Sunteți pe pagina 1din 12

Strategii didactice eficiente de

stimulare a inteligențelor multiple


a elevilor din ciclul primar

PROF. COORDONATOR
PROF. UNIV. DR. CRENGUȚA OPREA
PARASCHIV MIHAELA ALINA
Călătoria a pornit de la...
 Teoria inteligențelor multiple descoperită de H. Gardner. Acesta susține
că, inteligența umană este formată din 9 tipuri: lingvistică, logico-
matematică, muzicală, spațială, corporal-kinestezică, interpersonală,
intrapersonală, naturalistă și existențială. Fiecare persoană deține toate
aceste tipuri de inteligențe, însă ceea ce ne diferențiază este nivelul
dezvoltării fiecărui tip dintre acestea.
 Teoria inteligenței emoționale, elaborată de D. Goleman, care susține
existența a cinci capacități emoționale și sociale de bază care asigură
dezvoltarea și adaptarea fiecărei persoane. Acestea sunt: cunoașterea
emoțiilor personale, gestionarea emoțiilor, motivarea de sine,
empatia, manevrarea relațiilor.
Ipoteza cercetării

 Ipoteza generală: Dacă se folosesc strategii didactice de stimulare a


inteligențelor multiple în cadrul lecțiilor, atunci elevii se vor implica
mai mult, decât în cadrul lecțiilor în care sunt utilizate strategii
didactice tradiționale.
Rezultatele chestionarului
TIPURILE DE INTELIGENȚE
98
87
81 82 81
72 70
62

1 2 3 4 5 6 7 8

- pe primul loc se află inteligența interpersonală/socială


- pe al doilea loc se află inteligența intrapersonală
- al treilea loc este ocupat de inteligența corporal-kinestezică
- pe al patrulea loc este inteligența vizuală
- pe al cincilea loc se află inteligența naturalistă
- pe al șaselea loc este inteligența logico-matematică
- pe locul al șaptelea este inteligența muzicală
- pe ultimul loc, se află inteligența lingvistică.
A doua parte a chestionarului…
Îmi place școala pentru că: Nu îmi place școala pentru că:

1. Mă joc cu prietenii. (28 de elevi) 1. Am teme multe. (25 de elevi)


2. Învăț lucruri noi. ( 20 de elevi) 2. Stăm închiși numai în clasă. (10 elevi)
3. Îmi place de doamna învățătoare. (9 elevi) 3. Mă trezesc de dimineață. ( 8 elevi)
4. Îmi place matematica.(7 elevi) 4. Unii colegi sunt răi. (5 elevi)
5. Fac sport. (4 elevi) 5. Scriu mult. ( 3 elevi)
6. Îmi place ora de arte vizuale. (3 elevi) 6. Sunt pauzele scurte.( 2 elevi)
7. Ne dă teme puține câteodată.( 2 elevi) 7. Nu îmi place limba română.( 2 elevi)
8. Îmi place să scriu. (1 elev) 8. Durează mult orele. (2 elevi)
9.Îmi place că ne dă vacanță.( 1 elev) 9. Nu îmi plac unele materii. (1 elev)
10. Am calificative bune. ( 1 elev) 10. Facem mult efort la ora de educație fizică.(
11. Avem pauze. (1 elev) 1 elev)
12. Particip la anumite concursuri.(1 elev) 11. Nu putem vorbi în oră. (1 elev)
13. Că mergem în excursie cu școala.(1 12. La ''Muzică și mișcare'' facem mereu
elev) baschet.( 1 elev)
14. Comunicăm. (1 elev) 13.Domnul de sport nu ne lasă să ne jucăm.(1
15. Avem pauze.(1 elev) elev)
16. Primim mâncare gratis.(1 elev) 14. Avem engleză. (1 elev)
Activitate propusa pentru stimularea inteligențelor
multiple
A.1. Disciplina: Limba și literatură română
2. Lecția:”Exersare, joc si învățare’’- “Povestea mea’’
3. Activitatea/ Sarcina propusă: Elevii sunt organizați în 6 grupe de câte 4/5 elevi. Fiecare grupă va primi câte
un puzzle diferit, dar cu același număr de piese. Aceștia trebuie să îl asambleze într-un timp cât mai scurt.
După ce îl termină, profesorul verifică dacă este în regulă, scrie pe tablă timpul de realizare și pentru a trece la
următoarea etapă, fiecare membru trebuie să răspundă la câte o întrebare, cum ar fi: “Dacă puzzelul are 8
piese pe primul rând de pe orizontală, atunci câte piese sunt pe 3 rânduri?” Profesorul adresează fiecărui
membru o întrebare de genul acesta. După ce fiecare membru a răspuns corect la o întrebare, poate trece la
următoarea etapă. Aceasta constă în compunerea unei povești, pe baza imaginii din puzzle. După ce fiecare
grupă a terminat aceste două etape, va urma prezentarea și punerea în scenă a poveștii. La sfârșitul fiecărei
reprezentații, fiecare membru al celorlalte grupe va acorda puncte de la 1 la 5 pe bilețele. Profesorul scrie pe
tablă în dreptul grupei punctele primite. Fiecare grupă trebuie să își calculeze punctajul, adunând timpul de
lucru cu punctele primite de la ceilalți. La final, fiecare grupă va spune punctajul. Elevii sunt întrebați cum s-au
simțit.
4. Strategia didactică:
metode: povestirea, conversația, explicația
mijloace: puzzle
forme de organizare: pe grupe
5. Tipurile de inteligențe stimulate: inteligența lingvistică, inteligența logico-matematică, inteligența vizuală,
inteligența intrapersonală
Rezultatele obtinute pe baza grilei de observare a
comportamentului copiilor la cele trei lecții, care s-au desfășurat pe
baza unor strategii didactice tradiționale

Numărul grilei Numărul de puncte

1.Joc si miscare 24

2.Matematică 16

3.Limba și literatura română 16

Total: 56
Rezultatele obtinute pe baza grilei de observare a
comportamentului copiilor în cadrul lecțiilor, care s-au desfășurat pe
baza unor strategii de stimulare a inteligențelor multiple

Numărul grilei Numărul de puncte

1.Joc si miscare 32

2.Matematică 33

3.Limba și literatura română 34


Total 99
Strategii tradiționale/ Strategii de stimulare a
inteligențelor multiple

STRATEGII TRADITIONALE / DE STIMULARE A INTELIGENTELOR


MULTIPLE

99

56

1 2 3 4 5
Concluzii, sugestii și propuneri practice
C1- Prin identificarea tipurilor de inteligențe dominante al clasei, se pot stabili activități care să îi
provoace pe elevi, să îi stimuleze și să le placă.
C2- Activitățile de stimulare a inteligențelor multiple se pun în aplicare prin intermediul strategiilor
didactice. Astfel că, alegerea strategiilor potrivite cu ceea ce ne dorim să dezvoltăm, să stimulăm
are o importanță deosebită în realizarea a ceea ce ne-am propus.
C3- În cadrul lecțiilor in care s-au utilizat strategii de stimulare a inteligentelor multiple, s-au observat
modificări comportamentale pozitive si benefice pentru elevi: acestia au fost mai activi, mai atenți și
s-au implicat mai mult, in comparație cu orele in care nu s-a folosit această categorie de strategii.
C4- Prin intermediul tipurilor de inteligență puternic dezvoltate, se pot dezvolta și celelalte. Adică, în
cazul unui elev sau a unei clase care are inteligența lingvistică slab dezvoltată, iar pe cea muzicală
puternic dezvoltată, se pot realiza activități predominant muzicale, dar care să se suprapună cu
sarcini lingvistice.
C5- S-a remarcat faptul că atunci când s-au utilizat strategii didactice de stimulare a inteligențelor
multiple, elevii au avut rezultate mai bune în plan cognitiv, dar și afectiv, în comparație cu lecțiile în
care aceste strategii nu s-au utilizat. Progresul cognitiv și cel afectiv sunt într-o strânsă legătură.
Niciun elev nu poate avea rezultate școlare foarte bune, dacă starea lui psihică sau fizică, nu este
una pozitivă. Deci, bunăstarea psihică a elevului influențează gradul de asimilare, de întelegere a
cunoștințelor.
Bibliografie
 Bontaş, I. (2000). Pedagogie. București: Ed. ALL
 Cury, A.(2007). Părinți străluciți.Profesori fascinanti. București: Editura For You
 Crețu,T. (2005). Psihologia copilului. București: Editura Credis
 Crețu, T. (2006). Psihologia vârstelor. București: Editura Credis
 Cristea, S. (2010). Fundamentele pedagogiei. București: Editura Polirom
 Cristea, S. (2017). Finalitățile educației. București: Editura Didactică Publishing House
 Cucoș, C. (2002). Pedagogie. Iași: Ed.Polirom
 Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom
 Cerghit, I. (1976). Metode de învățământ. București: Ed.Didactică și Pedagogică
 Gardner, H. (2015). Inteligente multiple. Noi orizonturi. București: Editura Sigma
 Gardner, H (2007). Mintea umană- Cinci ipostaze pentru viitor, București: Editura Sigma
 Gașpar, G. (2016). Copilul invizibil. București: Ed. Curtea Veche
 Goleman, D. (2008). Inteligența emoțională. București: Editura Curtea Veche
 Manolescu, M.& Potolea, D. (2006). Teoria și metodologia curriculumului. București: Editura Credis
 Mitrofan, N. 2005. Testarea psihologică.Inteligența și aptiudinile. București: Ed. Polirom
 Oprea, C.L. (2006). Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică
 Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei. București: Editura Universitară

S-ar putea să vă placă și