DR. REZ.

MONICA CALUIAN
 Etica =
 metoda de a intelege si examina latura morala a
vietii,
 ca o disciplina care se ocupa de problemele legate
de datoria si obligatia morala.

 Juramantul hipocratic este considerat unul dintre

cele mai vechi coduri de etica morala.

 Cele mai multe coduri au caracteristici comune:

 Lipsa intentiei de a produce rau (primum non nocere)
 Respectul pentru autonomia pacientului
 Confidentialitatea
 Onestitatea
 Justitia distributiva
 Respectul pentru lege
Dilemele etice pot fi rezolvate prin:

 Judecata individuala a medicului

 Colectarea de informatii suplimentare
 Organizarea unor intalniri cu specialisti
in domeniul medical, pacienti si familii
 Implicarea comitetelor instutionale de
etica sau a sistemului juridic
 Rezultatele eforturilor de resuscitare a
victimelor unui stop cardiac sunt in ansamblu
slabe, dar variaza in functie de mai multi
factori:
 Timpul scurs de la producerea stopului cardiac
 Ritmul cardiac din stopul cardio respirator (rate de
supravietuire mai bune in cazul pacientilor cu fibrilatie
ventriculara sau tahicardie ventriculara)
 Starea de sanatate a pacientului
 Varsta pacientului

 Unii autori au sugerat anumite criterii pentru

oprirea eforturilor de resuscitare pentru pacienti
aflati in anumite situatii clinice:
 Absenta pulsului mai mult de 10 min inaintea sosirii
serviciilor medicale de urgenta
 Pacienti care nu raspund la manevrele de resuscitare
 Pacienti care sufera de boli terminale
 Beneficii:
 Scopul este de a restabili circulatia spontana si deci de a
readuce la viata pacientul
 Indepartarea unui posibil sentiment de vinovatie al
supravietuitorilor
 Asigurarea unui timp suplimentar in care supravietuitorii
se pot obisnui cu situatia

 Riscuri:
 Restabilirea circulatiei sa se obtina in conditiile unor
leziuni anoxice cerebrale semnificative, care determina
reducerea importanta a calitatii vietii (dementa, stare
vegetativa sau alte probleme cognitive.
 In aceste cazuri clinice se investesc resurse
considerabile (costuri materiale si personal) iar
ingrijirea altor pacienti este adesea intarziata.
  Personalul medical poate interpreta interventiile
inutile ca fiind:
 cele care nu au nici o sansa de supravietuire,
 au foarte putine sanse de succes,
 posibilitatea de supravietuire dupa externare este
foarte mica sau
 posibilitatea de a restabili o calitate acceptabila a
vietii este redusa.

 Nu exista un consens intre medici referitor la

sensul cuvantului inutilitate. De aceea este mai
corect sa se foloseasca alta terminologie:
 “Lipsit de beneficii”
 “ineficient”
 “cu probabilitate redusa de succes”
  Multi dintre medicii de urgenta continua sa
incerce resuscitarea la pacientii in stop cardiac in
situatii considerate lipsite de beneficii, adesea
din teama de a nu fi criticati sau de a nu fi
actionati in judecata.
 Multi specialisti in probleme de etica
sunt de acord ca medicii nu au obligatia
de a furniza tratamente despre care
considera ca nu vor avea beneficii pentru
pacient.
 Dilemele referitoare la interventiile lipsite de
beneficii apar din cauza comunicarii neadecvate sau
ineficiente dintre medic si pacient si familie

 Acest lucru este foarte important in medicina de

urgenta,
 unde nu exista relatii anterioare cu pacientii si familiile
acestora,
 si de obicei nu exista timp suficient pentru a stabili
astfel de relatii

 In astfel de cazuri decizia medicului trebuie:

 sa nu fie influentata,
 sa se bazeze pe dovezile stiintifice si pe standardele
profesionale existente,
 sa ia in considerare diferentele de opinie referitoare la
valoarea interventiei medicale in diferite situatii
 Coduletic al Asociatiei Medicale Americane
(AMA) recomanda un algoritm de
determinare a inutilitatii unei interventii
medicale:
 Deliberarea si ajugerea la o hotarare
 Luarea unei decizii comune a medicului si pacientului
sau rudelor acestuia
 Participarea unui consultant sau reprezentant al
pacientului sau rudelor acestuia
 Implicarea unui comitet institutional
 Un document care prezinta indicatiile anterioare
este un material in care pacientul a mentionat
dorintele sale pentru diferite situatii, pentru cazul in
care nu va fi capabil sa-si manifeste aceste dorinte.

 Multi pacienti cer sa nu fie utilizate tehnici de suport

vital daca nu se produce o recuperare semnificativa.

 Cei mai multi dintre medicii din departamentele de

urgenta opresc eforturile de resusciare atunci cand
exista indicatii anterioare, aratand ca sunt dispusi sa
respecte dorintele pacientului referitoare la
propria sa situatie medicala.
 Preferinteleunui pacient sunt influentate de
cunostintele sale referitoare la
probabilitatea de supravietuire.

 Mijloacede imbunatatire a informarii

pacientului:
 Televiziune
 Radio
 Educatie online
 Discutii directe cu medicii
 Poateusura sentimentul de vinovatie sau
dezamagire si poate fi de un real folos
pentru familie dupa decesul pacientului.

 Multe familii doresc sa fie prezente.

 Daca se permite accesul membrilor familiei,

se recomanda si prezenta unui insotitor, care
sa ajute la comunicare si la explicarea
procedurilor si altor probleme medicale.
 Practicile referitoare la efectuarea de diverse
tehnici pe pacientii recent decedati sau
utilizarea lor ca material didactic sunt
controversate.

 Beneficiu: indeplinirea necesitatii evidente de

experienta practica pentru studenti si personalul
medical, dar si pentru ceilalti medici
 Unii considera ca efectuarea acestor proceduri
fara un consimtamant informat este lipsita de
respect sau impotriva regulilor eticii.
 Mediciitrebuie sa ia decizia corecta pe baza
aspectelor clinice specifice fiecarei situatii
intalnite.

 Factorii care trebuie luati in considerare:

 Disponibilitatea familiei si posibilitatea de a obtine un
consimtamant informat
 Beneficiul educational pentru studenti si viitorii lor
pacienti
 Beneficiul pentru societate in general
 Invazivitatea si afectarea aspectului exterior care va
rezulta in urma procedurilor
 Suprapunerea cu evaluarea medicilor legisti
 Potentialul de a cauza suferinta familiei
 Alternativele existente pentru scopuri educationale si
orice institutionale existente in domeniu
 Comunicarea cu supravietuitorii unei victime
care a decedat din cauza unui stop
cardiorespirator si consilierea acestora vor
avea un impact mai mare decat eforturile
efective de resuscitare.

 Familiilesi prietenii victimelor trebuie

tratati cu cea mai mare atentie, indiferent
de nivelul de tratament furnizat victimei
stopului cardiac si de rezultatul obtinut.