GNATOLOGIE

GNATOLOGIA -
definitie
GNATOLOGIA:

Ştiinţa medicală care se ocupă cu studiul

morfologiei, funcţiei şi disfuncţiei sistemului
stomatognat în scopul cunoaşterii, menţinerii sau
instaurării echilibrului biologic şi mecanic la
nivelul acestui sistem.
 TERMINOLOGIE
 aparat masticator
 ↓
 aparat manducator
 ↓
 aparat dento-maxilar
 ↓
 complex muşchi-articulaţie-dinte-
parodonţiu
 ↓
 sistem masticator (Posselt, Helkimo)
 ↓
 sistem ocluzal (Kawamura)
↓
sistem stomatognat
(Jankelson, Guichet, Dawson, Bauer, Gutowski)
 Conceptia sistemica in gnatologie
 Ludwig von Bertalanffy
 teoria generala a sistemelor
 definiţia sistemului: un complex de elemente aflate în interacţiune
 sistemul:
 un ansamblu de elemente în strânsă legătură unele cu altele,
formând un tot unitar determinat, un întreg cu proprietăţi şi funcţii
specifice, distincte de proprietăţile elementelor componente.
 natura sistemului depinde de natura elementelor, şi de natura
relaţiilor,
 sistemul stomatognat
 corelaţii interne între elementele sistemului (morfologice,
funcţionale şi clinice)
 corelaţii cu întregul (macrosistemul) reprezentat de organismul
uman în ansamblul său, căruia sistemul stomatognat i se
integrează.
 SISTEMUL
- clasificare (Prigogine) -
 sisteme izolate – ideale, nu interacţionează cu
mediul;

 sisteme închise – nu schimbă substanţă cu

mediul extern, dar acceptă şi cedează energie;

 sisteme deschise – schimbă cu mediul extern

substanţă şi energie, sunt caracteristice
sistemelor biologice, inclusiv sistemului
stomatognat.
 SISTEM STOMATOGNAT
- definitie -

unitatea morfologică şi funcţională a

tuturor ţesuturilor ce participă la actul
de masticaţie, deglutiţie, mimică şi fonaţie.
SISTEMUL STOMATOGNAT
- o particularizare a teoriei generale a sistemelor -
1. sistem biologic
2. sistem deschis
3. sistem realizat prin
convergenţă funcţională
4. sistem integral
5. sistem integrat
6. sistem autoreglat
GNATOLOGIA PROTETICA

CONCEPTUL
GNATOPROTETIC
GNATOPROTETICA
Ramură a medicinii stomatologice care
se ocupă de cunoaşterea, menţinerea sau
instaurarea echilibrului biologic şi
mecanic al SSG prin mijloace specifice în
context bio-psiho-social.
 GNATOPROTETICA

cuprinde:

morfologia clinică a SSG funcţiile SSG

disfuncţiile SSG LOC

edentaţia parţială edentaţia totală

GNATOPROTETICA
se adresează tuturor vârstelor:

GNATOPROTETICA INFANTILĂ

IUVENTO GNATOPROTETICA

GNATOPROTETICA ADULTULUI

GERONTO-GNATOPROTETICA
 Apartenenta la
CONCEPTUL DE INTEGRARE
BIO-PSIHO-SOCIALĂ

biologic

psihic social
 ISTORIC
 civilizaţii de mult dispărute - existenţa preocupărilor de refacere a
continuităţii arcadelor dentare
 in urma cu 5000 de ani - tehnica de repoziţionare ATM
 egipteni (2500 ani î.e.n.) - ligaturile dentare, dinţi artificiali ataşaţi cu fir de
aur de dinţii existenţi (redarea reliefului ocluzal)
 ligatura lui Hipocrat este binecunoscută şi în stomatologia contemporană ca
metodă de contenţie (Batarec).
 antichitatea greacă - cunoaşterea mijloacelor simple de contenţie.
 etruscii - bandelete de aur prinse pe dinţii limitrofi, purtând dinţii artificiali
fixaţi prin pivouri orizontale transfixiante
 Pliniu cel Bătrân recomanda în lucrările sale şlefuirea dinţilor care depăşeau
planul de ocluzie
 începutul secolului al XIX-lea - apar primele principii mecanice ale
restaurării sistemului stomatognat disfuncţionalizat
 primul simulator al sistemului stomatognat – ocluzorul cu cheie de gips
(1805)
 1840 - ocluzorul şarnieră
 1858 - Bonwill - articulator cu traiectorie orizontală
 apariţia arcului facial în 1887
 Luce – 1889 - primele studii de fotobadismografie mandibulară
 1895 Walker - primul simulator cu pantă condiliană ajustabilă
 1901 - Cristhensen descrie fenomenul care îi poartă numele
 Gysi - a pus bazele studiilor teoria ocluzala bilateral echilibrata
 Bennett - mişcarea de lateralitate mandibulară, unghiul Bennett
 1914 - teoria sferei, Villain
 Waddworth - în 1919 - articulator cu distanţă intercondiliană reglabilă
 1926 - McCollum, Stallard şi Stuart – Gnatologia
 introducerea şi dezvoltarea fiziologiei şi a neurofiziologiei musculare în
Gnatologie (Travell – 1952, Schwartz, 1956; Laskin, 1961, Mahan)
 clarificarea unor probleme privind ocluzia şi fiziologia ocluzală (Pankey-
Mann-Schuyler, Lauritzen, Thomas, Ramfjord, Krough-Poulsen, Dawson,
Ash, Lucia)
 analiza ocluzală şi articulară - completată cu cefalometrie, axiografie
 cel mai important progres în ultimul timp - studiul comportamentului
neuromuscular al sistemului stomatognat (Posselt, Sicher, Schwartz,
Kawamura, Barrelle etc.)
Noţiuni de MORFOLOGIE a
sistemului stomatognat:

dezvoltarea filogenetică
a SSG

dezvoltarea ontogenetică
a SSG

morfologia principalelor
componente ale SSG
 Componentele
sistemului stomatognat
 oase maxilare
 ATM
 muşchi
 dinţi / parodonţiu
 vase (artere, vene, v.
limfatice)
 nervi şi receptori
 glande salivare
• neurocraniul + splanchnocraniul funcţii şi morfologie diferite
• în scheletul visceral - restructurări ale osului şi o trabeculare
corespunzătoare
• linii de forţă in structura osului - ce se continuă de la
inserţiile musculare, în interiorul scheletului
•forţa ocluzală este transmisă osului subiacent → condensare a corticalei alveolare
• osul mandibular - structură spongioasă, trabeculată, corticală osoasă de o grosime ce o
depăşeşte pe cea maxilară
• oasele masivului facial - exemplu al modului în care are loc adaptarea structurii la
funcţie → stâlpii de rezistenţă şi platformele osoase orizontale
• elementele osoase ale SSG formează cu craniul neural un sistem unitar de rezistenţă,
protecţie şi anihilare a forţelor
 Articulaţia temporo-mandibulară este:
- articulaţie sinovială
- diartroză bicondiliană
- articulaţie artroidală

SUPRAFEŢE OSOASE ARTICULARE:

-suprafaţa osoasă articulară craniană (cavitatea glenoidă)
-suprafaţa osoasă articulară mandibulară (condilului mandibular)
MENISCUL ARTICULAR INTERCONDILIAN
Funcţiile meniscului:
rol mecanic
rol proprioceptiv
rol morfogenetic

ELEMENTE DE UNIRE ALE CAPETELOR ARTICULARE

-capsula articulaţiei temporo-mandibulare
-ligamentele articulaţiei temporo-mandibulare
SINOVIALA ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE
RELATII FUNDAMENTALE
CRANIO-MANDIBULARE
Clasificare
relaţii fundamentale
cranio-mandibulare

relaţia de POSTURĂ
relaţia CENTRICĂ
relaţia de OCLUZIE
(relaţie interarcadică)
RELAŢIA DE POSTURĂ
FACTORII CE DETERMINĂ
RELAŢIA DE POSTURĂ
 elemente
Factorul nervos active
 elemente
pasive
Factorul muscular

Acţiunea pasivă a ţesuturilor

articulare şi periarticulare

Acţiunea barică negativă

Complexul structural
muşchi-tendon
TRIPLU ANTAGONISM
MUSCULAR
 Noţiuni generale privind tonusul muscular
Mecanismul tonusului muscular
Neurogeneza tonusului muscular

unitatea motorie
MECANISMUL TONUSULUI MUSCULAR

Unitatea motorie Sherrington

Motoneuronul α
Motoneuronul γ

Fusul nero-muscular
1. circuitul de reglare al
neuronului intercalar
Renshaw
2. aferenţe corticale
3. aferenţe subcorticale
4. aferente periferice
Circuitul de reglare al neuronului
intercalar Renshaw

AFERENŢE:
corticale
rinencefalice
reticulare
periferice
Aferenţe corticale
 Aferenţe subcorticale

hipotalamice
rinencefalice
reticulare
cerebeloase
COORDONARE

Sistemul piramidal
COORDONARE

Sistemul extrapiramidal
 Aferenţe periferice
Terminatii
nervoase libere

Plex nervos
parodontal
Corpuscul
Meissner

Corpuscul
Fusul neuromuscular Pacini
INDUCEREA CLINICĂ A
RELAŢIEI DE POSTURĂ

•condiţii;
•teste fonetice
•Wild
•Silverman
•Robinson
•60...70
REPERELE RELATIEI DE
POSTURA

- articular
- muscular
- osos
- dentar
- labial
- lingual
 reper
ARTICULAR
 reper
MUSCULAR
 reper
MUSCULAR
 reper OSOS
Metode de măsurare
a dimensiunilor etajelor feţei:

METODE ANTROPOMETRICE
Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci modificată
Boianov Boianov modificată
Willis compasul de aur
planul de la Frankfurt

METODE FUNCTIONALE
reper DENTAR
 Reper
LABIAL
şi
LINGUAL