Ministerul Sănătaţii al Republicii Moldova, Universitatea

de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Chirurgie orală şi maxilo-facială
"Guţan Arsenie“
Şeful catedrei: Şcerbatiuc Dumitru,
doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar,
academician onorific al AȘM din România

Leziunile prin armă de foc a

ţesuturilor moi a regiunii oro-maxilo-
faciale.
Profesor: Dumitru Hîţu, doctor în medicină,
conferenţiar universitar
Studenti: Antonova Iulia,
Constantinov Maxim,
grupa 3406
 Obiective:
 Particularităţile plăgilor regiunii OMF.
 Particulariăţile plăgilor provocate prin armă de
foc.
 Clasificarea plăgilor şi leziunilor de război
OMF.
 Simptomatologia şi metode de diagnostic a
leziunilor OMF prin armă de foc.
 Complicaţiile leziunilor OMF prin armă de foc.
 Particularităţile de prelucrare şi toaletă
chirurgicală a plăgilor reg. OMF.
 Particularităţile îngrijirii şi de alimentare a
răniţilor cu leziuni a regiunii OMF.
 Particularităţile plăgilor regiunii
OMF.
I. Anatomofiziologice
 Ambundenţa ramificaţiilor nervoase(provoacă şoc,
pareză,paralezie.)
 Existenţa reţelei vasculare(edeme, hemoragii, colaps)
 Prezenţa muşchilor mimici – contractura muşchilor şi
apariţia bianţei(plagă căscată)
 Înfăţişarea rănitului nu corespunde gradului de gravitate a
plăgii.
 Dinţii - obuze secundare.
 Cavitatea bucală – izvor de infecţie.
 Vecinătatea cu organele de importanţă vitală.
 Vecinătate cu organele vizuale, auditive,
olfactive.
 Magistralele neurovasculare.
 Căile respiratorii – edem şi asfixie.
 Alimentaţia şi dicţia cu dificultăţi.
 Glandele salivare – hipersalivare(şorţ din
celofan).
II. Caracter curativ
o Personalul medical de instruit de a:
determina moartea clinică sau biologică;
lupta cu asfixiile;
lupta cu hemoragiile;
aplica măştile antigaz;
evacua răniţii în poziţia necesară.
o Prelucrarea chirurgicală a plăgilor (PCP) - include
incizia cruţătoare şi excizia economă.
o PCP – necesar să fie primară, timpurie şi definitivă.
o Prelucrarea oaselor – se înlătură eschilele mai mici de
1cm în diametru şi care au pierdut legătura cu ţesuturile
moi. Celelalte se repun în poziţie iniţală şi se folosesc
pentru osteosinteză.
o Respectarea regulilor de restabilire a integrităţii
ţesuturilor din plagă: - integritatea osului; - integritatea
mucoasei; - integritatea ţes. moi, nervilor, vaselor, ţes.
adipos.
o Necesitatea mai frecventă de a aplica suturi cu plăci (de
adaptare, direcţie).
o La piele aplicăm suturi cosmetice.
o În tratament participă brigăzi mixte.
III. Psihoemoţionale
 Faţa – apreciază individualitatea.
 Traumă combinată – traumă fizică şi morală.
 Instruirea personalului medical, pregătirea
rudelor
 Lupta cu oglinzile
 Crearea de panouri informaţionale cu imagini
până şi după tratament.
IV. Îngrijirea şi Alimentarea
 Instruirea pentru respectarea igienei cavităţii
bucale.
 Crearea irigării cavităţii bucale(sol. antiseptice
călduţe).
 Respectarea dietei – 170%.
 Instruirea răniţilor pentru autoalimentare.
IV. Reabilitarea
 Cultura fizică medicală.
 Necisitatea existenţei şi creării aparatelor
sportive speciale.
 Reabilitarea socială.
 Preântâmpinarea pacienţilor că procesul
poate necesita mai multe etape.
 Particulariăţile plăgilor provocate
prin armă de foc.
I. Glontele- - Cu cât distanţa glontelui e mai mică, cu atât
leziunile sunt mai grave. Acesta formează plăgi:
Transfixiană(bipolară); Oarbă; Tangenţială. Care, la
rândul lor pot fi: Penetrante şi Nepenetrante.
II. Trecând prin ţesuturi, glontele provoacă lezarea şi
marginile sunt lacerate şi îşi schimbă culoarea.
III. Necroza primară – în urma distrugerii mecanice, glontele
trecând cu o viteză mare, forţa sa cinetică se transformă în
energie termică la contactul cu ţesuturile – ţesutul dat nu
sângerează, negru, închis şi trebuie de înlăturat.Necroza
secundară (regiunea comoţiilor moleculare).
IV. Leziuni distante – la distanţă, în creer, încep a
plesni vasele şi apar microhemoragii.
V. Plăgi infectate – toate plăgile provocate prin
armă de foc sunt din start infectate, pentu că au
contact direct cu mediul înconjurător
VI. Fracturile oaselor cu caracter multieschilos.
VII. Prezenţa corpilor străini în plagă.
 Clasificarea plăgilor şi leziunilor de
război OMF (Kabakov):
A. După afectarea ţesuturilor:
1. plăgi ale ţesuturilor moi.
2. plăgi ale ţesuturilor dure.
B. După caracterul leziunii:
1. plăgi tangenţiale.
2. plăgi transfixiante: - izolate (fără sau cu afectarea
organelor feţei: limbă, glande salivare.)
3. plăgi oarbe – asociate (cu afectarea organelor altor sisteme);
-solitare; - penetrante; - nepenetrante.
C. După tipul armei de foc:
1. plăgi prin glonte.
2. plăgi multieschilare.
 Plăgi izolate a ţesuturilor moi ale feţei se întânesc
mai rar.
 Leziunile OMF prin armă de foc în timpul celui de
al II-lea război mondial alcătuiau 4 % din totalul
leziunilor provocate prin armă de foc.
 Din toate leziunile OMF prin armă de foc – 10-
15% sunt leziuni ale oaselor, dintre care: 54,5%-
mandibula, 26,9%- maxila, 11,6%- ambele
maxilare şi 7%- osul malar.
 Simptomatologia şi metode de diagnostic
a leziunilor OMF prin armă de foc
 Semnele clinice pot fi diverse, poate avea loc dereglarea integrităţii
atât a ţesuturilor moi, cât şi a celor dure, putând varia de la mici la
mare. Prezenţa orificiilor canalelor, canalelor propriuzise şi secundare,
necrozei primare şi secundare.
- Plăgile tangenţiale – aproximativ liniare (ca şi cele tăiate).
Marginile plăgii neregulate, ruperi mici a ţesutului, plagă murdară cu
impregnarea prafului de puşcă.
- Plăgie oarbe – prezenţa orificiului de intrare, a canalului şi a
corpului străin. Apariţia proceselor purulente. Frecvent corpul străin
se incapsulează
 După localizarea corpilor străini distingem 5 grupe de
plăgi oarbe (PO):

- PO ale ţesuturilor moi ale feţei, fără afectarea ţesutului osos, cu localizarea
corpilor străini subcutan sau intramuscular- 43,8%
- PO cu afectarea ţesutului osos a reg. OMF cu localizarea corpilor străini ca
şi în prima grupă – 29,1% -
- PO cu localizarea corpilor străini în profunzime (sinusurile paranazale,
spaţiul parafaringian) – 14,2%
- PO cu localizarea corpior străini în grosime a limbii – 1,1%
- PO cu localizarea corpilor străini în ţesutul gâtului – 11,8%

- Plăgi transfixiante – prezenţa orificiului de intrare (mai mic) a

canalului, canalul propriuzis şi orificiul de ieşire (mai mare) a
canalului.
 Prezenţa hemoragiei – în dependenţă de lezarea
vaselor
 Prezenţa parezei – în cazul lezării unilaterale a
nervului.
 Prezenţa paraleziei – în cazul lezării bilaterale a
nevului.
 Dereglări de masticaţie, formare a bolului
alimentar, deglutiţie, fonaţie, funcţiei gustative,
de respiraţie – în cazul plăgilor limbii.
 Diagnosticul
 Culegerea anamnezei
 Studierea documentaţiei
 Studierea canalului plăgii
 Palparea regiunii(plasarea corpului străin)
 Sondarea
 Radiografia(minimum în 2 incidenţe)
 Radioscopia
 Endoscopia
 Fistulografia
 Utilizarea sondei radioelectronice
 TC
 Complicaţiile leziunilor OMF
prin armă de foc.
 Precoce: - asfixia;
- şoc traumatic(pierderea conştiinţei);
- hemoragia.
 Tardive: - hemoragii secundare;
- complicaţii cerebrale;
- complicaţii bronhopulmonare;
- osteomielită postraumatică;
- fistule salivare.
 Locale
 Generale
 Formele de asfixie(SCODA):
 Stenoză – comprimarea traheei cu hematom, corpi
străini, emfizem, tumoră, edem al laringelui.
 Cu supapă – obstrucţia intrării în laringe cu lamboul
ţesuturilor mai a palatului moale, peretelui posterior al
faringelui, limbii.
 Obturare – obstrucţia căilor respiratorii superioare cu
corp străin, cheag sanguin.
 Dislocare – înghiţirea limbii în urma deplasării
fragmentelor mandibulei în jos şi posterior sau în caz de
afectarea muşchilor planşeului bucal.
 Aspiraţie – aspirarea sângelui, maselor vomitive.
 Particularităţile de prelucrare şi toaletă
chirurgicală a plăgilor reg. OMF.
 I perioadă (pregătirea pacientului către
intervenţia chirurgicală) :
- înlăturarea hainelor murdare
- frezarea părului
- prelucrarea feţei cu antiseptice
- irigarea cavităţii bucale
- irigarea plăgii
- îmbrăcarea hainelor de operaţie
 II perioadă (intervenţia chiurgicală) :
- prelucrarea pielii faciale cu alcool 70 %
(de sus în jos, din plagă spre periferie, de
prelucrat de 3 ori)
- izolarea plăgii
- anestezia locală
- înlăturarea corpilor străini
- prelucrarea chirurgicală propriuzisă
- prelucrarea pielii cu alcool în jurul plăgii
- încizia pe diagonala mai mare a plăgii
- revizia plăgii : + stoparea definitivă a hemoragiei
 + excizia necrozei primare şi secundare
+ înlăturarea cheagurilor sanguine
+ controlul canalelor secunde
+ înlăturaea eschilelor mici şi a corpilor străini
+ stabilirea caracterului fracturilor osoase
+ stabilirea leziunilor mucoasei şi a altor organe

- prelucrarea plăgilor oaselor :

+ repoziţia fragmentelor
+ fixarea (osteosinteză, osteoplastie)
- suturarea mucoasei cavităţii bucale (sutură
dublă ermetică)
- prelucrarea cu antiseptice a plăgii (schimbul
mănuşilor şi instrumentelor – plagă izolată de
cavitatea bucală)

- infiltrarea pereţilor plăgii cu antiseptice,

antibiotice (din piele spre plagă)
- suturarea plăgii pe straturi
cu instalarea drenurilor.
 Particularităţile îngrijirii şi de alimentare
a răniţilor cu leziuni a regiunii OMF
 Respectarea igienei cavităţii bucale
 Irigarea cavităţii bucale cu soluţii antiseptice
călduţe
 Respectarea dietei corespunzătoare
 Instruirea pacienţilor pentru autoalimentare
 Alimentarea:
 Metoda enterală: - perorală
- endogastrală
- duodenală
- rectală
 Metoda parenterală: - intravenos
- subcutan
- intramuscular
 Bibliografia
1. V. Ouatu - Materialul lectiilor.
2. Б.Д. Кабаков, В.И. Лукьяненко, П.З. Аржанцев
“Учебное пособие по военной ЧЛХ ,
терапевтической и ортопедической
стоматологии”, Москва «Медицина»,1980.
3. Н.М. Александров, П.З. Аржанцев “Травмы
ЧЛО” , Москва «Медицина»,1986.