătoare, în urma căreia enunţă
concluzii la problema care trebuie soluţionată. Conform NCPP raportul de
expertiză este mijloc de probă, iar concluziile sunt probe.
 Importanța autentificărilor imaginilor audio și video este dată de valorificarea
acestor înregistrări ca mijloc de probă în cadrul procesului penal.
 1.3. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE EXPERTIZARE A
IMAGINILOR ȘI SECVENȚELOR VIDEO

Imaginile şi secvenţelor video care sunt supuse expertizării pot fi:

 suportul fizic și/sau date care sunt asociate acestui suport fizic la data prelevării lor.
Suport fizic este orice obiect care poate stoca date sau informații și / sau prin
intermediul căruia pot fi transferate date sau informații. Acesta poate fi magnetic, optic
ș.a. sau analog sau digital(CD, DVD, Memory stick, film) = probă digitală originală;
 informații înregistrate pe bandă magnetică (film fotografic ) sau electronic (Vidicon
sau senzor CCD) = probă analogică
 informații înregistrate sau transmise în formă binară = probă digitală ;
 o reproducere cu acuratețe a tuturor datelor digitale de pe un suport fizic (hard,
drive, CD, flash memory ș.a.). Se utilizează și termenul de clonă sau bit – stream. În
materie digitală o copie în forma originalului este o copie care este identică în toate
privințele cu originalul, dar produsă mai târziu= duplicatul unei probe digitale ;
 reprezintă o reproducere cu acuratețe a informațiilor din date independent de
suportul fizic. Menține conținutul, dar atributele pot fi schimbate = copie.
 1.3. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE EXPERTIZARE A
IMAGINILOR ȘI SECVENȚELOR VIDEO

O înregistrare pentru a fi declarată autentică trebuie să îndeplinească trei cerințe:

 să fie originală, ceea ce se poate formula cu expresia „să fie efectuată simultan cu
evenimentele conținute”;
 să fie nealterată de la momentul realizării ei;
 să fie efectuată cu echipamentul prezentat de părți.
Conform Standardului internațional AES 27 – 1996 (r2007), art. 3.2, o înregistrare audio pe
suport magnetic este autentică dacă:
 a fost realizată simultan cu evenimentele acustice conținute de aceasta (nu este copie);
 nu conține intervenții sub formă de decupări, înserări sau alte elemente de contrafacere;
 a fost realizată cu echipamentul tehnic declarat sau prezentat de parte.
Pentru a se putea efectua expertiza criminalistică multimedia sau cea tehnică IT, al cărui
obiectiv este stabilirea autenticității înregistrărilor audio pe bandă magnetică, este absolut
necesar ca expertului să-i fie puse la dispoziție:
 înregistrarea audio în original;
 sistemul tehnic de înregistrare care a fost utilizat la momentul înregistrării.
 1.4. IMAGINEA

 Într-un sens cât mai general o imagine este o descriere a variației unui parametru pe o
suprafață. De exemplu imaginile (în sensul clasic) sunt rezultatele variației intensității
luminii într-un plan bidimensional.
 O imagine este deci un semnal bidimensional.
 1.4. IMAGINEA

 Imaginile pot fi de două feluri imagini analogice și imagini digitale.

 2. METODE DE PRELUCRARE A IMAGINILOR
2.1.PRELUCRAREA IMAGINILOR

 Prelucrarea și analiza imaginilor reprezintă un ansamblu de

metode de transformare și interpretare a informației vizuale,
reprezentate în formă digitală.

Metode de prelucrare:
 Optice - Acestea implică prelucrarea imaginilor în reprezentarea
lor fizică.
 Analogice
 Digitale - Digital Image Processing
 2.1.PRELUCRAREA IMAGINILOR

Figura nr.1 (a) prezintă o imagine afectată de zgomot electronic, iar figura nr.1 (b) prezintă
rezultatul reducerii zgomotului prin mediere. Figura nr.1 (d) ilustrează posibilitatea extragerii
anumitor regiuni de interes dintr-o imagine tomografică (1 c), în vederea reprezentării
tridimensionale.
Figura nr.1 Exemple de prelucrări digitale de imagini

a b

c d
 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Morfologia matematică conduce la prelucrări ce simplifică structura imaginii,

păstrând caracteristicile esențiale de forma și eliminând irelevantele.
 Transformarea morfologică binară constă în aplicarea unui element structural (ES) (o
imagine binară) peste o imagine binară inițială, obţinându-se tot o imagine binară. În
morfologia matematică, un element structural este o imagine binară, folosită pentru a
interacționa cu o altă imagine binară, cu scopul de a observa modul în care aceasta
modifică formele din imaginea binară, conform transformării morfologice.
 Imaginile binare sunt imaginile digitale ce au doar două valori posibile pentru fiecare
pixel. Așadar, fiecare pixel este stocat ca un singur bit (0 sau 1 ).
 Transformările de bază în morfologia matematică sunt dilatarea și eroziunea.
Folosind diferite combinații dintre eroziune și dilatare se pot obține alte două
operațiuni morfologice fundamentale, numite închidere și deschidere.
 Dilatarea și eroziunea sunt operații morfologice duale, dar nu au și nu sunt
operații inverse. Ambele sunt operații care îndepărtează părți dintr-o
imagine, fără a se mai putea face o reconstrucție a imaginii binare inițiale.
 Elementul structural (ES) folosit, va fi mai mic sau egal ca mărime, comparat cu
obiectul însuși. Mărimea elementului structural poate fi, spre exemplu de n x n pixeli,
sub forma unei matrice. ES folosite au fost: discul, pătratul, rombul și segmentul de
dreaptă (linie). Cele două matrice de mai jos sunt exemple ale elementelor structural:
disc cu raza de 3 pixeli și pătrat cu latura de 3 pixeli.
 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Dilatarea presupune mutarea elementului structural de la stânga spre dreapta, pe

orizontală, și de sus în jos pe verticală, iar după fiecare mutare, se vor căuta orice pixeli
asemănători care se suprapun dintre cei ai ES și cei ai obiectului.
 Una dintre cele mai simple aplicaţii ale dilatării este umplerea golurilor dintr-o
imagine.
 Efectul dilatării este mărirea obiectului.
 Pentru exemplificare, s-a folosit imaginea RGB RaduA2.jpg care a fost transformată
într-o imagine cu nivele de gri, apoi într-o imagine binară folosind programul Matlab,
obţinand imaginea binară de test (IMT1).

Fig 1. Imaginea originală (stânga) și imaginea binară de test, IMT1 (dreapta)

 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Aplicând dilatarea imaginii de test IMT1 și folosind elementul structural disc,

s-au obținut următoarele imagini, în diferite aplicări ale transformării
morfologice:
 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Eroziunea este a doua transformare de bază din morfologia matematică, ce presupune micșorarea
obiectelor din imagine prin erodarea marginilor (a pixelilor albi marginali) corespunzător
dimensiunii și formei elementului structural. Totodată, găurile conținute de obiectele din imagine
vor deveni mai mari.
 Efectul eroziunii este micșorarea obiectului.

Imaginile obținute
în urma aplicării
eroziunii folosind,
elementul
structural disc
 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Folosind diferite combinații dintre eroziune și dilatare se pot obține alte două operațiuni morfologice
fundamentale, numite închidere și deschidere.
 Deschiderea morfologică este o operație aplicabilă în scopuri practice cum ar fi netezirea
contururilor unui obiect sau eliminarea unor posibile proeminențe subțiri.
Imaginea binară de Imaginea rezultată în
test urma eliminării găurilor
cu raza mai mică de 5
pixeli

 Închiderea morfologică se folosește cu scopul practic de a netezi secțiuni din contururile unor
obiecte, de a îmbina sau lipi secțiuni, de a elimina găurile mici, și de a umple golurile din contur.
Imaginea rezultată în urma
Imaginea binară transformării morfologice
de test închidere
 2.3. MORFOLOGIA MATEMATICĂ PENTRU IMAGINI
BINARE

 Proprietățile dilatării și eroziunii

 Dilatarea și erodarea sunt transformări (operații) ce nu
păstrează numărul de conexități (numărul de obiecte).
 Efectele operațiilor de deschidere și închidere pot fi
considerate ca analoage efectelor unei filtrări de netezire a
formelor și eliminare a zgomotului (zgomot interpretat ca
obiecte și găuri de mici dimensiuni).
3.AUTENTIFICAREA CONȚINUTULUI MULTIMEDIA

 Semnalele multimedia pot fi ușor reproduse, modificate și

falsificate. Chiar dacă nu putem percepe aceste modificări,
ceea ce vedem sau ascultăm poate să fi fost modificat sau
alterat în mod intenționat. În anumite cazuri, aceste modificări
efectuate în conținutul multimedia pot avea un efect major prin
expunerea lor în mass-media, în sălile de judecată, în campanii
politice, etc.
 Un sistem de autentificare multimedia trebuie să răspundă la
următoarele întrebări:
 A fost modificat conținutul în vreun fel?
 Dacă a fost modificat unde și în ce măsură a fost modificat?
 3.AUTENTIFICAREA CONȚINUTULUI MULTIMEDIA

 Există în principal două abordări care pot răspunde la întrebările de mai sus:
1. Sistemele de autentificare ce utilizează tehnici de watermarking digital - acestea se
bazează pe inserarea unui watermark sau a unei semnături invizibile în materialul
multimedia original.
 Watermarking pentru autentificare exactă/brută (utilizează watermarking fragil);
 Watermarking pentru autentificare selectivă/fină (utilizează watermarking semi fragil).
2. Sisteme de autentificare bazate pe proprietățile statistice ale materialului
multimedia - acestea nu necesită inserarea de informații adiționale detectând
eventualele modificări din proprietățile intrinseci ale conținutului multimedia.
 tehnici la nivel de pixel, ce detectează anomalii statistice introduse la nivel de pixel
(Clonare, re-eşantionare, combinarea mai multor imagini);
 tehnici pe baza formatului, ce exploatează corelațiile statistice introduse de schemele de
compresie (Dublă compresie JPEG, lipsa artefactelor JPEG);
 tehnici bazate pe analiza artefactelor introduse de camerele digitale prin intermediul
lentilelor, senzorilor sau procesărilor interne (Aberații cromatice, zgomot introdus de o
anumită cameră);
 tehnici ce explorează anomalii între interacțiunea tridimensională dintre obiecte fizice,
lumină și cameră(Condiții de iluminare, direcția luminii);
 tehnici geometrice prin care se realizează măsurători ale obiectelor din scenă și poziția lor
relativă față de cameră(poziția relativă a obiectelor din scenă față de cameră).
 CONCLUZII

 In cadrul proceselor civile și penale, probele reprezintă partea de cea

mai mare însemnătate, fără de care instanțele judecătorești nu și-ar putea
îndeplini misiunea ce le revine.
 Prin probe multimedia se înțelege, în general, înregistrări audio,
fotografii, înregistrări video, precum și alte probe digitale, ce conțin
informații de interes și de expertizat.
 Prin interceptarea comunicațiilor ori a oricărui alt tip de comunicare se
înțelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau
înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau
prin orice alt mijloc de comunicare.
 Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți
în condițiile art. 139 alin. 1 din NCPP sau de procuror, pe o durată
maximă de 48 de ore în condițiile art. 140 alin. NCPP.
 CONCLUZII

 O imagine este un semnal bidimensional,

 Prelucrarea digitală a imaginilor are aplicabilitate practică în
aproape toate domeniile (industrie, medicină, securitate, educație,
turism, mediu, militar, etc.);
 Morfologia matematică este utilizată ca o abordare naturală
proceselor de vedere artificială, deoarece trăsăturile și respectiv
identificarea obiectelor sunt corelate cu forma. Principalele
aplicații sunt în domeniile roboticii, microscopiei electronice,
imagisticii biomedicale, telemetriei, inspecției automate a
produselor, analizei de scena.
 BIBLIOGRAFIE

 Raport științific - Introducere în autentificare și transformări morfologice, Doctorand: VIZIREANU RADU CONSTANTIN,
Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. ing. SIMONA HALUNGA;
 Prolegomene privind administrarea si expertizarea probelor multimedia (Din perspectiva prevederilor noului Cod de
procedura penala), Victor Cătălin Enescu, Doru Ioan Cristescu, Editura Solness, 2013
 Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală, cu modificările și completările ulterioare;
 Curs Securitatea Conținutului Multimedia, Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda
http://www.comm.pub.ro/preda/scm/curs_ro.htm
 R.M. Stănoiu, Înscrisurile, în lucrarea colectivă sub coordonarea lui V. Dongoroz, Explicații teoretice ale codului de
procedură penală român, partea generală, vol.I, Ed. Academiei Române, București, 1975;
 D.I.Cristescu, Investigarea criminalistică a infracțiunilor contra securității naționale și de terorism, Ed. Solness, Timișoara,
2004;
 Adrian Cristian Moise, Metodologia investigării criminalistice a infracțiunilor informatice, Ed. Universul Juridic, București,
2011
 https://en.wikipedia.org/wiki/Analog_photography
 Mihai Viorel Tudoran, în Teoria și practica interceptărilor și înregistrărilor audio sau video judiciare, Ed. Universul Juridic,
Biblioteca profesioniștilor, București, 2012,
 https://en.wikipedia.org/wiki/Image
 Metode de prelucrare a imaginilor, preparator Claudia Mihaela Mark, Universitatea ”Tibiscus” din Timișoara
 Prelucrarea și analiza imaginilor, prof. Constantin Vertan ,1999
 Tehnici Avansate de Prelucrarea și Analiza Imaginilor, Ş.l. Bogdan IONESCU, Prof. Constantin VERTAN, Conf. Mihai
CIUC , Curs 2010-2011
 https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_image_processing
 http://www.revista.forter.ro/2009_1_t/07-arm/04.htm
 Morfologie matematica pentru imagini binare și în tonuri de gri, M. Ivanovici, A. Căliman, B. Budescu, 2011