CONTRIBUŢIA MITROPOLITULUI

DOSOFTEI LA DEZVOLTAREA CULTURII

NAŢIONALE
VLEJU ANDRA
CLASA XRC
COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE-TG.NEAMŢ
• Mitropolitul
Dosoftei
1624 ~ 1693
“Dimitrie Barilă. “
MÂNĂSTIREA PROBOTA – CTITORIA
DOMNITORULUI PETRU RAREŞ
 DATE BIOGRAFICE

- mitropolitul Dosoftei s-a născut în anul 1624 la

Suceava, primind la botez numele Dimitrie.
- a studiat la Colegiul de la “Sfinţii Trei Ierarhi” şi
mai apoi la Liov unde a învăţat limba greacă, latină,
slavona bisericească şi polona.
- în 1649 s-a călugarit la Manastirea Probota,
primind numele Dosoftei
 DATE BIOGRAFICE
- la mănăstirea Probota, a tradus — pentru prima oară
în româneşte —„Istoriile” lui Herodot;
- în 1658 este ales episcop de Huşi
- în1669 este ales episcop al Romanului;
- în 1671 a fost ales mitropolit al Moldovei.
- ca episcop de Roman, a revizuit traducerea Vechiului
Testament făcută de Nicolae Milescu la
Constantinopoi şi care se va tipări apoi în Biblia de la
Bucureşti din 1688.
 ACTIVITATEA CĂRTURĂREASCĂ
• Tânărul Dimitrie Barilă a învățat carte de la cei mai
renumiți dascăli din Moldova și la școala Frăției
Ortodoxe de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“
din Liov. Dăruit de Dumnezeu cu o inteligență deosebită,
și-a agonisit încă din anii copilăriei și ai tinereții multă
știință de carte. A studiat cu multă râvnă Sfintele Scripturi
și învățăturile dumnezeieștilor Părinți ai Bisericii și a
deprins cu mult drag meșteșugul tâlcuirii textelor sfinte în
limba română, pentru că învățase a vorbi și a scrie în
alte limbi ca să transmită tezaurul sfintei Ortodoxii:
greacă, latină, slavonă bisericească, polonă și
ucraineană
• Pe lângă învățătura adunată cu migală de la mulți
dascăli, la școala mănăstirii Probota a deprins și
învățătura cea duhovnicească: rugăciunea, ascultarea,
smerenia și nevoințele ascetice. A primit îngerescul chip
în această sfântă mănăstire la anul 1649, cu numele de
monah Dosoftei. Iubitor de înțelepciune și vrednic
împlinitor al nevoințelor călugărești, Cuviosul Dosoftei a
sporit în dragoste și rugăciune, devenind părinte
duhovnicesc și începător al obștii de la Probota. Într-o
însemnare în limba română, el scrie, la 14 septembrie
1649: „Ieromonah Dosoftei de la Pobrata, feciorul lui
Leontar Barilovici“, iar alături, în limba greacă:
„Dositheos, ieromonah, fiul lui Leontar Barila și al
Misirei“.
• Timp de mai mulți ani, învățatul egumen a călăuzit pe
monahi la Hristos, întărindu-i în buna nevoință și în
cunoașterea Sfintei Scripturi. A dezvoltat mult școala
mănăstirii Probota și a crescut mulți ucenici luminați,
aducând în obștea sa o adevărată înnoire duhovnicească.
Datorită prestigiului său de cărturar și virtuților care-i
luminau chipul și faptele, ieromonahul Dosoftei este
chemat de Dumnezeu la slujirea arhierească. În anul 1658
este episcop de Huși, după un an trece în scaunul
vlădicesc de la Roman, iar în 1671 este ales mitropolit al
Moldovei. Blând și smerit, înaltul ierarh uimea pe toți prin
înțelepciune și bunătate. Cronicarul Ion Neculce îl descrie
astfel: „Acest Dosoftei mitropolit nu era om prost (simplu)
de felul lui. Și era neam de mazâl. Prea învățat, multe limbi
știa: elinește, slovenește, și altă adâncă carte și-nvățătură.
Deplin călugăr și cucernic, și blând ca un miel. În țara
noastră, pe ceasta vreme nu este om ca acela“.
• Iubitor și trăitor al dreptei credințe, purtător de grijă față de
păstoriții săi în vremuri „nepașnice pentru țară“, cu dese
schimbări de domnii, Sfântul Mitropolit Dosoftei al
Moldovei și-a împlinit misiunea pastorală prin punerea în
lucrare a darurilor pe care i le-a dat Dumnezeu din belșug:
traducerea și tipărirea de carte sfântă în limba română. În
liniștea chiliei sale din patria natală sau aflat în pribegie,
sfântul a dăruit Bisericii și neamului românesc lucrări de
mare valoare. Primele cărți tipărite au fost „Psaltirea“ în
versuri și „Acatistul Născătoarei de Dumnezeu“ (Uniev,
1673). Înțelegând în Duhul Sfânt poezia psalmilor, i-a
transpus în versuri românești, ca să apropie tot mai mult
de sufletul poporului comoara de lumină și de har a
cuvântului dumnezeiesc. Recunoscut ca autoritate
teologică, a revizuit traducerea făcută de spătarul Nicolae
Milescu la Vechiul Testament, text care va fi inclus în Biblia
de la București, din 1688.
• De asemenea, a fost un ierarh mărturisitor. A
murit departe de țară, fiind înmormântat în
Biserica ‘Nașterea Domnului’ din Jolkiew,
astăzi în Ucraina. A trecut la Domnul pe 13
decembrie 1693, la puțin timp după ce a slujit
Sfânta Liturghie, în biserica în care i se
acordase un loc, de către regele de atunci al
Poloniei, spunând ucenicilor săi: ‘Iată unde
am ajuns noi a muri…’. S-a întins pe o laviță,
a închis ochii și în câteva clipe și-a dat
sufletul lui Dumnezeu.
 OPERA
LUCRĂRI TIPĂRITE
~ "Psaltirea in versuri", Uniev 1673, cu peste 500 p., si 8.634 de versuri (la
un loc cu Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu)
~ “ Dumnezeiasca Liturghie", Iasi, 1679 (ed. a II-a, Iasi, 1683);
~ “ Psaltirea de-nteles", Iasi, 1680 (text paralel: slavon si roman);
~ “ Molitalvnic de-nteles", Iasi, 1683, avand, dupa prefata, un
~“ Poem cronologic despre domnii Moldovei", cu 136 versuri;
~ “ Paremiile preste an", Iasi, 1683.
~ “ Poemul cronologic", cu mici adaosuri si modificari si "Viata si petrecerra
sfintilor", 4 vol, Iasi, 1682 - 1686, lucrare de compilatie, dupa izvoare
bizantine (Simeon Metafrast, Maxim Margunios) si slave.
 Lucrari in Manuscris
*Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oara in romaneste:
- "Istoriile lui Herodot"
- "Cronograful lui Matei Cigalas"
- "Pateric grecesc"
- "Mantuirea pacatosiior" a lui Agapie Landos
- "Viata si minunule Sf. Vasile cel Nou" - fragmente
* Ca episop de Roman a revizuit traducerea Vechiului Testament facuta de Nicolae Milescu,
care s-a tiparit la Bucuresti, in 1688. In timp ce se afla in exil in Polonia, a tradus
introducerea (prologue) dramei "Erofili", scrisa de poetul cretan Gheorghe Hortatzis
(inceputul sec. XVII), inspirata, la randul ei, din piesa Orbecche a italianului Giraldi,
pastrata fragmentar (154 de versuri); incepe acum si traducerea "Dogmaticii Sf. Ioan
Damaschinul" (se pastreaza 4 capitole din cartea I).
* La rugamintea patriarhului Ioachim al Moscovei si a mitropolitului Varlaam Iasinski al
Kievului, a tradus din greceste in slavo-rusa mai multe lucrari teologice:
- Scrisorile Sfantului Ignatie Teoforul
- Constitutiile Sfintilor Apostoli
- Istoria bisericeasca si privire mistica a patriarhului Gherman I al Constantinopolului
- Dialog impotriva ereziilor, si despre credinte noastre a lui Simeon al Tesalonicului
- 40 de cuvantari (Margaritare) ale unor Sfinti Parinti (34 ale Sf. Ioan Gura de Aur).
Tot acum a alcatuit, in slavo-rusa, o culegere de texte patristice si liturgice despre
prefacerea Sfantelor Daruri.
FOAIA DE TITLU A “PSALTIRII
ÎN VERSURI” – UNIEV (1673)
• Psalmul 46 (fragment) versificat de
Mitropolitul Dosoftei în „Psaltirea în
versuri”:
Limbile să salte
Cu cântece nalte,
Să strige-n tărie
Glas de bucurie,
Lăudând pre Domnul,
Să cânte tot omul
Domnul iaste tare
Iaste-mpărat mare.
 Psaltirea in versuri
* Ioan Bianu, "Psaltirea in versuri publicata dupa
manuscriptul original, si de pe editiunea de la
1673", Bucuresti, 1887, LVI, 520 p.;
* N. A. Ursu, "Dosoftei. Psaltirea in versuri." 1673,
Iasi, 1974, LX, 1165 p.;
* N. Ursu, "Dosoftei: Opera. I. Versuri", Studiu
introductiv de Al. Andriescu, Bucuresti, 1978, 544
P.;
* Augustin Z. N. Pop, "Glosari la opera
mitropolitului Dosoftei", Cernauti, 1944, 45 p.,
* R. Ciocan, "La genese du Psautier de Dosithee", in
"Balcania", VII, 2, 1944, p. 428-446;
*Pr. Niculae Serbanescu, "0 sarbatoare a cartii
romanesti: Trei sute de ani de la aparitia Psaltirii in
versiuni a mitropolitului Dosoftei al Moldovei", in
BOR, an. XCI, 1973, nr. II - 12, p. 1216 1237;
* Gavril Istrate, "Limba romana literara in
"Psaltirea in versuri" a lui Dosoftei", in MMS, an.
L, 1974, nr. 9 - 12, p. 7 77 - 799.
 Alte Lucrări
* Dan Simonescu, "Dosoftei traducator din
dramaturgia universala", in rev. `Manuscriptum",
an. III, 1972, nr. 3, p. 28-41;
* N. A. URSU, "Versuri ale Dosoftei atribuite lui
Miron Costin", in LR, an. XXIII, 1974, nr. 2,
p.137-152.
* C. Lacea, "Untersuchtun uber Sprache der `Viata
si petrecerea sfintilor" des metropoliten Dosoftei",
in vol. G. Weigand, Jahresbericht des Institute fur
rumanische Sprache zu Leipzig, 5, 1898, P. 51- 144.
* Pr. Scarlat Porcescu. "Psaltirea de-nteles", Iasi,
1680, in MMS, an. LVI, 1980, nr. 6 -8, p. 605-
610;
* Pr.Niculae Serbanescu, "Trei sute de ani de la
tiparirea la Iasi a Psaltirii de-ntales a Sfantului
Imparat proroc David de catre mitropolitul Dosoftei
al Moldovei", in BOR, an.XCVIII,1980, nr. 11-
12,p. 1159-1172.
* D. Puschila, "Molitvelnicul lui Dosoftei. Studiu
asupra limbii", in An. Acad. Rom., M.S.L., s. II, t.
36, Bucuresti, 1915, p. 1-114;
* Pr. Paul Mihail, "Molitvelnicul mitrropolitului
Dosoftei" - 1681. La implinirea a 300 de ani de
cand a fost tiparit, in MMS, an. LVII, 1981, nr. 4-6,
p. 315 - 333;
* Pr. Paul Mihail, "Gravura originala
romaneasca": Molitvelnicul mitropolitului Dosoftei
din 168l in MMS, an. XXXIII, 1991, nr. 10-12,
p.640-651.
 MITROPOLITUL DOSOFTEI-UN
SFÂNT ÎN SLUJBA LIMBII ROMÂNE
Alaturi de marile personalitati romanesti
care au ilustrat viata noastra culturala din
sec. al XVII-lea se asaza si figura
mitropolitului Moldovei, Dosoftei. "Acest
Dosofteiu mitropolitul - scrie Ion Neculce -
nu era om prost de felul lui;era neam de
mazil, prea invatat; multe limbi
stia:elineste,latineste, slovineste si alte.
Adinc din carti stia; si deplin calugar, si
cucernic, si blind, ca un miel; in tara
noastra pre aceste vremi nu se afla om ca
acesta".
 Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma
adinca in viata religioasa a Moldovei,
dindu-i acestei vieti un impuls nou.
Prin reinfiintarea tipografiei, prin
tiparirea de carti noi, in special de
ritualul bisericesc, Dosoftei este
continuatorul direct al operei
culturale din epoca lui Vasile Lupu.
• Numele său rămâne însemnat cu majuscule în istoria
noastră, fiind unul dintre cei mai importanți cărturari
români și primul versificator al psaltirii în toată
Ortodoxia răsăriteană. De asemenea, este cunoscut ca
fiind autorul primelor traduceri din literatura universală
în românește, primul traducător din Moldova al cărților
de slujbă în românește, primul cărturar român care a
copiat documente și inscripții, precum și unul dintre
cunoscătorii și traducătorii din literatura patristică.
Întreaga sa activitate pe tărâm literar și liturgic îl
situează printre cei care au contribuit substanțial la
formarea limbii române literare.
CASA DOSOFTEI - IAŞI
• Pentru viața sa duhovnicească deosebită, pentru
eforturile sale neobosite de a lumina poporul întru
păstrarea dreptei credințe, precum și pentru reușita sa
de a introduce limba română în cultul bisericesc, pe 14
octombrie 2005, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, în
Catedrala mitropolitană de la Iași a avut loc
proclamarea canonizării sale. Sfânta Liturghie a fost
oficiată de către vrednicul de pomenire Patriarh
Teoctist, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh
Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei,
IPS Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa și
Kampania, alături de numeroși ierarhi din Sinodul
Bisericii Ortodoxe Române.
SFÂNTUL IERARH DOSOFTEI, MITROPOLITUL
MOLDOVEI
( † 13 DECEMBRIE