Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

,,N. Testemițanu”
Catedra de Farmacologie și Farmacologie clinică
Tema: Caracteristica clinico-farmacologică a
medicamentelor cardiotonice, antiaritmice,
antihipertensive și antihipotensive și de asistență
medicală urgentă

Asistent universitar: Marin Chianu

 Clasificare:
DIGITALICE (TONICARDIACE, GLICOZIZI
CARDIACI)
Tonicardiace neglicozidice

INHIBITORII FOSFODIESTERAZEI

SIMPATICOMIMETICE (ADRENERGICE SI
DOPAMINERGICE):
Adrenalina
Dopamina
Dobutamina
Dopexamina
 DIGITALICE
ORIGINE:
1775 - Dr. William Withering
• DIGOXIN <= Digitalis lanata
• DIGITOXINA <= Digitalis
purpureea
• STROFANTINA <= Strofantus
gratus
• β-METIL-DIGOXIN <=
semisinteza
FARMACOCINETICA:

DIGITOXINA – foarte liposolubil

DIGOXIN – uşor liposolubil

STROFANTINA - hidrosolubil
FARMACOCINETICA
Absorbţia:

DIGITOXINA: 90 – 100%

DIGOXIN: 55 – 75%

STROFANTINA: 1 – 3%
FARMACOCINETICA
Distribuţia:
Fixarea pe proteinele plasmatice:
DIGITOXINA – 95%

DIGOXIN – 25%

STROFANTINA – 0,5%
FARMACOCINETICA
Timpul de injumatatire:

DIGITOXINA = 7 zile

DIGOXIN = 40 ore = 1,6 zile

STROFANTINA = 21 ore
FARMACOCINETICA
Eliminarea:
DIGITOXINA –
metabolizat hepatic
90%

DIGOXIN –
eliminat renal

STROFANTINA –
eliminat renal
 FARMACOCINETICA DIGITALICELOR
DE UZ CLINIC

Digoxin Digitoxin

Liposolubilitate Medie Mare

Absorbtie orala 55-75% >90%
Legare de PP 25% 95%
Timp injumatatire 1.6 zile 7 zile
Eliminare Rinichi Ficat
Conc. plasmatica 0,5 - 1 ng/ml 15 - 20 ng/ml
 FACTORI CE POT MODIFICA
FARMACOCINETICA DIGITALICELOR
Vârsta bolnavului
Insuficienta renala – DIGOXINA
Insuficienta hepatica – DIGITOXINA
Hipokaliemia – ↑ toxicitatea digoxinei - KCl – oral,
i.v.
Hipomagnezemia – tulburari de ritm
Hipertiroidia – rezistenta la tratamet digitalic
Hipotiroidia - ↓ toleranta la digitalice
Alcaloza – efect proaritmogen
DIGOXINA:
Absorbtie digestiva bună
Administrare orală sau
I. V.
T ½ mai scurt – risc ↓ de supradozaj #
Fixare pe p.p. ↓ - efect după 90’
Eliminare renală
Rp.: Comprimate digoxină 0,00025
D.t.d. N. 10
S. Intern. Câte un comprimat o dată
pe zi.
Rp.: Digoxină 0,00025
D.t.d. N. 10 in tabl.
S. Intern. Câte un comprimat o dată
pe zi.
#
Rp.: Comprimate didoxină 0,5 N. 10
D.S. Intern. Câte un comprimat o
dată pe zi.
#
Rp.: Soluție digoxină 0,025%- 2ml
D.t.d. N. 10 in amp.
S. Intravenos, câte 1 ml.
NOTA BENE!!!!
DIGITOXIN

Absorbtie digestiva
foarte
bună=>administrare
numai oral
T ½ lung => nu se
administrează în
urgențe.
Adm. la bolnavi cu IC
+ IRC
ACTIUNE FARMACODINAMICA

Efecte cardiace

Efecte extracardiace:
– Asupra rinichiului
– Asupra vaselor
– Asupra SNC
EFECTE CARDIACE

Inotrop +

Cronotrop –

Dromotrop –

Batmotrop –
EFECTE CARDIACE
Inotrop +
 Forta si viteza de contractie a miocardului
normal si insuficient
 durata ejectiei ventriculare
 volumul de ejectie ventricular
 timpul de umplere diastolica
EFECTE CARDIACE
Inotrop +
 Semnificativ pe cordul insuficient
 ~ doza administrata si digoxinemia
 Este principala proprietate farmacologica a
digitalei =>  DC si  eficacitatea pompei
cardiace
EFECTE CARDIACE
Cronotrop –
= efect bradicardizant

 Stimularea directa a centrilor vagali

 Activare baroreceptori din sinus carotidian
si crosa aortei
EFECTE CARDIACE
Dromotrop –
Incetinirea vitezei de conducere atrio-
ventriculara => efect in fibrilatia atriala cu
ritm rapid
EFECTE CARDIACE
Batmotrop –
= efect proaritmic
 miocard indemn, doze terapeutice–>efect
neglijabil
 miocard lezat, doze mari sau terapeutice
–> efect proaritmic
EFECTE EKG

 frecventei cardiace
 PR
 QT
Subdenivelare ST,
uneori cu concavitatea
in sus
Aplatizarea sau
inversarea undei T
EFECTE EXTRACARDIACE

Pe rinichi: efect diuretic

Pe vase:
– Vasoconstrictie arteriolara =>  RPT
–  tonusul venos =>  presarcina
SNC: activare tonus vagal
MECANISM DE ACTIUNE

Na+ Ca2+

K+
Ca2+ Ca2+ Ca2+ Ca2+ Ca2+Ca2+ Digoxin

3Na+ Na+ 3Na+

Ca2+ 2K+
Actina & miozina
+
K+o
 Digoxin
-
Na-K ATPaza Schimbul Na-Ca
Na+ K+ Na+ Ca++

Miofilamente Ca++
K+ Na+

CONTRACTILITATE
MECANISM DE ACTIUNE

DIGOXIN Na+K+ATP aza

Pompa Na+K+

Na+ intracelular

Ca2+ liber intracelular

forta contractila
 INSUFICIENȚA CARDIACĂ (IC)

= sindromul care apare când capacitatea

inimii de a pompa sânge este scăzută
sub valoarea necesară pentru a
menţine circulaţia adecvată
2 subtipuri:
Sistolică (FE<40%): Digoxinul se
administrează doar în IC sistolică
Diastolică: nu se
administrează Digoxină
 Rata supravietuirii in IC
Rata supravietuirii (%)

1 an 2 ani 3 ani

Cancer de san 88% 80% 72%

Cancer de prostata 75% 64% 55%

Cancer de colon 70% 48% 31%

Insuficienta cardiaca 67% 41% 24%

Cancer pulmonar 18% 8% 6%

Modificat dupa McMurray (1998)
 Tratamentul IC
Clasa functionala NYHA (New York Heart Assoc.)
I II III IV

Vasodilatatoare (IECA)

Restrictie aport de Na

Restrictie activitate fizica

Digoxin

Diuretice
Inotrop pozitive I.V.

Masuri speciale
(balon intraaortic, transplant)

(Heart Failure. Colucci WS & Braunwald E. 1995)

UTILIZARI TERAPEUTICE
Insuficienta cardiaca acuta (EPA)
Insuficienta cardiaca cronica clasa NYHA III
si IV, dupa instituirea trat diuretic, cu
antagonisti SRAA si betablocante
Insuficienta cardiaca cronica (orice clasa
NYHA) + FiA rapida
Tahi-aritmii supraventriculare:
– Fibrilatie atriala
– Flutter atrial
– TPSV
CONTRAINDICATII

Intoxicatia digitalica
Bradicardie
Bloc AV
Aritmii ventriculare grave: TV, ExV
IC prin disfunctie diastolica (SA sau HTA)
EFECTE ADVERSE
INTOXICATIA DIGITALICA
IT mic = 2 – 3
Frecventa reactiilor adverse: 2% - 10-20%
Factori favorizanti:
– Doze inadecvate
– Cardiopatie veche: D terapeutice –> D toxice
– Varsta inaintata:  FG
– Hipokaliemia
INTOXICATIA DIGITALICA

Simptomatologie:
 Manifestari cardiace: bradicardie sinusala,
tulb. de conducere AV (BAV), aritmii
atriale/ventriculare, bigeminism ventricular
 Manifestari extracardiace: anorexie,
greata, varsaturi, tulburari de tranzit, dureri
abdominale, tulb. neuro-senzoriale, vedere
monocromatica
INTOXICATIA DIGITALICA
Tratament:
 Oprirea digitalizarii
 Spalaturi gastrice cu carbune medicinal
 Fortarea diurezei cu Furosemid
 Potasiu: KCl casete, Aspacardin, Kalinor,
Spironolactona
 Anticorpi antidigoxinici ce inactiveaza
rapid digitala – DIGIBIND – 1 f: 0,6 mg Dig
INTOXICATIA DIGITALICA

 Trat. bradicardiei:
Atropina i.v. 0,5 – 1 mg
 Trat. aritmiilor ventriculare:
Xilina i.v. apoi perfuzie
Fenitoin i.v.
 Trat. tahiaritmiilor supraventriculare:
Beta-blocante
ADMINISTRAREA DIGITALICELOR

= DIGITALIZARE
Gradul urgentei
I renala / I hepatica
Cr ser, Cl cr
Digitalizare prealabila
Farmacocinetica preparatului
Calea de administrare
ADMINISTRAREA DIGITALICELOR
DOZA DE INCARCARE (D inc)

– 24 h: digitalizare rapida
– 2-3 zile: digitalizare medie
– 6-7 zile: digitalizare lenta

Eficienta:  FC,  edemelor, hepatomegaliei,

turg. jugularelor, ameliorarea dispneei,
 diurezei
ADMINISTRAREA DIGITALICELOR

DOZA DE INTRETINERE (D intr)

= doza / zi care mentine o concentratie
plasmatica eficienta
= cantitatea de digitalice inactivate si
eliminate pe zi
 ADMINISTRAREA DIGITALICELOR
DIGOXIN
cp. 0,25 mg, f. 0,5 mg

D inc pt. i.v.: 0,5 – 1,5 mg

ex. 2f.: ora 0 – 1f.
ora 12 – ½ f.
ora 24 – ½ f.
D inc pt. oral: 1 – 1,5 mg
ex. 6 cp.: 1 cp/zi, 6 zile
ADMINISTRAREA DIGITALICELOR

D intr– se adm. oral:

0,125-0,25 mg/zi (1/2–1 cp/zi)
daca valoarea creatininemiei e
normala
0,0625-0,125 mg/zi (1/4 – ½
cp/zi) la varstnici
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

EFECT DIGITALIC
AMPLIFICAT
M Amplitudine Recomandari
CHINIDINA 100%  doza D cu 50%
AMIODARONA 70-100%  doza D cu 50%
VERAPAMIL 70-100%  doza D cu 50%
PROPAFENONA 100%  doza D cu 50%
ERITROMICINA 43-116%  doza D cu 50%
 INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE

REDUCERE EFECT
DIGITALIC
M Amplitudine Recomandari
COLESTIRAMINA 25% Adm. D cu 8
ore inaintea C
ANTIACIDE 25% Administrare
separata
FENITOIN 30% Cresterea dozei
SULFASALAZINA 18% Cresterea dozei
UTILIZARI TERAPEUTICE
Insuficienta cardiaca acuta (EPA)
Insuficienta cardiaca clasa NYHA III si IV,
dupa initierea trat diuretic, cu antagonisti
SRAA si betablocante
Insuficienta cardiaca (orice clasa NYHA) cu
FiA rapida
Tahi-aritmii supraventriculare:
– Fibrilatie atriala
– Flutter atrial
– TPSV
 ALGORITM PENTRU ADM. DIGOXINULUI IN IC
Pacient cu IC

IC sistolica (FE ≤ 40%) IC diastolica

Determinarea severitatii IC (clasa NYHA) NU se adm Digoxin

NYHA I sau II NYHA III sau IV

Digoxinul se
administreaza Administrarea de doze mici de Digoxin (C plasm 0,5-1 ng/ml) la
doar daca pac pacientii la care persista simptomele in ciuda tratamentului optim
se afla in cu IECA, betablocante si diuretice
fibrilatie atriala

C plasm a digoxinului ≥ 1 ng/ml C plasm a digoxinului

revine intre 0,5 si 1 ng/ml
Evaluarea cauzelor: functia renala, doza de
Continuarea trat cu dozele curente
digoxin, medicatia concomitenta: amiodarona,
si monitorizarea progreselor
verapamil, chinidina, macrolide, tetracicline
 INHIBITORII FOSFODIESTERAZEI

TEOFILINA, AMINOFILINA

AMRINONA, MILRINONA, ENOXIMONA

MECANISM DE ACTIUNE
Inhiba fosfodiesteraza

 Catabolizarea AMPc

 AMPc in celula miocardica

 Influxul de Ca++ in celula

 Ca++

 contractilitatea
AMRINONA
Actiune inotrop pozitiva:
creste fractia de ejectie => ↑ DC
Vasodilatatie arteriala –> scade postsarcina

Indicatii terapeutice:
Insuficienta cardiaca acuta – adm. i.v. pe termen scurt, in
spital

MILRINONA
~ Amrinona, mult mai bine suportata

ENOXIMONA
~ Milrinona
 MEDICAŢIA
ANTIARITMICĂ
 CLASIFICARE:
Blocante ale canalelor de sodiu

Blocantele beta – adrenergice (beta –

blocantele)

III. Blocantele canalelor de potasiu

IV. Blocantele canalelor de calciu

 CLASIFICARE:
I. Blocante ale canalelor de sodiu:
I.A: Cresc durata potenţialului de acţiune:CHINIDINA
PROCAINAMIDA
DISOPIRAMIDA
APRINDINA
AJMALINA
I.B: Scad durata potenţialului de acţiune: LIDOCAINA
MEXILETINA
FENITOINA
TOCAINIDA
MORACIZINA
I.C: Nu influenţează durata potenţialului de acţiune: PROPAFENONA
FLECAINIDA
ENCAINIDA
LORCAINIDA
INDECAINIDA
CLASIFICARE

II. Blocantele beta – adrenergice (beta – blocantele)

III. Blocantele canalelor de potasiu:
AMIODARONA
SOTALOL
BRETILIU TOSILAT
IBUTILID
AZIMILID
IV. Blocantele canalelor de calciu
Alte antiaritmice: DIGOXIN
ADENOZINA
SARURI DE MAGNEZIU
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Farmacocinetica:
 Absorbtie buna dupa administrare orala
 Efect maxim: dupa 1-2 ore
 80% legare de p.p.
 Metabolizare hepatica
 Eliminare renala
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Actiune farmacodinamica:
Efecte cardiace:
 panta depolarizarii
diastolice
 amplit.PA
 repolarizarea=>
 durata PA si PRE
 panta fazei 4
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Efecte ECG:
Largirea QRS
Prelungirea PR si QT
Alte efecte:
Parasimpaticolitic => tahicardie
Alfa-blocant => hipotensiune
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Utilizari terapeutice:
Aritmii supraventriculare:
 Prevenirea acceselor de TPSV
 Profilaxia recurentelor FiA sau FlA
 Conversia la RS a FiA sau FlA
Aritmii ventriculare:
 Tratamentul extrasistolelor ventriculare
 Prevenirea recurentelor tahicardiei ventriculare
 I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Efecte adverse:
1. Toxicitatea cardiacă:
 bloc AV (favorizat de hiperpotasemie)
 tahiaritmii ventriculare – extrasistole, tahicardie,
fibrilaţie ventriculară (accidente favorizate de
hipopotasemie şi de asocierea cu digitalicele)
 “sincopa chinidinică” este cauzată de tahiaritmii
ventriculare polimorfe (torsada vârfului); apare mai ales
la pacienţii cu interval QT prelungit datorită chinidinei
 deprimarea contractilităţii miocardului (efect inotrop
negativ)
 chinidina creşte digoxinemia cu aproximativ 100%
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
2. Digestive: greata, varsaturi, diaree
3. Dozele mari => cinconism = diminuare auz,
diaree, varsaturi – cefalee, diplopie, fotofobie,
confuzii, psihoze
4. Reactii alergice – rar
5. Hipotensiune arteriala – dupa adm. i.v.

Frecventa efectelor adverse: 25%

I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. CHINIDINA
Interactiuni medicamentoase:
Creşterea metabolizării chinidinei (prin inducţie
enzimatică): fenitoina, fenobarbital, rifampicina
Scăderea clearance-ului chinidinei: cimetidina,
propranolol
Creşterea eliminării: doze mari de bicarbonat
sau acetazolamida
Chinidina creşte concentraţia plasmatică a
digoxinei
Asocierea cu alte M. inotrop negative creşte
riscul deprimării cardiace
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. PROCAINAMIDA
Actiune farmacodinamica:
La nivel cardiac: Are efecte
asemănătoare cu ale chinidinei,
reflectate în acelaşi fel pe ECG.
La nivel extracardiac:
Scade TA, mai ales după administrare
i.v., probabil prin vasodilataţie periferică
Spre deosebire de chinidină, nu are
efecte alfa – blocante
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. PROCAINAMIDA
Utilizari terapeutice:
Sunt similare cu ale chinidinei; se poate ca
pacientul să nu răspundă la unul din
medicamente, dar să răspundă la celălalt.
 Aritmii ventriculare: indicată mai ales în
extrasistolele ventriculare şi tahicardia
paroxistică ventriculară.
 Aritmii supraventriculare: se pare că este la fel
de eficientă ca şi chinidina în aritmiile atriale, dar
trebuie folosite doze mai mari decât cele de
chinidină.
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.A. PROCAINAMIDA
Efecte adverse:
- Toxicitatea acută: aritmii ventriculare, fibrilaţie
ventriculară şi deprimarea contractilităţii
miocardice.
- Ef. adverse digestive apar mai rar decât după
chinidină.
- Confuzia mintală, psihozele apar mai rar decât
după compuşii similari (procaină şi lidocaină)
- Reacţiile de hipersensibilitate sunt mai
frecvente decât după chinidină: febră, dureri
musculare şi articulare, rash cutanat,
agranulocitoză fatală, sindrom lupoid (la ~ 30%
din pacienţii trataţi cu procainamidă; reversibil)
- Hipotensiunea după administrare i.v.
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. LIDOCAINA
Anestezic local cu structura amidica
Farmacocinetica:
Lidocaina este rapid metabolizată
de către enzimele microsomiale
hepatice; la primul pasaj hepatic
este metabolizată în proporţie de
70%.
=>calea de adm.: întotdeauna
parenterală
T1/2: aprox. 1,5 ore
 I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. LIDOCAINA
Actiune farmacodinamica:
Efecte la nivel cardiac:
- reduce amplitudinea PA şi responsivitatea
membranei la nivelul sistemului His - Purkinje
- reduce durata PA prin blocarea canalelor de sodiu şi
scade PRE la nivelul fibrelor Purkinje
Efectul inotrop negativ apare doar după doze mari.
Nu produce modificări semnificative pe ECG.

Efecte extracardiace: vasodilataţie arterială doar

după doze mari
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. LIDOCAINA
Utilizari terapeutice:
Lidocaina este eficace în aritmiile ventriculare.
Debutul rapid al acţiunii şi durata scurtă de
acţiune o indică în tratamentul aritmiilor
ventriculare (extrasistole, tahicardie ventriculară)
din situaţii de urgenţă:
chirurgie cardiacă
infarct miocardic acut
toxicitate digitalică (medicament de a 2-a
alegere, după fenitoină)
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. LIDOCAINA
Efecte adverse:
neuro – psihice: somnolenţă, parestezii,
diminuarea auzului, convulsii, paralizia
respiraţiei
colapsul circulator poate apare după
administrare rapidă i.v. de doze mari
Prezentare si administrare:
Xilină fiole 1%, adm i.v., i.m., 1-2 mg/kgc sau în
perfuzie i.v. 1-4 mg/minut
 I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. MEXILETINA
Farmacocinetică:
Se absoarbe bine după administrare orală; spre
deosebire de lidocaină efectul primului pasaj
hepatic este scăzut.
T1/2 plasmatică este de 10-12 ore.
Se metabolizează hepatic; în proporţie mică se
elimină netransformată prin urină.
Acţiune farmacodinamică: similară lidocainei
Utilizări terapeutice: profil. şi trat. aritmiilor
ventriculare
Prezentare: Mexitil, comprimate, fiole i.v.
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. FENITOINA (DIFENILHIDANTOINA)
Ca structură este înrudită cu fenobarbitalul, fiind
eficientă ca antiepileptic
Ca agent antiaritmic seamănă cu lidocaina
Farmacocinetică:
Se absoarbe complet, dar lent din tubul digestiv.
Metabolizare hepatică - variaţii individuale mari
Epurarea se face lent, T1/2 = 6-24 ore
Actiune farmacodinamică:
La nivel cardiac ~lidocaina
La nivel extracardiac: acţiune deprimantă asupra
centrilor simpatici din SNC, aceasta contribuind
la efectul antiaritmic
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. FENITOINA (DIFENILHIDANTOINA)
Utilizări terapeutice:
Tratamentul aritmiilor ventriculare din:
intoxicaţia digitalică (de elecţie)
infarctul miocardic acut
Efecte adverse:
tulburări cerebeloase reversibile: vertij,
nistagmus, greaţă, vărsături
hipotensiune arterială şi deprimare
cardiacă marcată după doze mari
administrate i.v.
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.B. FENITOINA (DIFENILHIDANTOINA)
Interacţiuni medicamentoase:
Fenitoina poate fi deplasată de pe proteinele
plasmatice de către fenilbutazonă, sulfamide,
salicilaţi, cu riscul apariţiei reacţiilor toxice
consecutive.

Prezentare:
Fenitoin, compr.
Phenhydan, fiole i.v., i.m.
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.C. PROPAFENONA
Acţiune farmacodinamică:
Acţiune antiaritmică:
scade viteza depolarizării sistolice (faza 0)
scade amplitudinea potenţialului de acţiune
creşte durata perioadei refractare efective
nu influenţează durata potenţialului de acţiune
sau o creşte foarte puţin
Acţiune betablocantă adrenergică slabă (este
înrudită structural cu propranololul)
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.C. PROPAFENONA
Utilizări terapeutice:
trat. extrasistolelor atriale, joncţionale şi
ventriculare
menţinerea ritmului sinusal după
conversia fibrilaţiei atriale, flutter-ului atrial
trat şi prevenirea crizelor de TPSV
trat. aritmiilor din cadrul sdr.WPW
I.BLOCANTELE CANALELOR DE Na
I.C. PROPAFENONA
Efecte adverse:
gust metalic, constipaţie
acţiune proaritmică, cu posibilitatea apariţiei
stopului cardiac
deprimarea funcţiei cardiace, cu agravarea IC
efectele adverse ale betablocantelor
Prezentare:
Propafenonă, Rytmonorm, compr., fiole i.v.
III.BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU

Cresc durata potenţialului de acţiune şi a

perioadei refractare, mai ales la nivelul
sistemului His – Purkinje şi al miocardului
ventricular.
III.BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU
SOTALOL
Are şi proprietăţi betablocante (clasele II şi
III)
Farmacocinetică:
Se absoarbe rapid şi complet din tractul
gastro-intestinal după administrare orală
T ½ ~ 12 ore
Acţiune farmacodinamică:
prelungeşte repolarizarea (efect
caracteristic clasei III)
are acţiune betablocantă neselectivă
(efect caracteristic clasei II)
scade frecvenţa cardiacă şi prelungeşte
intervalul QT
III.BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU
SOTALOL
Utilizări terapeutice:
 prevenirea aritmiilor ventriculare periculoase
 tratamentul aritmiilor supraventriculare
Efecte adverse:
 similare cu ale betablocantelor
 efect proaritmic, poate produce torsada vârfului
Prezentare:
Sotalol, Darob – comprimate
III.BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU
AMIODARONA
Farmacocinetica:
 Amiodarona are liposolubilitate mare;
 T ½ = 20 – 100 zile.
Acţiune farmacodinamică:
 creşte durata PA şi a PRE, atât la nivel atrial cât şi
ventricular
 creşte intervalul PR, QT şi lărgeşte complexul
QRS
 are efect alfa şi beta – blocant adrenergic (acţiune
antianginoasă)
Utilizări terapeutice:
 aritmii ventriculare şi supraventriculare refractare
la tratamentele obişnuite
III.BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU
AMIODARONA
Efecte adverse:
fibroza pulmonară
bradicardie, bloc AV, aritmii ventriculare
fotosensibilizare
microdepozite pigmentare corneene
hipo- sau hiper-tiroidism
neurologice: neuropatie periferică, ameţeli, tremor
anorexie, greaţă, vărsături.
Interacţiuni medicamentoase:
 conc. digoxin, chinidina, procainamida, fenitoina
Prezentare:
Amiodarona, Cordarone, Mioritmin – compr., fiole
 IV. BLOCANTELE CANALELOR DE Ca
VERAPAMIL
Acţiune farmacodinamică:
deprimă semnificativ conducerea la nivelul nodului AV
- TPSV
-  frecvenţei ventriculare în fibrilaţie şi flutter-ul atrial
în aritmiile ventriculare este mai puţin eficient decât alte
antiaritmice
Contraindicaţii:
 disfuncţii ale nodului AV
 insuficienţă cardiacă
 fibrilaţie atrială la pacienţii cu sindrom WPW
Prezentare:
Verapamil, Isoptin - compr., fiole
 ALTE ANTIARITMICE

SULFAT DE MAGNEZIU
Indicat ca antiaritmic in tratamentul torsadei
varfului = tahiaritmie ventriculara polimorfa
Administrat i.v.
 ALTE ANTIARITMICE
ADENOZINA
 Scade durata potentialului de actiune, reduce
automatismul, incetineste conducerea prin nodul
AV
 T1/2 = 10 secunde
 Are efect rapid in tahiaritmiile supraventriculare
prin reintrare (TPSV)
 FOSFOBION, fiole 10 mg/1ml; se injecteaza i.v.
rapid, doar in spital, sub monitorizare
cardiorespiratorie
 MEDICATIA
ANTIHIPERTENSIVA
 Antihipertensivele neurotrope

I. Inhibitorii simpatici
cu acţiune centrală IV. alfa-adrenolitice V. beta-adrenoliticele -AB- neselective
- clonidină - fentolamină - propranolol a) fără activitate SI
- metildopă - fenoxibenzamină 12 -AB - metipranol - propranolol
- guanfacină - tolazolină - nadolol - nadolol
- guanabenz - proroxan - oxprenolol - sotalol
- moxonidină - clorpromazină - pindolol - timolol
- dropiridol 12 -AB - penbutolol - cloranolol
II. Simpatoliticele - dihidroergotamină - bopindolol b) cu activitate SI
- rezerpină - prazosină - timolol - oxprenolol
- guanetidină - doxazosină - atenolol - penbutolol
- guanadrel - terazosină 1 -AB - metoprolol - bopindolol
- trimazosină - talinolol - pindolol
- bretiliu tozilat - acebutolol c) cu acţiune
- altuzozină - alprenolol vasodilatatoare
III. Ganglioplegicele - bisoprolol - pindolol
- trimetofan VI. alfa-beta-adrenolitice - betaxalol - dilevalol
- (higroniul) trepiriu - labetalol - sotalol - carteolol
- hexametoniu - proxodolol - celiprolol
- azametoniu - carvedilol - nebivolol etc.
- pempidină
- trimetidină
VII. Antiserotonicele
- ketanserină -AB-selective b) cu activitate SI
a) fără activitate SI - atenolol
- betaxolol - metoprolol
VIII. Inhibitorii simpatici - bisoprolol - acebutolol
cu acţiune mixtă - esmolol - talinolol
- urapidil - nebivolol c) cu acţiune vasodilatatoare
- flestolol - celiprolol
- acebutolol
- bevantolol
- nebivolol
 Antihipertensivele miotrope

I. Directe II. Blocantele canalelor calciului III. Activatorii canalelor de potasiu

A. arteriodilatatoare A.tip I-der.de fenilalchilamine - cromakalim
- hidralazină - verapamil - nicorandil
- diazoxid - tiapamil - pracidil
- minoxidil - galopamil - diazoxid
- dihidralazină B.tip III-der de dibenzotiazepine - minoxidil
B. venodilatatoare - diltiazem
- bendazol C.tip II der. de dihidropiridine
- nitroglicerină - nifedipină
- izosorbid dinitrat - amlodipină
- izosorbid mononitrat - isradipină
C. arterio- şi venodilatatoare - lacidipină
- nitroprusiat de sodiu. - nicardipină
- nisoldipină
- ntrendipină
- felodipină etc.
 Antihipertensivele cu influenţă asupra sistemului
renină – angiotensină – aldosteron.
Antihipertensivele cu influenţă asupra
echilibrului hidro-salin
IV. Antagoniştii receptorilor
I. Inhibitorii secreţiei reninei angiotensinici (AT2)
- beta-adrenoliticele - saralazină I. Diureticele
- lozartan - hidroclortiazidă
II. Antagoniştii reninei - irbezartan - clortalidon
(specifici sau prin anticorpi - eprozartan - clopamidă
antireninici) - lozazartan - furosemid
(în curs de evaluare) - telmlzartan - acid etacrinic
- candezartan - bumetamidă
- tozazartan - xipamidă
III. Inhibitorii enzimei de - zolazartan - indapamidă
conversie - metolazon
- captopril - spironolactonă
- enalapril V. Antagoniştii aldosteronului - triamteren
- lizinopril - spironolactonă
- triamteren
- amilorid
- spirapril
- ramipril - amilorid
- perindoprilul
- moexiprilul IV Inhibitorii vasopeptidazelor
- benazepril alaceprilul
- omapatrilat
- zofenoprilul
- fozinoprilul
- cilazaprilul
- trandolaprilul
- cvinalaprilul etc.
 “LEGEA JUMATATILOR”
TRATAM.
CORECT
TRATAM. 1/8
INCORECT
1/8

NU STIU
1/2

NU TRATAM.
1/4
 I. DIURETICELE
1. - DE ANSA: - FUROSEMID
- BUMETAMID
- PIRETANID
- AC. ETACRINIC
2. – TIAZIDICE SI COMPUSI SULFONAMIDICI:
- HIDROCLOROTIAZIDA
- CLOPAMIDA
- INDAPAMIDA
3. – CE ECONOM. K+: - SPIRONOLACTONA
- AMILORID
- TRIAMTEREN
- Eplerenona (2005/2006)
4. - OSMOTICE: - MANITOL
- GLICEROL
ACTIUNE INTENSA + RAPIDA

in CRIZA HTA, EPA, ICgrava
 FPR  in I.Ren.
EFECTE ADVERSE:
 K+
 AC. URIC
 GLICEMIA
SURDITATE TRECATOARE
DESHIDRATARE
2. DIURETICE TIAZIDICE
SEGMENTUL DE DILUTIE AL TCD
ACTIUNE MODERATA

HTA usoara/moderata (la
varstnici)
IC
edeme , hepatice,
alergice
EFECTE ADVERSE:
 K+ , Mg
 AC. URIC
 GLICEMIA
 Ca+
 Colesterolemia
↑ Lipemia
3. DIURETICE CE
ECONOMISESC
K+TCD si colector
ACTIUNE MODERATA/SLABA

utilizate in:
HIPER-ALDO PRIMAR / SEC.
IC
HIPO K+
EFECTE ADVERSE:
 K+
IMPOTENTA SEXUALA,
HIRSUTISM
 ASOCIERI DE DIURETICE
IN ICC:

FUROSEMID + SPIRONOLACTONA = DIUREX

+ AMILORID = LOGIREN

IN HTA:

HIDRO-CL-TIAZIDA + AMILORID = DIURSAN

+ TRIAMTEREN = TRIAMPUR
DIURETICE OSMOTICE
MANITOL
GLICEROL
H2O
M.A.:
i.v. ↑ PO ↑ DIUREZA

H2O
UT.:
 prevenirea anuriei;
 IRA (faze precoce);
 edem cerebral;
 intoxicatii acute;
 glaucom acut congestiv.
II. INHIBITORII SRAA
 A. Inhibitorii enzimei de conversie (IEC)
Bradikinina Angiotensina I
Kinaza IEC EC

Peptide inactive Angiotensina II

Peptide

Cumulare de Diminuare de
Bradikinină AG II

↑ PGE2 şi PGI2 Diminuarea ↓ Aldosteron

tonusului
simpatic

arterial venos ↑ Natriureză

↓ RVP
↓ volemie
 UTILIZARI TERAPEUTICE:
• HTA toate tipurile – EXCEPTIE !!! HTA cu
stenoza de artera renala bilaterala
(CONTRAINDICATIE ABSOLUTA)
• Monoterapie
- HTA usoara si moderata
- HTA la tineri cu tulburari metabolice (DZ,
hiperuricemie, dislipidemie)
- HTA sistolica la tineri
• Terapie combinata
- HTA si hipertrofia ventriculara stg. (HVS)
- HTA si IM recent
- HTA si disfunctie ventriculara sistolica
- HTA si DZ
- HTA si microalbuminurie
 EFECTE ADVERSE:
1. TUSEA uscata, iritativa,
neproductiva, suparatoare !
2. hTA DE PRIMA DOZA
3. IRn IN STENOZA BILATERALA DE
ARTERA RENALA !
4. ↑ K+ (scade aldosteronul → creste
retentia de K)
5. Alterarea gustului
6. Neutropenia
PREZENTARE:
● PERINDOPRIL ● TRANDOLAPRIL
(Prestarium) (Gopten)
● FOSINOPRIL ● BENAZEPRIL
(Monopril) ● QUINAPRIL
● RAMIPRIL ● CILAZAPRIL
(Tritace) ● ENALAPRIL
● LISINOPRIL (Renitec)
(Ranolip) ● CAPTOPRIL
 B. BLOCANTII RECEPTORILOR DE
ANGIOTENSINA – SARTANII (BRA)
Ag II

Receptor Receptor
ii ii
AT1 AT2

Contractia
Cresterea
muschiului Cresterea Retentia de
secretiei de
neted celulara sare si apa
catecolamine
vascular

↑ TA
Mecanism de actiune si actiune
farmacodinamica
UTILIZARI TERAPEUTICE:
Monoterapie:
 HTA si HVS
 HTA si disfunctie VS sau IC
Terapie combinata (diuretice, blocante
de Ca,
Betablocante)
 nefropatie diabetica ± IR
 HTA + DZ ± nefropatie sau IR
 prevenirea decesului cardiovascular
(IM si AVC)
PREZENTARE

 LOSARTAN (Cozaar)
 VALSARTAN (Diovan)
 CANDESARTAN (Atacand)
 IRBESARTAN (Aprovel)
 TELMISARTAN (Micardis)
 EPROSARTAN
 OLMESARTAN
 NU!!!:
 AFECTEAZA PROFILUL
LIPIDIC
 HIPERGLICEMIE
 REBOUND
 TUSE, BRONHOSPASM
 SARTANII

 HIPERTROFIA si FIBROZA
 HIPERTROFIA si HIPERPLAZIA
VASCULARA
 MICROALBUMINURIA
III. BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU
CLASIFICARE:
A. DIHIDROPIRIDINELE (tropism ):
Gen.I: NIFEDIPIN
NICARDIPIN
FELODIPIN (Auronal)
Gen.II: NIFEDIPINR noi forme ale gen.I
NICARDIPINR
NIMODIPIN
NISOLDIPIN noi principii active
NITRENDIPIN

Gen.III: AMLODIPIN
(Norvasc)
LACIDIPIN
(Lacipil)
LERCANIDIPIN
(Leridip)
B. FENILALCHILAMINELE (tropism ):
VERAPAMIL
GALOPAMIL
FALIPAMIL
C. BENZOTIAZEPINELE (tropism + ):
DILTIAZEM

Blocanti de calciu

Miocard Tesut nodal Artere

Inotropism Bradicardie Dilatatie Dilatatie

negativ coronara periferica

↓DC
↓ Consumul de O2
+ ↓ TA tahicardie
↑ Oferta de O2 reflexa
BLOCANTELE CANALELOR DE
Ca2+

ANTIARITMICA
ANTIANGINOASA
ANTI-HTA ( DC, RVP si
complianta a. mari)
ANTIATEROGENA
A. INHIBITORI ADRENERGICI PERIFERICI
- GUANETIDINA
- GUANADREL
B. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI
- ALFAMETILDOPA
- CLONIDINA
- GUANABENZ
- MOXONIDINA
C. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI SI PERIFERICI
- REZERPINA
D. ALFA BLOCANTE
neselective: FENOXIBENZAMINA, FENTOLAMINA
selective: PRAZOSIN, DOXAZOSIN, TERAZOSIN
E. BETA BLOCANTE
A. INHIBITORI ADRENERGICI PERIFERICI
Inhiba eliberarea Noradrenalinei din veziculele neuronilor
adrenergici
UT.: In forme severe de HTA care nu are raspuns la alta
medicatie
B. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI
ALFA METILDOPA
CLONIDINA
GUANABENZ

receptori receptori
α2adrenergici I1-imidazolici

nucleul Inhibarea activitatatii

Glande salivare
tractului solitar simpatice

Gura uscata Inhiba eliberarea de NE

vasodilatatie
! hipotensiune !
C. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI SI
PERIFERICI
Impiedica recaptarea NE in veziculele de depozit din
neuronii postganglionari:
- la nivel periferic → ↓ tonusul periferic →
↓ RVP →↓ TA;
- la nivel central → efecte sedative; efecte
depresive
D. ALFA BLOCANTE
neselective: FENOXIBENZAMINA,
FENTOLAMINA
UT.: criza hipertensiva; feocromocitom
selective: PRAZOSIN, DOXAZOSIN,
TERAZOSIN
E. BETA BLOCANTE
 E. BETA BLOCANTELE
ANTIARITMICA ( automatismul)
ANTIANGINOASA + CORONARODILAT. (
consumul O2, Bd)
ANTI-HTA ( DC)
ANTIGLAUCOMATOASA (Timolol, Betaxolol)
ANTIANXIOASA (Propranolol)
 R.A. C.I.

1. BRONHOCONSTRICTIE AB, BPCO

2.  FC, TULBURARI DE Bd severa, BAV gr. II si
CONDUCERE AV III
3. ISCHEMIE PERIFERICA
SD. RAYNAUD,
ARTERIOPATIE CR.
4. R. HIPERGLICEMICE OBLITERANTA
5. REBOUND DZ
NESELECTIVE SELECTIVE
1+ 2 + 1
PROPRANOLOL ATENOLOL (Tenormin)
OXPRENOLOL METOPROLOL (Betaloc)
PINDOLOL BISOPROLOL (Concor)
NADOLOL NEBIVOLOL (Nebilet)
SOTALOL ACEBUTOLOL (Sectral)
TIMOLOL ESMOLOL
BETAXOLOL CELIPROLOL
CARVEDILOL (Dilatrend)
V. VASODILATATOARE DIRECTE
↓ RVP
 R. SIMP. => Th REFLEX => + β BLOCANT
 RETENTIE H2O, Na+ => + DIURETIC

Vasodilataţi Tahicardie
e ↑ Contractilitatea
miocardică ↑
↑ Tonusul DC
↓ RVP simpatic

↑ constricţia
arteriolară
↓ TA
↑ RVP
↓ capacitatea
venoasă

↑ ARP ↑ Ag II circulantă
↓
↑ Aldosteron
↓
↓ Excreţia de Na
↓
↑ Volemia
 a.VASODILATATOARE ORALE
HTA MODERATA / SEVERA

HIDRALAZINA
R.A.: PALPITATII, ANGINA, LES
MINOXIDIL
 b. VASODILATATOARE
INJECTABILE
IN URGENTE HTA

DIAZOXID (a.)-i.v. efect 5-20’

R.A.: ↑ GLICEMIA=> NU IN DZ
NITROPRUSIAT DE Na (a.+ v.)-i.v. efect 1 – 2’
MONITORIZARE
FOTOSENSIBILA
 Antihipotensivele
Preparatele
antihipotensive (hipertensive)
Antihipotensivele – remedii
capabile de a restabili tonusul
scăzut al arterelor şi venelor,
reîntoarcerea venoasă al
sângelui spre cord şi care
readuce la normă TA scăzută în
hemoragia acută sau ca
urmarea a unor boli infecţioase,
traume, intoxicaţii, cât şi în
hipotensiunile arteriale cronice.
 Clasificare:
I. Clasificarea preparatelor antihipotensive după mecanismul de acţiune:
1. Vasoconstrictoare (Vasopresoare)
A. Cu acţiune centrală
1) Stimulantele bulbare (analeptice):
niketamidă, camfor, sulfocamfocaină, pentetrazol (Corazolul)
2) Excitantele SNC (metilxantinele):
cafeină
cafeină natriobenzoică
3)Stimulantele generale (tonizante generale şi adaptogene):
Preparatele Ginseng
Extractul fluid de Eleuterococ
Extractul fluid de Rodiolă
Extractul fluid de Leuzeae
Pantocrină
Rantarină
B. Cu acţiune periferică:
1), -adrenomimetice:
epinefrină, norepinefrină, dopamină, efedrină
1)α-adrenomimetice:
etilefrină, fenilefrină, metoxamină, metoraminol, midodrină
3) Alcoloizi din Ergot şi derivaţii lor:
ergotal, ergotamină tartrat, dihidroergotamină etc.
4) Polipeptide vasoactive:
angiotensinamidă, asopresina, terlipresină, felipresină
5) Derivaţii izotioureici:
izoturon, difeturul
2.Remediile ce intensifică contracţiile cardiace şi cresc debitul cardiac:

1) Glicozidele cardice:
strofantină, digitoxină, digoxină, corglicon etc.
2) Cardiostimulantele:
a) 1, 2-adrenomimetice:
izoprenalină, orciprenalină
b) 1-adrenomimetice:
dobutamină, ibopamină
c) dopaminomimetice:
dopamină, dopexamină
d) α,β-adrenomimetice :
epinefrină, efedrină
3) Stimulantoarele adenilatciclazei:
glucagon
4) Inhibitorii fosfodiesterazeii (bipiridinele):
amrinonă, milrinonă
3. Remediile ce măresc volumul sângelui
circulant ( Substituenţii de volum plasmatic):
1) Coloizii: 2) Cristaloizii:
Dextran 70 Soluţia natriu clorid
Dextran 40 Soluţia glucoză
Poligelină Soluţii
Albumină polielectrolitice
umană (Ringer, ionosteril
Hidroxietilami etc.)
don
4. Cu acțiune permisivă:
Glucocorticoizii:
hidrocortizon, prednisolon, dexametazonă
etc.
 Clasificarea remediilor antihipotensive
după durata acţiunii:
A. Cu acţiune de scurtă durată (5-15 min.)
Epinefrină
Norepinefrină
Dopamină
Angiotensinamidă
Se pot administra în perfuzie i/v în condiţii de spital
B. Cu acţiune de durată medie
Fenilefrină, izoprenalină, etilefrină, metoxamină, metoraminol, glucagon.
Durata acţiunii: i /v - 20-40 min.
s /c şi i /m - 40-90 min.
Pot fi utilizate atât în spital, cât şi la etapele până la spitalizare.

C. Cu acţiune de lungă durată

Efedrină, izoturon, difetur, midodrină, dextran 40, 70, fludrocortizon,
glucocorticoizii, dezoxicorton.
Durata de acţiune: i /v  60 min.
s /c şi i /m - 2-4 ore
Se administrează în hipotensiune arterială acută parenteral i /v, i /m, s /c, atât în spital
cât şi la etapele de până la spitalazare, precum şi la transportarea pacienţilor.
 Indicaţiile
1) lipotimie şi stări hipotensive de
origine centrală (intoxicaţii cu
toxice neconvulsive, infecţii etc.)
cu condiţia păstrării propagării
impulsului prin fibrele simpatice;
2) stări de stupor în dereglările
tranzitorii ale circulaţiei cerebrale;
3) ca remedii venotonice la etapa
de până la spitalizare (câte 1 ml s/c
soluţie 10% fiecare 2-3 ore);
4) în migrenă (în asociere cu
ergotamina);
5) hipotensiune arterială cronică
(băuturile ce conţin cafeină).
Dezavantajele
1) nu sunt efective în cazul
supradozării alfa-adrenoblocantelor,
ganglioblocantelor, rahianesteziei;
2) cedează alfa-adrenomimeticelor;
3) sunt insuficiente sau ineficiente în
şocul hemoragic, traumatic,
hipovolemic deoarece efecul
hipertensiv nu se va manifesta până
nu se va restabili VSC;
4) în hipotensiunile de tip hiperton (de
origine cardiacă) sunt puţin efective
deoarece cresc esenţial necesiattea în
oxigen.
,, Otrava în mâinele unui
specialist este medicament.
Medicamentul în mâinele unui
prost este otravă” Giacomo
Casanova (1725-1798)

,,Totul este otravă și totul este

medicament. Numai doza face
medicamentul otravă și otrava
medicament” Paracelsus (1493-
1541)
Mulțumesc pentru
atenție, Succese
mari!!!!