Sunteți pe pagina 1din 46

MEDICATIA

INSUFICIENTEI CARDIACE
Insuficienta cardiaca

Definitie = insuficienta de pompa a inimii


Insuficienta cardiaca
Factorii fiziologici care determina debitul
cardiac
Presarcina Postsarcina Contractilitatea

Volumul bataie frecventa


cardiaca

DEBIT CARDIAC
Insuficienta cardiaca
Definitie = insuficienta de pompa a inimii
Etiologie
Suprasolicitarea cordului
Rezistenta crescuta: HTA, stenoze valvulare
Volum crescut: insuficiente valvulare
Scaderea umplerii cardiace
Tahicardii cu ritm rapid
Scaderea fortei de contractie
Cardiopatii
Scaderea masei miocardice: IM
Insuficienta cardiaca
Fiziopatologia IC
= mecanisme de contrareglarea a
deficitului de pompă a inimii
(prin stimulare neuroendocrina)
Fiziopatologia IC
Fiziopatologia IC
Fiziopatologia IC = reactia de raspuns la scaderea DC
Mecanisme rapide
Centrale
– Tahicardia
– Dilatatia cordului
Periferice
– Redistributia DC
– Cresterea desaturarii hemoglobinei
– Metabolism anaerob

Mecanisme tardive
Centrale – hipertrofia
Periferice – retentia hidrosalina
Semnele IC
Insuficienta cardiaca stinga
– Simptomatologie
Dispneea: de efort, de repaus, ortopneea, EPA, astmul
cardiac
Tusea
Hemoptizia
Astenia
– Examen obiectiv
Ortopnee
Cianoza
Subcrepitante
Semne cardiace:tahicardie, galop protodiastolic, suflu
Semnele IC
Insuficienta cardiaca dreapta
– Simptomatologie
Hepatalgie
– Examen obiectiv – semne de staza
Cianoza
Edeme
Turgrscenta jugulara
Revarsat pleural drept
Hepatomegalie
Clasificarea New Yok Heart
Association a insuficienţei cardiace
Clasa I = Fără limitarea activităţii fizice:
– efortul fizic obişnuit fără simptome

Clasa II = Limitare minimă a activităţii fizice:


– asimptomatic în repaus;
– efortul fizic obişnuit simptome

Clasa III = Limitare importantă a activităţii fizice:


– asimptomatic în repaus;
– efort fizic redus simptome

Clasa IV = Incapacitatea de a efectua orice activitate fizică fără


apariţia disconfortului:
– simptomele prezente chiar şi în repaus
Opţiunile terapeutice in IC

I. Abordare nefarmacologică

II. Terapie farmacologică

III. Dispozitive şi instrumente chirurgicale


Opţiunile terapeutice in IC
Ghidul Societatii Europene de Cardiologie 2005

I. Abordare nefarmacologică

• Sfaturi şi măsuri cu un caracter general

• Antrenament pentru efortul fizic


Opţiunile terapeutice in IC
Ghidul Societatii Europene de Cardiologie 2005

II. Terapie farmacologică


1. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
2. Diuretice
3. Antagonişti beta-adrenergici
4. Antagonişti ai receptorilor de aldosteron
5. Antagonişti ai receptorilor angiotensinei
6. Glicozide cardiace
7. Agenţi vasodilatatori (nitraţi/ hidralazina)
8. Agenţi inotrop pozitivi
9. Anticoagulante
10. Agenţi antiaritmici
11. Oxigen
Opţiunile terapeutice in IC
III. Dispozitive şi instrumente chirurgicale

 Revascularizare (intervenţional/ chirurgical)

 Alte intervenţii chirurgicale (repararea valvei mitrale)

 Cardioverter-defibrilatoare implantabile (ICD)

 Transplant cardiac, dispozitive de asistare


ventriculară, cord artificial

 Ultrafiltrare, hemodializă
Obiectivele tratamentului in IC

A. Tratamentul etiologic

B. Tratamentul patogenic
Cresterea fortei de contractie
Scaderea presarcinii
Scaderea postsarcinii
Corectarea dezechilibrelor neuroendocrine
Medicatia IC

1. Diureticele
2. Vasodilatatoarele
3. Betaadrenergicele
 Blocante betaadrenegice
 Stimulante betaadrenergice

4. Tonicardiacele
Glicozizi digitalici
Inhibitori de fosfodiesteraza
Glucagonul
Medicatia IC
1. Diuretice
Diuretic de ansa
Diuretice tiazidice
Diuretice care economisesc K+
Medicatia IC
2. Vasodilatatoare folosite in IC
– Orale
– inhibitori de enzima de conversie (IEC)
– inhibitori de angiotensina II
– nitratii
– hidralazina
– blocanti de Ca2+
dihidropiridine
– Parenterale
– nitroprusiatul de Na
– nitroglicerina
Medicatia IC
3. Betaadrenergice folosite in IC
Betablocante
Metoprolol Mecanism de actiune:
Bisoprolol a) inhibare apoptoza
Nebivolol b) antiremodelator
Carvedilol c) cresterea diastolei
Betastimulante
Dobutamina folosite in socul cardiogen
Dopamina
Medicatia IC
3. Tonicardiace
Glicozizi digitalici (digitalice)
Inhibitori de fosfodiesteraza
Glucagonul
Glicozizi digitalici
DIGITALICE
descoperite in 1785
Medicamente digitalice
digitoxina (digitalina)- din frunzele de digitalis
purpurea
digoxina
lanatozida C - din digitalis lanata
deslanazida
Structura
o fractiune glucidica + fractiune nonglucidica
(genina)
DIGITALICE
DIGITALICE
Farmacocinetica
 Absorbtia digestiva - stomac si mai ales jejun
100% pentru digitalina (mai liposolubila)
70% pentru digoxina, dar absorbtia este constanta
absorbtia este scazuta de
alimente
medicamente- metoclopramid, colestiramin
Distributia
legare de proteine
95% digitalina
25% digoxina
DIGITALICE
Farmacocinetica

Distributia
– Concentratia plasmatica = mica
– Concentratia tisulara
de 10 mai mare pentru digitalina (fata de plasma)
de 30 mai mare pentru digoxina
acumulare
– miocard mai ales - VS, sept
– rinichi, ficat, muschi
crescuta - de hipopotasemie
scazuta de – hiponatremie
DIGITALICE
Farmacocinetica

Metabolizare hepatica
75-90% digitalina
foarte slaba la digoxina
Excretie
digitalina- biliar
digoxina – renal
T/2
digoxina 36 ore
digitalina 4-6 zile
DIGITALICE
Farmacocinetica
DIGITALICE
Mecanism de
actiune
– inhiba pompa
de Na/K
Mecanism de actiune digitalice
DIGITALICE
Efectele farmacologice ale digitalicelor

1. Efecte cardiace
2. Efectele periferice
3. Efecte diuretice
4. Efecte pe consumul de O2
5. Efecte centrale
DIGITALICE
1.Efecte cardiace
a) inotrop pozitiv  creste FC si viteza de contractie
=> creste volumul de ejectie sistolic si DC
b) tonotrop pozitiv
c) batmotrop pozitiv la nivel ventricular
=> scade perioada refractara
d) cronotrop negativ => bradicardie
prin actiune directa pe nodulul sinusal (NS)
prin actiune pe SNV
creste tonus vagal
scade tonus simpatic
e) dromotrop negativ => scade conducerea S-A si A-V
DIGITALICE
2. Efectele periferice
– persoane sanatoase
vasoconstrictie venoasa si arteriala

– bolnavi cu IC
vasodilatatie prin scaderea tonus SNS
scade postsarcina => scade munca inimii
scade presarcina=> scade presiunea in
venele sistemice => scade hepatomegalia
si se mobilizeaza edemele
DIGITALICE
3. Efecte diuretice
actiunea diuretica este indirecta prin cresterea DC
4.Efecte pe consumul de O2
creste consumul de O2 la persoanele sanatoase
scade consumul de O2 in IC datorita scaderii ritmului si
scaderii postsarcinii (atentie la CID si IMA)
5. Efecte centrale
la nivelul bulbului - centrul vomei
cortex vizual
DIGITALICE
Indicatiile digitalicelor
A. Insuficienta cardiaca
B. Tulburari de ritm supraventricular
Indicatiile digitalicelor
A. Insuficienta cardiaca
1. IC cronica - medicatie de electie
– a) Insuficienta cardiaca globala cu cardiomegalia +++
prezenta fibrilatie atriale cu AV rapid
 digoxina = medicatia de electie
in alte etiologii
HTA
valvulopatii
– b) Insuficienta ventriculara stinga (daca nu exista un
obstacol stg)

NB- in IVD nu se administreaza


Indicatiile digitalicelor
A. Insuficienta cardiaca
2. Insuficienta cardiaca acuta
insuficienta ventriculara stinga (IVS) acuta = edem
pulmonar acut (EPA) – iv

atentie IMA cu IVS - poate da tulburari de ritm

NB- in IVD (cord pulmonar acut) nu se administreaza


Indicatiile digitalicelor
B) Tulburari de ritm supraventricular
– fibrilatia atriala
reducerea ritmului ventricular
trecerea la RS se face prin soc electric sau
antiaritmice
uneori poate determina trecere la RS
– flutter atrial
reducere ritm
transformare in fibrilatie atriala .
trecere in RS rar
– TPSV
– TP jonctionale la copii
Digoxina in tratamentul fibrilatiei
atriale
Indicatiile digitalicelor
Mod de administrare ( digitalizare)
Digoxina
1 cp = 0,25mg
1f = 0.5mg
Digitalizare lenta :
1 cp x 2/zi timp de o saptamana
apoi 1cp/zi

Digitalizare rapida (in 24 ore):


0,50mg + 0,25mg + 0.25mg +0,25mg + 0,25 mg la 6
ore
apoi 1cp/zi
Reactii adverse si intoxicatia cu
digoxina
apar in caz de supradozare

DIGOXINA = INDICE TEREPEUTIC MIC

sunt 3 categorii de simptome


1. tulburari digestive
2. tulburari vizuale si neurologice
3. !!! tulburari de ritm cardiac
Reactii adverse si intoxicatia cu
digoxina
1. tulburari digestive
I anorexia- primul semn
II greata, varsaturi
III diareea = rara, tardiva

2. tulburari vizuale si neurologice = rare si


tardive
discromotopsie = vedere colorata
vertij
Tulburari vizuale si neurologice
la digoxina
Reactii adverse si intoxicatia cu
digoxina
3. !!! tulburari de ritm cardiac
a) tulburari de ritm sinusal - bradicardie
b) tulburari de cond AV- mai ales BAV gr I si II
c) tulburari de excitabilitate ventriculara
extrasistole mai ales bigeminate
tahicardie- fibrilatie ventriculara
4. tulburari EKG
subdenivelare ST cu concavitate in sus
Contraindicatiile digoxinei

a) Contraindicatii absolute
1) tulburari de cond AV (blocare)
2) hiperexcitabilitate ventriculara (EX, TV)
3) CMHO
4) stenoza aortica
b) Contraindicatii relative (precautii)
1) IR- pana la creatinina 10= doza normala
2) CI
3) hipoK+
Interactiuni ale digoxinei
chinidina - creste
concentratia digoxinei

BB și blocante BCC -
potenteaza efect pe
cond AV

amiodarona - risc de
bradicardie

S-ar putea să vă placă și