Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1895-1961)
COMPETENŢE DERIVATE - la sfârşitul lecţiei,
elevii vor fi capabili:
- să-şi însuşească date importante despre viaţa şi activitatea
lui Lucian Blaga;
-să se familiarizeze cu opera scriitorului;
-să emită păreri proprii despre opera scriitorului şi să le
argumenteze;
- să-şi exprima opinia despre o anumită problemă dată;
- să încadreze scriitorul în epocă istorică şi culturală.
Viaţa lui Lucian Blaga
- s-a născut pe 9 mai 1895 în 9 MAI 1895
satul Lancrăm, judeţul Alba,
Sat al meu, ce porţi în nume
fiind al nouălea copil al preotului
sunetele lacrimei,
Isidor Blaga şi al Anei. Tatăl
la chemări adânci de mume
dăduse copiilor nume începute
în cea noapte te-am ales
cu litera L.
ca prag de lume
şi potecă patimei.
Page 5
Page 6
Debutul
A debutat în ziarele arădene Tribuna,
cu poezia Pe țărm (1910), şi
în Românul, cu studiul Reflecții
asupra intuiției lui Bergson (1914).
debutul editorial are loc în anul 1919
când publică volumul de poezii
Poemele luminii şi volumul de
aforisme Pietre pentru templul meu.
„Poezia lui Blaga apărea însă ca un dar
răsărit pe neaşteptate. Nimic n-o
pregătise şi nimeni n-ar fi putut-o
presimţi” – Tudor Vianu, Studii şi
portrete literare, 1938, p. 85.
Page 7
Activitatea diplomatică
Page 9
Nu îi mai sunt publicate volumele şi
preferă să se ocupe de traduceri. În
această perioadă a finalizat
traducerea piesei Faust de Goethe,
iar în 1958 apare primul volum din
Opere de G.E. Lessing în traducerea
lui Lucian Blaga. A tradus poeți
germani clasici şi moderni. Poeziile
scrise acum vor fi publicate postum.
Tot în această perioadă scrie romanul
cu tentă autobiografică Luntrea lui
Caron, publicat de asemenea
postum.
Se stinge din viaţă la 6 mai 1961 şi
este înmormântat în satul natal,
Page 10
Lancrăm.
Opera
I. Volume de versuri Izvorul nopţii
1919 - Poemele luminii
1921 - Paşii profetului Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
1924 - În marea trecere
când stau culcat cu capu-n poala ta
1929 - Lauda somnului îmi pare
1933 - La cumpăna apelor că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
1938 - La curțile dorului din care tainic curge noaptea peste văi
1943 – Nebănuitele trepte şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
Cicluri de versuri editate postum
c-o mare de-ntuneric.
Vârsta de fier 1940-1944 Aşa-s de negri ochii tăi,
Cântecul focului lumina mea.
Corăbii cu cenuşă
Ce aude unicornul
Page 11
Lumina a crescut enorm la Cluj…
Page 12
II. Dramaturgie
• 1921 - Zamolxe, mister păgân
• 1923 - Tulburarea apelor, dramă
• 1925 - Daria, dramă în patru acte
• 1925 - Ivanca
• 1927 - Meşterul Manole, dramă în cinci acte
• 1930 - Cruciada copiilor
• 1934 - Avram Iancu, dramă într-un prolog şi trei faze
• 1944 - Arca lui Noe
• 1964 - Anton Pann, dramă într-un prolog şi patru faze (postumă)
Page 13
III. Filosofie
Creația sa filosofică este grupată în
trilogii:
1943 - Trilogia cunoaşterii:
Eonul dogmatic, Cunoaşterea
luciferică, Cenzura
transcendentă.
1944 - Trilogia culturii: Orizont
şi stil, Spațiul mioritic, Geneza
metaforei şi sensul culturii
1946 - Trilogia valorilor: Ştiință
şi creație, Gândire magică şi
religie, Artă şi valoare.
Page 14
IV. Aforisme
1919 - Pietre pentru templul meu
1926 - Ferestre colorate, însemnări şi fragmente
1945 - Discobolul, aforisme şi însemnări
1977 - Elanul insulei, editată postum
V. Proza
Hronicul şi cântecul vârstelor, volum autobiografic, editat
postum, 1965
Luntrea lui Caron, roman, editat postum.
Page 15
Concepte cheie în opera blagiană
Monumentalitatea operei “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
lui Blaga stă în îmbinarea de mare cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
profunzime a poeziei cu filozofia. în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
1. În concepţia poetului,
Lumina altora
cunoaşterea se manifestă prin două sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
concepte originale: în adâncimi de întuneric,
dar eu,
a) cunoaşterea paradisiacă, de tip eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
logic, raţional, care se revarsă asupra şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
obiectului cunoaşterii şi nu-l nu micşorează, ci tremurătoare
depăşeşte, fiind specifică oamenilor măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
de ştiinţă; cu largi fiori de sfânt mister
b) cunoaşterea luciferică are ca şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
scop potenţarea, adâncirea
sub ochii mei-
misterului şi nu lămurirea lui, căci eu iubesc
specifică sensibilităţii poeţilor. şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”
Page 16
Exemplu de metafore plasticizante:
2. Metafora cunoaşte, în concepţia - “Pe uliți, subțire și-naltă/ ploaia
gânditorului poet, două tipuri: umblă pe cataligi” (metaforă pentru
ploaie);
- metafora plasticizantă, care dă
- “În joc cu piatra, câte-un val/ și-arată
frumuseţe limbajului liric, fără a-i solzii de pe pântec” (metaforă pentru
îmbogăţi conţinutul: „Un zbor de valuri).
lăstun/ Iscăleşte peisajul” sau
„…prin oraş/ Ploaia umblă pe Exemplu de metafore revelatorii:
catalige”; - “Soarele, lacrima Domnului/ Cade în
mările Somnului” (un asfințit marin);
- metafora revelatorie, care are
- “Cenușa îngerilor arși în ceruri/ ne
rolul de a potenţa misterul cade fulguind pe umeri și pe case”. (“un
esenţial, de a revela conţinutul: mister relevat în legătură cu ninsoarea”,
„Eu nu strivesc corola de minuni după explicația lui Blaga);
a lumii”. - “Mamă – tu ai fost odat’ mormântul
meu- / De ce îmi e așa teamă, mamă, / să
părăsesc iar lumina?” (misterul morții)
ș.a.
Page 17
3. Alte concepte specifice Lumina ce-o simt
filozofiei blagiene ce se regăsesc năvălindu-mi în piept când te vad,
metaforic în creaţia lirică sunt: oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
- misterul – principiu existenţial din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
fundamental, obiect al Lumina
cunoaşterii şi resort al actului de
cultură; Mama,-nimicul-marele! Spaima de marele
îmi cutremură noapte de noapte gradină.
- Marele Anonim - metaforă Mama, tu ai fost odat' mormântul meu.
revelatorie pentru Creatorul De ce îmi e aşa de teamă-mamă-
Universului; să părăsesc iar lumina?
- lumina – metaforă pentru Din adânc
cunoaştere;
Opreşte trecerea! Ştiu că unde nu e
- ieşirea în lumină – naşterea; moarte, nu e nici iubire - şi totuşi, Te rog:
Opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne
- marea trecere – moartea. măsori destrămarea.
Page 18
Păreri critice
Poeziile lui Blaga sunt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi
redate de o superioară muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se
mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică
permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetării şi cele mai fine
acte ale simţirii. E şi filosofie înăuntru, o melancolică, dar nu deprimantă
filosofie, care leagă împreună toate aspectele dinafară ale naturii si,
înlăuntru, toate mişcările prin care şi noi îi răspundem.” - Nicolae Iorga,
„Rânduri pentru un tânăr”, în Neamul românesc. 1 mai, 1919
Page 20