Farmaco Sem 2 Full

Medicaţia aparatului cardio-vascular
PROF.DR. LORENA DIMA

• Medicaţia inotrop pozitivă

• Medicaţia antihipertensivă (diuretice)
• Medicaţia antianginoasă
• Medicaţia antiaritmică
• Medicatia vasoactiva (vasodilatatoare,
vasoconstrictoare)
Medicaţia inotrop pozitivă
• digitalice (tonicardiace, glicozizi cardiaci)
• inhibitorii fosfodiesterazei
– amrinona, milrinona
• simpatomimetice (adrenergice si dopaminergice):
– adrenalina
– dopamina
– dobutamina
– Dopexamina
• ISTAROXIMA
• LEVOSIMENDAN
DIGITALICE
(TONICARDIACE, GLICOZIZI CARDIACI)
ALCALOIZI
cresc forta contractila a miocardului
• DIGITOXINA - Digitalis purpureea

(degetel rosu)
• DIGOXIN - Digitalis lanata (degetel
galben)
• STROFANTINA - Strofantus gratus
• β-METIL-DIGOXIN <= semisinteza
Structura
• Parte glucidica (glicon)
– 1-4 grupari OH
– Proprietati FC
• Sterolica (aglicon/genina)
– Proprietati FD
Mecanism de actiune
• Inhiba Na/K ATP-aza

Mecanism
Creste
Cresterea Ca contractia
din depozite
intracelulare
Descarcare Postpotentiale
Extrasistole
spontana precoce
Creste influx de
sodiu Depolarizare partial a fibrei miocardice in repaus (pozitivare
(Creste efflux potential membranar de repaus)
de potasiu)
Interactiunea cu K
HKE hKE
Scade Creste
afinitatea digoxinei fata de

Na-K ATP-aza
Efectele digitalicelor
• Cardiace
• Extracardiace
– Digestive: Greaţă, vărsături, anorexie,
diaree
– SNC: Modificări ale percepţiei culorilor,
dezorientare, halucinatii (varstnici)
– Rar, ginecomastie
Efecte la nivel cardiac
Dromotrop
Inotrop pozitiv
negativ
Cronotrop
Batmotrop pozitiv
negativ
Inotrop Dromotrop
pozitiv
• contractilitate negativ • Conductibilitate
Batmotrop Cronotrop
pozitiv
• excitabilitate negativ • Frecventa
sinusala
Inotrop pozitiv
cresc forta si viteza de contractie a miocardului normal si
insuficient
mai evident asupra miocardului ventricular şi în
insuficienţa cardiacă
dependent de doză, dar condiţionat de existenţa unei
rezerve contractile
FARA cresterea consumului de oxigen

Cronotrop negativ
scăderea frecvenţei de descărcare din
nodul sinusal
• Stimularea directă a centrilor vagali – antagonizat prin?
• Activare baroreceptori din sinus carotidian si crosa
aortei
efect bradicardizant
Dromotrop negativ
• Incetinirea vitezei de conducere atrio-ventriculara
– Prin stimulare vagală
– Prin efect direct asupra NAV
• Util în fibrilaţia atrială cu ritm
rapid şi în flutterul atrial
• poate duce la apariţia blocului atrio-ventricular (BAV)
Batmotrop pozitiv
• favorizează automatismul ectopic
• efect proaritmic
– extrasistole atriale sau
ventriculare
– bigeminism ventricular
– tahicardie ventriculară,
fibrilaţie ventriculară Digitalis induced bigeminism
NSR – normal sinus rhythm beats
PVB – premature ventricular beats
Dromotrop
Inotrop pozitiv
negativ
Batmotrop Cronotrop
pozitiv negativ
Modificari EKG
•  frecventei cardiace
•  PR (conductibilitate)
•  QT (scurtare VA, sistola electrica)
• Aplatizarea sau inversarea undei T
• Subdenivelare ST, uneori cu
concavitatea in sus
(pozitivare potential membranar de
repaus)
EKG changes
Therapeutic (also known as the Toxic
digitalis ‘effect’)
ST-segment depression
resembling a ‘reverse tick’
T-wave inversion
Reduced T wave
Arrhythmias
Shortening of the QT interval.
Indicatii terapeutice
Insuficienta cardiaca (m.a. sistolica, cu FE↓)
Tahiaritmii supraventriculare
- prin functia de frana a NAV
EPA (digoxina iv 0.5 mg)

Alte utilizari ale digitalei
Aritmii atriale – efect parasimpatomimetic cardioselectiv
Efect deprimant NAV – util in FiA si FlA
Controlul tahicardiei paroxistice atriale si atrio-ventriculare – in

prezent preferate BLOCANTE Ca+ ADENOZINA
Contraindicata la persoane cu FA si Sd. WPW

Evaluarea eficacităţii
Creşterea Ameliorarea
Reducerea Ameliorarea Ameliorarea
volumului edemelor dispneei fatigabilităţii
culorii
urinar tegumentare
Interval terapeutic la valori ale digoxinemiei 0.5 - 2 ng/mL

Monitorizarea tratamentului
• bătăi neregulate?
Măsurarea pulsului timp de 1 • Pulsul este mai mic de 60 la
minut înaintea administrării dulti si 100 la copii mici
• Aritmii noi
Funcţia renală
• Potasiu – hKE risc aritmii

Electroliti • Calciu
• Magneziu
Monitorizare
Electroliţi
• potasiu
• calciu
• magneziu
Reactii adverse
Cardiace Extracardiace
• Bradicardie • Digestive
• BAV • Tulburari de vedere
• Extrasistole: isolate, • Tinitus
bigeminism, trigeminism, • La c mari: vasoconstrictie
FV (NU e evidenta in IC)
• Rar:ischemie mezenterica
Tratamentul intoxicatiei digitalice
• Oprire digoxina
• Carbune activat
• Clorura de potasiu daca e hKE
si tahiaritmie
• BAV, bradicardie - ?
– atropina
• Magneziu sulfat
• Antiaritmice: Magneziu sulfat,
fenitoina, lidocaina
• Anticorpi antidigoxina
Potasiul
K
hKE
• Reduce curentii de
repolarizare (de K)
Creste
→ Creste depolarizarea
legarea
Inhiba legarea de diastolica spontana
Na-K ATP-aza → Creste automatismul
• Hipopotasemie
• Hipomagneziemie
• Hipercalcemie
Automatismul
ectopic este
favorizat de
• Digoxina – 2 gr OH
• Oral şi inj
• De evitat în IR
• Tp ½ 1.5 zile
• Digitoxina – 1 gr. OH
– Doar ORAL
– Doză de atac 0.3 mg/zi
– Doză de întreţinere 0.1 mg/z
– De evitat în IH
– Tp ½ 6-7 zile
NU mai este autorizata in Ro
– adrenalina
– dopamina
– dobutamina
– Dopexamina
• ISTAROXIMA
• LEVOSIMENDAN


– adrenalina
– dopamina
– dobutamina
– dopexamina
Substante inotrop
pozitive in studiu
LEVOSIMENDAN
 Sensibilizatorla Ca al
sistemului troponinei
 Inhibitor al PDE
 Creste contractilitatea
 Vasodilatator
International Journal of Cardiology
Volume 222, 1 November 2016, Pages 303-312
 Review
 Levosimendan beyond inotropy and acute heart failure:
Evidence of pleiotropic effects on the heart and other
organs: An expert panel position paper
 Author links open overlay panelDimitriosFarmakisaJulianAlvarezbTuvia
BenGalcDulceBritodFrancescoFedeleeCandidaFonsecafAnthony
Substante inotrop
pozitive in studiu
OMECAMTIV
 activator al miozinei cardiace
 creste forta contractila, fara a
creste cantitatea de calciu
intracelulara si consumul de
oxigen
 Studii clinice in desfasurare
 ISTAROXIMA –
Na/K ATP-aza +
SERCA
 LEVOSIMENDAN -
Sensibilizatori de
Ca, PDE
 OMECAMTIV –
activator al
miozinei
Medicamente fara efect inotrop pozitiv
utilizate in insuficienta cardiaca
 ICC  IC ac
 DIURETICE  DIURETICE
 ACEI  vasodilatatoare
 ARB
 Antagonisti aldosteron
 Betablocante


vasoconstrictoare)
Angina pectorală
• Dezechilibru între
– aport (ATS sau spasm)
– necesar de oxigen
(hiperstimulare S, efort,
stress)
durere
ATS coronariana
cauza de ischemie cardiaca
Medicaţia antianginoasă
• Nitraţi organici
• Blocante canale de Ca
• Betablocante
• Alte antianginoase
Istoric
• 1846 sintetizata de Ascanio Sobrero (IT)
• Alfred Nobel – stabilizarea nitroglicerinei
→dinamita
• 1857 medicul englez Lauder Brunton:
amilnitritul - prima medicatie eficace in
angina
Nitraţi organici
Donori de NO
• Nitrati organici
• Nitroprusiat de Na
• Molsidomina
Mecanism de actiune
• Eteri polialcoolici ai
acidului azotic sau
azotos
• Legare de grupari SH
• Nitrozotioli NO
Numărul de grupări tiol este finit! – TOLERANŢĂ (incrucisata, exc. MOLSIDOMINA)
Obligatoriu 8 ore pauză
Nitraţi – mecanism de acţiune
• NO (rol substitutiv) + guanilatciclaza
• Amelioreaza disfunctia • Producere GMPc

endoteliala
Inhiba agregarea
plachetara
• Vasodilatatie
2. Antianginal drugs
• Oxid nitric
• + GC
• ↑GMPc
• fosforilari
• ↓disponibil Ca intracelular
• vasodilatatie
Mecanism
• Interactiunea receptori -nitrati→eliberarea
de NO si formarea de S-nitrosotioli
• NO (EDRF) - mesager secund
• In celulele endoteliale vasculare – NOS
(nitric-oxid-sintetaza)
• sinteza NO în endoteliul vascular - rol
determinant în reglarea tonusului vascular
• NO inhiba si agregarea plachetara
• inhibitorii HMG-CoA reductazei - cresc NOS
endoteliala în modele experimentale
Efectul vasodilatator
Venodilataţie • reduce întoarcerea venoasă (presarcina) – reduc munca inimii
• Pot creşte fluxul în zone ischemice

• Înlătură vasospasm
Dilatatie artere • Favorizeaza circulatia colaterala
coronare • Nu dilata arteriole coronare – NU produc “furt coronarian”
• Dilata coronarele cu stenoza excentrica
• La doze terapeutice mai mari
Artere • Scade postsarcina
• Scade RVP, la doze mari

Arteriole • Scaderea TA (mai accentuata in ortostatism) →tahicardie
reflexa → poate accentua ischemia
Alte efecte
 Prin efectele vasculare reduc
tensiunea in peretele ventricular –
cresc fluxul in zona
subendocardica
 Corecteaza disfunctia endoteliala
 Impiedica remodelarea patologica
a miocardului
 Antiagregant
 Antispastic
Farmacocinetica
• Tratament criza de angină
• Administraţi înaintea factorului
declanşator - împiedică apariţia
crizei (profilaxie imediată)
• Scad frecvenţa de apariţie pe
termen lung (profilaxie de
durată)
Nitraţi – farmacocinetică
Foarte liposolubile
Metabolizare hepatică intensa la primul pasaj hepatic
Bd - depinde de preparat si de calea de administrare

• Doze mici oral- inactive
• Pe alte căi – durată scurtă de acţiune
• S.L. – câteva minute
• PIV – durata efectului = durata perfuziei
• Cutanat – durata aplicării
• Doze mari – oral – depăşesc capacitatea de metabolizare a ficatului
• Durata 4-6 ore
Farmacocinetica nitrati
• molecule liposolubile - traverseaza cu usurinta

membranele celulare.
• se absorb din mucoasa bucala, intestinala si
transdermic,
• se metabolizeaza hepatic - prin hidroliza în prezenta
unei reductaze a nitratilor organici si a aldehid
dehidrogenazei
• unii metaboliti - activi
• se elimina renal
Forme farmaceutice
• Sublingual*
• Cp masticabile • Emplastre
transdermice *
• Oral capsule/cp
• Unguente *
• Soluţii intravenoase *
• Sublingual*
*evită primul pasaj hepatic
Forme cu eliberare prelungita
Emplastrele cu nitroglicerină
• Se aplică zilnic pe arii fără

pilozitate de pe torace sau braţ
• Se schimbă zilnic locul de aplicare
pentru prevenirea iritaţiilor
• NU se lasă continuu! – 8-12 ore
PAUZĂ
• Se scot înaintea defibrilării
Unguente cu nitroglicerină
• Se aplică în cantitate fixă cu ajutorul unei hârtii gradate

• De 3-4 ori pe zi
• În strat subţire
Indicaţii in functie de calea de
administrare
• sublingual
– Tratamentul crizei de angină (clasică sau vasospastică)
– Profilaxia imediată a crizei
• piv
– IMA
– Urgenţe hipertensive
– EPA
• oral, transdermic
– Tratamentul de fond, profilaxie de durată
29
Nitraţi organici
• Tratament criza de angină
• Administraţi înaintea factorului
declanşator - împiedică apariţia
crizei (profilaxie imediată)
• Scad frecvenţa de apariţie pe
termen lung (profilaxie de
durată)
Indicatii nitrati
• Toate formele de angina pectorala (stabila, vasospastica,
instabila)
• în tratamentul crizei - nitrati cu administrare sublinguala si
efect rapid (nitroglicerina, isosorbid dinitrat)
• pentru profilaxia crizelor – pe cale orala sau transdermica
• IMA si postinfarct
• Sindrom coronarian acut
• Unele forme de IC congestiva
Administrarea sublinguală
• Cp se ţin sublingual până la dizolvare completă
• În criza de angină:
– Indicaţi pacientului să se aşeze
– Ameliorarea crizei ar trebui să apară în 5 minute
– Lipsa ameliorării poate indica IMA
– 112
– Se poate repeta administrarea la 5 minute, de până la
3 ori
Efecte adverse nitraţi
• Cefalee – dependentă de doză
• Ameţeli
• Flushing faţă, gât Majoritatea sunt urmarea vasodilataţiei
• Tahicardie, hipotensiune ortostatică De obicei dispar după 1-2 săptămâni
• Stare de nelinişte
• rar:
– Tulburări de vedere
– Gură uscată
– Slăbiciune, fatigabilitate
• TOLERANŢĂ – administrare asimetrică
Nitrati
• Toleranta • Dependenta
– In urma expunerii cronice
– Incrucisata, intre toti nitratii • vasospasm coronarian la întreruperea
– Pauza minim 8 ore administrarii
• demonstrata la muncitorii din fabricile
de explozibil, fara boli vasculare
organice - cresterea incidentei
sindroamelor coronariene acute dupa
24-72 ore de la parasirea mediului;
• La pacientii cronic cu nitrati
tratamentul NU se întrerupe brusc!!
Efecte secundare nitrati
• cefalee pulsatila
– se dezvolta toleranta în 1-2 saptamâni
– se recomanda asocierea cu analgezice
(paracetamol 1000 mg cu 1 h înainte
de administrare) sau scaderea dozei.
– nu este recomandata întreruperea
tratamentului
• flushing
• ameteli, slabiciune, tinnitus
Efecte secundare nitrati
• hipotensiune ortostatica
– Favorizata de hipovolemie,
tratament diuretic sau
inhibitorii PD5
– la doze mari hipotensiunea
- poate determina
tahicardie reflexa cu
cresterea consumului de O2
si agravarea ischemiei!
• sincopa nitritoida - rara
• methemoglobinemie
Interactiuni medicamentoase
• inhibitorii fosfodiesterazei 5 folosite în

tratamentul disfunctiei erectile
– sildenafil, vardenafil, tadalafil
– hTA marcata, mai ales la asocierea nitratilor cu
durata lunga
• inhibitori ai sistemului enzimatic citocrom
P450
– cimetidina, macrolide, metronidazol, statine
– toxicitatea inhibitorilor fosfodiesterazei este si
mai exprimata, riscul accidentelor hipotensive
fiind maxim
Nitrovasodilatatoare
• Nitroprusiat de sodiu
• Molsidomina
– Acţiune asemănătoare nitraţilor
– Nu e tiol-dependentă
• Betablocante
Betablocante
• Efect antianginos prin
blocarea receptorilor
• beta1
• Receptori cuplati cu
proteina Gs
• +AC→AMPc →PK-A
• Fosforilari canale Ca
tip L
Mecanismul efectului antianginos
• Scad frecvenţa cardiacă

– Scade necesarul
– Creşte aportul de oxigen
• Scad contractilitatea
– Scade necesarul
Betablocante – efecte benefice după IMA
• Reduc efectele nocive ale

catecolaminelor circulante (nivel
crescut)
• Ameliorarează rata de
supravieţuire
• Reduc riscul reinfarctizarii
Betablocante – indicaţii
• Angina stabilă, de efort – de
prima intentie
• Antihipertensive
• Antiaritmice
• Efect cardioprotector după IMA
• Unele – în tremor esenţial
46
Betablocante ca antianginoase
• în tratamentul de fond al anginei

pectorale cronice stabile
• nu se folosesc în angina
vasospastica Prinzmetal – DE CE?
Reactii adverse
- Oboseala, sedare
- Tulburări de erecţie
- Tulburari de somn, depresie (rar)
- Favorizeaza rctii. hipoglicemice la diabetici
- ↑ TG plasmatice (propranolol)
- Fenomene alergice, imunologice
(practolol – Sd. lupoid)
- Fenomene de rebound la intreruperea
brusca !!
Blocante beta adrenergice
Reactii adverse Contraindicatii
- Pot favoriza dezvoltarea - Insuficienta cardiaca necontrolata

insuficientei cardiace
- Bradicardie marcata
- Bradicardie, hipotensiune
- Bloc A-V de grad mare
- Tulburari de cond. A-V (bloc)
- Asoc. cu verapamil
- Bronhoconstrictie
- Astm, prudenta in BPOC
- Fenomene ischemice periferice (cele neselective)
- Afectiuni vasculospastice
• scad frecvența crizelor

• cresc toleranța la efort
• amelioreaza modificarile ischemice
• scad consumul de Ng sublingual
• cresc supravietuirea la pacientii cu IMA
si postinfarct
• scad consum de O2 miocardic prin
• scaderea frecvenței
• scaderea forței de contracție
• scadarea TA
• FC - redusa în repaos și la efort (cu excepția BB cu
activitate simpatica intrinseca - reduc doar FC la efort)
• amelioreaza perfuzia zonelor ischemice prin prelungirea
diastolei și prin vasoconstricția coronariana în zonele non-
ischemice “fenomenul de anti-furt arterial”
• amelioreaza perfuzia
zonelor ischemice prin
prelungirea diastolei
• Betablocantele NU au efect vasodilatator! CU EXCEPTIA
– LABETALOL – a fost primul, efectul alfa blocant mai mare
decat cel betablocant, nu a fost studiat in continuare
– CARVEDILOL
• Efect alfa1 blocant
– CELIPROLOL
• Beta1blocant
• Beta 2 agonist • Betablocante de
– NEBIVOLOL “generatia a IIIa”
• Beta1 blocant foarte selectiv
• Efecte vasodilatatoare si antioxidante NO mediate
Betablocante in cardiopatia ischemica
• preferate BB selective - evitarea R. adv
• studii clinice: atenolol, metopropol,
bisoprolol
• dozele utilizate pt efect antianginos
maxim:
– atenolol 100 mg/zi (1-2 prize)
– metoprolol 200 mg
– bisoprolol 10 mg
Indicatii
• Angina cronica stabila – tratament de fond
• Angina pectorala asociata cu HTA sau cu aritmii
• IMA
– folosirea precoce în perioada postinfarct – reduce
dimensiunile zonei infarctate, riscul aparitiei unui nou
IMA si mortalitatea prin infarct
– profilaxia crizelor de AP la bolnavii cu IMA în
antecedente
• Sindrom coronarian acut - scad frecventa episoadelor
ischemice si riscul evolutiei bolii spre IMA
METOPROLOLUL
• cardioselectiv pe receptorii ß1.
• doza de 100-200 mg în 1-2 de 2 doze.
• scade mortalitatea postinfarct - cel mai
folosit dintre beta blocante în IMA
– initial 3 doze a 5 mg i.v. la 5 minute,
– apoi oral 50 mg la 6 ore timp de 48 de ore,
– 100 mg de 2 ori/zi pe termen lung
BISOPROLOLUL
• selectiv
• în tratament cronic
postinfarct
• scade mortalitatea prin
moarte subita
• reduce riscul aparitiei si
progresiei insuficientei
cardiace
• 5-10 mg/zi în doza unica
CARVEDILOLUL
• actiune ß blocanta
neselectiva si alfa1
antagonista
• utilizat si în boli
vasculospastice
• scade mortalitatea
postinfarct
NEBIVOLOLUL
• beta1-blocant inalt selectiv
• efecte vasodilatatoare si
antioxidante NO mediate
• Lipsit de reactii adverse sexuale
(dificultati de erectie) – specific,
probabil prin intermediul NO
Carvedilol, Nebivolol
• Bradicardia mai redusa in cazul utilizarii
pentru efect antihipertensiv
← efectul antihipertensiv este si
urmarea scaderii RVP, astfel incat frecventa
cardiaca nu trebuie redusa atat de
mult pentru obtinerea efectului
antihipertensiv
• Reducerea efectelor adverse precum
extremitati reci
Intrebari care isi asteapta raspunsul
prin trialuri viitoare
• Diferente intre Carvedilol/Nebivolol si
alte betablocante in tratamentul HTA
(rezultatele trialurilor in HTA au fost in
general dezavantajoae pentru
betablocante)
• Risc redus reactii adverse metabolice
• eficienta comparabila a diferitelor
beta blocante în tratamentul anginei
pectorale cronice stabile.
• Metoprololul
• Atenololul
• Timololul
• Propranololul
Proprietati cardioprotectoare
• Betablocante
Blocante ale canalelor de calciu
- clasificare -
• Dihidropiridine: Nifedipina, Amlodipina, Felodipina, Nicardipina
– Vasoselective
• Benzotiazepine: Diltiazem
• Fenilalchilamine: Verapamil
– Predomina efectul cardiac
Blocante de Ca
• Efect antianginos prin:
– Vasodilaţie coronariană
– Vasodilataţie sistemica
• Scad postsarcina
• arterială periferică – scad RVP
– Uşurează munca inimii
– Scad consumul de oxigen (necesarul)
67
Mecanism de actiune
• Canale de Ca voltaj dependente, de tip L

– 4 subunitati
– Este redusa frecventa deschiderii
canalelor, ca raspuns la depolarizare
– Scade disponibil de Ca intracelular
68
Mecanism de actiune
• In plus,
– Verapamil, diltiazem – efect modest de
blocare a canalelor de Na
– Diltiazem – inhiba schimb Na-Ca la nivel
mitochondrial (avantajos in ischemie)
– Verapamil (diltiazem) – antagonism
simpatic nespecific
69
Mecanism de actiune
• Dihidropiridine
– Raport mare efect vascular/cardiac
• Verapamil
– blocare a canalelor de K din fibrele netede
vasculare – limiteaza vasodilatatia
• Diferente de potenta intre compusi in efectul
pe diferite componente ale patului vascular
– NIMODIPINA – efecte vasculare cerebrale
70
Farmacocinetica
• Metabolizare la primul pasaj hepatic
• Legare de proteine plasmatice
• Metabolizare extensive
• In general, administrare orala
• Verapamil, Diltiazem – si iv
– 4 subunitati
– Scade disponibil de Ca intracelular
• In plus,
– Verapamil, diltiazem – efect modest de blocare a
canalelor de Na
– Diltiazem – inhiba schimb Na-Ca la nivel
mitochondrial (avantajos in ischemie)
Blocante de Ca - indicaţii
• Angina pectorala – toate formele, inclusiv
• Angina vasospastică (Prinzmetal)
• Hipertensiune
• Tahicardii supraventriculare – care?
• Afectiuni vasculo-spastice (sd. Raynaud)
• Migrena (verapamil)
75
Blocante de Ca – efecte adverse
• Prin exagerarea efectelor terapeutice:
– Hipotensiune
– Vasodilatatie (DHP) →
• tahicardie reflexa, palpitaţii
• cefalee, senzatie de caldura
• vasodilatatie capilara – edeme gambiere
– Bradicardie, agravare tulburari de conducere preexistente - ?
– Agravare insuficienta cardiac - ?
• Constipaţie
• greaţă
79
Blocante de Ca - contraindicaţii
• IC decompensată
• BAV
• IMA
Interactiuni
• Verapamilul poate creste nivelul plasmatic al digoxinei

Nifedipina
• Prima DHP
• Tahicardie reflexa cu agravarea ischemiei la pacientii cu IMA sau angina
instabila
• Utilizare rara ca antianginos, numai preparate retard (adalat CR)
– 20 mg x 3 zi
– 30 mg prize unica
• Reactii adverse: edeme periferice, hipertrofie gingivala
Amlodipina (Norvasc)
• De generatie noua
• Cu legare lenta de canalele de Ca
• T1/2 lung
• Administrare o data pe zi 5-10 mg
Verapamil
• Efect in principal asupra cordului
• Ca antianginos oral 180-480 mg/zi in 3 prize
• Contraindicat
– Tulburari de conducere severe
– Insuficienta cardiac
– Hipotensiune marcata
– FA la persoane cu Sd WPW
– La varstnici cu IH, IR – scaderea dozelor
– Prudenta la asocierea cu BB – NU se asociaza iv
Diltiazem
• Ca antianginos 90-180 mg/zi in 3 prize

Alte antianginoase
• •
2015 FDA approved the I(f) "funny current" inhibitor,
IVABRADINA
• Inhiba selectiv si specific curentul If de pacemaker cardiac ce
controleaza depolarizarea diastolica spontana în nodul sinusal
si regleaza frecventa cardiaca
• Efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal, fara efecte
asupra timpului de conducere intra-atriala, atrio-ventriculara
sau intraventriculara sau asupra contractilitatii miocardice sau
a repolarizarii ventriculare.
• Inhibitor an NSA, ef cronotrop negativ la efort si repaos
• Alternativa la pacientii care nu suporta BB
IVABRADINA
(Corlanor, Corlentor).
• Bradicardic prin inhibarea
canalelor ionice de tip I(f)
de la nivel sinusal ("funny
current“)
• Aprobat pentru angina
stabila si IC, din 2015 si FDA
• Alternativa la beta blocante
TRIMETAZIDINA
TRIMETAZIDINA
• pFOX inhibitor
• Inhiba oxidarea
acizilor grasi in
miocard
• Fara efecte
hemodinamice
• Ca tratament adjuvant
in Europa, Asia
• Nu e aprobat in SUA
RANOLAZINA
• mecanism incomplet
elucidat
• inhiba curentul tardiv de
sodiu din celulele cardiace
• scade supraîncarcarea
intracelulara cu calciu
• reduce astfel dezechilibrul
ionic intracelular din timpul
ischemiei
RANOLAZINA
• Prelungeste QT interval la
pacienti cu boala arterial
coronariana
• DAR il scurteaza la cei cu Sd. QT
prelungit
• Nu a fost asociat cu risc torsada
• Poate inhiba metabolismul
DIGOXINA
SIMVASTATIN
RANOLAZINA
NICORANDIL
(Nikotor)
• Ester al azotatului
nicotinamidei
• Activator al canalelor
de K
• Scad postsarcina si
presarcina
• Amelioreaza munca
inimii
NICE 2020


vasoconstrictoare)
Hipertensiune?
Hipertensiune?
• >140/90 – raspunsul simplu

• Normal <120 si <80 In USA -
modificate
• Stadiul I : 120-139/80 -89 IN 2017
• Stadiul I: 140 -159/90 - 99
• Stadiul II: 160 sau > /100 sau >
Comparison of the ACC/AHA and ESC/ESH Hypertension Guidelines
Nov 25, 2019
Hipertensiune?
H.K. Chopra. Circulation Research. Recent Guidelines for
Hypertension, Volume: 124, Issue: 7, Pages: 984-986, DOI:
(10.1161/CIRCRESAHA.119.314789) © 2019 American Heart Association, Inc.
De ce tratăm hipertensiunea?
• AVC
• B. Coronariene
• Insuficienta renala
• B. Retina
TA = DC x RVP
Functie
renala
Reglarea tensiunii Functie
renala
arteriale
Volum Tonus Responsivitate Factori Eliberare
sangvin venos musculara SNC renina
Întoarcere
Întoarcere Contractilit. Control Control
miocard nervos Angiontensina II
venoasa
venoasa nervos
Responsivitate
Volum Frecv. vasc. intrinseca
bataie cardiaca
Rezist. vasc.
Debit cardiac
periferica (RVP)
Tensiune arteriala
Basic & Clinical Pharmacology, 14e. Bertram G. Katzung
Clasele de antihipertensive
• Cu actiune la nivelul SNV simpatic
• Vasodilatatoare
• Cu actiune la nivelul RAA
• Diuretice
Antihipertensive cu actiune la
nivelul SNV simpatic
 Inhibitoare prin actiune centrala

CLONIDINA, METILDOPA, MOXONIDINA
 Ganglioplegice
TRIMETAFAN
 Blocante ale terminatiilor simpatice

GUANETIDINA, REZERPINA
 Blocante alfa–adrenergice
PRAZOSIN
 Blocante beta-adrenergice
Antihipertensive cu actiune la
nivelul SNV simpatic
(1) Prin actiune centrala
(2) Ganglioplegice
(3) Blocante ale termin. simpatice
(4) Blocante a/b adrenergice

Inhibitoare simpatice prin actiune
centrala (1)
• CLONIDINA, METILDOPA
– Agonisti ai receptorilor alfa2 adrenergici
(Metildopa prin metabolitul său, alfa-metil-noradrenalina)
→ inhiba eliberarea de NA din terminatii nervoase

Altele: GUANABENZ, GUANFACINA (rar)
• MOXONIDINA, RILMENIDINA
– Agonisti ai receptorilor imidazolinici I1 din bulb
– Agonisti mai slabi ai receptorilor alfa2
Basic & Clinical Pharmacology, 14e. Bertram G. Katzung.
Inhibitoare simpatice prin actiune centrala (2)
• Actiune centrală
- la nivelul centrului vasomotor din bulb
→ scad tonusul simpatic periferic
→ favorizeaza reflexele vagale cardioinhibitorii – bradicardie, scaderea fortei de contractie a
miocardului (in special clonidina)
- locus coeruleus
→ sedare
• Avantaje:
- NU modifica fluxul sangvin renal
→ indicate in hipertensiunea cu insuf. renala
(in asociere cu furosemid, hidralazina)
- Scad activitatea reninei plasmatice (ARP)
Inhibitoare simpatice prin actiune centrala (3)
• Efecte adverse
– Sedare, somnolenta, depresie
– Constipatie
– Uscaciunea gurii, congestie nazala
– Rebound la intreruperea tratamentului
→ este necesara scaderea treptata a dozelor !!
– Rar: hipotensiune ortostatica, inhibarea libidoului
Clonidina
• liposolubilitate mare
• t1/2 scurt
• administrare
– oral de 2-4 ori/zi (cp 0.1 mg pana la 0.4-0.6 mg/zi)
– transdermic (Emplastre) – 1/saptamana, sedare <
– iv (rar) – efectul hipotensor poate fi precedat de o
crestere tranzitorie a HTA (prin efect alfa1)
Clonidina
• Contraindicatii:
– Psihoze depressive
• Prudenta/interactiuni:
– Asociere cu alcool sau alte deprimante SNC
(sinergic)
– Betablocante sau alte bradicardizante
– AD3C pot anula efectul antihipertensiv
Antihipertensive cu actiune la nivelul SNV simpatic
(2) Ganglioplegice

Ganglioplegice: Trimetafan
- Blocheaza receptorii N de la nivelul gg. vegetativi S si PS

- Paralizie ganglioni simpatici → anulare control simpatic
- vasomotor (tonic si reflex) si
- cardiostimulator
- Scad marcat si brutal TA, m.a. in ortostatism
- Scad flux sangvin cerebral, splahnic, renal
- Sensibilizarea cordului la actiunea catecolamine – risc aritmii si ischemie
- Paralizie neselectiva a gg. vegetativi, efect brutal
→ reactii adverse frecvente
→ indicatii limitate, in piv:
- hipotensiune controlata
- urgente hypertensive (disectie de aorta)
(2) Ganglioplegice
(3) Blocante ale termin. Simpatice
(neurosimpatolitice)

Blocante ale terminatiilor simpatice (1)
• Guanetidina
– Blocheaza terminatiile sinaptice
– Stabilizeaza membrana presinaptica
– Impiedica eliberarea de NA in fanta
– Actiune in periferie (polar, NU patrunde
in SNC)
• Rezerpina
– Impiedica recaptarea NA si a
precursorilor in veziculele de depozit
– Epuizeaza depozitele de NA si precursori
– Actiune in periferie si central
• Guanetidina
– Hipotensiune ortostatica
– Scadere marcata TA → risc fenomene ischemice, tulb ritm
– Slabiciune Contraindicatii:
• Varstnici
– Inhibarea ejacularii, impotenta • Insuficienta renala
– Retentie hidro-salina • feocromocitom
– Tulburari G-I (diaree)
→ utilizare limitata
• Guanadrel
– Similar guanetidina, < reactii adverse
• Rezerpina
Contraindicatii:
– Hipotensiune ortostatica • Ulcer
• Depresie
– Sedare • Sarcina
– Depresie • alaptare
– Insomnie, cosmaruri
– Tulburari extrapiramidale (scade depozite Tratamentul se intrerupe cu
2 saptamani inaintea
sinaptice de dopamina si serotonina interventiilor chirurgicale
– Congestie nazala
– Tulburari G-I (diaree)
Indicatii: rar, in hipertensiunea usoara-moderata
(2) Ganglioplegice

Blocante alfa adrenergice (1)
Blocante alfa neselective (fentolamina, fenoxibenzamina) – in feocromocitom

Ca antihipertensive in hipertensiunea esentiala: blocante selective alfa1
Prazosin, Doxazosin, Terazosin, Tamsulosin
- Blocheaza receptorii alfa1 din musculatura neteda vasculara → vasodilatatie
- NU afecteaza receptori alfa2 presinaptici →

→ reducerea tahicardiei reflexe si a hipersecretiei de renina (comparativ cu blocanti neselectivi a-b)
Urapidil
- Blocant selectiv alfa1 si slab agonist alfa2 si beta1 blocant; efecte 5-HT1A
- Iv in unele urgente hipertensive
• Alte efecte:
– Scad rezistenta la fluxul urinar – ameliorare
simptomatica in retentie de urina (hiperplazie
benigna de prostata, cistita post-radioterapie)
– Pot influenta favorabil profilul lipidelor plasmatice
– NU influenteaza metabolismul glucidic
• Indicatii:
– In HTA esentiala sau reno-parenchimatoasa
– Posibil in asociere cu diuretic si beta-blocant
• Reactii secundare/adverse:
– Obstructie nazala
– Mioza
– Hipotensiune ortostatica
– Cefalee, somnolenta
– Retentie lichidiana, uscaciunea gurii
– “Fenomenul primei doze”
Tamsulosin
• Structura diferita
• Bd mare, t1/2 9-15 ore
• Afinitate mai mare pentru subtipurile de receptori alfa 1A (m.n.prostata) si 1D
• Potenta mai mare in inhibare a m.n. de la nivelul prostatei vs m.n.vascular, in
cu alfa1B blocanti
• Profil mai bun de eficacitate si siguranta in hiperplazie benigna de prostata
• Hipotensiune ortostatica
• Risc de complicatii postoperatorii la pacienti operati pentru cataracta
Blocante beta adrenergice (1)
• Eficacitate dovedita in scaderea incidentei AVC, IMA

• Eficacitate crescuta in asociere cu diuretic
• Efecte implicate in scaderea TA
– Scaderea debitului cardiac
– Scaderea secretiei de renina
– Blocare formatiuni beta adrenergice centrale → ↓ tonus S
periferic
– Cresterea sensibilitatii baroreceptorilor
NU fac vasodilataţie!
- clasificare -
Neselective b1-Selective Act. Smim. Intrins.
(in doze mici) (ASI)
Propranolol
Timolol Metoprolol Pindolol
Nadolol *Acebutolol Acebutolol
*Pindolol Atenolol Penbutolol
*Penbutolol Betaxolol Cartelol
*Cartelol Bisoprolol Labetolol (a & b)
*Labetolol (a & b) Esmolol
Carvedilol (a & b) Nebivolol
(Sd. Reynaud)
(Diabet, Astm)
* - Au si ASI
- indicatii ca antihipertensive -
• HTA cu ARP crescuta (tineri, hipertiroidieni)

• HTA cu cardiopatie ischemica
• HTA cu aritmii
• Feocromocitom (asoc. cu alfa-blocante)
• HTA in anumite cazuri de ICC!!
• Carvedilol - ↓ mortalit. CV
• Bisoprolol
• Metoprolol
Reactii adverse Contraindicatii

- Pot favoriza dezvoltarea insuficientei
- - Insuficienta cardiaca
cardiace
necontrolata
- Bradicardie
- Tulburari de cond. A-V (bloc) - Bradicardie marcata
- Bronhoconstrictie - Bloc A-V de grad mare
- Fenomene ischemice periferice - Asoc. cu verapamil
- Oboseala, sedare - Astm, prudenta in BPOC
- Tulburari de somn, depresie (rar)
- (cele neselective)
- Favorizeaza rctii. hipoglicemice la
diabetici - Afectiuni vasculospastice
- ↑ TG plasmatice - Prudenţă la diabetici
-
Reactii adverse
- Fenomene alergice, imunologice

(practolol – Sd. lupoid)
- Fenomene de rebound la intreruperea bruscă !!
• Propranolol
– Beta-blocant neselectiv
– Bd mica dupa admin. orala (~25%)
← Inactivare la primul pasaj hepatic
– Reduce fluxul sangvin hepatic → ↓ metabolizare hepatica
(interactiuni medicamentoase)
– In HTA:
• Oral initial: 80mg → uzual: 120-240 mg/zi
• Atenolol
• Oral 50-100 mg/zi doza unica dimineata
• Hidrosolubil, efecte SNC reduse – avantaj varstnici
• Scaderea dozei in IR
• Metoprolol
• Oral 50-300 mg/zi fractionat in 2 prize
• Carvedilol
• Beta blocant neselectiv cu proprietati
alfa1 blocante
• Proprietati antioxidante
• HTA medie 25 mg/zi fractionat in 2 prize
• Utilizat mai mult in IC (HTA+IC)
• Nebivolol
• Beta blocant selectiv
• Creste eliberarea de NO – efect
vasodilatator
• t1/2 lung – doza uniza/zi 2.5-10 mg
• Vasodilatatoare
• Diuretice
Vasodilatatoare
• Vasodilatatoare directe (musculotrope)
– Eliberare oxid nitric, stimulare GCiclaza
• HIDRALAZINE
• NITROPRUSIAT DE SODIU
– Deschidere canale de potasiu
• DIAZOXID
• MINOXIDIL
• Blocante ale canalelor de calciu

Vasodilatatoare directe (1)
• Relaxeaza m.n. a arteriolelor → ↓RVP

• ↓ TA → reflexe compensatorii
– Simpatice: tahicardie → Se opun efectului antiHTA
– RAA: retentie hidro-salina
→ in tratam. HTA se asociaza cu:
» Beta-blocante
» Diuretice
• Reflexele simpatice – intacte
→ NU produc hipoTA ortostatica/disfunctii sexuale
• HIDRALAZINE (HIDRALAZINA, DIHIDRALAZINA)

– Reactii adverse – relativ frecvente
• Cefalee, ameteli ← vasodilatatie
• Tahicardie, palpitatii, angina, transpiratii
• Sd. lupoid
- Solutie instabila → numai iv
(preparat extemporaneu)
- Indicatie: urgente hipertensive, piv
- Reactii adverse:
- Tahicardie reflexa
- Hipotensiune severa
- Intoxicatie cu tiocianat, metHb-emie
Deschidere canale K → eflux K → hiperpolarizare →

relaxare m.n.
• MINOXIDIL
– Indicatie:
• HTA grava, rezistenta
(insuf. renala)
– R. adverse – frecvente, severe
• Tahicardie
• Retentie H-S
• Hirsutism (util topic in alopecie)
• DIAZOXID
– Indicat pentru corectarea rapida a HTA
– Inrudit cu tiazide → efect hiperglicemiant, hiperuricemiant
• FENOLDOPAM
– Agonist al receptorilor dopaminergici D1
– Vasodilatatie arteriolara
– diureza
– Indicatii – in piv
• HTA postoperatorie
• Urgente HTA
Vasodilatatoare
• Vasodilatatoare directe (musculotrope)

– Eliberare oxid nitric, stimulare GCiclaza
• HIDRALAZINE
– Deschidere canale de potasiu
• DIAZOXID
• MINOXIDIL
• Blocante ale canalelor de calciu

Blocante ale canalelor de calciu
Inhiba influxul de Ca prin canale de Ca

de tip L, voltaj dependente
– Vasodilatatie arteriala
– Deprimare cardiaca
– Efect antiaterosclerotic
Blocante ale canalelor de calciu (2)
- clasificare -
• Dihidropiridine: Nifedipina
Amlodipina, Felodipina, Lercanidipina, Lacidipina
– Vasoselective
• Benzotiazepine: Diltiazem
– Predomina efectul cardiac
• Indicatii ca antihipertensive
– HTA in toate stadiile
– HTA si angina pectorala
– HTA si tahiaritmii supraV (verapamil)
– HTA si boli vasculare periferice
– HTA si hipercolesterolemie, DZ
– HTA si astm
– HTA si boli renale
• Dihidropiridine: Nifedipina
– La nivelul m.n. vasculare → ↓RVP
– Administrare:
• Perlingual/Sublingual – in urgente hipertensive – 10 mg
!! NU in tratament cronic cea cu durata scurta
• Oral – preparate retard – 20 mg x 2/zi
– Efecte adverse:
• Cefalee
• Bufeuri vasomotorii (flushing), edeme
• Tahicardie reflexa
• Greata, ameteli
• Altele: Felodipina
• Amlodipina, Lacidipina, Lercanidipina – 1doza/zi
• Nimodipina – efect protector cerebral
– Predominant la nivel cardiac → ↓ debit cardiac
– Administrare:
• oral 80-160 mg de 3 ori pe zi
• F. retard 120-240 mg x 2/zi
– Efecte adverse:
• Cefalee, constipatie
• Bradicardie, tulb. De cond. A-V
• NU tahicardie reflexa
– Prudenta la asociere cu:
• Beta-blocante, alte deprimante cardiace
• Digitala: ↑ conc. plasmatica digitala
INTERACTIUNE CU CLARITRO
• The results, presented here at Kidney Week 2013, were also published online November 9 in JAMA
to coincide with their presentation.
• Clarithromycin is an inhibitor of the cytochrome P453A4, the enzyme that metabolizes calcium-
channel blockers. Previous research has shown that the antibiotic can send blood concentrations of
calcium-channel blockers soaring by as much as 500%.
• A warning from the US Food and Drug Administration states that "serious adverse reactions have
been reported in patients taking clarithromycin concomitantly with CYP3A4 substrates, which
includes hypotension with calcium-channel blockers metabolized by CYP3A4 (such as verapamil,
amlodipine, diltiazem).“
• Because azithromycin is only a weak inhibitor of CYP34A, the type of intensification of the calcium-
channel blocker that occurs with clarithromycin is not expected.
INTERACŢIUNE CU SUCUL DE GREPFRUIT
• GREPFRUIT – inhibitor enzimatic

– diltiazem
– felodipina
– lercanidipina
– Nifedipina
– nicardipina
– nimodipina
– nitrendipina
• Vasodilatatoare
• Diuretice
Antihipertensive cu actiune la nivelul RAA
• Inhibitori ai enzimei de conversie (ACEI)

Captopril, Enalapril
Lizinopril, Perindopril,
Ramipril, Quinalapril,
Fosinopril, Trandolapril
• Antagonisti ai receptorilor pentru

angiotensina II
(de tip AT1)
Sartani –
• Inhibitori renina
Antihipertensive cu actiune la nivelul RAA
Angiotensina II
- Vasoconstrictie sistemica
- Stimuleaza eliberarea de aldosteron
- Stimuleaza eliberarea de ADH
- Faciliteaza eliberarea de NA si inhiba
recaptarea de NA →
↑ functia simpatica
- Stimuleaza hipertrofia vasculara si cardiaca
Inhibitori ai enzimei de conversie (ACEI)
Efecte utile in HTA

- Impiedica efectele A II
- Acumulare de BK
• Indicatii ca antihipertensive
– Utilizare larga, beneficii dovedite in ↓mortalitatii, morbiditatii
– HTA cu insuficienta cardiaca – efect miocardoprotector
– HTA cu nefropatie diabetica
• Reactii adverse Contraindicatii

– In general bine suportate –Stenoza artera renala bilaterală!!
– Tuse seaca (exces BK) –Insuficienta renala
– Tulburari de gust (disgeuzie)
–Sarcina
– Edem angioneurotic (BK) – risc mai mare
la rasa neagra
– obstructie nazala, eruptii cutanata
– Insuficienta renala functionala
– Hiperkaliemie
– Toxicitate fetala
– Neutropenie (rar)
● PERINDOPRIL ● TRANDOLAPRIL
(Prestarium) (Gopten)
● FOSINOPRIL ● BENAZEPRIL
(Monopril) ● QUINAPRIL
● ZOFENOPRIL (Accupro)
(Zomen)
● RAMIPRIL ● CILAZAPRIL
(Tritace) ● ENALAPRIL
●LISINOPRIL (Renitec)
(Ranolip) ● CAPTOPRIL
IEC
• Prodroguri (necesita metabolizare pentru a fi activati)

– Exc. Captopril, Lisinopril
• Captopril, Perindopril – absorbita redusa de alimente
• Eliminare renala
– Exc. Fosinopril, Trandolapril – eliminare renala si
biliara
• IR impune reducerea dozelor
Antagonisti ai receptorilor
pentru angiotensina - Sartani
- Antagonisti ai rec. pentru
angiotensina II (AT1)
LOSARTAN, VALSARTAN, EPROSARTAN,
IRBESARTAN, TELMISARTAN
- Avantaje comparativ cu ACEI
- Efecte adverse mai reduse
- NU tuse, edem angioneurotic
Sartani
• Indicatii
– HTA
– IC
– Nefroprotectie in DZ (scad proteinuria)
– Post IMA
 LOSARTAN (Cozaar)
 VALSARTAN (Diovan)
 CANDESARTAN (Atacand)
 IRBESARTAN (Aprovel)
 TELMISARTAN (Micardis, Pritor)
 EPROSARTAN
 OLMESARTAN (Santini)
 AZILSARTAN (Edarbi)
Antagonisti ai reninei
• Aliskiren
– NU determina cresterea compensatorie a sintezei
de renina
– Nu interfera cu BK
– Hiperpotasemie
– NU se asociaza cu: chinidina, verapamil,
ciclosporina
• Vasodilatatoare
• Diuretice
DIURETICE
• cresc procesul de formare a urinei,

diureza
• clase
– Diuretice de ansă
– Diuretice tiazidice
– Antialdosteronice
– Inhibitoare ale anhidrazei carbonice
– Diuretice osmotice
FORMAREA URINEI
– Filtrare
• Secreţie
tubulară
• Reabsorbţie
Henry Hitner & Barbara Nagle. Pharmacology. McGraw-Hill 2012

Filtrare glomerulară
Henry Hitner & Barbara Nagle. Pharmacology. McGraw-Hill 2012

Tub contort proximal
• 70% din Na + reabsorbit

• Na+ atrage Cl-, NaCl atrage apa
• reabsorbţie izoosmotică a sării şi
a apei
• schimb cationi: Na+ cu H+ via
anhidraza carbonică
• secreţie acizi şi baze slabe în
urină

• Na+ atrage Cl-, NaCl atrage apa
• reabsorbţie izoosmotică a sării şi
a apei
• reabsorbţie izoosmotică
aminoacizi, glucoză, cationi
• schimb cationi: Na+ cu H+ via
anhidraza carbonică (CAH)
• secreţie acizi şi baze slabe în
urină
• Transport acid uric
K. D. Tripathi. Essentials of Pharmacology for Dentistry . Jaypee Brothers Medical Publishers 2005
Ansa lui Henle
• porţiunea ascendentă – impermeabilă pentru apă
• mecanisme de simport
– Na +K + /2Cl –
– Na +Cl –
 principalul loc de reabsorbţie a

Ca şi Mg
DIURETICE DE ANSĂ
Tubul contort distal
• schimb cu K + şi H+
– controlate de aldosteron
• Calciul reabsorbit sub controlul
PTH
DIURETICE DE TIP TIAZIDIC

Tubul colector
– Segment medular:
• Reabsorbţie a apei fără sare
– controlată de ADH
DIURETICE
• cresc procesul de formare a urinei,

diureza
• Teoretic, 2 mecanisme:
– creşterea filtrării
– scăderea reabsorbţiei
DIURETICE
• Diuretice de ansă
• Diuretice tiazidice
• Antialdosteronice
• Inhibitoare ale anhidrazei carbonice
• Diuretice osmotice
Indicate pentru:
- Mobilizarea edemelor
- Profilaxia insuficienţei renale
- Hipertensiune arterială
DIURETICE
• Mobilizarea edemelor
Lüllmann, Color Atlas of Pharmacology © 2000 Thieme

DIURETICE
• Inhibitoare ale anhidrazei
carbonice
Diuretice de ansă
FUROSEMID BUMETANIDA
Inhibă
mecanismul de
transport
ACID Na+K+/2Cl- in
TORSEMID segmentul
ETACRINIC ascendent al
ansei Henle
Diuretice de ansă
• La nivelul ansei ascendente

• Acţiune intensă
• Efect
– rapid şi de scurtă
durată
– dependent de doză
 Cresc în mod caracteristic fluxul sangvin renal
Diuretice de ansă
- Inhiba co-transportorul Na+, K+, 2Cl-
- Inhibă reabsorbţia de Na
- Cresc excreţia K+, Mg++ şi Ca2+
- Acidifierea urinii
Alte efecte:
- ↑ flux sg. renal (PG?)
- iv: venodilataţie→↓preS
Diuretice de ansă - indicaţii
– Intravenos – scad brusc volemia şi TA
• Criza hipertensivă
• EPA
• Anumite intoxicaţii acute
medicamentoase
• Hipercalcemie acută
– Oral
• Toate tipurile de edeme (exc: edem
inflamator) lipsă de răspuns sau contraindicaţii la tiazide
• HTA în prezenţa IR
Efecte adverse Contraindicaţii
• deshidratare, hTA posturală  hipovolemie

• Dezechilibre electrolitice  deshidratare
– hipopotasemia – !!!în IC  hipopotasemie marcată
(digitala), asoc. cu gc  intoxicaţie digitalică
• Clorură de potasiu
 hipomagnezemie marcată
– hipomagnezemie
 ciroza decompensată
– scăderea calcemiei – agravare
tetanie latentă (rar)
– Deficit Na+/- alcaloză
metabolică
• Hiperuricemie (f rar)  Gută - relativ

• Hiperglicemie (f rar)  Diabet - relativ
 NU se asociază cu AB
• Ototoxicitate
aminoglicozidice/alte otoxice
– la doze foarte mari (IR)
• Hiperaldosteronism secundar
– asociere antialdosteronice
– administrare discontinuă
 NU se amestecă în seringă cu
soluţii acide
Diuretice de ansă
BUMETANIDA
FUROSEMID
Oral, abs. mai bună
Oral sau iv
40 x potenţa furosemidului
Oral 50% abs.
0.5-2 mg
20-80 mg
TORSEMID
ACID ETACRINIC
Oral
Similar furosemid
tp ½ mai mare
50-200 mg
2.5-20 mg
DIURETICE
carbonice
Diuretice tiazidice
BUTIZIDA
HIDROCLOROTIAZDA
CICLOTIAZIDA
(Nefrix®)
POLITIAZIDA
INDAPAMIDA CLORTALIDONA
(Tertensif®) CLOPAMIDA
Diuretice tiazidice
• Inhibă reabsorbţia sării fără

apă
• La nivelul tubului contort
distal
• Acţiune de intensitate
moderată, relativ durabila
Diuretice tiazidice
• Inhibă cotransportorul
responsabil de reabsorbţia Na şi
Cl
• Stimuleaza reabsorbţia Ca
• Urina concentrată in Na, Cl, K,
Mg DAR săracă în Ca
• La doze mari inhibă anhidraza
carbonică
Comparaţie diuretice de ansă - tiazide
Comparaţie diuretice de ansă - tiazide
DIURETICE DE ANSĂ TIAZIDE

Indicaţii
• Edeme cardiace, renale, sau hepatice

• Insuficienţa cardiacă cronică
• HTA
• Hipercalciuria idiopatică
• Diabet insipid rezistent la vasopresina (nefrogen)
(relative)
• Dezechilibre electrolitice  hipovolemie, deshidratare
– hipopotasemie (<)  hipopotasemie marcată
– creşterea calcemiei  hipercalcemie
– Deficit Na+/- alcaloză  hipomagnezemie marcată
metabolică (<)  ciroza decompensată
Hidroclorotiazida
• Efecte adverse
– Dezechilibre H-E
• hKE, hMgE
• Deficit Na+/- alcaloza metabolica (m.rar)
• HCaE si hipofosfatemie (rar)
• Deshidratare →hTA posturala
– Hiperuricemie
– Hiperglicemie si agravare diabet
– Hipercolesterolemie
– Ototoxicitate
– R.alergice
• Hiperuricemie  Gută
• Hiperglicemie  Diabet
• Pot agrava IR  Insuficienţă renală
• Hiperaldosteronism secundar
– asociere antialdosteronice
– administrare discontinuă
• Hipercolesterolemie
• parestezii, spasme musc
Diuretice de tip tiazidic
HIDROCLOROTIAZDA INDAPAMIDA
(Nefrix®) (Tertensif®)
Oral 25–100 mg Oral 2.5 mg
Durata efect: 12 ore Durata efect: 24 ore
DIURETICE
carbonice
Diuretice antialdosteronice
SPIRONOLACTONA TRIAMTEREN
AMILORID
Diuretice antialdosteronice
• Acţiune diuretică slabă
• Diuretice care economisesc K
• La nivelul TCD şi canal colector
 Acţiune
– prin antagonism competitiv cu aldosteronul
(spironolactona)
– contrară aldosteronului prin blocarea canalelor
de sodiu (amilorid şi triamteren)
Spironolactona
• Indicaţii
– Hiperaldosteronism primar
– Hiperaldosteronism secundar
– Insuficienţa cardiacă 25-50 mg/zi
• Impiedica efectele negative ale stimul. RAA
• Favorizeaza efectele peptidei natriuretice atriale
• Efect miocardoprotector (inhiba fibroza)
– Asociate diureticelor de ansa sau tiazide
pentru reducerea hKE
Spironolactona
 Atenţie!
• R. Adverse
 Asociere cu betablocante,
– hiperpotasemie ACEI
 NU se asociază cu
– acidoză metabolică
administrarea de potasiu
– ginecomastie
DIURETICE
carbonice
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
Acetazolamida
• Acţiune diuretică slabă
• La nivelul tubului proximal
• Alcalinizează urina
• Indicaţii limitate
– Pt. alcalinizarea U
– Epilepsie
– Alcaloza metabolică
– Glaucom
DIURETICE
carbonice
Diuretice osmotice
 la nivelul tubilor colectori

 echilibrează pco între lumen
şi medulara renală
Manitol
 Indicaţii
 Prevenirea anuriei • Contraindicaţii
 Fazele precoce IRA, cu – IRA
prudenţă
– Anurie
 Intoxicaţii acute
– IC decompensată
 Edem cerebral
 Glaucom acut congestiv
Medicatia antiaritmica
Prof.dr. Lorena DIMA
Antiaritmice
• Notiuni de electrofiziologie
• Tipuri de aritmii
• Antiaritmice – tipuri, mecanisme,
reprezentanti
Potential de actiune
• Fibra miocardica
• Tesut excito-
conductor
Catedra de Farmacologie, UMF IULIU HATIEGANU

Fibra musculara
• Potential de repaus -90-95 mV
• Mentinut prin Na/K ATP-aza
membranara
Potentialul de actiune in
fibrele contractile
Potentialul de actiune in
nodul sino-atrial
Faza 4 in celulele cu
automatism propriu
Depolarizare lenta
diastolica (spontana)
Curent de pace-maker If
(curenti de Na, K si in ultima
parte Ca)
Creste progresiv
permeabilitatea pentru Na si
apoi pt Ca si scade pentru
K
Goodman and Gilman Pharmacology
Dupa depolarizare (patrundere Na)
canalele trec rapid (0.5 ms) in stare
inactivata prin inchiderea portii h
Canale de sodiu voltaj dependente
• VA deschide canale de Na→
depolarizare sistolica
• Se inchid dupa 0.5 ms
• Depolarizarea sistolica deschide
canale de K si Ca (lente)
Canale de sodiu voltaj dependente
• VA deschide canale de Na→
depolarizare sistolica
• Canale de Na se inchid dupa 0.5 ms
• Depolarizarea sistolica deschide canale
de K si Ca (lente)
• Dupa 50 ms se inchid canalele de Ca
• Repolarizarea de faza 3
– Trece canalele de Na din starea
inactivabila in stare activabila
– Inchide canalele de K
• Faza 0 si I – unde R si S
• Faza 2 (platou) – segment ST
• Faza 3 – unda T
Goodman and Gilman Pharmacology

Mecanisme aritmii
• Modificari ale automatismului • Modificari ale conducerii
(generarea impulsurilor) impulsurilor
– Exacerbarea automatismului – Blocuri
normal (in celule pace-maker – Reintrare
latent, ex. Purkinje in conditii de – Fascicule aberante
hKE)
– Automatism ectopic
– Postdepolarizari
• Precoce
• Tardive
Modificari ale automatismului
• La nivelul altor celule decat NSA
• Favorizat de:
– Exces catecolamine
– hipertiroidism
– Ischemie
– Modificari ale potasemiei
Modificari ale automatismului
• Postdepolarizari
– Precoce (fazele 2-3)
– Tardive (faza 4)
Triggered (necesita un VA
pentru a fi generate)
Modificari ale conducerii impulsurilor
Aritmii prin reintrare
1. Obstacol anatomic sau
functional in calea
conducerii impulsurilor
2. Bloc unidirectional
3. Conducere incetinita astfel
incat sa fie mai lunga
decat perioada refractara
in zona lezata
Aritmii prin reintrare
Conducere bidirectionala Bloc unidirectional Refacerea excitabilitatii si

REINTRARE
Medicatia antiaritmica
• Reducerea activitatii de pace-maker anormal (inhibare
automatism)
• Scaderea vitezei de conducere si oprirea circuitelor de
reintrare
• Blocare canale de Na
• Blocare efectelor simpatice
• Prelungirea PRE
• Blocarea canalelor de Ca
Clasificarea antiaritmicelor
Clasificarea Vaughan-Williams
• Clasa I: Blocantele canalelor de Na
• Clasa II: Beta blocante
• Clasa III: Blocantele canalelor de K Alte antiaritmice
• Clasa IV: Blocantele canalelor de Ca • Adenozina
• Digitalicele
• Ivabradina
Clasa I: Blocante ale canalelor de Na voltaj
dependente
• Situsul de legare este situate
intre cele 2 porti
• interfera cu mecanismul de
poarta al canalelor - efect de
stabilizare membranara de tip
chinidinic sau anestezic local
dependente
• Se leaga mai rapid de canalele de
Na în stare activa (ambele porti m,
h deschise) sau inactiva, la
începutul procesului de
repolarizare (poarta h închisa, m
deschisa)
• Afinitatea - foarte mica pentru
canalele în stare de repaus (m
închisa, h deschisa)
dependente
• fixarea se produce cand fibra e
depolarizata
• Este cu atat mai intensa cu cat
depolarizarile sunt mai frecvente
→ selectivitate pentru tahiaritmii
• Intensitatea efectului depinde de:
– Frecventa cardiaca
– v de disociere a medicamentului
de pe canalul ionic
Clasa I: Blocante ale canalelor de Na voltaj dependente
• Fixarea blocantului de situs →

– Scade intensitatea curentului de → scade viteza
depolarizarii sistolice (faza O) → scade conductibilitatea
– Ingreuneaza deschiderea canalalui → scade
excitabilitatea
– Ingreuneaza trecerea din stare inactivabila in stare
activabila → creste PRE (dar PRE depinde si de durata VA)
Toate antiaritmicele clasa I cresc raportul PRE/VA
Clasa I: Blocante ale canalelor de Na voltaj dependente
• Scadere exctabilitate → eficace in aritmii ectopice

• Modificarea raportului PRE/conductibilitate → eficace in
aritmii prin reintrare
dependente
• în funcție de efectul asupra duratei potențialului de
acțiune:
IA IB IC
Deprima moderat v Slab Deprima mult v

depol sistolice Disociaza greu
Blocheaza canale de K
Prelungesc
repolarizarea
Cresc durata VA Scurteaza VA Nu modifica durata VA
Subclasa IA
• Chinidina
– primul antiaritmic utilizat
– tratamentul aritmiilor atriale și ventriculare
– ↑ perioada refractara efectiva
• Procainamida
• ↑ perioada refractara efectiva
•!!! Efecte secundare
• • Disopiramida
• • durata de acțiune prelungita;
Subclasa IA
• Chinidina
– primul antiaritmic utilizat
– tratamentul aritmiilor atriale și ventriculare
– ↑ perioada refractara efectiva
– dextroizomerul chininei, alcaloid din scoarţa arborelui de
Cinchona
Chinidina - efecte
• prin scaderea excitabilitatii (ingreunarea deschiderii canalelor de
Na) inhiba aritmiile ectopice produse prin crestere anormala a
automatismului.
• Prin modificarea raportului conductibilitate/PRE (scade
conductibiltiatea, creste PRE) este eficace în aritmiile prin reintrare
- transforma blocul unidirectional în bloc bidirectional, ↓
responsivitatea membranara si prelungeste PRE
• efect inotrop negativ
• proprietati antimuscarinice (la doze mici) → tahicardie, facilitarea
conducerii atrioventriculare
• efecte alfa-blocante moderate → hipotensiune
Modificari EKG

Chinidina
• antiaritmic cu spectru larg – tratamentul aritmiilor
– atriale
– atrioventriculare
– tahiaritmii ventriculare
– mentinerea ritmului sinusal dupa cardioversiunea flutterului
atrial sau a fibrilatiei atriale
• prevenirea recurentelor de tahicardie ventriculara
• Utilizare limitata în ultimii ani.
Chinidina
• Reactii adverse - frecvente 25 (Cinconism)
– Digestiv, SNC (ameteli, cefalee, tulburari de auz, vedere)
– Cardiac: BAV, functia de pompa, scaderea TA
– torsada vârfurilor, ESV, TV, FiV, BSA, BAV, asistolie
– Alergic
Chinidina
• Contraindicatii
– BAV complet • Prudenta la pacienti cu
– hTA FiA veche
– IC
– Intoxicație digitalica
– hipo/hiper K
Chinidina
• Oral doza de atac 200-600 mg la 6 ore
• Doza de întreținere: 200-400 mg la 8h
• Doza maxima pe zi : 2g
Chinidina - interactiuni
• Medicamentele inductoare enzimatice – cresc
metabolizarea chinidinei si îi scad efectul
– ex: fenitoina, fenobarbitalul, rifampicina
• Medicamentele care produc inhibitie enzimatica – cresc
toxicitatea
– ex: cimetidina
• Nu se asociaza cu alte medicamente ce deprima forta
de contractie (ex. verapamil, ß-blocante)
PROCAINAMIDA
• derivat de procaina cu efecte similare chinidinei, dar R.adv. Mult mai
frecvente
Farmacocinetica
• Mai bine tolerata i.v decat chinidina
• T1/2 scurt, 2-3 ore
• metabolizare hepatica - prin acetilare - N-acetilprocainamida,
metabolit activ cu proprietati electrofiziologice de antiaritmic din clasa
III
• se elimina renal, fiind necesara ajustarea dozelor în insuficienta
renala (T1/2 creste la 7-8 ore)
• eliminare renala - 70 % sub forma nemodificata
PROCAINAMIDA
• Utilizata in urgenta, pe durata scurta
• Mai ales in aritmii ventriculare
• Reactii adverse
– în administrare cronica - numeroase efecte adverse
– Sd. lupus-like - în 25-30 % din cazuri, manifestat prin artralgii, febra, eruptii
cutanate, reversibil la întreruperea administrarii
– doza mai mare - creste riscul aritmiilor ventriculare, asistolie
– SNC: depresie, halucinatii, psihoze
– N-acetiltransferaza – polimorfism genetic cu existenta de
– acetilatori lenti si rapizi.
– Efectele adverse - mai ales la acetilatorii lenti.
PROCAINAMIDA
• Contraindicatii
– bloc atrioventricular
– insuficienţă cardiacă
– Nu se administrează i.v. în hipotensiune arterială
DISOPIRAMIDA
• efecte similare chinidinei.
• Efectul inotrop negativ - mai accentuat decât la chinidina
• vasoconstrictie periferica
Indicatii
– alternativa chinidinei sau procainamidei în aritmii ventriculare
Farmacocinetica
– oral, absorbtie buna,
– ½ doza nu se metabolizeaza, se elimina urinar nemodificata.
– Timpul de înjumatatire - 6 ore.
DISOPIRAMIDA
• efecte de tip atropinic la 25 % din pacientii tratati
Contraindicatii
• glaucom
• adenom de prostata
dependente
• în funcție de efectul asupra duratei potențialului de
acțiune:
IA IB IC
Deprima moderat v depol Slab (timp de Deprima mult v

sistolice disociere foarte Disociaza greu
Scad conductibilitatea scurt)
Scad putin cond.
Blocheaza canale de K
Prelungesc repolarizarea
Cresc durata VA Scurteaza VA Nu modifica durata VA
Cresc PRE
• Lidocaina
• Mexiletina Subclasa IB
• Fenitoina

FENITOINA
• Efecte similar lidocainei
• Nu deprima conducerea AV
• Posibil adminstrata oral
• Oral, in aritmii din intoxicatia digitalica
LIDOCAINA
• anestezic local (Xilina+), cu proprietati antiaritmice
• timpul de asociere si disociere de pe canalele de sodiu
foarte scurt
• actioneaza numai când celulele miocardice sunt
depolarizate sau în tahicardie persistenta
• eficace mai ales în aritmiile ventriculare
• antiaritmicul de electie tratamentul DE URGENTA al
aritmiilor ventriculare
Ex. Aritmiile V din infarctul acut, recent instalat
LIDOCAINA
LIDOCAINA
• neurologice – parestezii, tremor, sedare, nystagmus
(indicator precoce al toxicitatii)
• disartrie, agitatie, confuzie, convulsii
• aritmii
• hipotensiune la doze crescute
MEXILETINA
• efecte similare lidocainei (intermediar intre xilina si
fenitoina)
• Nu primul pasaj hepatic – eficienta si oral
– piv aritmii ventriculare post IMA
– Oral in aritmii din intoxicatia digitalica
• Efecte adverse
– dependente de doza – apar frecvent la dozele terapeutice
– neurologice – tremor, letargie, tulburari de vedere
• Utilizare – si in tratamentul durerilor cronice – neuropatia
diabetica
Subclasa IC

• CAST ( Cardiac Arrhythmia Suppression Trial) – multe
antiaritmice pot crește semnificativ mortalitatea
comparativ cu placebo
• 1986 and 1989 and included over 1700 patients in 27
centres
FLECAINIDA
• Inhiba automatismul anormal
• Efect inotrop negativ → agravarea insuficienței cardiace

FLECAINIDA
• Inhiba automatismul anormal
• Efect inotrop negativ → agravarea insuficienței cardiace
• încetineste marcat depolarizarea sistolica (faza 0)
• scade conducerea marcat în toate tesuturile miocardice,
• efect minim asupra duratei potentialului de actiune si a
PRE
• scade automatismul
• efect inotrop negativ
FLECAINIDA
PROPAFENONA
• Spectru îngust de aritmii
• Minima acțiune blocanta beta și asupra canalelor de Ca
• Structura similara propranololului
• Metabolizare hepatica
• 450–900 mg/zi in 3 subdoze
• Mentinerea ritmului sinusal in aritmiile supraventriculare
• Efecte adverse – gust metalic, constipatie, agravare
aritmii, efect aritmogen
Clasa II: BETA BLOCANTE
Clasa II: BETA BLOCANTE EFECTE
• Scad excitabilitatea - aritmii ectopice
• Scad conductibilitatea
• Scad frecventa sinusala - tahicardii sinusale
• Scad contractilitatea
Clasa II: BETA BLOCANTE INDICATII
• Aritmii induse de activitatea simpatica crescuta (stress)
• Fibrilație atriala, flutter atrial
• Tahicardie nodala reintranta
• ↓ mortalitatea postinfarct miocardic acut
• Protecție împotriva morții subite coronariene
• Urgente: iv esmolol tp1/2 9 min
ACEBUTOLOL
• PINDOLOL
• ACEBUTOLOL
Actiune simpatomimetica intrinseca – posibil a se opune
efectului antiaritmic
Clasa III: Antiaritmice care prelungesc durata VA
• NU modifica substantial v depolarizarii sistolice –
conductibilitatea este putin influentata
• PRE este mult crescuta
• Raportul conductibilitate/PRE – utile in aritmii prin
reintrare – transforma blocul unidirectional in bloc
bidirectional
• Potential aritmogen. Variabil de la un compus la altul
• Indicatii:
• Aritmii ventriculare (fibrilație ventriculara sau tahicardie
ventriculara)
• Tahicardie supraventriculara
• Amiodarona- precauție ! - efecte secundare !
AMIODARONA
• compus iodat
• efecte antiaritmice complexe caracteristice si altor
antiaritmice
• Efectul dominant - prelungirea duratei PRE, încetinirea
vitezei depolarizarii sistolice (Vo).
• efecte antianginoase - prin mecanism necunoscut
(vasodilatatia coronarelor si scaderea consumului de
oxigen miocardic ?)
AMIODARONA INDICATII
• antiaritmic cu spectru larg
• Tahiaritmii supraventriculare si ventriculare refractare
• Mentinerea ritmului sinusal dupa cardioversie – i.v.
• Tahicardia din Sindromul WPW
AMIODARONA FARMACOCINETICA
• absorbtie incompleta dupa administrare orala - metabolizata în
mucoasa intestinala
• i.v. - efect maxim în 15 minute, durata aproximativ 4 ore
• T1/2- foarte lung (câteva saptamâni)
• efectul maxim - dupa aproximativ 6 saptamâni de la începerea
tratamentului,
• durata efectului - lunga
• debut lent la administrare orala.
• metabolizare hepatica - metaboliti activi
AMIODARONA reactii adverse
• Toxicitate mare, necesita intreruperea tratamentului cronic la
aprox 50% dintre pacienti
• Depozite
– Tiroida
– Corneene
– Pulmonare – fibroza P interstitiala
– Tegumente - colorarea pielii în gri-albastrui
• Tremor, ataxie, ameteli
• An 81-year-old man with atrial
fibrillation who was being
treated with amiodarone
presented to the ED after a
fall. Physical examination
revealed blue and gray
discoloration of his nose,
cheeks, and forehead. This
discoloration is associated
with amiodarone.
Amiodarona administrare
Amiodarona
Dronaderona
• Similara cu amiodarone FARA Iod
• Blocant al mai multor tipuri de canale ionice (diferite
canale de potasiu), canal de sodiu si canale L de calciu
• Efect antiadrenergic mai puternic decat al amiodaronei
• Reactii adverse
• diaree, greturi, varsaturi, dureri abdominale, ameteli
• Prelungirea intervalului QT – dependent de doza
• Inhibitor al of CYP3A, CYP2D6 si P-glycoprotein
• Mai bine suportat, dar eficacitate mai mica
IBUTILIDA
• Prelungeste durata potentialului de actiune
• Se adm pt conversia imediata la ritm sinusal a fibrilatiei
atriale sau a flutterului atrial
• Eficacitate mai mare in conversia flutterului atrial decat a
fibrilatiei atriale
• Toxicitatea majora- torsada varfurilor
• Se adm parenteral – eliminare rapida
SOTALOL
• blocheaza curentul de K în timpul repolarizarii.
• scaderea mortalitatii post infarct miocardic acut
caracteristica beta blocantelor
• Prelungeste repolarizarea si durata PA si PRE
• efect antifibrilatie - în miocardul ischemic
SOTALOL
BRETILIU
• prelungeste perioada refractara efectiva
• creste specific pragul pentru fibrilatie ventriculara
Indicatii
• tahicardii ventriculare recurente, fibrilatie ventriculara.
Farmacocinetica
• se administreaza i.v.
• se elimina nemetabolizat în urina - ajustare în IR
Reactii adverse
• hipotensiune arteriala postural
Clasa IV: Blocante ale canalelor de Ca
Clasa IV: Blocante ale canalelor de Ca
• Se leaga numai de canalele depolarizate (deschise) →
previn repolarizarea
• → acționeaza numai în caz de aritmie (canalele de Ca
sunt depolarizate); ritm normal: majoritatea canalelor Ca
sunt în repaus
• Prelungesc PRE a NAV → ↓ conducerea impulsurilor de
la atrii la ventriculi
Clasa IV: Blocante ale canalelor de Ca -
INDICATII
• Mai eficace în tratamentul aritmiilor atriale decât în cel al
aritmiilor ventriculare
• Tratament de elecție al TPSV
• Tahicardie supraventriculara reintranta
• Fibrilație atriala, flutter atrial
• VERAPAMIL
• DILTIAZEM
VERAPAMIL
• în urgente - i.v. 5 mg lent apoi înca 5 mg dupa 10 minute
sau în perfuzie 5-10 mg/ora pâna la maxim 100 mg
VERAPAMIL
ADENOZINA
• Actioneaza pe receptori specifici adenozinici, cuplati cuc
proteine G
• Deschidere canale de K dependente de Ach –
hiperpolarizare
• Durata scurta a efectului – fara riscuri majore
• Administrata iv in bolus (altfel e captata in tesuturi)
• Efect crescut de dipiridamol, antagonizat de teofilina,
cafeina
IVABRADINA (Corlentor)
• scade exclusiv frecventa cardiaca
• prin inhibarea selectiva si specifica a curentului If de
pacemaker cardiac ce controleaza depolarizarea
diastolica spontana în nodul sinusal si regleaza frecventa
cardiaca.
• efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal,
• fara efecte asupra timpului de conducere intraatriala,
atrio-ventriculara sau intraventriculara sau asupra
contractilitatii miocardice sau a repolarizarii ventriculare
IVABRADINA (Corlentor)
• scade exclusiv frecventa cardiaca
• prin inhibarea selectiva si specifica a curentului If de
pacemaker cardiac ce controleaza depolarizarea
diastolica spontana în nodul sinusal si regleaza frecventa
cardiaca.
• efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal,
• fara efecte asupra timpului de conducere intraatriala,
atrio-ventriculara sau intraventriculara sau asupra
contractilitatii miocardice sau a repolarizarii ventriculare
IVABRADINA (Corlentor) Indicatii
• angina pectorala cronica stabila la adulti cu boala
coronariana si ritm sinusal normal.
– la adulti care au intoleranta sau contraindicatie la beta-blocante
– în asociere cu beta-blocante la pacienti insuficient controlati cu
o doza optima de beta-blocant si a caror frecventa cardiaca
este > 60 bpm.
• Tratamentul insuf icientei cardiace cronice
– Ivabradina este indicata în insuficienta cardiaca cronica clasa
II-IV NYHA cu disfunctie sistolica, la pacienti în ritm sinusal si a
caror frecventa cardiaca este = 75bpm, în asociere cu terapia
standard incluzând beta-blocante sau atunci când tratamentul
MEDICATIA SANGELUI
Prof.dr. Lorena DIMA

Medicatia sangelui
 Antitrombotice
 Hemostatice
 Antianemice
 Stimulante ale hematopoiezei
 Hipolipemiante
Medicaţia antitrombotică
 Anticoagulante
 inhibă coagularea, formarea
trombusului roşu
 Antiagregante plachetare
 inhibă agregarea plachetară,
formarea trombusului alb→mixt
 Fibrinolitice
 lizarea trombusului
Medicatia antitrombotica
Leziune vasculara
Reducere factori de risc
Aderare Antiagregante
plachetara
Activarea coagularii
Producere trombina
Anticoagulante
Producere fibrina
Producere plasmina
Producere plasmina
Fibrinolitice
Fibrinoliza
Anticoagulante
 Impiedica procesul de
coagulare
 La nivelul sistemului
plasmatic al coagulării
 proteine şi glicoproteine
activate prin reacţii în
cascadă la care participă
ca substrat accelerator sau
ca enzimă
Anticoagulante?
Factori plasmatici
Factori tisulari
Anticoagulante
u Pentru prevenirea formarii trombilor la pacienti cu proteze

valvulare sau cu FiA
u Prevenirea afectiunilor trombo-embolice – imobilizare
prelungita
u In tratamentul afectiunilor trombo-embolice (TVP, TEP)
ANTICOAGULANTE
Anticoagulante injectabile HEPARINA şi derivaţi
 Gm 2000-40000
 polizaharid acid care se găseşte în
mastocite
 ca medicament - din plămâni de
bovine sau mucoasă intestinală de
porcine
HEPARINA si derivati
u Molecule de tip
glucozaminoglican
u Ssecventa
pentazaharidica –
specifica – se leaga de
ATIII
Heparine – inhibitori indirecti ai trombinei
 Prin intermediul ATIII

 după cuplare cu un cofactor, o
alfa2 globulină plasmatică,
antitrombina III
 Complex heparină-ATIII
inactivează factorii:
 trombina (IIa)
 Xa,IXa, XIa, XIIa
Heparine – inhibitori indirecti ai trombinei
 Cuplare heparina-ATIII→modificari
conformationale ale ATIII care
expun situsul activ
 accelereaza actiunea de inhibare a
proteazelor (factori IIa, Xa, Ixa, XIa)
 Activitatea ATIII in prezenta
heparinei este amplificata de aprox
1000 de ori
 Heparina – cofactor in interactiunea
ATIII - proteaze
Efectul heparinei
 rapid, intens, de  Poate fi scazut de:

scurta durata  Fibrina din component trombusului
 In vivo si in vitro format – doze 20 x mai mari, curativ
 Boli inflamatorii, cancer – proteine care
leaga si inactiveaza heparina (factor IV,
vitronectina)
 Factor VIII crescut
 Deficit de AT III (sd nefrotic, CID)
 Expunerea crescuta a heparinei in TEP
Heparina – alte efecte
 Inhiba agregarea plachetara la doze mari

 clarifică plasma lipemică
 Eliberează lipoprotein lipaza din ţesuturi
 Inhiba eliberarea de aldosteron, hiperpotasemie
Heparina
u Gm 5000 – 50 000 daltoni

u NU traverseaza placenta, BHE
u T1/2 scurt 30-60 min
u administrata iv sau sc
u Depolimerizata in celule endoteliale, desulfatata de
fagocite
u Eliminata renal, partial nemetabolizata – IR!
Heparina - administrare
 Intravenos (HEPARINA SODICA) – în scop

curativ (soluţii 5 000 UI/ml)
 perfuzie - preferabil
 discontinuu – la 4 ore
 S.c. (SARE CALCICA, Calciparina) – profilactic
 soluţii 25 000 UI/ml – permit administrarea de
volume mici
 La 8-12 ore
Administrare
 H nefractionata – preferabil piv

 Bolus 70–100 UI/kg, apoi piv 15–22 units/kg/h
 Profilactic 5000 UI la 8-12 h
Heparina indicaţii
 Tratament TVP şi TEP - piv
 Doze ajustate după APTT
 5-10 zile, apoi aco
Heparina indicaţii
 Sd. Coronariene acute

 Asociat aspirinei
 Sd. Ischemie periferică acută fără indicaţie
operatorie imediată
 Profilaxia TVP – subcutanat
 Pentru evitarea ocluziei branule/aparate de
dializa
Heparina – reacţii adverse
 Hemoragii – risc crescut:

 I.Renală
 Vârsta
 Asociere cu aspirina
 Interacţiuni: CF gen II - cefamandol, cefoperazona –
inhibă vitamina K – risc hemoragii
Heparina – reacţii adverse (2)
 Tpenie
 Cronic: osteoporoză cu fracturi spontane,
hipoaldosteronism, alopecie
Antidot hemoragii: sulfat de protamină

Trombocitopenia indusa de heparina
 Status sistemic de hipercoagulare, insotit de Tpenie

 Apare la 14% din cei tratati cu UFH minimum 7 zile
 Risc maxim – pacienti operati
 H orig. bovina>orig.porcina
 rar la femei insarcinate
u Tip I – in primele zile de tratament

u Tip II – mecanism imun, la 4-10 zile de la expunere
 Mortalitate si morbiditatea – asociate cu evenimente

trombotice:
 Tromboza venoasa – cel mai frecvent
 Posibil ocluzie artere periferice/central
 Risc crescut in prezenta cateter, la membrul respectiv
 Tip II Necroza cutanata

 Mai ales la pacienti tratati cu warfarina, in
absenta unui inhibitor direct al trombinei
 Posibil prin cumularea factorilor
 absenta proteina C anticoagulanta vitamina K
dependent
 Nivel crescut de proteine procoagulante si
status hipercoagulant
Trombocitopenia indusa de heparina (TIH)
 Masuri
 Monitorizare nr. trombocite
 Tpenia in timpul tratamentului cu H trebuie suspectata a fi H
indusa
 Orice tromboza in timpul tratamentului cu H - suspiciune de
TIH
 Intrerupere tratament cu H si administrare inhibitor direct
al trombinei
Heparina - contraindicaţii
 TIH, Tpenie marcata  Ciroza hepatica

 Hipersensibilitate la H
 Hemoragii
 Sindroame hemoragipare
 Ulcer g-dd activ
 Endocardita infectioasa
 TBC activ NU traversează bariera
placentară – de ales în sarcină
 Carcinom viscere cand exista indicatii certe
Heparina
u Monitorizare
u APTT
u Nr trombocite
Heparina – controlul tratamentului
 APTT (timpul de protrombină parţial activată)

 (1.5-2.5) x valoarea normală
Heparinele cu greutate moleculara mică
 Dalteparina (fragmin)
 GM medie de circa 6000
 nadroparina (nadroparine, fraxiparine)
 GM medie de circa 4500
 tedelparina (tedelparine, fragmin)
 GM medie 4000-6000
 enoxaparina (enoxparine, clexane)
 cu GM mică
LMW Heparine si Fondaparina (Arixtra)
Heparinele cu greutate moleculara mică
 Acţiune slabă/nulă faţă de trombină

 inhibă factorul Xa – activitate
exprimată în unităţi anti Xa (uAXA)
 Nu au proprietăţi lipolitice
 Nu scad aldosteronul seric
LMWH avantaje
 Bd mai buna
 Permit dozare la interval mai mari
 NU necesita monitorizare APTT la pacienti cu functie
renala normala
 Enoxaparina dozare in mg, surse similar heparinei
nefractionate
 Dalteparin, tinzaparin, and danaparoid - unitati aXa
 Fondaparina (Arixtra) – dozare in mg
Fondaparina (Arixtra)
 Prima heparina sintetica

 secventa pentazaharidica
(comuna cu H si LMWH) pt
legarea cu ATIII
 Nu are lanturi suplimentare –
NU TIH (Gm minima)
 Alternativa
Fondaparina (Arixtra)
 NU inhiba activitatea
trombinei
 NU influenteaza
trombocitele
 Nu modifica testele de
coagulare uzuale
 T1/2 lung (17-21 h) –
administrare doza unica,
ora fixa
Monitorizarea efectului heparinei
 Heparine Gm mica
 Dozare/kg si functie renala normal – nu e necesara
monitorizare plasmatica decat in conditii de: IR, obezitate,
sarcina
 U antiXa
Administrare heparine fracţionate
 Subcutanat
 Profilactic 1/zi
 Curativ 1 la 12 ore
Administrare
 Enoxaparin
 Profilactic sc 30 mg x 2/zi sau 40mg/zi
 Terapeutic: 1 mg/kg sc la 12 h – pt nivel antiXa 0.5–1 unit/mL
 In cazuri selectionate 1.5 mg/kg/zi, cu tinta nivel anti-Xa 1.5
units/mL
Administrare
 Dalteparina
 Profilactic 5000 U sc/zi
 Terapeutic:
 200 unit/kg - TV
 120unit/kg la 12 ore – sd. coronarian acut
 Monitorizarea nivelului anti Xa necesara la pacienti cu:
 G>150kg
 IR
Administrare
Fondaparina
 T1/2 15 h – administrare 1/zi sc
 Prevenire si tratament TVP
 Risc redus/absent pt TIH
SULODEXID (vessel due F)
u Amestec LMWH cu dermatan sulfat

u Antitrombotic moderat, la nivel arterial si venos
u Inhiba aderarea plachetara si sistemul fibrinolytic
u Normalizeaza vascozitatea sangelui
u Inhiba lipoproteinlipaza
u Risc redus de sangerare
SULODEXID (vessel due F)
u Indicatii
u Profilactic TVP, profilaxia progresie nefropatie, retinopatie DZ
u Tratament arteriopatie periferica
u Tratament insuficienta venoasa cronica
u Administrare
u Im/iv
u oral
ANTICOAGULANTE
NOAC/DOAC
Inhibitori directi ai factorului Xa
 NU necesita monitorizare
 Se administreaza in doza
fixa
 Efect mai rapid, durata
mai scurta
 NU au efecte asupra
trombocitelor
Inhibitori directi ai factorului Xa
 Rivaroxaban
 Apixaban
 Edoxaban
http://www.medscape.org/viewarticle/808338_print
Indicatii
 Prevenirea TV secundare
chirugie sold/genunchi
 Prevenire AVC la pacienti
cu FiA cronica
Rivaroxaban (Xarelto)
 Bd buna administrat cu alimente

 Varf c la 2-4 ore de la adminstrare
 Legare mare de P plasmatice
 T1/2 5–9 h 20–45 ani
 Crescut la vârstnici, in IR si in IH
Rivaroxaban (Xarelto)
PROFILACTIC: 10 mg/zi
 Prevenire accidente vasculare embolice la pacienti cu FA
fara boala valvulara
CURATIV 15 MG X 2/ZI 3 S, apoi 20 mg/zi
 Prevenire TVP dupa chirurgie sold/genunchi
 35-12 zile
 Tratament boala trombo-embolica
 3-6 luni
Apixaban (Eliquis)
 Bd 50%
 T1/2 12 h dupa doze repetate
 Similar to rivaroxaban
 Efect crescut de
 Medicamente inhibitoare CYP3A4 si P-glycoprotein
 Afectarea functiei R si H
Apixaban (Eliquis)
 Prevenire accidente vasculare embolice la pacienti cu FA

fara boala valvulara
ANTICOAGULANTE
Inhibitori directi ai trombinei
 Parenteral
 Hirudina  bivalenti
 Argatroban  Hirudina si analogi
 Oral  univalenti
 Dabigatran (Pradaxa)  Argatroban
 Ximelagatran – retras,  Dabigatran (Pradaxa)
toxicitate hepatica
 Ximelagatran – retras,
toxicitate hepatica
Inhibitori ai trombinei orali
 Avantaje
 FC si Bd predictibile
 Permit dozare fixa si raspuns anticoagulant predictibil
 Nu este necesara monitorizarea
 NU interactioneaza cu inhibitori/inductori sistem P450
 efect anticoagulant rapid, nu este necesara suprapunerea
cu alt anticoagulant
Dabigatran (Pradaxa)
 Aprobat in 2010 pentru reducerea riscului AVC si

embolism la pacienti cu FiA nonvalvulara
Dabigatran (Pradaxa)
 Bd 3–7%
 Substrat pentru glicoproteina P (pompa eflux)
 Efectul este crescut de: ketoconazol, amiodarona,
chinidina, clopidogrel
 T1/2 12–17 ore
 Doze ajustate in IR; de evitat in IR severa
Toxicitate dabigatran
 Sangerare, risc mai mare la varste peste 75 ani

 NU exista antidot pana in dec 2015
 Reversal Effects of IDARUCIZUMAB in Patients on Active
Dabigatran (RE-VERSE AD)
 Supradoza: mentinerea functiei R, dializa
 In caz de hemoragii amenintatoare de viata se poate
utiliza factor VIIa recomb (off-label)
Inhibitori parenterali
 Hirudina si bivalirudina are

large, bivalent DTIs that bind at
the catalytic or active site of
thrombin as well as at a
substrate recognition site
 Argatroban and melagatran are
small molecules that bind only
at the thrombin active site.
Hirudo medicinalis
 Lepirudina – retrasa 2012
 Bivalirudina
 iv pentru angioplastie coronariana
 Argatroban - piv
Argatroban
 Pacienti cu HIT cu sau fara tromboza

 Angioplastie coronariana la pacienti cu HIT
 T1/2 scurt
 Administrat piv
 Monitorizat cu APTT
 clearence nu este afectat de functia R, depinde de functia H
 INR creste sub tratament – dificila interpretarea INR la trecerea la
tratament cu aco
Rezumat aco non-vitamina K (NOAC)
 Inhibitori directi trombina sau Xa

 Eficacitate similara ca antitrombotice
 Incidenta mai redusa a sangerarilor
 Efect terapeutic mai rapid
 NU e necesara monitorizare
 Mai putine interactiuni cu medicamente si alimente
 T1/2 – posibile consecinte negative ale non-compliantei – o doza
omisa – pierdere efect - risc tromboembolic
ANTICOAGULANTE
Anticoagulante orale (cumarinice)
u Acţionează ca antivitamine K
u Acţiunea se instalează lent şi este
de lungă durată
u Efect numai in vivo
 Activarea factorilor implica

carboxilarea unor resturi de acid
glutamic pentru a putea lega ionul
de Ca
 Gamma-carboxilarea este
dependent de forma redusa a
vitaminei K
 Inhiba vitamin k oxid
reductaza
 Inhiba carboxilarea
factorilor coagularii vit
K dependenti
 Eficacitate influentata
de polimorfism genetic
 scad progresiv concentraţia de

protrombină (II), VII, IX, X
 si a proteinelor anticoagulante C
si S
 factori a căror sinteză e
dependentă de vitamina K
Farmacocinetică
 Se absorb bine
 Se leagă 90-99 % de albumină
 Administrare orală
 Doză de atac cateva zile !!
 Doză de întreţinere
 Inhibarea coagularii este dependenta de t1/2
 VII – 6 h  Proteina C anticoagulanta – 6 h
 IX – 24h
 X – 40h
 II – 60h
 Efectul imediat – prin scaderea proteinei C – posibil
status hipercoagulant
 In situatii acute este necesara administrarea heparinei
pana la obtinerea inhibarii tuturor factorilor coagularii
 Suprapunere 5-7 zile
Controlul tratamentului cu aco
u Tp protrombină (Quick) – II, VII, X

u INR
u Normal 1
u Tratament anticoagulant: 2-3
u Se măsoară zilnic, apoi 3 ori/săptămână, apoi la 2 S, apoi o
dată/lună
u Interacţiuni medicamentoase!
Indicaţii aco
 profilaxia şi tratamentul trombozei venoase profunde şi

embolismului pulmonar
 se începe cu heparină timp de 1-2 săptămâni, cu cel puţin 5 zile înaintea
încetării heparinei se introduce derivatul cumarinic
 IMA cu risc de embolie
 profilaxia accidentelor embolice
 la purtători de valve cardiace protetice
 la pacienţi cu fibrilaţie atrială
Reacţii adverse aco
 Accidentele hemoragice
 Supradozare
 stări patologice (afectare hepatică cu deficit de vitamina K,
insuficienţă cardiacă)
 interacţiuni medicamentoase
 Antidot
 FITOMENADIONĂ
Scaderea efectului anticoagulant
Inductori enzimatici Scaderea absorbtiei
 barbiturice u Colestiramina
 Bosentan u Colestipol
 Carbamazepina
 fenitoina
 Glutetimida
 Griseofulvina
 Nafcillin
 rifampicina
Interactiuni
CONTIN VITAMINA K
Aco pot influenta
u Efectul ant DZ sulfamide – favorizeaza reactii

hipoglicemice
u Pot creste toxicitate fenitoina (competie pentru aceleasi
mecanisme de inactivare)
 Hemoragii letale la făt!

 Malformaţii (osoase) - contraindicate în primul trimestru
şi în ultima lună de sarcină
 De evitat pe tot parcursul sarcinii
 Necroze cutanate in primele saptamani de tratament la

persoane cu deficit de proteina C
 Mai rar – infarcte san, tesut adipos, intestinal, extremitati
- mecanism similar
 Status hipercoagulant la persoane cu deficit de proteina C
Necroza cutanata indusa de warfarina
Contraindicaţii
 Sindroame hemoragice
 Ulcer activ
 HTA malignă
 AVC
 Injecţii im, infiltraţii, puncţii, extracţii dentare
 Lipsa control periodic al coagulării
Sindrom de rezistenta la aco
 Mai frecvent la pacienti cu cancer in stadii terminale, de

origine GI (Sd Trousseau)
 Studii clinice: LMH superioara aco in prevenire TE la
pacienti cu cancer
Preparate
 Acenocumarol (sintrom, trombostop)

 potenţă mare
 efectul anticoagulant la 24-36 de ore de la administrarea primei
doze
 36-72 de ore după oprirea tratamentului. .
 Warfarina
 efect lent şi de lungă durată
 se instalează în 37-60 de ore
 se menţine 5-7 zile.
Supradozare aco
 Oprire aco
 Vitamina K
 Plasma
 Complex concentrat protrombina
 Factor VIIa recombinant
 Complex II,VII;IX;X
Antiagregante
 inhibă diferite funcţii ale

plachetelor
 alungesc timpul de sângerare
 împiedică adeziunea şi
agregarea plachetară
 pot prelungi durata de viata a
T, redusa in afectiuni TE si la
purtatorii de proteze
valvulare/vasculare
Antiagregante
u Leziune endoteliu
u Aderare T la collagen expus
si la diverse glicoproteine
u Factor VIII (vW) – punti intre
T si collagen
u Se elibereaza: TXA2, ADP,
PAF, Ser
Functia trombocitelor reglata de
 Substante care au  Substante din

interactionat initial  Substante dupa interiorul
cu receptorii activare: trombocitului
membranari  TxA2
 ADP
plachetari:  Prostaglandin-
 PGD2, PGE2
 Colagen endoperoxidaza
 ser
 Trombina  AMPc
 Prostaciclina  GMPc
 Catecolamine  Ioni de Ca
Antiagregante
Aspirina
 efect antiagregant de lungă

durată
 inactivează ireversibil COX,
cu blocarea sintezei de
TXA2
 NU influenteaza aderarea T
 Doze 70 mg/zi – 150 mg la 2
zile
Blocanti ai receptorilor ADP trombocitari P2Y12
 DIPIRIDAMOL
 TICLOPIDINA
 CLOPIDOGREL
 PRASUGREL
 TICAGRELOR
 CANGRELOR
Blocanti ai receptorilor ADP trombocitari
u Tratament standard la pacienti carora li se monteaza stent

coronarian
Ticlopidina (Ticlid ®)
 Inhibitor ireversibil al rec. →adeziunea si agregarea T

 Prevenire AVC la pacienti cu AIT sau AVC trombotic
 Alternativa la aspirina
 In combinatie cu aspirina pentru prevenire tromboza pe
stent
 Efecte adverse:
 Digestive 20%
 Hemoragice 5%
 Leucopenie 1% - monitorizare
Ticlopidina (Ticlid ®)
u IN mare parte inlocuita de CLOPIDOGREL

Clopidogrel (Plavix®)
 Inhibitie IREVERSIBILA a reeptorilor ADP subtip P2Y12

 Afecteaza functiile plachetare pe durata de viata a T (7-10 zile)
75 mg
Clopidogrel (Plavix®)
 Prevenire IMA la cei cu ATS documentata

 Angina instabila si IM nonSTEMI in asociere cu aspirina
 IMA STEMI
 75 mg + aspirina 75–325 mg
 IMA
 AVC 75 mg
 boala arteriala periferica
Clopidogrel
 Efecte adverse mai putin severe decat ticlopidina

 Mai rar neutropenie
 Durata efectului 7-10 zile
 Este prodrog – necesita activare prin cit P450 enzyme CYP2C19
- izoforme
 Metabolizatori lenti – risc de AVC prin efect insuficient
 FDA a recomandat fenotiparea si alegerea altui tratament la
metabolizatorii lenti – impactul- in studiu
 Atentie la asociere cu omeprazol – interactioneaza cu
CYP2C19
Prasugrel (Efient)
 Legare ireversibila de rec P2Y12

 PRODROG – nu prin CYP2C19 (alternativa la clopidogrel)
 similar clopidogrel, pentru tratam. Sd. Coronariene acute prin
interventii coronare percutane in asociere cu ASPIRINA
 Alternativa la clopidogrel
 Risc mai mare de sangerare decat clopidogrel
 CI la cei cu istoric AIT sau AVC , la varstnici
 NU interact cu sist cyt P450
Ticagrelor (Brilique)
 Mai folosit, alternativă la clopidogrel

 inhibitor al receptorilor plachetari P2Y12, cu acţiune
directă şi reversibilă
 inhibitor mai rapid al agregării plachetare mediată de
ADP decât clopidogrelul
 Metabolizat de CYP3A4
u La pacienti cu sd. Coronarian acut sau istoric de IMA

(indiferent de tratament)
u (!PRASUGREL – numai la cei cu interventii percutane)

u Reactii adverse
u Risc hemoragii similar aspirinei
u Dispnee (17%)
u Cresterea creatinemiei si a acidului uric
u Prudenta in asociere cu medicamente bradicardizante
Rezistenta la aspirina si Clopidogrel
 Incidenta variabila, intre 5 si 75%

 Metode de testare – utilitatea in practica, in studiu
Blocarea receptorilor GP IIb/IIIa
(integrin alfaIIbß3)
u Receptori pt fibrinogen si
vitronectin (si pt factor
von Willebrand)
u Activarea lor – calea
comuna pentru
agregrarea T
Blocarea receptorilor GP IIb/IIIa
(integrin alfaIIbß3)
u utilizati in sd coronariene acute
ABCIXIMAB
EPTIFIBATIDA - piv
TIROFIBAN - piv
In studiu compusi cu administrare orala

Cilostazol
u Inhiba fosfodiesteraza
u Efect vasodilatator
u In claudicatia intermitenta
Antagonisti PAR-1: Vorapaxar
u aprobat in 2014
u rec pt trombina, activati de
proteaze
u inhiba agregarea T legata de
trombina
u spre deosebire de aspirina si
inhibitori P2Y12, NU afecteaza
u agregarea T ADP mediata
u parametrii coagularii
u tp de sangerare
Fibrinolitice
 se leagă de plasminogenul fixat pe

cheagul de fibrină şi lizează fibrina,
desfăcând cheagul.
 Trombusul se recanalizează cu
restabilirea circulaţiei locale
 Proteoliza şi asupra fibrinogenului
din plasmă
Fibrinolitice
Eficienţa cu atât mai mare cu cât tratamentul este mai

precoce!
u STREPTOKINAZA SI UROKINAZA
u ANISTREPLAZA
u UROKINAZA
u PROUROKINAZA
u ALTEPLAZA
Medicatia sangelui
 Antitrombotice
 Hemostatice
 Antianemice
 Stimulante ale hematopoiezei
 Hipolipemiante
HEMOSTATICELE
u Sunt medicamente capabile să oprească sângerarea.

u Mecanism de acţiune:
 vasoconstrictoare vasculare -adrenalina (1‰), noradrenalina,
vasopresina şi derivaţii ei,
 acţiune procoagulantă -Vitaminele K
 prin mecanism antifibrinolitic - Acidul £ -aminocaproic, aprotinina
(trasylol)
HEMOSTATICELE
u De citit din carte!

Medicatia sangelui
Hipolipidemiante
Medicatia antianemica
Prof. Dr. Lorena Dima

Hiperlipidemia
Factor major de risc C-V
LDL
Colesterol total
Colesterol total/HDL
1/HDL
TG
Medicamentele hipolipidemiante - utile in:
Combaterea aterosclerozei
Scaderea morbiditatii si mortalitatii prin cardiopatie
ischemica
Ateroscleroza – tinte terapeutice multiple
Catedra de Farmacologie - UMF Cluj
Micsorarea colesterolemiei reduce mortalitatea prin b.
coronariana
Studii la pop.cu risc crescut
Rata mortalitatii anuale prin b.coron.

1.8%
1.6%
4S
1.4% LIPID HPS Studii la
pop.cu risc
1.2% CARE
crescut
1.0% POSCH
0.8% Studii la pop.cu risc scazut
0.6%
0.4% WOSCOPS LRC

0.2% Helsinki
0.0%
AFCAPS/TexCAPS
4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5
Inceput studiul Incheiat studiul Colesterol total (mmol/l)

Hipolipidemiante
Hipertrigliceridemie Hipercolesterolemie
 Statine
Fibrati
 Rasini care leaga
acizii biliari
 Probucol
 Acid nicotinic
Statine
↓ sinteza colesterolului prin inhibarea
hidroximetilglutaril coenzima A reductazei (HMG
CoA reductaza)
Cei mai eficienti si bine tolerati agenti pentru
scaderea colesterolului
Colesterolemia per ansamblu ↓ cu 15-35%
Actiune maxima pe LDL (25-45%) in functie de statina
folosita si de doza
Moderat VLDL
↑ HDL cu 5-10% (<, comparativ cu fibratii si niacina)
↓ TG plasmatice 10-25%
Statine
Efect favorabil la toti pacientii cu LDL marit, cu exceptia
Hipercolesterolemiei familiale, forma homozigota
Statine - mecanism
Inhiba competitiv HMG CoA

reductaza →
→ ↓ sinteza colesterol endogen
→ scad reserve intracelulare
de colesterol
→ up-reglare a expresiei
receptorilor LDL in ficat
→ ↑ epurarea LDL din sange
(VLDL, IDL)
Statine – alte efecte
Vasculoprotectoare
Amelioreaza functia endoteliala - ↑ sinteza
NO
Mentin stabilitatea placii - ↓ degradarea
placii de catre metaloproteinaze
Moduleaza raspunsul inflamator (scad PCR)
↓ oxidarea LDL si legarea de macrofage
Previn formarea trombusurilor – reduc
agregarea T si modifica nivelul de fibrinogen
Efectele vasculoprotectoare ale statinelor
Thrombogénicité Fonction endothéliale
Activation Bioactivité du NO
plaquettaire
Coagulation Endothéline
Stabilité de la plaque
Processus inflammatoire
Collagéne
Macrophages
MMPs
CRP
Evolution de la plaque
Prolifération
Stress oxydatif
LDL-C
Récepteurs AT1
HDL-C
Radicaux libres
Triglycérides (TG)
NO=nitric oxide; MMPs=matrix metalloproteinases.

Wassmann S, Nickenig G. Endothelium. 2003;10:23-33
Statine
- farmacocinetica -
Metabolizate in mare parte la I pasaj hepatic, Bd variabila 5-30 %
Precursori inactivi: lovastatina si simvastatina
Absorbtia
Crescuta de alimente
exc. Pravastatina
Micsorata de rasini
Lovastatina si simvastatina – PRODROGURI –activate prin metabolizare H
Statine
- farmacocinetica -
Tp ½ scurt (~2h)
exc. atorvastatina 14h – (?) eficacitate mai mare (?)
rosuvastatina 18 h
Doza zilnica unica, seara
Absorbtia
Crescuta de alimente
exc. Pravastatina
Micsorata de rasini
Metabolism inhibat de:
Inhibitori enzimatici
Sucul de grepfruit
Statine indicatii
Hiperlipoproteinemii cu hipercolesterolemie, cu mai

putin in Hipercolesterolemie familiala
Asoc. cu rasini pt. ↓ LDL
Asoc. cu niacina pt. ↓ LDL, ↓ VLDL, si ↑ HDL
Scaderea LDL: maxima dupa 4-6 S
Posibile alte efecte benefice:
- ↓ risc AVC
- ↓ risc dementa si b. Alzheimer
- densitate osoasa, la femei postmenopauza
Pravastatina – indicata si la copiii mai mari de 8 ani cu
hipercolesterolemie familiala heterozigota
Statine reactii adverse
Hepatotoxicitate - ↑ transaminaze
Miotoxicitate - ↑ CPK - monitorizare
miozita, miopatie
rabdomioliza→IRA
Risc crescut de asocierea cu fibrati, acid nicotinic, eritromicina, ciclosporina, s.a.
mai mica pentru pravastatin
Statine monitorizare
ASAT, ALAT la 3-6 luni

CPK
Pravastatina – indicate si la copiii mai mari de 8 ani cu
hipercolesterolemie familiala heterozigota
Nu se cunosc efectele administrarii la gravide –
contraindicate, se itnrerupe tratamentul inainte cu 6 luni
Statine interactiuni

Statine
- reprezentanti -
Simvastatin [Zocor®, Simcor®, Vasilip ®]
Lovastatin [Mevacor®]
Fluvastatin [Lescol®]
Pravastatin [Lipostat®,Pralip®]
Atorvastatin [Sortis®]
Rosuvastatin [Crestor®]
Cerivastatin – retras in 2001
Rasini fixatoare de acizi biliari
Colestiramina, Colestipol
Polimeri neabsorbabili care fixeaza acizii biliari din intestin

→ ↓ indirect formarea colesterolului in ficat
A IIa linie terapeutica (+/- statine) in tratamentul

hiperlipoproteinemiilor cu valori mari ale LDL si colesterolului
- mecanismul actiunii -
Fixare acizi biliari in intestin
→ eliminare in scaun
→ sinteza de noi acizi biliari
→ necesar crescut de colesterol
in ficat (furnizat de LDL)
→ ↑ compensatorie a rec. LDL
→ ↑ captarii LDL din plasma
- indicatii -
Unele tipuri de hipercolesterolemie familiala (IIa, Iib)
Pentru scaderea LDL
Singure – cu 15-20%
In asociere cu statine – cu aprox. 50%
Pruritul pacientilor cu obstructie biliara

* hipolipemiantele recomandate la varste 12-20 ani
Reactii adverse
constipatie, balonare, flatulenta
Scad absorbtia
grasimilor
vitaminelor liposolubile (ADEK)
medicamentelor acide
Pot creste VLDL si TG
Probucol

Ezetimiba (Zetia®)
Clasa noua
↓ nivel colesterol prin
scăderea absorbtiei din
intestin
monoterapie sau in
asociere cu statine
Ezetimiba

Fibratii
Medicatia de electie in hipertrigliceridemie
Efect marcat de scadere a TG (VLDL) (>30%)
Efect slab si inegal de scadere a LDL (uneori ↑)
Crestere moderata a HDL
Gemfibrozil [Ipolipid®]
Fenofibrat [Lipanthyl®]
Ciprofibrat [Lipanor®]
Bezafibrat [Regadrin-B®]
Fibratii - mecanism
- incomplet elucidat
- induc un factor de transcriptie nucleara,
peroxisomal proliferation activated
receptor (PPAR-α)
- induc lipoproteinlipaza (muschi) →↑

catabolismul VLDL (hidroliza TG VLDL)
- ↑ sinteza apoA I , apoAII → ↑ sinteza

HDL
- Inhiba sinteza acizilor grasi-
- Stimuleaza oxidarea acizilor grasi in muschi si ficat
- Proprietati anttrombogene si antiagregant plachetare

Fibratii
Farmacocinetica
Alimentele favorizeaza absorbtia
Asocieri medicamentoase
↑ efectul anticoagulantelor cumarinice
Indicatii
De electie in hipertrigliceridemie (m.ales asociata
cu HDL ↓) – propr. antiaterogene
Hipertrigliceridemie familiala (tip IV)
Disbetalipoproteinemie (tip III)
Hipertrigliceridemie din DZ (secundara)
Fibratii
R. Adverse
Tulburari G-I
Litiaza biliara (cresc eliminarea biliara a colesterolului)
Miopatie – risc ↑ in asociere cu statine
Hepatoxicitate
Aritmii
Hipokalemie
Contraindicatii absolute/relative
IR, IH
Diskinezii biliare
Copii, gravide, in timpul alaptarii
Fibrati

Catedra de Farmacologie - UMF Clu
Acid nicotinic (Niacina)
Vitamina solubila in apa din complexul B
Hipolipidemiant activ si cu spectru larg
De rezerva, datorita r. adverse
Actiuni:
Scade TG (20-60%)
Scade LDL (25%) dupa 3-6 S
Creste semnificativ HDL (30-40%) – max.
Acid nicotinic - mecanism
Inhiba eliberarea de AG din t.
adipos prin inhibarea lipazelor
intracelulare
↓ sinteza TG si VLDL in F
↓ secretia VLDL in sange → ↓LDL
↑ activitatea LPL-azei → ↑
clearence chilomicroni si VLDL
TG
↓ catabolismul HDL – creste HDL
↓ fibrinogen plasmatic si ↑TPA

Acid
nicotinic
Indicatii
De rezerva in dislipidemii severe care nu pot fi rezolvate cu
fibrati (I alegere in HTGE) sau
statine (I alegere in HcolesterolE)
Anumite tipuri de HTGE rezistente la fibrati (risc pancreatita)
Dislipidemii cu
↑VLDL TG, ↓HDL
↑ VLDL, ↑LDL
*Se utilizeaza de obicei asociat cu fibrati, rezine, sau statine
*Se administreaza fractionat (exc. SR) , la mese, dozele se cresc progresiv
Acid nicotinic
Reactii adverse – frecvente, suparatoare
Actiune vasodilatatoare (PG mediata):
Congestia pielii, prurit, bufeuri – REDUSE DE
ASPIRINĂ
Iritatie gastro-intestinala (CI in b. ulceroasa)
Uscaciunea pielii, eruptii cutanate
Hepatotoxicitate
Pot altera toleranta la I
↑nivel homocisteina (asoc. cu ac. folic)
Hiperuricemie (CI in guta)
Asoc. cu statine ↑ risc miopatii
CI la gravide
De citit
medicatia antianemica
Stimulantele hematopoiezei
Medicatia aparatului digestiv
Prof.univ.dr. Lorena Dima

Antiulceroase
Antivomitive
Prokinetice
Antispastice
Andiareice
Laxative si purgative
Substituenti si stimulante ale secretiilor digestive
Medicatia antiulceroasa
Actioneaza patogenic prin favorizarea apararii mucoasei sau
prin combaterea agresiunii
Factori de agresiune Factori de aparare
Secretia gastrica acida  Mucus, bicarbonat
Pepsina  Flux sangvin, regenerare
AINS cel.
H. pylori
 Prostaglandine
 Fosfolipide
Factori protectori
Medicamente care scad aciditatea gastrica
Protectoare ale mucoasei gastrice
Medicatia anti H. Pylori

Medicamente care scad
aciditatea gastrica
Care impiedica Care actioneaza Care inhiba
stimularea activitatii asupra procesului de activitatea secretorie
celulelor parietale secretie H+ a celulelor parietale
Medicamente antisecretorii
Antiacide gastrice
Antiacide gastrice (1)
 Baze slabe care neutralizeaza acidul prezent in stomac

 Anioni bazici: carbonat, bicarbonat, fosfat, trisilicat, hidroxid
 Cationi metalici: Na, Ca, Mg, Al
 Diminueaza activitatea proteolitica a pepsinei
 pH optim pt. activitatea pepsinei: 2-4
 Linistesc durerea ulceroasa
 Pot produce rebound al aciditatii gastrice
 ↑ pH in antrul gastric → (+) reflex secretia de gastrina
Pot grabi vindecarea in UD, eficacitatea in UG si RGE - limitata
 Nesistemice: compusi de Al, (Mg,Ca)

 Formeaza in intestin saruri insolubile,
neabsorbabile
 In general, actiune mai lenta si de durata mai lunga
 Sistemice: bicarbonat de Na
 Se absorb → alcaloza sistemica
 Alcalinizarea urinii → litiaza urinara
 Efecte sistemice datorate Na: ! in HTA, IC
 In general, actiune rapida si de scurta durata
Administrarea antiacidelor pe stomacul gol - efect de
scurta durata (30’).
Prezenta alimentelor în stomac - prelungeste efectul la 4-5
ore.
Cele mai folosite antiacide - sarurile de aluminiu si
magneziu
Compusi de aluminiu
 ex.: HIDROXID DE ALUMINIU

 antiacide nesistemice, actiune lenta si durabila
 Se administreaza dupa masa (pe stomacul gol - putin
eficace)
Compusi de aluminiu
 R. adv: constipatie, greturi, varsaturi, carenta de fosfati

dupa tratament îndelungat (creste eliminarea fecala)
 în IR concentratiile crescute de Al pot determina fenomene
toxice (osteodistrofie, miopatie proximala, encefalopatie)
 Al – posibil implicat in b. Alzheimer
Compusii de Mg
Hidroxidul de Mg
 antiacid cu actiune rapida, intensa si de durata scurta
 NU produce alcaloza sistemica
 formeaza în intestin saruri insolubile eliminate prin scaun
 Ionii de Mg au proprietati laxative
Compusii de Mg
Oxid de Mg (magnezia usta)

formeaza în apa hidroxid de Mg, folosit ca antiacid si
laxativ
Carbonat de Mg
are efect slab, lent, durabil;
poate produce balonare
Compusii de Mg
în doze mari pot produce fenomene toxice la bolnavii cu

IR
Carbonat de Ca
Actiune rapida, intensa si durabila

Provoaca secretie acida de rebound
Efect antidiareic (adsorbant)
Reactii adverse - hipercalcemie cronica, calculoza renala,
constipatie, balonare si flatulenta
Sindromul „lapte-alcaline” - administrare cronica de doze
mari
Antiacide - combinatii
Rennie® (carbonat de Ca si carbonat de Mg)

Dicarbocalm® (carbonat de Ca, carbonat de Mg, trisilicat
de Mg)
Magaldrat (Riopan ®) (compusi de Al si Mg)
efect rapid si de durata
Almagel, Maalox, Malucol (compusi de Al si Mg)
Compusi de Mg
Compusi de Al
Diaree
Constipatie
Interact. medicament
Depletie de fosfati
Hidroxid de Mg
Interact. medicament. Oxid de Mg
Hidroxid de Al
Compusi de Ca
– Constipatie
– Sindrom “Ca-alcali”
– fenomene de rebound
Carbonat de Ca
Se administreaza de obicei asociate, sub forma de

comprimate, pulberi sau suspensii, intre mese
Medicamente care scad
aciditatea gastrica
Antiacide gastrice
• Care impiedica stimularea activitatii celulelor
parietale
• Care actioneaza asupra procesului de secretie H+
• Care inhiba activitatea secretorie a celulelor
parietale
Celula parietala gastrica si reglarea
secretiei acide
Medicamente care scad aciditatea
gastrica
- Antiacide gastrice
- Medicamente antisecretorii
Care impiedica stimularea activitatii celulelor parietale
Prin histamina – blocante H2
Prin nervul X – parasimpatolitice
Prin gastrina – proglumida
Care actioneaza asupra procesului de secretie H+
Blocante ale pompei protonice
Inhibitoare ale carboanhidrazei – acetazolamida
Care inhiba activitatea secretorie a celulelor parietale
Analogi ai PgE – misoprostol
Analogi ai somatostatinei – octeotrid
Goodman & Gilman’s the Pharmacological Basis of Thereapeutics,
Hardman, Limbird & Gilman, McGraw-Hill
 impiedica stimularea activitatii
Medicamente antisecretorii celulelor parietale
 Prin histamina – blocante H2
 Prin nervul X –
parasimpatolitice
 Prin gastrina – proglumida
 actioneaza asupra procesului de

secretie H+
 Blocante ale pompei protonice
 Inhibitoare ale carboanhidrazei
 Care inhiba activitatea secretorie a

celulelor parietale
 Analogi ai PgE
 Analogi ai somatostatinei
impiedica stimularea activitatii celulelor parietale

actioneaza asupra procesului de secretie H+
Blocante H2 histaminergice (1)
Reduc secretia gastrica

prin:
 impiedicarea efectului
excitosecretor gastric al
histaminei
 impiedicarea partiala a
secretiei acide induse
prin mecanism vagal si
gastrinic
 ↓ secretia de pepsina
 Inhiba mai ales secretia acida bazala, eficace în scaderea secretiei
acide nocturne
Mecanism comun: antagonizarea competitiva a His pe rec. H2 →
impiedica cresterea AMPc
Eficacitate similara intre membrii
clasei
Difera prin:
- Potenta
- Fcinetica
- R. adverse
Favorizeaza vindecarea ulcerului duodenal în ~ 4

saptamâni si a celui gastric în 4 – 6 saptamâni.
Recidivele dupa oprirea tratamentului - aproximativ 75%
Tratamentul cu o doza de întretinere de blocante H2 -
scade frecventa recidivelor la aproximativ 15%.
Indicatie Durata Rata de vindecare
ulcer duodenal 4 saptamani 60-80%
ulcer duodenal 8 saptamani 70-95%
ulcer gastric 8 saptamani 50-80%
ulcer gastric 12 saptamani 90%
 Durerea este inlaturata in I sapt. de tratament

 Recurentele
– Dupa oprirea tratamentului
 frecventa similara celei din evolutia spontana (~ 75 %)
 in prezenta H. Pylori ~ 90% intr-un an
– Tratament de intretinere – ~ 15% intr-un an
Farmacocinetica
se administreaza mai ales oral

absorbtie buna, Bd medie, legare redusa de proteinele P
Metabolizarea hepatica - în proportie mica, nu este
necesara ajustarea dozelor în IH
Se elimina mai ales renal, în cazul alterarii functiei renale
se reduc dozele corespunzator.
Trec prin placenta, se elimina prin lapte.
preparate pentru administrare parenterala, i.m. sau i.v.
Indicatii
Ulcer duodenal
BRGE forme ușoare și medii, adjuvant în formele severe
cu pirozis nocturn
Atât în tratamentul UGD cât si al BRGE, eficacitatea
antihistaminicelor H2 este inferioara IPP (evidența de
clasa A)
Alte situatii in care este necesara scaderea secretiei acide
gastrice
- potenta si posologie -
Cimetidina* Ranitidina** Famotidin
a
Tratamentul ulcerului activ 800 mg 300 mg 40 mg
Esofagita de reflux seara, la seara, la seara, la
culcare culcare culcare
Prevenirea recaderilor 400 mg 150 mg 20 mg
seara, la seara, la seara, la
culcare culcare culcare
Sindromul Zollinger-Ellison 1.2-2.4 g/zi 450 mg/zi in 80 mg/zi
in 4 prize 3-4 prize in 4 prize
Ulceratii si hemoragii de iv lent sau iv lent sau iv lent sau

stress: perfuzie perfuzie perfuzie
** toate preparatele scoase din uz, contaminare
* Utilizare limitata in prezent cu compusi carcinogen 2019-2020
- reactii adverse -
- Blocantele H2 In general, bine suportate

- Frecventa globala < 3 %
Cimetidina (Cimedin®, Histodil®) < (3-5) % - cele mai multe reactii adverse,
utilizare limitata
Generale: ameteli, cefalee, tulburari G-I, mialgii, prurit, eruptii cutanate
Antiandrogenice (0.2%): ginecomastie, galactoree, oligospermie si
impotenta reversibile (prin efect inhibitor enzimatic – hidroxilare estradiol)
SNC: somnolenta, confuzie, iritabilitate, agitatie, (rar) halucinatii, convulsii
– in special la vârstnici, IR, IH
Hematologice: (rar) agranulocitoza, anemiie, Tpenie, leucopenie reversibie
Crestere modesta a creatininei serice
- reactii adverse -
Cimetidina (Cimedin®, Histodil®) < (3-5) %
Prin cresterea pH-ului gastric (ex. ↓ abs. ketoconazol)
Inhibitor enzimatic cyt P450→ creste riscul toxic al unor
medicamente (aco cumarinice, teofilina, fenitoina,s.a.)
Antiacidele scad Bd cimetidinei
- reprezentanti -
Cimetidina (Cimedin®, Histodil® , s.a.))
Ranitidina (Arnetin®, Ulcoran®, Zantac®, s.a.)
Famotidina (Famodin®, Quamatel®, Ulceran®, s.a.)
Nizatidina (Axid®, Nizax)
Roxatidina
Toleranta
Folosirea pe perioade lungi de timp a AH → toleranta -

responsabila de scaderea eficacitatii AH2 în
administrare îndelungata
Întreruperea tratamentului de lunga durata, atât cu
antihistaminice H2 cât si cu IPP determina
hipersecretie acida de rebound
se recomanda - întreruperea tratamentului prin
reducerea progresiva a dozelor si eventual,
administrarea de antiacide la pacientii cu risc

Parasimpatolitice (1)
Reduc secretia de HCl prin ↓ influentelor vagale
excitosecretorii
S. bazala: 40-50 %
S. maximala, provocata de His si gastrina: 30-40 %
Scad secretia de pepsina
Scad secretia de bicarbonat de Na si de mucus- ef.(-)
Mecanism:
Blocarea
rec. colinergici M
Atropina
- Actiune neselectiva si de scurta durata
- Actiuni la nivel digestiv:
- Inhiba motilitatea gastro-intestinala – efect antispastic (durere)
- Creste tonusul sfincterului piloric
- Relaxeaza sfincterul esofagian – dezavantaj in esofagita de reflux
- Reactii adverse frecvente si duc la ↓ compliantei:
- uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, dificultate de a
urina
- Contraindicatii: glaucom, stenoza pilorica, adenom de prostata
Oxifenciclimina
– efecte de tip atropinic, durata mai lunga
Propantelina
- Structura cuaternara de amoniu
- Actiune ganglioplegica in plexurile intramurale
- Efectele antisecretorii si de inhibare a motilitatii digestive – relativ selective
Pirenzepina
Telenzepina
- Actiune selectiva pentru inhibarea secretiei gastrice acide
- Actiune selectiva pentru receptorii muscarinici M1 de la nivelul celulelor ganglionare din plexul
intramural gastric si in terminatii colinergice presinaptice
- +/- acumulare in celulele parietale
- Efectele adverse atropinice – rare, la doze mari
Care inhiba activitatea secretorie a celulelor
parietale
 Inhiba puternic secretia bazala si stimulata de HCl

 Mecanism: Inhiba ireversibil H+,K+ ATP-aza
 Efect intens, specific si de durata
 cele mai eficiente medicamente disponibile pentru

scaderea secretiei gastrice de HCl
Omeprazol Protonat la pH <4 se
transforma in
Inel Piridinic & inel
Benzimidazol legate prin
grupare sulfhidril)
Acid Sulfenic Sulfenamida
Enzima-SH
Complex Inhibitor al
Enzimei
Inhibitie ireversibila a ATP-azei
*INHIBITIA IREVERSIBILA PENTRU IPP, cu exc LANSOPRAZOL
 promedicamente (activare în mediu acid)

 legare covalenta de ATP-aza H+/K+ în celulele parietale
gastrice – inhibitia puternica si de durata a secretiei acide
 efectul maxim – dupa 3 – 5zile
 se mentine înca 3 zile dupa oprirea administrarii

Farmacocinetica
similara pt toti inhibitorii pompei de protoni (IPP)

absorbtie digestiva buna si rapida
metabolizare în ficat
eliminare renala (lansoprazolul si prin scaun)
T ½ crescut la pacientii cu insuficienta renala sau
insuficienta hepatica
Farmacocinetica
IPP - metabolizati extensiv în ficat (sistemul cyt P450)

polimorfisme genetice ale acestor enzime -determina
existenta de concentratii plasmatice variabile intre indivizi
variatiile în concentratia plasmatica – variatii ale
eficacitatii si o mai mare probabilitate de interactiuni
medicamentoase
Variatiile cele mai mari: omeprazol, lansoprazol,
pantoprazol
cele mai mici – rabeprazol si esomeprazol
Indicatii
Ulcer gastro-duodenal:
20 mg/zi - vindecarea dupa 2 saptamâni în 84 % din cazuri, iar
dupa 4 saptamani în 97 %
40 mg/zi timp de 4 – 8 sapt - vindecare 98 %
Boala de reflux gastro esofagian (BRGE)
Eradicarea infectiei cu HP (tripla terapie)
De electie în sindromul ZollingerEllison
Reactii adverse
In general bine tolerate

Cefalee, ameteli, somnolenta, confuzie,
diaree
eruptii cutanate (rush)
impotenta, ginecomastie
Mascheaza simptomatologia cc gastric
- efecte adverse -
In general, bine suportate
R. adverse: rare, nespecifice
Doze mari, timp indelungat → aclorhidrie → ↑ secretiei de gastrina
studii pe animale:
hiperplazie celule parietale
tumori carcinoide
Studii la om:
Nu au evidentiat efect de proliferare
Tratamentul cronic se face cu indicatii specifice si impune prudenta
Probleme asociate tratamentului pe termen
lung
inhibitia prelungita a secretiei de HCl - hipergastrinemie
favorizeaza dezvoltarea unor tumori gastrointestinale
(experim.)
Studii epidemiologice din ultima decada au ridicat
suspiciunea unor noi riscuri in administrare indelungata
Probleme asociate tratamentului pe termen
lung
afectare homeostazie Ca
cresc riscul fracturilor de șold la femei postmenopauza
afectare homeostazie Mg
pot agrava tulburarile de conducere
convulsii, tetanie, hipotensiune
Reducerea aciditatii gastrice – favorizeaza infectii
creste riscul pneumoniei si a diareei cu Cl. difficile
OMEPRAZOL (Omeprazol, Losec, Ultop....)
cpr. film. si caps. 10 mg, 20 mg si 40 mg.
20 mg/zi timp de
4 saptamâni în ulcerul duodenal
4 – 6 saptamâni în ulcerul gastric
4 –8 saptamâni în esofagita de reflux
în cazurile severe - 40 mg/zi
Nu necesita reducerea dozelor în IR si IH
poate fi folosit si la copii pentru tratamentul BRGE, a
esofagitei erozive si a ulcerului peptic.
Dozele folosite la copii sunt mai mari pe kg/corp,
comparativ cu adultii - capacitate metabolica crescuta
ESOMEPRAZOLUL (NEXIUM®)
cpr. film. 20 si 40 mg
stereoizomer al omeprazolului, forma S.
variabilitate mai mica a metabolizarii hepatice la diferiti
pacienti
se elimina mai lent din organism (T½ mai lung)
aceleasi doze ca si omeprazolul, indicatii similare
În insuficienta hepatica se reduc dozele
- indicatii terapeutice -
Sd. Zollinger-Ellison
prima alegere
Esofagita de reflux
eficacitate superioara blocantelor H2
Ulcerul duodenal
Eficacitate superioara blocantelor H2
Trat. pe termen scurt, cazuri refractare la blocante H2
Ulcerul gastric
Eficacitate similara blocantelor H2
Mai eficace in cazurile rezistente
- reprezentanti -
Omeprazol (Losec®, Omeran ®, Omez ®)
Lansoprazol (Lanzap ®)
Rabeprazol (Pariet ®)
Esomeprazol (Nexium ®)
- inactivate de pH-ul acid → cp/cps enterosolubile
Omeprazol Lansoprazol
Ulcerul duodenal/gastric 20 mg/zi 30 mg/zi

4/6 S 4/6 S
Esofagita de reflux 4-8 S 4-8 S
Sindromul Zollinger-Ellison 80-120 mg/zi 80-120 mg/zi
- dozele nu se ajusteaza la varstnici sau in IR

Care inhiba activitatea secretorie a celulelor
parietale
Analogi ai PgE – misoprostol – SI ROL PROTECTOR
Analogi ai PG
Misoprostol (Cytotec)
Analog sintetic al PGE1
Inhiba secretia de H+ si creste productia de mucus si HCO3–
Rol in mentinerea fluxului sangvin la nivelul mucoasei →

favorizeaza regenerarea celulara – EFECT CITOPROTECTOR
Utilizat in preventia ulcerului la persoanele in tratament cu

AINS
CI in sarcina datorita efectului ocitocic

Analogi ai PG
Ra: diaree (trecatoare), colici abdominale.
CI in sarcina datorita efectului ocitocic
poate declansa avortul sau nasterea prematura
Posologie
UD, ulcere dupa folosirea AINS
Doza : 0,2 mg de 4 X/ zi sau
0,4 mg de 2 x/ zi 4 –8 sapt. - în UD si UG
profilaxia ulcerului medicamentos (principala indicatie )
0,2 mg de 4 x / zi cât timp dureaza trat. Cu AINS

Medicatia anti H. Pylori
Sucralfat (Gastrofait®, Sucralan®, Venter®)

Formeaza cu componentele mucusului un gel complex
cu proprietati protectoare
Protejeaza mucoasa si favorizeaza vindecarea leziunilor
prin:
Actiune antipeptica – adsoarbe moleculele de pepsina
↑ secretia de mucus si ii modifica viscozitatea
Stimuleaza formarea si secretia de PG
Eficacitate mai ales in ulcerul duodenal
Sucralfat (Gastrofait®, Sucralan®, Venter®) –

INDICATII:
ulcer duodenal (eficacitate comparabila cu
Cimetidina )
1 g de 4 x/zi cu 30’ înainte de mese si la
culcare, timp de 4-8 saptamâni
UG cu reflux biliar
Scade recurentele si recaderile în UD
Administrare: p.o. compr sau susp, pe stomacul gol, cu 1h înainte de mese.

Sucralfat (Gastrofait®, Sucralan®, Venter®) –

Nu are eficacitate buna în esofagita de reflux, leziuni
ulcerative dupa AINS, profilaxia ulcerelor de stress.
Nu se asociaza cu blocantii H2 si cu antiacide
Scade eficacitatea unor medicamente administrate
simultan: teofilina, chinolone, digoxina
Ra: constipatie, uscaciunea gurii, cefalee, greturi,
varsaturi, eruptii cutanate
Subcitrat de bismut coloidal (De-Nol ®)

Carbenoxolona
Stimuleza secretia de mucus
Efecte de tip mineralocorticoid
Subcitrat de bismut coloidal (De-Nol ®)
Precipita in prezenta HCl → depozit cristalin aderent de suprafata

leziunii → protectie
Creste functia protectoare a mucusului
Stimuleaza secretia PG → efect citoprotector
Actiune anti H. Pylori
Efecte II: innegrirea scaunului, danturii (solutii)
Contraindicat in IR
Nu se administreaza
30 min. dupa/inainte de administrarea de antiacide
Asociat cu lapte
In prezent protectoarele mucoasei sunt utilizate mai putin – inlocuite de
medicamente mai eficiente.

Terapia anti H. Pylori
Warren Marshall, 1985 – Nobel in 2005
Helicobacter pylori si AINS au efecte sinergice asupra mucoasei
gastrice
Y Yuan et al. (2006) Peptic ulcer disease today. Nat Clin Pract Gastroenterol Hepatol 3: 80–89
doi:10.1038/ncpgasthep0393
Terapia anti H. Pylori (1)
H. Pylori
BGN prezent la:
20 % din populatie → 30-50% sau mai
mult in tari putin dezvoltate
70-90 % din pacientii cu ulcer
Potential mare de a dezvolta
rezistenta
→ polichimioterapie
Subcitrat de Bi coloidal
Amoxicilina
Claritromicina
Tetraciclina
Metronidazol/Tinidazol
.MD in Bracken Library
H. Pylori
transmitere: apa, mâncare, contact direct
Exista studii care arata implicarea HP in afectiuni
extradigestive (creste): anemia feripriva de cauza
neexplicata, stroke, Alzheimer, Parkinson idiopatic,
cardiopatia ischemica
Terapia anti H. Pylori
1 singur agent terapeutic eradicare 20 -54 %
2 agenti terapeutici
Amoxicillina + Omeprazol sau
Claritromicina + Omeprazol  eradicare 60 – 70%
“Tripla terapie”  eradicare 90%
Clasica
Subcitrat de Bi coloidal 300 mg x 4/zi
Amoxicilina sau Tetraciclina 500mg x 4/zi
Metronidazol 250 mg x 3-4/zi sau Tinidazol
500mgx2/zi
Cvadrupla:
Amoxicilina+Tetracilina+Metronidazol+inhibitor pompa H+
Tripla terapie regimuri 7 (14) zile
IPP + Amoxicilina 2x1000 mg+ Claritro 2x500 mg

IPP+ Amoxi + Metronidazol 2x500 mg
IPP + Claritro + Metronidazol
Bismut subcitrat 4x120 mg + Metronidazol+ Tetraciclina
4x500 mg
Ranitidin bismut citrat 2x400 mg +claritro+metronidazol
Terapia cvadrupla
IPP + Bismut subcitrat + metronidazol + tetraciclina

Medicatia anti H. Pylori (3)
- exemple regimuri -
Inhibitor pompa proton 2xdoza standard/zi sau
Ranitidina Bi citrat
Amoxicilina 1g x 2/zi
Claritromicina 500mg x 2/zi
7-14 zile
 Inhibitor pompa proton 2xdoza standard/zi
sau Ranitidina Bi citrat
 Metronidazol 300mg x 3/zi sau Tinidazol
 Tetracilina 500mg x 3-4/zi
7-14 zile
Probleme actuale
Rezistenta la claritromicina
Introducerea LEVOFLOXACINEI in scheme alternative
Medicatia aparatului digestiv

 Antiulceroase
 Antivomitive
 Prokinetice
 Antispastice
 Andiareice
 Laxativesi purgative
 Substituenti si stimulante ale secretiilor digestive
Reglarea nervoasă a vomei
 Centrul vomei - n.
tractului solitar bulbar -
controlează activitatea
coordonată a
musculaturii striate şi
netede GI
 Zona trigger a vomei –
area postrema pe planşeul
ventriculului IV, în
vecinătatea nucleilor
Stimuli
 substanţe chimice din sânge (medicamente, toxine)

 aferenţe nervoase de la nivelul tractului gastro – intestinal, al
labirintului vestibular şi al SNC
 mediatorii: serotonina (5-HT), dopamina, His, Ach.
 Receptori: 5-HT3, mai mică măsură 5-HT4, D2, H1, M.
 serotonina mediază reflexul de vomă indus de chimioterapia
anticanceroasă dar nu intervine în vărsăturile produse de
stimularea vestibulară - receptorii histaminergici şi
muscarinici
Greata sau voma indusa de
medicamente
 Metformin
 Chimioterapice
 Antiparkinsoniene – L-
Dopa, bromocriptina anticanceroase – cisplatin
 Anticonvulsivante –
 Analgezice – opioide, AINS
fenitoina,  Antiaritmice – chinidina,
carbamazepina digoxin
 Teofilina  Antibiotice – eritromicina
 Anestezice  Contraceptive orale
Medicatia antivomitiva
Neurotransmitatori
Voma
Chimioterapice
Cerebral cortex
Opioide Miros
Vaz Emeza anticipatorie
Gand
Chemoreceptor Nuclei
Centrul vomei Rau de
Trigger Zone vestibulari
(bulb) miscare
(CTZ) Muscarinic, 5 HT3 & Muscarinic
(Inafara BHE) Histaminic H1 Histaminic H1
Dopamine D2
5 HT3, Opioid Gastroenterita,
Receptors chemo&radioterapie
Faringe, Tract GI
5 HT3
receptors
Memorie, frica,
Centrii superiori
anticipatie
Centrul vomei NTS (5HT3, D2,

Cerebel M, H1, NK1,
CB1)
ZonaBtBriBgger a vomei
BHE
Ureche interna Aferente simpatice,

Senzatii vagale
Stomac,
Miros, durere Intestin subtire
(5HT3) Aferente V, IX
Stimuli toxici sangvini faringe

•Citotoxice Substante iritante GI
•L-dopa •Citotoxice
•Digoxina •Virusuri
•Opioide, etc •Bacterii
•Radiatii
Medicatia antivomitiva - clase
 1. Antagonişti ai receptorilor 5HT3
 2. Antagonişti ai receptorilor D2
 3. Antihistaminice H1
 4. Parasimpatolitice (blocante M)
 5. Canabinoizi
 6. Antagonisti ai rec pt neurokinine
 7. Corticoizi
Specificitate de receptori
Clasa D2 M H1 5HT3
farmacologica
Anticolinergice + ++++ + -
Antihistaminice +/++ ++/+++ ++++ -
Antiserotoninice - - - ++++
Benzamide ++++ - - +/++
Butirofenone ++++ - + -/+
Fenotiazine ++++ +/++ ++/++++ -/+
Steroizi - - - -
UMF Iuliu Hatieganu
Antagonistii receptorilor 5-HT3

 cele mai eficiente antivomitive
 Prototip: ONDANSETRONUL (ZOFRAN)
 eficace caracteristic - voma intensă produsă de
unele citostatice şi post radioterapie,
 Mecanism de actiune
 blocarea selectiva a receptorilor 5HT3

 periferic – blocarea la nivelul aferentelor vagale
intestinale
 central – blocarea receptorilor de la nivelul CV si TZ
Voma
Chimioterapice
Cerebral cortex
Opioide Miros
Gand
(bulb) miscare
(Inafara BHE) Histaminic H1 Histaminic
Dopamine D2 H1

Faringe, Tract GI
5 HT3
receptors
Antagonistii receptorilor 5-HT3. Indicatii
 Utilizări clinice
 Vărsături produse de citostatice si post-radioterapie
 i.v. – cu 30 minute anterior perfuziei si la 24 de ore
dupa perfuzie
 oral – 2-3 administrari/zi
 vărsăturile din sarcină (??)
 în mai mică măsură în vărsăturile postoperatorii.
 nu influnţează răul de mişcare
 pot avea si proprietăţi anxiolitice.
 se pot asocia cu glucocorticoizi sau cu fenotiazine
antivomitive pentru creșterea eficacității
UMF Iuliu Hatieganu
Studii clinice antagonisti 5HT3 in sarcina
Available data suggest that:

- use of ondansetron in early pregnancy is not associated with a
high risk of congenital malformations
- but a small increased risk of cardiovascular malformations,
especially septum defects, may exist.
A 2016 systematic review including the following studies and two

smaller studies came to the same conclusion [77]. Animal data
on ondansetron are reassuring as to its safety in pregnancy.
●A Danish study based on the Danish prescription register with 1233
presumed first-trimester exposures reported ondansetron was not
associated with an increased risk of major congenital anomalies (OR
1.2, 95% CI 0.69-1.82), miscarriage, low birth weight, or small for
gestational age when used for treatment of nausea and vomiting of
pregnancy [78].
●Analysis of data from the National Birth Defects Prevention Study
(NBDPS) in the United States showed a possible association between
ondansetron and isolated cleft palate (adjusted OR 2.37, 95% CI 1.18-
4.76), but data were limited to only 55 first-trimester exposures [79].
●A Swedish study using data obtained by midwife interview or from the
Swedish prescription register reported ondansetron was associated with
an increased risk for cardiovascular defects (OR 1.62, 95% CI 1.04-
2.14), particularly a cardiac septum defect (OR 2.05, 95% CI 1.19-3.28)
[80]. There were 1349 presumed first-trimester exposures in this study.
●An Australian study that linked data from multiple registries did not
find a significant increase in major malformations (OR 1.2, 95% CI
0.6-2.2) [81]. An increase in obstructive renal defects was noted, but there
were only five cases, suggesting this was due to chance.
J Obstet Gynaecol Can. 2018 May 10. Ondansetron in Pregnancy
and the Risk of Congenital Malformations: A Systematic Review.
Lavecchia M1, Chari R1, Campbell S2, Ross S3.
Abstract
OBJECTIVE:
Ondansetron, not approved for use in pregnancy, is
increasingly being prescribed for nausea and vomiting in
pregnancy and hyperemesis gravidarum. A number of recent
lawsuits have highlighted the possibility that ondansetron
may cause congenital malformations. The aim of this study
was to systematically review epidemiological evidence on the
potential association of prenatal exposure to ondansetron
and congenital malformations.
J Obstet Gynaecol Can. 2018 May 10. Ondansetron in Pregnancy
and the Risk of Congenital Malformations: A Systematic Review.
Lavecchia M1, Chari R1, Campbell S2, Ross S3.
RESULTS:
Ten epidemiologic studies were included: five large retrospective cohort
studies, two prospective observational studies, two population-based case-
controls. and a retrospective case series. Sample sizes ranged from 17 to
1 501 434 infants exposed to ondansetron. A case-control study identified an
association between prenatal exposure to ondansetron and cleft palate, and
one cohort study found an increased risk of cardiovascular defects. These
findings were not reproduced in the other studies.
CONCLUSION:
While further investigation of the literature is needed, our results
highlight the paucity of evidence linking prenatal exposure to
ondansetron to an increased risk of congenital malformations.
There is a need for additional epidemiologic studies to
confirm whether ondansetron represents a safe and effective
alternative treatment for nausea and vomiting in pregnancy and
hyperemesis gravidarum.
Farmacocinetică
 efecte de durată lungă
 o singură doză zilnică.
 absorbţie bună
 eliminare urinară
 în tratamentul oncologic - i.v. perfuzabil cu 30 de minute
înaintea administrării chimioterapicelor.
 se pot administra si oral sau i.m. împărţit în 2-3 subdoze
UMF Iuliu Hatieganu

Antagonistii receptorilor 5-HT3.
Reprezentanti si doze
 ONDANSETRON (Zofran®, Osetron®, Emeset®) cpr. 4 mg şi

8 mg, f. 2 ml cu 4 mg
 doze 2-4 mg oral, cazuri severe 8-16 mg la 12 ore.
 Granisetron (Kytril) - 1 mg la 12 ore
 Dolasetron (Amzemet) 200 mg oral; iv. 1.8 mg/kg
 Palonosetron (Aloxi) – cps 500 µg, sol inj 250 µg/5 ml
 cea mai mare afinitate pentru receptorii 5HT3
 eficient si in varsaturile tardive (in administrare iv)
 iv 0.25 mg
UMF Iuliu Hatieganu

Combinatie netupitant/palonosetron aprobat pentru
voma si greata induse chimioterapic (CINV), acut
sau cronic (2016)
Netupitant – antagonisti receptori NK1 (substanta P)

Rolapitant
NK1 receptor – sistem nervos
central si periferic
• Legarea substantei P de NK1 rec asociata cu
transmiterea semnalului dureros, legat de
stress, contractie musculature neteda,
inflamatie
• Antagonisti NK1 studiati in migrena, voma,
psihiatrie
• Aprepitant – pentru anxietate, depresie –
abandonat dupa studii de faza III
R. Adverse blocante 5-HT3:
 cefalee Contraindicatii:
 ameteli  copii sub 4 ani
 dureri musculare  asocierea cu medicamente
 sedare care prelungesc intervalul QT
 anxietate
 hipotensiune
 prelungirea
intervalului QT -
dolasetron
UMF Iuliu Hatieganu

Antihistaminice H1
 Efect antivomitiv redus
 Actioneaza asupra aferentelor vestibulare si la nivel
central
 Reprezentantii din prima generatie
 Eficiente in profilaxia si tratamentul varsaturilor din
raul de miscare (kinetoze) – admin. cu 1 ora inainte
 varsaturi prezente - supozitoare
 varsaturile postoperatorii
UMF Iuliu Hatieganu
Voma
Chimioterapice
Cerebral cortex
Opioide Miros
Gand
(bulb) miscare
Dopamine D2
Faringe, Tract GI
5 HT3
receptors
Specificitate de receptori
Clasa D2 M H1 5HT3
farmacologica
Anticolinergice + ++++ + -
Antihistaminice +/++ ++/+++ ++++ -
Antiserotoninice - - - ++++
Benzamide ++++ - - +/++
Butirofenone ++++ - + -/+
Fenotiazine ++++ +/++ ++/++++ -/+
Steroizi - - - -
Antihistaminice H1
 ef. adverse: sedare, xerostomie, mictiuni dificile, tulburari de

vedere
 CI: glaucom, adenom de prostata, disfunctii ale VU
 Interactiuni:
• tranchilizante, alcool - cresc sedarea;
• IMAO prelungesc si cresc ef. PS-litice
 Prometazina (Romergan), Difenhidramina
UMF Iuliu Hatieganu
Antihistaminice H1
1. Ciclizina – efect anticolinergic aditional–

pacienti cu neoplasme abdominale
2. Prometazina (Romergan) – fenotiazinacu
proprietati antihistaminice
3. Difenhidramina
 antihistaminic cu proprietati anticolinergice
 combinatie cu alte antiemetice– in varsaturile
induse de chimioterapie
UMF Iuliu Hatieganu

Fenotiazine
 Medicamente antipsihotice
 Mecanism complex de actiune
 Blocheaza receptorii D2 din aria postrema si TZ
 Proprietati anticolinergice si antihistaminice
 Indicate in kinetoze
 Eficienta mai redusa in varsaturile induse de
chimioterapice
UMF Iuliu Hatieganu

Voma
Chimioterapice
Cerebral cortex
Opioide Miros
Gand
Trigger Zone vestibular
(bulb) miscare
Dopamine D2
Faringe, Tract GI
5 HT3
receptors
Fenotiazine
 Reactii adverse - tulburari extrapiramidale, sedare,
reactii alergice cutanate, agranulocitoza
 Contraindicatii - asociere cu alcool
 Reprezentanti
Tietilperazina 15 mg x 2-3 ori/zi, po, sc, im.
Proclorperazina (Emetiral) 15-30 mg/zi,
Clorpromazina 25-50 mg
UMF Iuliu Hatieganu

Butirofenone
 Efect antiemetic – blocare dopaminergica centrala
 Haloperidol, Droperidol – im, iv
 Varsaturi postoperatorii
 proceduri endoscopice, chirurgicale,
neuroleptanalgezie, inducerea si mentinerea
anesteziei
 Reactii adverse
 Sedare accentuata
 Tulburari extrapiramidale
 Hipotensiune
 Prelungirea intervalului QT – aritmii fatale
UMF Iuliu Hatieganu
Metoclopramid
 Benzamida substituita, derivat de PABA
 Efect antiemetic si prokinetic
 Mecanism de actiune – complex
antagonist al receptorilor D2 de la nivelul TZ
 antagonist al receptorilor 5 HT3 – in doze mari
 agonist al receptorilor 5-HT4
acţiune periferică prokinetică - la nivelul porţiunii
superioare a tractului digestiv (stimulează
musculatura gastrică, relaxează esofagul, creste
tonusul SEI, relaxeaza sfincterul piloric) – CRESTE
TRANSMITEREA COLINERGICA UMF Iuliu Hatieganu
Metoclopramid - mecanism
(A)promotes gut motility by inhibiting presynaptic and postsynaptic D2

receptors as well as by action on presynaptic 5-HT4 receptors.
(B) produces antiemetic effects by inhibition of D2 and 5-HT3 rec. in the
CTZ.
Metoclopramid - mecanism
Promotility agents increase GI tract contractions and propulsion by
increasing cholinergic stimuli at smooth muscle M3 receptors
This can be accomplished by four different mechanisms
Metoclopramid
Indicatii
 BRGE
 Gastropareza – ameliorare moderata a evacuarii
 Pregatirea tractului digestiv superior pentru explorari
diagnostice sau terapeutice
 Sindroame de dismotilitate gastro-intestinala
 Varsaturi induse dechimioterapice, radioterapie, sau
postoperator
 Sughit rebel
UMF Iuliu Hatieganu

Metoclopramid
Reactii adverse
 Reactii extrapiramidale – mai frecvent la copii,
tineri, doze mari
 Distonii acute – dupa administrare iv
 Sindrom parkinsonian – dupa administare cronica
 Diskinezie tardiva – dupa sapt luni de tratament,
ireversibila
 Tratament – parasimpatolitice
 Galactoree, methemoglobinemie
 Prelungire QT
UMF Iuliu Hatieganu
Metoclopramid
 Administrare
5-10 mg de 3 ori/zioral,
10 mg i.v sau i.m. de 3-4 ori/zi.
10 mg rectal
Oncologie - Iv – 1-2 mg/kg in 15 minute, cu 30
minute inainte de perfuzie, apoi la 2 ore 2 doze,
urmate de inca 3 doze la interval de 3 ore
UMF Iuliu Hatieganu

Domperidon (Motilium)
 Antagonist al receptorilorD2
 Fara actiune pe alte tipuri de receptori
 Nu traverseaza BHE
 Efect antivomitiv – actiune la nivelul TZ
 Efect prokinetic
 Afectiuni GI care evolueaza cu greturi si
varsaturi, varsaturi induse dechimioterapice
 10-20 mgx3/zi
 RA - galactoree
UMF Iuliu Hatieganu
PARASIMPATOLITICE. SCOPOLAMINA
 eficace în voma şi greaţa din răul de mişcare (kinetoze), mai
ales profilactic.
 cea mai eficientă medicaţie în kinetoze
 proprietăţi parasimpatolitice, sedativ psihomotor intens.
 p.o. sau sub formă de dispozitive transdermice retroauricular
(ScopodermTTS®)
 Reacţii adverse - uscăciunea gurii, sedare
 Contraindicaţii - glaucom, adenom de prostată
Canabinoizii
 Mecanism de actiune – stimularea receptorilor CB1 din
centrul vomei
 eficace în voma produsă de citostatice
 stimulează apetitul – anorexia din SIDA
 Efecte adverse simpatice – tahicardie,hipotensiune
 Ameteli, euforie, somnolenta, anxietate, atacuri de panica,
tulburari de tipparanoid
 Oprirea brusca a tratamentului – sindrom de abstinenta
 Legare de proteinele plasmatice – interactiuni
medicamentoase UMF Iuliu Hatieganu
a) Canabinoizii
DRONABINOLUL (δ-9-tetrahidrocanabinolul)
 substanţă înrudită cu tetrahidrocanabinolul
(de sinteză sau extrasă din cânepa indiană
obţinută prin
Cannabis sativa).
 eficace în voma produsă de citostatice.
 stimulează apetitul.
UMF Iuliu Hatieganu

Indicaţii
profilactic în vărsăturile din chimioterapie
anorexie la pacienţii cu SIDA
NABILONA
substanţă de sinteză asemănătoare cu dronabinolul
adjuvant analgezic in durerile neuropate.
Ind: în profilaxia vomei produsă de citostatice p.o
UMF Iuliu Hatieganu

Antagonistii receptorilor pentru
substanta P
Antagonistii receptorilor pentru
substanta P
Aprepitant
 Antagonist al receptorilorNK1
 Eficient in varsaturile tardive induse de
chimioterapice (cisplatin)
 Creste efectul altor antivomitive
 Legare de proteinele plasmatice si metabolizare
extensiva hepatica – CYP3A4
 Ajustarea dozelor –dexametazona,
metilprednisolon, warfarina – reducere cu50%
 Failure to protect against CINV during the first cycle of
chemotherapy is the most significant independent risk
factor for delayed CINV during subsequent cycles
 Addition of a neurokinin-1 receptor antagonist to
antiemetic prophylactic regimens involving a 5-HT3
receptor antagonist and a corticosteroid helps to
ameliorate delayed CINV, particularly vomiting.
 Netupitant and rolapitant are second-generation
neurokinin-1 receptor antagonists that provide effective
prophylaxis against delayed chemotherapy-induced vomiting
and also have an antinausea benefit.
 Antagonistii rec NK1, cu exceptia of rolapitant sunt
inductori sau inhibitori ai Cyt P450 3A4 (CYP3A4)
 Este necesara reducerea dozei de dexametazona

(substrat CYP3A4) in asocierea cu aprepitant sau
netupitant
 DAR, nu este necesar in combinatie cu rolapitant

STEROIZII
 doze mari - efect antivomitiv mediu
 Mecanismul - necunoscut (scade sinteza PG ?, scad
inflamaţia peritumorală?)
 Dexametazona sodiu fosfat 20 mg i.v.

 Metilprednisolonul sodiu succinat 125–375 mg i.v. - voma
produsă de citostatice
 Prednisonul creşte eficacitatea altor antivomitive
UMF Iuliu Hatieganu

Mecanisme posibil implicate in efectul
antiemetic al GC
(1)Efect antiinflamator
(2)Efect central direct asupra nc. tract solitary
(3)Interactiune cu system neurotransmitator Ser,
si/sau proteine receptoare pentru tahikinine NK1
and NK2, etc.;
(4)Prin mentinerea homeostaziei normale;
(5)Prin reglarea ax hipotalamo-hipofizar;
(6)Prin reducerea durerii – reducere consum opioizi –
reducere greata si voma asociata
Benzodiazepinele
Nu au efect antiemetic propriu-zis, ci contribuie la
efectul antivomitiv al altor clase de medicamente.
Eficacitatea - mai bună în voma anticipatorie unde
contribuie efectul lor anxiolitic, sedativ şi amnezic.
Se folosesc în voma din chimioterapie - lorazepamul şi

alprazolamul (şi usoare proprietăţi antidepresive)
UMF Iuliu Hatieganu

Mesaje cheie
 Stimulii care produc voma: substanţe toxice din sânge,
impulsuri nervoase de la nivelul tractului gastro-intestinal,
aparatul vestibular şi SNC
 Impulsurile de la nivelul TZ ajung la centrul vomei de unde
se declanşează reflexul de vomă
 Mediatorii chimici implicaţi în reflexul de vomă: 5-HT,
dopamina, HIS, Ach
UMF Iuliu Hatieganu

 Medicamente antiemetice: antagoniştii receptorilor 5-HT3
(setroni), blocanţii receptorilor D2, antihistaminice H1,
scopolamina
 Principalele reacţii adverse:

 sedare
 efecte M-colinolitice (scopolamina, antihistaminice H1),
 tulburări extrapiramidale (metoclopramid),
 cefalee tulburări gastrointestinale (ondansetron)
MEDICAMENTE
PROKINETICE
Controlul motilitatii intestinale
 Sistem nervos enteric (SNE)

 Plex mienteric (Auerbach) – control motor
 Plex submucosa (Meissner) – control secretor, transport
lichide, flux sg.
 SNV
 Hormoni locali si circulanti
 Motilin
 Grelina - preprandial
 CCK, GLP-1 - psotprandial
Medicamente care cresc peristaltismul şi motilitatea GI
scurtarea timpului de tranzit gastrointestinal.
 acţionează prin mecanism antidopaminergic şi/sau

colinergic
 Indicatii:
combaterea hipomotilităţii gastrice - gastropareza
neplăcere epigastrică postprandială, pirozis, greţuri,

vărsături, reflux esofagian
SN enteric implicat in motilitatea GI. Reflexul peristaltic – unitate a
functiei motorii – contractii ascendente si relaxare descendenta
 Tulburarile de motilitate GI – pot sa apara prin
tulburari ale:
 sistemului nervos enteric,
 pace-makerelor intestinale (celule interstitiale Cajal –
intermediar intre SNE- m. neted)
 m. neted
 Tulburari de motilitate prin mai multe mecanisme:
 scleroza multipla
 amiloidoza,
 diabet
 post interventii chirurgicale
 medicamentoase
 citopatii mitocondriale
Mecanisme de actiune prokinetice
 Antagoniştii receptorilor dopaminergici
 Colinomimetice
 Modulatorii receptorilor pentru serotonină
 Agoniştii receptorilor pentru motilină
 Prokinetice care acţionează prin alte
mecanisme
UMF Iuliu Hatieganu
Promotility agents increase GI tract contractions and propulsion by increasing cholinergic
stimuli at smooth muscle M3 receptors
Antagoniştii receptorilor dopaminergici
DOMPERIDONA (Motilium®) cpr. 10 mg

 Compus de sinteză utilizat şi ca antiemetic.
 Creşte motilitatea gastro-intestinală
 Efect – redus la nivelul intestinului gros
 ↑ presiunea SEI, împiedică refluxul gastroesofagian.
 Grăbeşte golirea stomacului şi ↑ peristaltismul duodenal.
 Nu trece BHE, risc redus/minim de tulburări
extrapiramidale (posibil la copii)
UMF Iuliu Hatieganu
Indicaţii
 Tulburări de motilitate
Reacţii adverse
gastro- intestinală,
 Hiperprolactinemie (rar)
 Boala de reflux gastro -
esofagian,
 Stază gastrică şi
duodenală,
 Diskinezii biliare.
UMF Iuliu Hatieganu

METOCLOPRAMIDA (Metoclopramid,
Cerucal®) cpr. si f. 10 mg
 efectul antiemetic si efect local de stimulare a motilităţii

gastrice
 fără creşterea secreţiei gastrice acide.

 Nu are efect asupra musculaturii colice.
UMF Iuliu Hatieganu

Indicaţii
 reflux gastro-esofagian,
 gastropareză diabetică
 adjuvant în pregătirea pentru radiografia de
contrast a tractului gastro-intestinal
 diskinezii şi tulburări de motilitate gastro-
intestinale
Prokinetice colinomimetice
Cresc motilitatea intr-un mod necoordonat, Comparativ cu
alti agenti - efect minimm asupra activitatii propulsive
intestinale
NEOSTIGMINA (Miostin®) cpr. 15 mg, f. 1 ml cu 0,5 mg
 stimulează motilitatea digestivă,
 tratamentul ileusului paralitic postoperator / postpartum
 Mecanism de acţiune - blocarea reversibilă a AchE
 Alte indicaţii - miastenia gravis
 Reacţii adverse – hipersalivaţie, colici intestinale, bronhospasm

Agoniştii receptorilor pentru motilină.
Macrolidele şi eritromicina
 Motilina - hormon peptidic secretat de

celulele enterocromafine
 determină contracţia puternică a musculaturii netede de la
nivelul tractului gastro-intestinal superior.
 Receptorii pentru motilină - neuronii enterici, cel musculare
netede.
 Macrolidele - agonişti ai acestor R
 Ef. motilin-like al eritromicinei - la doze mari 250-500 mg.
UMF Iuliu Hatieganu

Promotility agents increase GI tract contractions and propulsion by increasing cholinergic
stimuli at smooth muscle M3 receptors
creşte presiunea SEI,
efectul asupra colonului este minim
la doze mari - contractură spastică a intestinului
subţire cu crampe intestinale, diaree şi vărsături
Indicaţii
Gastropareza diabetică
Farmacologia aparatului
digestiv
Medicatia antispastica
Antispasticele intestinale
 impiedica spasmul musculaturii netede.
 curent: limitate la antispasticele GI, biliare, urinare
si ap genital feminin
 2 grupe:
 a) neurotrope (PS-litice, antagoniste rec M)
 b) musculotrope
Antispasticele parasimpaticolitice
 blocheaza rec. M3 de pe musculatura netedă, a

stomacului, intestinului, căilor urinare
 la nivelul căilor biliare - efect relativ slab.
 Atropina - s.c., 0.3- 1 mg, maxim 4 mg/zi.
 Butilscopolamina (Scobutil) i.m. / i.v. 10 mg x 3/zi,
 R.adv: constipatie, xerostomie, tulb. de vedere, ret. urinara

 BROMURA DE CLIDINIUM (Epirax®)
 compus de amoniu cuaternar folosit în combinaţie fixă cu o
benzodiazepină, clordiazepoxidul, 2-4 drj/zi.
NO SEE
NO PEE
NO SPIT
NO S----
OTILONIUM BROMURA
(Spasmomen®)
 Antispastic
 PS litic selectiv, fara efecte atropinice sistemice
 musculotrop, blocheaza canale Ca tip L de la
nivelul colonului
 Efect analgezic pe receptori pentru
tahikinine
 se foloseşte în sindromul intestinului iritabil.
 Se administrează 20-40 mg de 2-3 ori/zi
Antispastice musculotrope
(tip papaverina)
DROTAVERINA (No-Spa)
• antispastic musculotrop
MEBEVERINA (Colospasmin, Duspatalin,
Colopriv, Spasmopriv)
-antispastic utilizat in sd. Colon iritabil
- administrare cu 20 de minute inainte de mese
PITOFENONA şi FENPIPRAMIDA (Algifen ®)
 antispastice musculotrope
 oral, i.m., i.v. sau rectal
 sindroame algice însoţite de spasme ale
musculaturii netede: (diskinezii hepatobiliare,
cistalgii, colite, dismenoree)
 Potenteaza acţiunea analgezică a
metamizolului
PIAFEN® cpr. Se administrează 1-4 cpr/zi.
Trimebutina (Debridat, Ibutin, Colperin)
 reglator al motilităţii digestive
 Interfera sistemul enkefalinergic gastrointestinal
- prin stimularea receptorilor opioizi µ, κ şi δ
 eliberarea de motilina şi modularea eliberării de
VIP gastrina şi glucagon
 exercită o acţiune stimulatoare în caz de
hipomotilitate intestinală şi o acţiune spasmolitică
în caz de hipermotilitate, de-a lungul întregului
tract gastrointestinal
Trimebutina (Debridat, Ibutin, Colperin)
 restabileşte motilitatea fiziologică în cazul afectiunilor

funcţionale digestive
 eficientă în tratamentul durerii abdominale acute şi cronice
la pacienţii cu tulburări digestive funcţionale
 oral: 1-2 comprimate a 100 mg de 3 ori pe zi.
 comprimate retard: 1-2 comprimate/zi.
 la începutul tratamentului - 600 mg/zi, 6 zile urmate de
tratament de întreţinere cu 300 mg/zi, 20 de zile
Trimebutina - indicatii
 dispepsii funcţionale
 sindrom de intestin iritabil
 constipaţia idiopatică
 patologie mixtă: sindrom de intestin iritabil asociat cu
BRGE sau cu dispepsie funcţională
 dischinezie biliara hipotona (adjuvant)
 colici la copii (din prima săptămână de viaţă a sugarului)
 abdomen cronic dureros la copii
 tulburările de tranzit intestinal lacopii
Tratamentul antidiareic
UMF Iuliu Hatieganu

Diareea
 Def = cresterea anormala a frecventei, volumului sau a

lichiditatii scaunelor
 esentiala - tratarea cauzei
 4 mecanisme de producere principale
cresterea osmolaritatii continutului intestinal,
scaderea absorbtiei lichidelor,
cresterea secretiei de apa si electroliti in lumen,
hipermotilitate intestinala
UMF Iuliu Hatieganu

Obiectivele tratamentului în boala
diareică
În bolile diareice severe acute
 menţinerea echilibrului hidroelectrolitic
 tratamentul antiinfecţios
 tratament antidiareic simptomatic.
 prima prioritate: reechilibrarea hidroelectrolitică (măsură
salvatoare de viaţă la copii).
 În multe cazuri - nu este necesar alt tratament!
Reechilibrarea - oral (soluţii pentru rehidratare orală)
- prin perfuzie endovenoasă.
UMF Iuliu Hatieganu

Tratamentul antiinfecţios
 nu este necesar în gastroenteritele virale şi în majoritatea
celor bacteriene.
 chimioterapia - indicată în unele tipuri de enterocolite

(salmonella tiphyi, bacil dizenteric, holeră, amoebiază).
UMF Iuliu Hatieganu

Tratamentul simptomatic antidiareic:
a) medicamente care scad tranzitul intestinal
- opioide şi similare
- anticolinergice
b) substanţe care cresc vâscozitatea conţinutului
intestinal
c) cu proprietăţi adsorbante şi protectoare
În diareea cronică, după precizarea cauzei se face tratament

patogenetic şi simptomatic.
UMF Iuliu Hatieganu

Medicamente care scad peristaltismul
Opioidele
 produc scaderea miscarilor de propulsie la nivelul

intregului intestin si cresterea miscarilor segmentare
 ↑ tonusul sfincterului anal intern
UMF Iuliu Hatieganu

Loperamida (Imodium)
 structura asemanatoare petidinei
 ↓ volumul bolului fecal si pierderea de apa si electroliti
 inhiba rapid motilitatea intestinala si are efect antisecretor
 Ind: d. calatorilor, d. cr. (colita ulceroasa si b. Crohn)
 doza initiala: 4 mg (2 caps.) apoi cate 2 mg dupa fiecare
scaun (nu mai mult de 16 mg)
UMF Iuliu Hatieganu

Difenoxilatul (Lomotil)
Opioid cu actiune centrala
Doza 2.5 mg de 3-4 ori/zi
 C. ind: ileus, copii (<2 ani), sarcina si lactatie, diareea
febrila sau scaunele cu sange.
 R.adv: constipatie, megacolon toxic la doze mari

Codeina – se foloseste uneori in boala diareica
UMF Iuliu Hatieganu

Adsorbantele
 Caolinul
 Pectinele
 Sarurile de Al
 Subcitratul de Bi
 Diosmectita (Smecta)
UMF Iuliu Hatieganu

Diareea acută severă
 temperatura peste 38,5 C
 deshidratare
 scaune cu sânge, puroi
 coprocultură – se aşteaptă rezultatele antibiogramei
 uneori - necesara spitalizarea
 rehidratare parenterală cu monitorizare Ht, electroliţi, echilibrul
acido-bazic.
 cantitatea ajustata functie de pierderi; aportul oral
 Antibiotice
- chinolone: ciprofloxacina, ofloxacina
- co - trimoxazol
UMF Iuliu Hatieganu

Diareea cronica (> 2 sapt.)
 simptom care apare in multe boli
 importanta - tratarea cauzei!
 tratamentul simptomatic: dieta, lichide si electroliti
 adsorbante: Smecta 3 plicuri/zi
 Loperamid: 2 mg de 3 ori/zi
 antispastice
UMF Iuliu Hatieganu

Alte medicamente utilizate în tratamentul diareei
 Agoniştii α2 adrenergici - CLONIDINA (Clonidina)
 eficace mai ales în diareea secretorie.
 Indicaţii
 diareea cronică la diabetici cu neuropatie diabetică.
diareea cronică in sindromul de abstinenţă la opioide
 diareea din sindromul colonului iritabil
 Reacţii adverse:
 hipotensiune
 depresie
 oboseală
UMF Iuliu Hatieganu

OCTREOTID
 analog sintetic al somatostatinei – efecte similare
 Injectabil
 Indicaţii
diareea la bolnavii cu tumori secretante ale pancreasului şi
tractului GI (VIP-om, sindrom carcinoid)
sindromul de dumping după gastrectomie sau piloroplastie
diareea după chimioterapie
diareea la bolnavii diabetici
diareea la bolnavii cu SIDA
 Reacţii adverse
durere la locul injectării
greaţă
Răşinile sechestrante
 COLESTIRAMINA şi COLESTIPOLUL
 leagă acizii biliari şi toxinele bacteriene,
 utile în unele cazuri de diaree datorată sărurilor biliare,
de exemplu la pacienţii cu rezecţii ileale distale
TRATAMENTUL CONSTIPATIEI
CONSTIPAŢIA
 scaun la 3 zile sau mai mult, cu efort (prea rar, prea greu,
prea puţin, prea dificil)
 cel mai frecvent: cauza funcţională (rar organică)
 poate fi componentă a sindromului de colon iritabil
 mai frecvent la bărbaţi
Tratament:
 regim, urmat cel puţin 2 săptămâni
 întreruperea cercului vicios: laxative – scaun – constipaţie –
laxative
Laxative/purgative
 medicamente care grăbesc tranzitul intestinal şi/sau cresc
conţinutul de apă al scaunului.
 acţionează prin mai multe mecanisme:
 cresc volumul reziduului solid neabsorbabil
 ⁭ conţinutul de apă în intestin : purgativele osmotice.
 Înmuierea directă a scaunului.
 ⁭ motilitatea intestinala şi secreţia de apă şi electroliţi.
 laxativ : substanţă care înmoaie scaunul
 purgativ: eliminare de scaune lichide
 efectele - (funcţie de substanţă şi doză), de la 1 – 3 ore până la
câteva zile.
Laxative - clasificare
1)Laxative/purgative care acţionează în lumenul
intestinal:
a) Laxativele de volum (↑ volumul reziduului solid
neabsorbabil)
b) Purgativele osmotice (↑ conţinutul de apă în intestin)
c) Surfactanţii
 2) Purgative care stimulează motilitatea intestinală şi
secreţia de apă şi electroliţi (iritante, stimulante, de
contact)
 a) Oleul de ricin
 b) Purgative antrachinonice
 c) Derivaţii de difenilmetan
 3) Prokinetice
 a) Agoniştiii receptorilor 5-HT4
 b) Antagoniştii receptorilor opioizi
1. Laxative de volum
 cresc volumul conţinutului intestinal prin higrofilie şi
stimulează peristaltismul.
 Alimente: pâine integrală, mălai, fructe: prune, smochine,
legume.
 lipsite de toxicitate sistemică (nu se absorb).
 scad lipidele serice totale (leaga colesterolul din bila)
 R.a: flatulenţă
 necesita consum crescut de lichide (atentie la CI)!
 CI: stricturi ale tractului gi – precipita obstructia
Metilceluloza şi Carboximetilceluloza – 2 g
de 3 ori / zi cu multă apă
 Triticum (tărâţe) - Diom-Fibra: 2 – 4 linguri / zi.

 Seminţele de plantago, psyllum (MucoFalk), in
 Agarul – polizaharidă din algele marine 4 – 16 g / zi.
(Galcorin)
2. Laxative emoliente
 uşurează progresia conţinutului intestinal prin înmuierea
scaunului
 indicate la bătrâni, imobilizaţi în pat, afecţiuni anale acute,
când este utilă combaterea efortului de defecaţie
Docusatul sodic (Sintolax)
 efectul apare după 1 – 3 zile
 surfactant anionic (uşureaza pătrunderea apei şi a grăsimilor
în bolul fecal).
 R. adv: ef. toxice hepatice prin cresterea abs. altor subst din
intestin (fenolftaleina, antrachinone)
 rol minor in tratamentul de durata
Laxative emoliente
Uleiul de parafina (Paragel): 1-4 linguri/zi
 R. adv: interfereaza cu absorbtia vit liposolubile
 Risc de bronhopneumonie de aspiratie (nu se adm la
debilitati , tulb de deglutitie)
 Iritatie perianala cu risc aparitie a pruritului
 Se recomanda evitarea acestui tip de laxativ
Purgativele osmotice
 efect purgativ sau laxativ în funcţie de doză.
 reţin apa în intestin prin osmoză şi stimulează peristaltismul.
 Purgativele saline:- indicate când este necesară evacuarea
rapidă a intestinului.
 debutul efect: 30’-3 h dupa administrarea orala
 R.a.:
 greţuri, vărsături, (au acţiune iritantă), crampe
 deshidratare
 intoxicaţie cu Mg manifestată prin deprimare centrală
marcată la copii mici, în caz de IR, BAV
Sulfatul de magneziu “sarea amară“
 10 – 15 g purgativ; 5 g – laxativ
 administrat pe nemâncate, dizolvat cu multă apă (cu
lămâie)
 oxidul de magneziu şi hidroxidul de magneziu – 2- 4 g –

laxative şi antiacide.
Fortrans
macrogol 4000
sulfat de sodiu anhidru
hidrogenocarbonat de sodiu
clorură de sodiu
clorură de potasiu
Lactuloza
 dizaharidă formată din galactoză şi fructoză
 scindată de flora microbiană în cele 2 zaharuri componente,

puţin absorbite.
 prin fermentarea acestora acid acetic şi lactic
(laxative osmotice)
 acţionează după 2 – 3 zile (efect lent)
 Ra: flatulenţă, colici, diaree,
tulburări hidroelectrice, toleranţă.
 Administrare – 1 lingură de sirop seara.
Purgativele stimulante ale motilităţii
intestinale (iritante)
 ↑ secreţia de apă şi electroliţi şi peristaltismul (stimularea
nervilor enterici ?)
 ulitizate în pregătirea intestinului pentru intervenţii chirurgicale şi
radiodiagnostice, endoscopie
Oleul de ricin: conţine acid ricinoleic care stimuleaza
peristaltismul şi scade absorbţia apei şi electroliţilor
 15 – 30 ml adulţi; 5 – 15 ml la copii mai mari de 2 ani pe
stomacul gol
 Ra: colici, declanşarea travaliului la gravide
Purgativele iritante
 Purgativele antrachinonice: - frangula sau
cruşinul, rubarba (revent), aloesul (sucul de aloe) -
senna (Cassia acutifolia), cascara sagrada
 ajung nemodificate în colon
 hidrolizate de flora microbiană, eliberează
derivaţi antrachinonici - absorbiţi, efect
stimulant direct asupra plexului mienteric.
 efectul - după 8 ore.
 purgaţia - urmată de 2 – 3 zile constipaţie
Ra: colici, colorarea bruna a mucoasei (melanosis coli)
Produc obişnuinţă şi dependenţă, leziuni intestinale la
folosirea mai îndelungată - colită, cu pierdere de proteine,
Ca++, vitamine, diaree gravă la sugari
Asocierea cu docusatul - determina hepatotoxicitate ac
Plante care contin antrachinone: Aloes
vera, Cascara sagrada, Rubarba, Cassia
acutifolia (Senna)
Melanosis coli
Purgative iritante. Derivatii de difenilmetan
Bisacodylul (Dulcolax) - derivat de difenilmetan,
 asemănător antrachinonelor
 oral – determină scaun moale la 6 – 8 ore, supozitoare –
30’
 Ra. - colorarea urinii în roşu, erupţii

 S. Stevens – Johnson sau sindrom lupoid (rar)
 Sodiu picosulfat : similar
 R.adv: lezarea plexurilor mienterice, crampe severe, atonie
colica
3. Prokineticele
 Domperidon (Motilium) 10 mg de 4x/zi, cu 15 minute
înainte de mese şi la culcare
 Metoclopramida 10 mg de 4x/zi, Cleboprid
 Prucaloprid (Resolor)
 agonisti 5-HT4
 similare cu Cisaprida 0,5 – 1 mg repetat
 DEXLOXIGLUMID
 antagonist al receptorilor pentru colecistokinină (CCK1)
 utilizat in tratamentul constipaţiei din cadrul sindromului
intestinului iritabil.
 LINACLOTID- agonist al guanilat ciclazei C colice;
constipatia din IBS
Linaclotid (Linzess) in IBS
Contraindicatiile tratamentului cu laxative
 constipaţie cronică
 ileus mecanic
 suspiciune de perforaţie sau abces abdominal
 colită ulcerativă
 abdomen acut de etiologie necunoscută
Antibiotice si chimioterapice antibacteriene

Chimioterapice antimicrobiene
 Medicamente cu actiune specifica asupra
diferitelor microorganisme patogene
 Antibiotice
 Produse de microorganisme sau sintetizate dupa modelul
compusilor naturali
 Chimioterapice de sinteza
 Antibacteriene: sulfamide, trimetoprim, etambutol, izoniazida,
chinolone, nitrofurantoine
 Antifungice: ketoconazol
 Antiprotozoarice: metronidazol
Antibiotice - grupe
 beta-lactamice: peniciline, cefalosporine (CF), monobactami
 aminoglicozide (AG): streptomicina, gentamicina, kanamicina
 tetracicline
 macrolide
 antibacteriene: eritromicina
 antifungice: amfotericina B, nistatina
 lincosamide: clindamicina, lincomicina
 ansamicine: rifampicina
 glicopeptide: vancomicina
 polipeptide: polimixine, bacitracina
 Altele: cloramfenicol, griseofulvina
Chimioterapice antimicrobiene
- actiunea antibacteriana -
De tip bactericid
Absolut (pe toti germenii)
AG, polimixine
Bactericid-degenerativa
(pe germenii in multiplicare)
peniciline, CF
De tip bacteriostatic
sulfamide, tetracicline
CMI – concentratie minima inhibitorie

CMB – concentratie minima bactericida
Asocierea antibioticelor
CT de tip bactericid CT de tip bacteriostatic

degenerativ asocieri posibile
NU
asocieri posibile efect aditiv/potentare sau
efect aditiv/potentare antagonism!!
Efect nul sau nefavorabil
consecinte
asocieri posibile
NU nefavorabile/
aditie/potentare
imprevizibile
CT de tip bactericid absolut

–asocierea – risc mare r. adverse
Mecanisme de actiune antibacteriana
 Inhibarea biosintezei peretelui microbian - bactericid deg.

 Modificarea membranei celulare - bactericid absolut
 Inhibarea sintezei proteice
 Subunitati 30S: AG, tetracicline
 Subunitati 50S: cloramfenicol, macrolide
 Inhibarea formarii acizilor nucleici

 ARN polimeraza ADN dependenta: rifampicina
 ADN giraza: chinolone
 Interferarea cailor metabolice

(ex. sinteza folati)
 DH pteroat sintetaza: sulfamide
 DH folat reductaza: trimetoprim
Rezistenta microbiana
 Naturala – fixata genetic

 BGN – AB beta-lactamice
 Dobandita
 Prin mutatii cromozomiale
 Prin plasmide – molecule de ADN
 secvente care controleaza rezistenta
– factor R
 factor de transfer al rezistentei - RTF
Mecanisme ale rezistentei bacteriene
 Producerea de enzime care distrug
substanta activa
 Beta lactamaze – ex. S. auriu
 Modificare permeabilitate/ transport
membranar
 ex. Porine
 Alterarea tintei actiunii
 ex. subunitati 30S/50S, PBP
 Cai de eflux ale medicamentului din
celula
 Dezvoltare de cai metabolice
alternative
 Dezvoltarea de enzime cu afinitate mai mica pt. AB
Microorganisme cu rezistenta multipla
 MRSA - methicillin/oxacillin-resistant Staphylococcus

aureus
 VISA - vancomycin intermediate resistant Staphylococcі
 VRE - vancomycin-resistant enterococci
 ESBLs - extended-spectrum beta-lactamases
(microorganisms – resistant to cephalosporins and
monobactams)
 PRSP - penicillin-resistant Streptococcus pneumoniae
1952 – 100 % infectii stafilococice tratate cu penicilina
1982 – doar 10 %
In prezent?........
MRSA produce 19 000 decese/an in SUA
Spectrul antimicrobian
 Ingust de tip benzil-penicilina

 Coci gram pozitivi si gram negativ si bacili gram pozitiv
 Benzilpenicilina si inrudite
 Eritromicina
 Vancomicina
 Clindamicina
 Ingust de tip streptomicina
 Coci gram pozitiv si gram negativ si bacili gram negativ
 AG
 Larg de tip tetraciclina
 Coci si bacili gram pozitivi si gram negativ, spirochete,
micoplasme, rickettsii si chlamidii
 Cloramfenicol  CF
 Ampicilina si inrudite  sulfamide
Reactii adverse la antibiotice
- toxice -
 dependente de doză
 Ototoxicitate: AG, vancomicina
 Nefrotoxicitate: CF, polimixine, AG
 hematotoxicitate: cloramfenicol, sulfamide
 Hepatotoxicitate: tetracicline
 Neurotoxicitate: nitrofurantoina, peniciline
 Digestiv: tetracicline, AB cu spectru larg
- alergice -
 antibiotice
 cel mai frecvent: peniciline si clindamicina
 relativ frecvent: AG (streptomicina), sulfamide,
chinolone, antiTBC
 cel mai frecvent dupa aplicare locala
 incrucisate pentru substante inrudite
 Manifestări:
 Cutanate (80%)
 Anafilaxie (9 - 15%)
 Respiratorii (6 - 9%)
 Febră (2 - 6%)
 De natura bacteriologica/biologica
 Dismicrobism intestinal - ↓ florei saprofite dupa administrare
orala CT cu spectru larg
 Enterita stafilococica
 Candidoze
 Colita pseudomembranoasa (Cl. Difficile)
 Hipovitaminoze (K, B)
 Rezistenta
 Suprainfectii cu germeni rezistenti
 Infectii nozocomiale cu germeni multirezistenti
 Reactii de tip Herxheimer – bacterioliza masiva, germeni
producatori de endotoxine (ex- sifilis)
 Scaderea raspunsului imun - ↑ recidive
Antibiotice beta-lactamice
 Dibactami
 Peniciline (P) = penami
 Cefalosporine (CF) = cefeme
 Carbapenemi
 Monobactami
Peniciline
 Penicillium notatum
produce – penicilina G
(benzilpenicilina) - prototip
 P. chrysogenum produce
acidul 6-aminopenicilanic
– nucleu de baza -
peniciline semisintetice
Peniciline
- caracteristici generale -
 Actiune de tip degenerativ bactericid asupra

celulelor in diviziune care sintetizeaza
peptidoglicani (peretele bacterian)
 Spectru ingust (cu unele exc.)
 Rezistenta se instaleaza lent
 Toxicitate redusa
 Frecvent reactii alergice
Mecanism de actiune
 Legare de receptori membranari

specifici PBP (penicilin binding
proteins)
 Legare de transpeptidaze →
blocarea transpeptidarii
peptidoglicanului → inhibarea
sintezei peretelui bact – NU la
BGN!!
 Activarea unor enzime autolitice
Common Bacterial Pathogens
 Gram pozitiv
 Staphylococcus aureus
 Streptocci
 Enterococci
 Gram negativ
 E-coli
 Klebsiella
 Proteus
 Pseudomonas
Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral
 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
Peniciline de tip benzilpenicilina
 Spectrul antibacterian – ingust

 Coci gram pozitiv si gram negativ
 Bacili gram pozitiv
 Spirochete
 Actinomicete
Benzilpenicilina (penicilina G)
 Spectrul antibacterian
 Activitate maxima si cst. pe:
 coci gram pozitiv (exc. Stafilococi
penicilinazo (+))
 Treponeme
 Activitate medie
 coci gram negativ (meningococ,
gonococ)
 bacili gram pozitiv
 Rezistenti
 BGN
 Stafilococi penicilinazo (+)
Rezistenta prin beta lactamaze
 Actiune pe peniciline
 S. aureus
 H.influenza
 E. Coli
 Actiune pe peniciline si CF
 Pseudomonas
 Enterobacter
 Inactivata de pH acid al
stomacului si in intestin
→ INACTIVA ORAL
 Flacoane pulbere
liofilizata sare de sodiu
sau de potasiu → solutii
injectabile
 Stabilitate redusa in
solutie – NU se pastreaza
solutia
 Farmacocinetica
 Inactivata de pH acid al stomacului si in intestin
 Absorbtie rapida si completa dupa inj. IM
 Conc plasm maxima la 15-30 minute
 Distributie in majoritatea tesuturilor
 NU IN SNC, globi oculari, seroase, articulatii
 Numai 10% in LCR – mai mult la doze mari, in meningite
 Traverseaza usor placenta
 Epurare rapida
 Eliminare renala 90% nemetabolizata
 Tp ½ aprox 30 minute
 Secretie tubulara inhibata prin PROBENECID
 Indicatii
 Infectii grave cu germeni sensibili
 Pneumonie pneumococica necomplicata
 Meningita pneumococica/meningococica
 Endocardita bacteriana cu Str. Viridans (asoc. Cu AG)
 Alte infectii cu coci gram pozitiv (septicemii, scarlatina,
angina)
 Infectii severe cu anaerobi, actinomicoza, antrax,
gangrena gazoasa, tetanos – doze mari
 Infectii spirochete
 Profilaxia endocarditei bacteriene (asoc cu AG)
 Posologie
 im/iv/piv
 Doze uzuale: 0.6-10 milioane UI/zi
 Infectii grave: 20-40 milioane UI/zi fractionat
la 3-4-6-12 ore in functie de gravitate
 NU se asociaza cu alte medic. in aceeasi
seringa
 NU in perfuzii cu solutii acide sau alcaline
 NU aplicatii locale
 Reactii adverse
 Toxicitate redusa
 Majoritatea de natura alergica
 Incrucisate intre diferitele peniciline
 Eriteme cutanate - maxim la aplicare locala
 Neurotoxicitate in doze f. mari
 favorizata de stari de hiperexcitabilitate
 Actiune iritanta locala
 Afectare renala – mec. imunologic
– Reactii de tip Herxheimer (febra, frison, cefalee, mialgii, artralgii –

bacterioliza masiva, germeni producatori de endotoxine (ex- sifilis))
Reacţii alergice
 5% reacţie de
hipersensibilizare
 Rash –cea mai frecventă
reacţie; 50% nu e
recurent.
 Ampicilina - rash la 50-
100% pacienţi cu
mononucleoză.
Reacţii alergice
 Anafilaxie – 1/10000 pacienţi

 angioedem, rinita, astm,
anafilaxie
 10% mortalitate.
 Contraindicaţie la toate AB
Beta-lactamice
 Contraindicatii
 Alergii la peniciline
 Aplicare locala (aerosoli, mucoase)
 Doze mari in IR
 Stari convulsive
 Peniciline cu spectru largit (aminopeniciline)
Peniciline retard
 Benzatin benzilpenicilina (Moldamin)
 Suspensie – injectare im
 Indicatii de electie
 profilaxia infectiei streptococice in RAA
 (1,2 mil UI/saptamana)
 tratament sifilis la 4-5 zile 2.4 mil UI
 Posibil doza unica in faringita streptococica/scarlatina
 Procain penicilina G (Efitard)
 Suspensie – injectare im, efect 12 ore
 Infectii usoare/moderate sau profilactic
Peniciline active oral
 Fenoximetipenicilina (Penicilina V)
 Molecula relativ stabila in mediu acid
 Bd 50 % dupa administrare orala
 Micsorata de alimente
 Administrare orala, sare potasica
 Concentratii plasmatice relativ mici →
 Indicatii
 infectii usoare (faringita streptococica, scarlatina): 800 000 UI la 6 ore
 profilactic (interventii buco-dentare la valvulari): 200 000 UI la 12 ore
Peniciline antistafilococice
 Meticilina – nefrotoxicitate, retrasa
 Oxacilina, Cloxacilina Izoxalil-P
 Dicloxacilina – cea mai eficienta
 Flucloxacilina
 Nafcilina
Indicatie: infectii cu stafilococi secretori de beta-lactamaze
!! stafilococii meticilino-rezistenti sunt rezistenti la:
- toate penicilinele
- majoritatea CF
- streptomicina, tetraciclina
Peniciline antistafilococice
 Absorbtie intestinala
 Administrare pe stomacul gol
 NU este necesara reducerea dozelor in IR
 In infectii usoare/medii
 Oral (1-2) g/zi fractionat la 4-6 ore (15–25 mg/kg/zi la copii)
 In infectii grave
 IM profund/IV 8–12 g/zi (50–100 mg/kg/zi la copii)
 Reactii adverse – comune penicilinelor
 Peniciline cu spectru largit (aminopeniciline)
Peniciline cu spectru largit
- aminopeniciline -
Ampicilina si Amoxicilina
- spectru de actiune foarte asemanator
- amoxicilina – absorbtie mai buna
 Spectrul de actiune
 Bacterii gram pozitiv si gram negativ
 Coci gram pozitiv – sensibilitate mai mica fata de cea la
benzilpenicilina
 Multi BGN - rezistenti
 NU S. penicilinazo-secretori
Reactii adverse
 Comune penicilinelor
 Frecventa mare eruptii cutanate
 Disbacterioze intestinale si candidoze
(spectru larg)
 Rar: colita pseudomembranoasa
 Posologie
 Ampicilina
 oral (1.5-4) g /zi fractionat la 6 ore
 im/iv la 12 ore, doze 2-6-12 g/zi in functie de
gravitate
 Amoxicilina
 oral (250-500) mg la 8 ore
 Asocieri cu inhibitori beta-lactamaze

 sulbactam – inhibitor penicilinaze
 Ampicilina – sulbactam (Unasyn®)
 clavulanat de potasiu – inhibitor beta-lactamaze prin fixare

ireversibila
 Amoxicilina - clavulanat de potasiu (Amoksiklav ®, Augmentin ®)
Utilizate in infectii tract resp sup otite, br acutizate, piele si tesuturi moi
 Peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa
Peniciline active pe P. aeruginosa
 Carboxipeniciline
 CARBENICILINA
 TICARCILINA
 Ureidopeniciline
 MEZLOCILINA
 AZLOCILINA
 PIPERACILINA
 Bacterii Gram pozitiv si enterobacterii
 acelasi mecanism ca penicilinele - bactericid
 O parte din tulpinile unor BGN
 mecanism: patrundere prin perete, fixare de o proteina membranara implicata in formarea
septului → inhibare – efect bactericid/bacteriostatic
 De electie in infectii cu P. aeruginosa (piocianic)

 imunodeprimati
 activitate anti-Pseudomonas:
 PIPERACILINA > TICARCILINA > CARBENICILINA
 Rezistenta se dezvolta rapid
 se asociaza cu AG/ciprofloxacina – ef. sinergic (NU in aceeasi seringa!!)
 Administrare parenterala
 saruri de Na → dezechilibre HE
 Carbenicilina
 Eliminare in proportie mare urinar
 In doze mari actiune antiagreganta plachetara
 Contraindicata in IR
 Utilizare limitata, alternative mai bine tolerate
 Ticarcilina
Ureidopeniciline
PIPERACILLINA, MEZLOCILINA, AZLOCILINA

 active si in infectii cu Klebsiella pneumoniae
Asocieri cu inhibitori de beta-lactamaze

clavulanat-ticarcilina (Timentin®)
tazobactam-piperacilina/ (Tazocin ®) – actiune pe E. faecalis
si B. fragilis – utilitate in infectii mixte intraabdominale
 Peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa
Peniciline active pe enterobacterii
 Spectru ingust
 Bacterii gram negativ, in special enterobacterii
 MECILINAM, PIVMECILINAM (prodrug, activ oral)

 mecanism:
 legare de o proteina membranara specifica PBP2 → inhibare alungire
bacterii → forma sferica
 Efect bacteriostatic/bactericid in functie de doza
 indicatii:
 infectii urinare cu germeni sensibili
 TEMOCILINA
 derivat al ticarcilinei, rezistenta la beta-lactamaze
Indicatii de administrare
 Pe stomacul gol
 Alimentele incetinesc absorbtia
 Bauturile acide pot dezactiva
Antibiotice - grupe

 tetracicline
 macrolide
 Dibactami
 Carbapenemi
 Monobactami
Cefalosporine
 Nucleu de baza: acid 7 amino cefalosporanic
 Izolate din Cephalosporium acremonium sau
prin semisinteza
Mecanisme de actiune si de
rezistenta ~ peniciline (PBP3)
Spectru de actiune mai larg decat
penicilinele
-rezistente la penicilinaze
Impartitein generatii, in functie de spectrul antimicrobian si de

actiunea anti-betalactamaze
Gen. Spectrul de actiune
I Gram pozitiv, inclusiv S. auriu penicilinazo +
Unii gram negativ (E. coli, Proteus mirabilis,
Klebsiella)
II Mai active pe bacterii gram-negativ, inclusiv
unele H. influenzae si alte enterobacterii
Unele active pe anaerobi (cefoxitin, cefotetan)
III Mai active pe enterobacterii gram negativ
Mai putin active pe stafilococi
Stabile la beta-lactamaze
Unele active pe Pseudomonas (cefoperazona,
ceftazidina)
IV Spectrul III extins - coci gram pozitiv
Stabile la beta-lactamaze
Cefalosporine gen. I
 Cefalexina (Keflex, Ceporex) Cefazolina - Singurul injectabil
 Cefalotina, Cefadroxil
Indicatii
- Infectii cu germeni gram pozitiv
(alternativa la peniciline)
- Infectii cu Klebsiella
 Profilaxie/tratament infectii Indicatii

piele/tesuturi moi (penetrare - Profilaxie chirurgicala
buna in tesuturi) - inf. Streptococice/stafilococice care necesita
tratament i.v
 NU in meningite (concentratii mici in LCR)
- Hipersensibilitate la penicilina (altele decat de
tip I)
Cefalosporine gen. I
Cefazolin Cefadroxil Cefalexin Cefradin
Peak conc. 100 (1 16 (500 16 (500 18 (500 po)

(g/ml) Gm) po) po)
T ½ (hrs) 1.5 1.2 0.75 0.7
Distribution + except + except + except + except

CSF CSF CSF CSF
Se ajusteaza
Elimination Renal Renal Renal Renal
dozele in IR
Protein NS NS NS NS
Binding
Indicatii CF gen I
 Cele orale
 infectii stafilococice si streptococice (celulite, abcese)
 Nu in infectii sistemice severe
 Cefazolina
 penetrare buna in majoritatea tesuturilor
 NU in SNC, NU in meningite
 De electie in profilaxia chirurgicala
 Alternativa la peniciline antistafilococice la pacienti cu reactii alergice
usoare la peniciline
 Utila in bacteriemii stafilococice
Cefalosporine gen. a II-a
 Cefamandol, Cefotetan, Cefoxitin Cefoxitin, Cefotetan

- inactive oral – active pe anaerobi
 Cefaclor, Cefuroxima (Zinnat, Zinacef)
 Cefoxitin
Indicatii
- Infectii cu H. Influenzae rezistent la ampicilina
(respiratorii, otite)
- Infectii mixte aerobi-anaerobi
Cefalosporine gen. a II-a
Cefuroxim Cefaclor Cefoxitin Cefamandol
Peak conc. 100 (1.5 13 (500 150 (2 150 (1 gm)

gm) po) gm)
T ½ (hrs) 1.3 0.8 0.8 0.8
Distribution ++ CSF - CSF - CSF -CSF
Elimination Renal Renal Renal Renal

Indicatii CF gen II
 Cele orale (CEFACLOR (Ceclor), CEFUROXIMA (Zinnat, Zinacef)

 active pe H influenzae or Moraxella catarrhalis producatoare de
beta-lactamaze
 Utilizate pentru tratamentul sinuzitelor, otitelor, infectii tract
respirator inferior
Indicatii CF gen II
 CEFOXITINA, CEFOTETAN, CEFMETAZOL

 Active pe anaerobi – utile in peritonite, boli inflamatorii pelvine
 CEFUROXIMA (Zinat)
 in pneumonia intracomunitara (activa pe ß-lactamase-
producing H influenzae si K pneumonia, precum si majoritatea
pneumococilor)
 NU se utilizeaza in meningite (traverseaza BHE, dar mai putin
eficienta decat ceftriaxona/cefotaxime – gen III)
Cefalosporine gen. a III-a
 Cefotaxima (Claforan), Ceftazidima

(Fortum) - inactive oral
 Ceftriaxona, Cefoperazona (Cefobid)
 Cefixima, Ceftibuten
- spectru f. larg
- AB de rezerva:
-infectii nozocomiale, BGN multiR, septicemii
(meningite), neutropenici
- rezistente:
Enterococcus faecalis, E. faecium, MRSA, L. monocytogenes
- concentratii terapeutice in LCR

 cefotaxima, ceftriaxona
 cea mai buna activitate asupra germenilor aerobi gram pozitiv
 meningite cu pneumococ, meningococ, H.influenzae
 ceftriaxona: gonoree, meningita cu meningococ
 activa pe gonococi beta-lactamazo-secretori
 Pneumococii secretori de betalactamaze – pot fi rezistenti!
 Indicata in IR
 cefoperazona, ceftazidima
 active pe Pseudomonas
 in asociere cu AG in sindrom febril la neutropenici
 cefoperazona
 Indicata in IR (eliminare biliara)
 Reactii tip disulfiram NU in LCR
CF gen III
 Infectii severe produse de microorganisme rezistente la alte AB

 Microorganismele ESBL (extended-spectrum ß lactamases) –
REZISTENTE
 DE EVITAT in
 Infectii cu enterobacterii, chiar daca apar sensibile in-vitro
(dezvolta rapid rezistenta)
CF gen III farmacocinetica
CEFOTAXIMA CEFTRIAXONA CEFTAZIDIMA

T1/2 1h 7h 1.8 h
Dozare la 8-12 h Permite dozare Dozare la 8-12 h
la 12-24 h
Distributie SNC buna buna buna
Eliminare renal biliar renal

Formule mnemotehnice
1st generation:
CEFA, except Cefaclor.
•2 “X” – cefalexin, cefadroxil
•1 “Z” – cefazolin
•2 “IN” – cefalotin, cefaparin
•DINE – cefradina
E. 2nd generation:
FURy FOX FOR FON TEA and 2 Ms for a Macho fox
•ceFURoxime, ceFOXitine, ceFORanide, ceFONicid, cefoTEtan
•cefMandole, cefMetazole
•Remember one more drug: Cefaclor
D. 3rd generation:
Cephalosporins ending with “me” are 3rd generation except cefuroxime.
“cef” +/- (a,e,i,o,u) + p/d/t
•cefotaxime, ceftizoxime, ceftriaxone, ceftazidime, cefoperazone
•cefixime, cefpodoxime, cefdinir, ceftibuten, ceftamet
http://epomedicine.com/medical-students/mnemonics-to-
remember-pharmacology-of-cephalosporins/
Cefalosporine gen. a IV-a
 Cefepima
 Spectru extins
 Gram-pozitiv: similar cu ceftriaxona
 Gram-negativ: similar cu ceftazidima
 Pseudomonas aeruginosa
 Enterobacterii secretoare de beta-lactamaza
 Stabilitate impotriva β-lactamazelor
 Inactiva pe anaerobi si MRSA
 Concentratii terapeutice in LCR
 De rezerva
 infectii cu germeni multirezistenti (nozocomiale)
CEFEPIMA
 Mai rezistenta la hidroliza prin betalactamaze (ex cele produse de
Enterobacter)
 Hidrolizata de ESBL
 Activa pe P aeruginosa, Enterobacteriaceae, S aureus, and S pneumonia
 Foarte active Haemophilus and Neisseria sp.
 Penetrare buna SNC
 Eliminare renala t1/2 2h
 Farmacocinetica similara ceftazidimei
CF active pe MRSA: CEFTAROLINA
 Efect bactericid
 Spectru larg pe gram negative, similar ceftriaxonei + MRSA
 NU e activa pe microorganism producatoare de ESBL sau AmpC BL
 In infectii ale pielii, tesuturilor moi sau pneumonie comunitara
Cefalosporine - reactii adverse
 Comune penicilinelor
 Reacţii de hipersensibilizare
 5-10% incrucisate cu penicilinele
 1-2% la pacienţi nonalergici la
penicilinelor
 Tpenie, disfunctii plachetare,
hipoprotrombinemie
 Cele cu spectru larg – infecţii
oportunistice
 Candidiază
 Colită Cl. difficile
Reactie alergica la CF
Cefalosporine - reacţii adverse
 Reactii tip disulfiram

 Cefamandol
 Cefotetan
 moxalactam
 cefoperazona
 Dibactami
 Carbapenemi
 Monobactami
Carbapenemi
Imipenem, Meropenem
 Nucleu beta-lactamic diferit de celelalte AB din clasa →
rezistenta la beta-lactamaze
 Cel mai larg: G+, G-, aerobi si anaerobi
 Rezistente: MRSA, enterococ rezistent la vancomicina (ERV), C.
difficile, Nocardia
 Mecanism asemanator penicilinelor – efect bactericid
Carbapenemi
 Imipenem
 Hidrolizat rapid de o dipeptidaza renala (tub contort
proximal)
 imipenem–cilastatin (tienam)
 De rezerva – infectii nozocomiale cu:
 Bacterii G negativ multirezistente
 Asocieri anaerobe-aerobe
 P. Aeruginosa
 Reactii adverse
 reactii hipersensibilitate incrucisate cu penicilinele
 tromboflebita, convulsii
Dibactami
Peniciline (P) = penami
Cefalosporine (CF) = cefeme
Carbapenemi
Monobactami
Monobactami
 AZTREONAM
 Spectru:
 BGN aerobi, inclusiv Pseudomonas
 Inactiv pe: G pozitiv, anaerobi
 Rezistent la beta-lactamaze
 NU da reactii incrucisate cu penicilinele
 De rezerva, alternativa la AG – avantaje:
 Activ pe anaerobi, la pH acid si in abcese
 Nu este nefrotoxic – avantaj la pacienti hemodinamic instabili
(risc nefrotoxicitate cu AG)
 Indicatii:
 ITU la alergici la peniciline si IR
 Risc suprainfectie G + → asociere
Alte AB active pe peretele celular
Vancomicina si Teicoplanina
 Administrare
 Vancomicina IV, teicoplanina IV/IM
 Oral in colita pseudomembranoasa
 Reactii adverse
 “sindromul omului rosu”
 Dupa injectare prea rapida vancomicina
 Se recomanda administrare in perfuzie 1-2 ore, pretratament cu
antihistaminice
 Anafilactoida, datorata eliberarii de histamina
 Nefrotoxicitate si ototoxicitate
 In special in asociere cu alte nefro- sau ototoxice
Antibiotice si chimioterapice antibacteriene

Vancomicina si Teicoplanina
 Administrare
 Vancomicina IV, teicoplanina IV/IM
 Oral in colita pseudomembranoasa
 Reactii adverse
 “sindromul omului rosu”
 Dupa injectare prea rapida vancomicina
 Se recomanda administrare in perfuzie 1-2 ore, pretratament cu
antihistaminice
 Anafilactoida, datorata eliberarii de histamina
 Nefrotoxicitate si ototoxicitate
 In special in asociere cu alte nefro- sau ototoxice
Alti agenti activi pe perete celular
 DAPTOMICINA
 Alternativa la VANCOMICINA
 Spectru similar cu vancomicina DAR
 Poate fi activa si pe VR enterococci si S.
auriu
 Mecanism – incomplet elucidat
 Se leaga de membrana celulara prin legarea
de lipide calciu dependent → depolarizare
membranara cu eflux de potasiu → moarte
celulara rapida
Mecanism de actiune daptomicina - etape
• 1 –legare de membrana citoplasmatica

• 2 – formeaza complexe dependente de
Ca
• 3 – produc pierderi de K
• 4 – oprire sinteza ADN, ARN, proteinE
(fara liza celulara)
DAPTOMICINA
• Eliminat renal
• Doze
• 4-6 mg/kg/doza , pana la 10 mg/kg/doza in infectii severe
• Doza unica zilnica la cei cu functie renala N si o data la 2 zile daca Cl
creatinina mai mic de 30 mL/min
• Reactii adverse
• Miopatie – CPK – monitorizare saptamanala
• Antagonizata de surfactant pulmonar → NU se utilizeaza in tratamentul
pneumoniilor
• Pneumonita alergica in tratament prelungit (peste 2 S)
FOSFOMICINA
• Nu este inrudita structural cu alte AB
• Inhiba sinteza peretelui bacterian in stadii initiale
• Activa pe bacterii G+ si G-
• Aprobata in doza unica 3g in tratamentul ITU necomplicate la femei
• Posibil si in sarcina
BACITRACINA
• Activa pe G+
• Nefrotoxica
• Utilizata doar topic
Antibiotice - grupe
 tetracicline
 macrolide
Antibiotice inhibitoare ale sintezei proteice
• Aminoglicozide (2)
• Tetracicline (3)
• Cloramfenicol (1)
• Macrolide (2)
Aminoglicozide
 AB cu structura asemanatoare
polizaharidelor
 Spectrul de actiune – ingust
 Gram negativ aerobe (BGN)
 E. coli, Klebsiella, Proteus, Proteus,
Enterobacter, P. aeruginosa
 Mai larg la generatiile mai noi
 Efect bactericid, prin inhibarea sintezei
proteice (30S)
 Dependent de concentratie
 Efect postantibiotic
Aminoglicozide – spectrul antimicrobian
Mecanismul de actiune al AG
 Pot patrunde in celula

prin
 porine (perete)
 Transport activ,
dependent de
oxigen (membrana)
– anaerobii
rezistenti
Mecanismul de actiune al AG
Se leaga de subunitatea 30S si inhiba sinteza proteica prin
 Impiedicarea initierii
formarii peptidelor
 Citirea gresita a
codului genetic
 desfacerea polizomilor
in monozomi
nefunctionali
Aminoglicozide
 Farmacocinetica
 Molecule foarte polare
 Ineficace dupa administrare orala
 Nu strabat BHE – concentratii mici LCR
 Distributie limitata in spatiul extracelular
 Concentratie maxima in corticala renala
 Eliminare prin filtrare glomerulara
 Reducerea dozelor in IR
Aminoglicozide – reactii
adverse/contraindicatii
 Indice terapeutic mic  Nefrotoxicitate
 Ototoxicitate – Datorata acumularii
 Leziuni cohleare – Favorizata de
 kanamicina, amikacina  Durata trat. > 2S
 tinitus → surditate ireversibila  Asoc. cu alte nefrotoxice
 Leziuni vestibulare  Leziuni preexistente
 streptomicina, gentamicina  Neomicina > tobramicina =
gentamicina > streptomicina
 cefalee → greata, voma,
nistagmus, tulburari de  Bloc neuromuscular
echilibru → labirintita cronica - – Inhiba eliberare de Ach
ataxie
– Scad reactivitatea la Ach
 Ambele – tobramicina
– Apnee dupa aplicare pe peritoneu
– CI in miastenia gravis
Aminoglicozide – reactii adverse
Aminoglicozide
Aminoglicozide
- 3 generatii, in functie de spectrul antibacterian si
toxicitate
 Generatia I
 Streptomicina
 Generatia a III-a
 Kanamicina
 Amikacina
 Neomicina
 Dibekacina
 Generatia a II-a
 Netilmicina
 Gentamicina
 Tobramicina
 Sisomicina
Aminoglicozide – indicatii terapeutice
(I)
Streptomicina
 TBC, in asocieri polichimioterapice
 Indicatii non-TBC - limitate
 tularemia, bruceloza – in combinatie cu
tetracicline oral
 In combinatie cu peniciline in endocardita
enterococica - tulpini rezistente la gentamicina
(netilmicina, tobramicina, amikacina) raman
sensibile la streptomicina
(I)
Streptomicina
Kanamicina, neomicina
 limitate, datorita toxicitatii
 interventii pe colon
 reducerea florei bacteriene digestive in
encefalopatia hepatica
 Topic, aplicatii pe tegumente/mucoase
 +/- bacitracina, polimixina B sulfat
Spectinomicina*
 gonoree Paromomicina
–amebiaza intestinala, oral
(II)
 Gentamicina, Tobramicina
 Spectru mai larg
 Infectii cu BGN, inclusiv Pseudomonas
 ITU
 Endocardita bacteriana (streptococi, stafilococci, enterococci) in
combinatie cu AB cu actiune asupra peretelui celular
 Sepsis
- (singure)/asociere cu alte AB
(III)
 Amikacina, Netilmicina
 Spectru mai larg decat gentamicina, tobramicina
 Potential mic de a dezvolta rezistenta
 Toxicitate mai mica
 Infectii cu BGN rezistente la AG gen. II
 Infectii nozocomiale severe
 Amikacina
 Inf. M. tuberculosis, M. avium
 Nocardioza
Spectinomicina
 Structural inrudita cu AG
 Activa pe bacterii G+ si G-
 Utilizata aproape exclusiv ca alternativa de tratament in
gonoree R la alte AB sau la alergici la peniciline
 Doza unica 40 mg/kg pana la max 2g im
 Aminoglicozide (2)
 Tetracicline(3)
 Cloramfenicol (1)
 Macrolide (2)
Subunitati 30S: AG, tetracicline

Subunitati 50S: cloramfenicol, macrolide
Tetracicline si cloramfenicol
 AB cu spectru larg
 Bacteriostatice
 Inhibitoare ale sintezei proteice
 Utilizare limitata – rezistenta, r. adverse
 Produse de specii diferite de Streptomyces

Tetracicline
 Spectrul de actiune - larg

 BacteriiG+ si G- aerobe si anaerobe
 Spirochete
 Micoplasme, ricketssii, chlamidii
 Unele protozoare
 In general – administrare orala
 Rezistenta – rar ca prima alegere
Sinteza proteinelor bacteriene
 Subunitati 30S: AG,

tetracicline (pas 1)
 Subunitati 50S: cloramfenicol,
macrolide (pas 2)
Tetracicline
 Prima generatie
Tetraciclina, Oxitetraciclina
Rolitetraciclina, Demeclociclina
A II-a generatie
Doxiciclina
Minociclina
Tetracicline
 Mecanism de actiune (3)

 Legare de subunitatea 30S
ribozomala
 Impiedicarea transferului
amino-acil-ARNt pe
complex ARNm-ribozom
Tetracicline - farmacocinetica
 Absorbtie
 Stomac (gol), duoden, prima
parte IS
 tetraciclina< doxiciclina<
minociclina
 Scazuta de
Hipoaciditate, alimente
Produse lactate, ioni di/trivalenti
– chelati!!! – esec terapeutic
Tetracicline – farmacocinetica
 Distributie
 Larga, intracelular – liposolubilitate mare
 mai mare pentru cele din gen a II-a
 Minociclina – maxim in LCR
 eradicare status purtator meningococ
 Concentratii mari in lapte
 Acumulare in oase, dinti
 Circuit entero-hepatic
 conc plasm mari tp ↑; conc. mari la nivel biliar
 Eliminare
 Tetraciclina – 40% activa in scaun, restul urinar
 Disbacterioze frecvent
 Doxicilicina – scaun in totalitate, chelati inactivi
 Eliminarea NU e influentata de functia F sau renala
Tetracicline - indicatii
 Rar ca prima alegere, datorita frecventei mari a

rezistentei
 Infectii cu bacterii intracelulare
 Chlamidii,
mycoplasme, ricketssii (febra Q, tifos
exantematic)
 Bruceloza,febra recurenta, holera, tularemie
 Pneumonii atipice
 Chlamidii, Coxiella, Francisella, Mycoplasma
 Acnee
 Ca alternativa in: sifilis, actinomicoza, antrax, angina Vincent,
dizenteria, listerioze
Therapeutic Uses
of Tetracyclines
 Rickettsial infections
 RMSF
 All forms of typhus
 Q fever
 Mycoplasma infections
RMSF (ricketsie)
 Chlamydia infections
 Lymphogranuloma
venereum
 Trachoma
 Non-specific urethritis
LGV
Therapeutic Uses
of Tetracyclines
• Syphilis
• Anthrax
• Bacillary infections
• Brucellosis
• Tularemia
• Cholera Vibrio cholerae
• Infections with spirochetes
• Yaws
• Lyme disease
• Relapsing fever
Lyme Disease (spirocheta)

Tetracicline – reactii adverse
 Gastro-intestinale
 Fenomene de iritatie
Greata, voma, diaree, etc.
 Disbacterioze (dismicrobism)
mai frecv. la cele din gen. I
Candidoze
Colita pseudomembranoasa
(Cl. Difficile)
Hipovitaminoze (K, B)
 Rar: stomatita, glosita, disfagie
 Hepatotoxicitate
 adm. parenterala, in doze mari
 Toxicitate renala
 CIin IR
Exc. doxiciclina
 Tubulopatie proximala tip Sd
Fanconi
preparatele expirate
 Dermatologice
 Fotosensibilitate
+/- febra
Doxiciclina – mai mare
Se evita expunerile la soare
 Rash, dermatita, Sd. Steven-Johnson – alergice
– Rar: onicoliza, decolorare
unghii
 Acumulare in tesuturi calcificate

 afectarea dentitiei
 colorare in brun, afectare smalt
 a II - a jumatate a sarcinii
 copii pana la 8 ani
 stoparea
cresterii la copii
 bombarea fontanelei la sugari
CI in sarcina si la copii pana la 8 ani
 Minociclina
 toxicitatevestibulara
 Crestere presiune intracraniana
Photosensitization - tetracyclines
tetracyclines
Tetracyclines’ Dispensing Issues
 Avoid antacids to avoid chelation with minerals

 Photosensitization
 To be avoided by pregnant women and children
 Expired drugs are dangerous
Antibiotice - grupe
 beta-lactamice: peniciline, cefalosporine (CF), monobactami
 aminoglicozide (AG): streptomicina, gentamicina, kanamicina
 tetracicline
 macrolide
 antibacteriene:eritromicina
 antifungice: amfotericina B, nistatina
 lincosamide: clindamicina, lincomicina

 ansamicine: rifampicina
 glicopeptide: vancomicina
 polipeptide: polimixine, bacitracina
 Altele: cloramfenicol, griseofulvina
 Aminoglicozide (2)
 Tetracicline(3)
 Cloramfenicol (1)
 Macrolide (2)
Tetracicline si cloramfenicol
 AB cu spectru larg
 Bacteriostatice
 Inhibitoare ale sintezei proteice
 Utilizare limitata – rezistenta, r. adverse
 Produse de specii diferite de Streptomyces

Cloramfenicol
 Extras din Streptomyces
venezuelae
 Contine grupare nitrobenzen
 Spectru larg
– Majoritatea enterobacteriilor
– Neisseria meningitidis
– Germeni anaerobi
– NU este activ pe Pseudomonas
Cloramfenicol
 Mecanism de actiune (1)

 Fixare pe subunitatea 50S
ribozomala
 Inhiba formarea lanturilor
peptidice
 Mecanism rezistenta
 Mediata plasmidic
 Prin acetiltransferaza, care
inactiveaza antibioticul
Subunitati 30S: AG, tetracicline
Subunitati 50S: cloramfenicol, macrolide
Cloramfenicol
 Farmacocinetica
 absorbtie rapida dupa adm. orala, 70-90%
 liposolubilitate mare → distributie tisulara foarte buna
 concentratii mari in LCR
 metabolizare hepatica prin glucuronoconjugare - ↓ in
insuf. hepatica
 administrare
 sistemic – maxim 14 zile
 Oral: f. palmitat, forma de prodrog activat in intestin
 Parenteral: sodiu succinat (IV)
 preparate topice
Cloramfenicol
 Indicatii
 limitate,
de rezerva pentru situatii clinice
grave, ca alternativa in caz de esec
terapeutic al altor AB
Febra tifoida
Meningite, encefalite, abcese cerebrale
bacteriene
Infectii cu anaerobi (or. abd/genitala)
Infectii cu rickettsii
Cloramfenicol
 Reactii adverse
 Hematotoxicitate
 Anemie aplastica ireversibila
 Posibil idiosincrazica, independenta de doza
 Poate aparea dupa terminarea tratamentului
 Depresie medulara
 De natura toxica, dependenta de doza
 Anemie, leucopenie, trombopenie
 Datorita inhibarii sintezei proteinelor mitocondriale
de la nivelul celulelor hematopoetice
Cloramfenicol
 Reactii adverse
 Sindromul cenusiu al nou-nascutului
La prematuri si nou-nascuti in primele zile
Datorita incapacitatii ficatului de a inactiva C prin
glucuronoconjugare si a rinichiului de a elimina
forma conjugata
Distensie abdominala, cianoza progresiva →
coloratie cenusie, hipotermie, scaune verzi, colaps
vasomotor si cardiovascular, insuficienta
respiratorie
Deces in 40% din cazuri la 2 zile dupa debut
Cloramfenicol
 Reactii adverse
 SNC
Nevritaoptica, polinevrite – toxice
Confuzie, delir
 Gastro-intestinale
comune AB cu spectru larg: semne de iritatie G-I,
dismicrobism, suprainfectii
 Interactiuni medicamentoase
 Inhiba
metabolizarea aco, fenitoinei, sulfamidelor antiDZ
 Fenobarbitalul grabeste metabolizarea C
 Aminoglicozide
 Tetracicline
 Cloramfenicol
 Macrolide (2)
Macrolide
 Inel lactonic alifatic de dimensiuni mari
 Unele au proprietati antifungice (macrolide
polienice)
 Bacteriostatice sau bactericide in functie de
 Concentratie
 Specie
 Mecanism
 Fixare pe subunitatea 50S
 Inhibarea sintezei proteice
 Competitiv cu clindamicina si
cloramfenicol
Clindamicina
Macrolide
Eritromicina
Roxitromicina, Claritromicina,
Josamicina - derivati semisintetici
 Spectrul antimicrobian
 Ingust, de tip penicilinic (prima generatie)
Bacterii gram pozitic aerobe
Bacterii anaerobe
Chlamydia, Mycoplasma pneumoniae,
Helicobacter
 Sipe germeni intracelulari
 Actiune optima la pH alcalin
Macrolide
 Azitromicina
 farmacocinetica – acumulare in tesuturi si in macroFage
 Mai activa decat E pe Chlamydii, H Influenzae, Legionella,
Neisseria, Bordetella, Salmonella
 Mai putin active pe streptococi si stafilococi
 Spiramicina de electie in inf. Toxoplasma gondii sau

Cryptosporidium
 Diritromicina
Macrolide
 Farmacocinetica
 Bd relativ mica dupa administrare orala
 redusa in prezenta alimentelor → administrare pe stomacul gol
(exc diritromicina)
 inactivata de pH acid (eritromicina)– forme enterosolubile
 Inhbitoare enzimatice (eritro, claritro)

 Eliminare biliara in concentratii mari
 NU sunt eliminate prin dializa!
 Claritromicina – singura cu eliminare partial renala
 Concentratii LCR - minime
 Administrare
 Orala,
drajeuri enterosolubile
 Forme hidrosolubile - IV
Macrolide
 Indicatii
 Pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
 Pneumonie cu Legionella
 Difterie, tuse convulsiva
Difterie
 Gastroenterita cu Campylobacter jejuni
 Alternativa a penicilinei la alergici
 Alternativa a tetraciclinelor in infectii cu
Chlamydia la sugari si gravide
 Uretrita non-gonococica (azitromicina)
 Gastrita cu H. Pylori (claritromicina)
 Topic in acnee vulgara H. pylori
Macrolide
 Reactii adverse
 Celmai frecvent: iritatie gastro-intestinala
 Rare:
Colestaza hepatica, dupa administrare mai mult de 2
saptamani – alergica ?
Ototoxicitate (eritromicicna iv doze mari, in conditii de
IH/IR - afectare tranzitorie a auzului)
Prelungire QT
Tromboflebita la administr. IV eritro/azitro –
administrare lenta
 Interactiuni medicamentoase
Prin inhibitie enzimatica
Macrolide
 Roxitromicina, Claritromicina
 Penetrabilitate mai mare intracelular
 Eficacitate mai mare in inf. cu Legionella sau Chlamydii
 Bd mai mare dupa administrare orala
 tp ½ mai lung – doza zilnica unica (eritromicina – fractionat la 6 ore)
 Azitromicina
 Mai activa pe unele bacterii gram negativ (ex. Chlamydii)
 Uretrita cu Chlamydia – doza unica 1 g
Macrolide
 Noua subclasa derivate – ketolide

Telitromicina
 Active pe
bacterii
rezistente la peniciline si macrolide (Streptococcus
pneumoniae)
Chlamydiae, Mycoplasma, Bordetella, Legionella
Cetromicina
Solitromicina
Sinergistine
Pristinamicina
Dalfopristina
Quinipristina
 Spectru asemanator macrolide, activitate pe germeni
rezistenti
Macrolides’ Dispensing Issues
Although most antibiotics should be taken on an empty

stomach, erythromycins usually cause severe GI distress,
so should be taken with food
Antibiotice lincosamidice
Lincomicina, Clindamicina
 Structura asemanatoare cu eritromicina
 Mecanism de actiune comun
 Subunitate ribozomala 50S
 Efect bacteriostatic
 Importanta clinica:
 Reactii adverse frecvente, grave – utilizare limitata
 Eficacitate pe bacterii gram pozitive si germeni
ANAEROBI
Clindamicina
 Infecţiisupradiafragmatice
 tonsilo-faringite cronice
 abcese odontogene
 profilaxie chirurgie răni
contaminate
Clindamicina – reacţii adverse
 Colita pseudomembranoasă –
clindamicină > cefalosporine
(cefuroxima) > aminopeniciline
 Dureri abdominale, leucocitoză, febră,
scaune cu sânge…
 Diaree la 4-9 zile
 De obicei dispare la 14 zile de la
întrerupere tratament
 Tratament cu metronidazol (Flagyl)
(PO or IV).
 Cazuri severe - tratate cu vancomicină
Antibiotice lincosamidice
 Clindamicina
 Indicatii:
 infectii grave cu anaerobi (Bacteroides fragilis), ca si:
 Metronidazol
 Cefoxitina
 De rezerva
 Cel mai frecvent asociata cu colita pseudomembranoasa cu
Cl. Difficile
 tratament: metronidazol+vancomicina
 Lincomicina
 Farmacocinetica dezavantajoasa si toxicitate mai
mare decat clindamicina
 Indicata in infectii osteo-articulare cu stafilococ
Antibiotice - grupe
 beta-lactamice: peniciline, cefalosporine (CF), monobactami
 aminoglicozide (AG): streptomicina, gentamicina, kanamicina
 Tetracicline
 cloramfenicol
 macrolide
 antibacteriene:eritromicina
 antifungice: amfotericina B, nistatina
 lincosamide: clindamicina, lincomicina

 ansamicine: rifampicina
 glicopeptide: vancomicina
 polipeptide: polimixine, bacitracina
 Altele: griseofulvina
Chimioterapice
antimicrobiene
 Medicamente cu actiune specifica asupra
diferitelor microorganisme patogene
 Antibiotice
 Produse de microorganisme sau sintetizate dupa modelul
compusilor naturali
 Chimioterapice de sinteza
 Antibacteriene: sulfamide, trimetoprim, etambutol, izoniazida,
chinolone, nitrofurantoine
 Antifungice: ketoconazol
 Antiprotozoare: metronidazol
Sulfamide antibacteriene
 De sinteza, derivati de acid

paraaminobenzensulfonic (PABA)
 Spectrul de actiune
 Larg: gram +/-, chlamidii, mycoplasme,
toxoplasme, pneumocystis,a
ctinomicete
 Ingustat in timp prin dezvoltarea
rezistentei
Rar utilizate (rezistenta, r.adverse)

 Mecanism de actiune
 Bacteriostatic
 Interfera sinteza acidului folic
 Active numai pe microorganisme care

sintetizeaza acid folic
 Sinergic cu TMP la nivelul biosintezei
folatilor
 Reactii adverse – frecvente

 Intoleranta digestiva
 Alergice
 Hematologice
 Anemie hemolitica (deficit G6PDH)
 Agranulocitoza, anemie aplastica
 Necroza tubulara renala, hepatita

 Cristalurie, hematurie
 NN: icter nuclear
 competitie pentru conjugarea bb + deplasarea
de proteine
 Contraindicatii
 IR,IH
 Porfirie hepatica  Interactiuni
 Leucopenie – Deplaseaza:
 aco, antiDZ, MTX
 Sarcina, NN
– Pot fi deplasate de:
 salicilati,
indometacin,
probenecid
– Actiune antagonizata de:
 PABA, acid folic,procaina,
purine/pirimidine,
– Acidifierea U favorizeaza
precipitarea
Depozite de bb in creierul unui NN
Sulfamide utilizate topic
 Sulfacetamida
– Solutii/unguent
– Conjuctivite, infectii oculare superficiale
 Sulfadiazina argentica
– Crema 1%
 Mafenid Infectie bacteriana cornee
– Solutie/crema
– Profialxia infectarii ranilor
Trimetoprim
 Bacteriostatic pe BGN
 Inhiba dihidrofolatreductaza
 Administrare orala
 Concentratie urinara - 100 x
conc. Plasmatica
Sulfametoxazol-trimetoprim
 Cotrimoxazol
 Sinergism antibacterian
 Bactericid, spectru mai larg
 Indicatii:
 Infectii
urinare
 Dizenteria bacilara la copil
 Contraindicatii:
 alergie
 NN, sarcina, alaptare
 IH, IR
 def G6PDH, porfirie
Sulfamide indicatii de administrare
Ase evita expunerea la soare

Aport lichide
Chinolone antibacteriene
 Prima generatie
 Acid nalidixic •Utile exclusiv in infectii urinare
 Norfloxacina •Active pe bacterii gram negativ
 Generatia a IIa
 Ciprofloxacina
•Utile in infectii urinare si sistemice
 Ofloxacina •Spectru larg: gram+/-, mycoplasme,
 Pefloxacina chlamydii, ricketsii, micobacterii
 Lomefloxacina
 Levofloxacina, s.a.
Chinolone
 Mecanism de actiune
 Inhiba ADN giraza (topoizomeraza II) si
topoizomeraza IV
 Oprirea diviziunii celulare
 Efect bactericid
Chinolone
 Indicatii
 gen I – infectii urinare
 gen II – spectru larg, penetreaza bine in tesuturi
(osos, LCR)
Chinolone
Infectii
urinare (complicate,
Pseudomonas)
 7-14 zile
Prostatita bacteriana
Infectii gonococice – doza unica
Chinolone
Gastro-enterite bacteriene grave

Salmonela, dizenterie bacilara
acuta, febra tifoida, diareea
calatorului
Infectii pulmonare
Fibroza chistica – infectii cu
Pseudomonas, brosite cronice
acutizate, infectii nozocomiale
La neutropenici
Chinolone
Osteomielite cronice
Infectii tesuturi moi cu BGN
picior diabetic – infectii mixte
Anti TBC minore

Chinolone
 Administrare
 In general oral
Pe stomacul gol
La distanta de antiacide
 In infectii grave IV
Chinolone
 Reactii adverse – in general bine suportate

 Gastrointestinala – 5 %
 SNC
 Cefalee, agitatie, insomnie
 Rar: halucinatii, convulsii (varstnici)
 Hepatotoxicitate
 Fototoxicitate
 Cardiac: prelungire QT
 Distrugeri articulare, cartilaje
 Contraindicatii:
 sarcina, alaptare, copii
Quinolone indicatii de administrare
 Nu se asociaza cu teofilina
 Antiacidele interfera absorbtia
 A se evita expunerea la soare
 Nitrofurani
 urinare
Nitrofurantoina
Metenamina
Digestive
furazolidon
nifurzida
VRSA – pacient externat
 Sulfametoxazol-trimetoprim
 Clindamicina
 Tetracicline
 Levofloxacina
 Terapie combinata cu rifampicina
Noi AB pentru MRSA/VRSA/enterococi
rezitenti
 Linezolid (oxazolidinone)
 Quinupristin-dalfopristin
 Daptomicina
 Lysostaphin
Chimioterapicele active in TBC
 Bactericid/bacteriostaticpe Mycobacterium tuberculosis

 Obligatoriu polichimioterapie
 Boalacronica
 Germenii
 intracelulari, in zone greu accesibile
 au perioade de inactivitate metabolica
 dezvolta rapid rezistenta
 forme atipice putin vulnerabile
 Regimuri speciale, stabilite prin program national
 Toxicitate chimioterapice
 Majore (primare, de prima alegere)

 IZONIAZIDA (I)
 RIFAMPICINA (R)
 ETAMBUTOL (E)
 PIRAZINAMIDA (P)
 STREPTOMICINA (S)
 Minore (secundare, de rezerva, de releu)
 ETIONAMIDA, PROTIONAMIDA
 ACID AMINOSALICILIC
 CICLOSERINA
 CAPREOMICINA
 KANAMICINA, AMIKACINA
 ANSAMICINA
 Chimioterapia initiala
I + R + P +/- S – 7/7
Primele 2 luni
I + R – 3/7
Urmatoarele 4 luni
Chimioterapicele majore
 Toxicitate specifica
 Isoniazida
nevrite periferice, hepatotoxicitate
 Rifampicina
hepatotoxicitate, toxicitate GI
 Etambutol
alterarea acuitatii vizuale
 Pirazinamida
necroza hepatica
 Streptomicina
oto-, nefrotoxicitate, bloc neuromuscular
Chimioterapicele utilizate in tratamentul
leprei
 Mycobacterium laprae
 Tratament de durata, asociere
 Dapsona – utilizata initial in monoterapie, rezistenta
 Asocieri cu
Rifampicina
Clofazimina
 Scheme recomandate de OMS, in functie de forma
(multi/pauci bacilara)
Medicatia aparatului
respirator
Prof.dr. Lorena Dima
Medicatia aparatului respirator
• Antiastmatice
• Bronhodilatatoare
• Antiinflamatoare
• Antitusive. Expectorante. Surfactant

Antiastmatice
• Adrenergice
• neselective
• Beta-2 agonisti
• Anticolinergice
• Musculotrope:
Metilxantine
• Anti-inflamatoare
• Steroidiene
• Cromoglicat
• Inhibitori leucotriene
• In profilaxia astmului: inhibitoare ale degranularii
mastocitelor
Medicatia antiastmatica
• Se prefera administrarea inhalatorie
- concentraţie mare a principiilor active la
nivelul căilor respiratorii
- absorbţia sistemică - redusă, efecte adverse
• aerosoli presurizaţi dozaţi (sprayuri) -
(APD/MDI)
• pulberi pentru inhalaţie
nebulizări
Educare pacienţi mod de
administrare inhalator -
demonstrare
- La mijlocul inspirului
- Oprire respiraţie
• Utilizare spacer
Administrare prin nebulizare
Tehnologie Aerosol & Spacer
Antiastmatice
• Adrenergice
• neselective
• Beta-2 agonisti
• Anticolinergice
• Musculotrope:
Metilxantine
• Steroidiene
• Cromoglicat
mastocitelor
Bronhodilatatoarele simpatomimetice
• Prima linie de tratament in criza de astm
• după acţiunea pe receptorii β:
• neselective (stimulează receptorii β şi β )
1 2
• selective (acţionează numai asupra receptorilor β )

2
In prezent se utilizeaza cele selective

• După durata de acţiune:
• cu durată scurtă de acţiune (BADSA)
• cu durată lungă de acţiune (BADLA)
Clasificare 1
• Neselective (alfa şi beta)
• adrenalina
• neselective (beta-1 şi beta-2)
• isoprenalina
• parţial selective pe receptorii
beta-2:
• orciprenalina
• beta-2 selective
• Salbutamol,Fenoterol,
Formoterol,Terbutalina
Clasificare după durata de acţiune
• Scurtă – doar în criză
• Izoprenalina
• Adrenalina
• Medie
• orciprenalina, fenoterol, salbutamol, terbutalina
• Lungă (12 ore) – profilactic
• salmeterol, formoterol
• relaxare m.n. bronşic prin receptori beta2
• cresc clearance-ul muco-ciliar
• inhibă eliberarea de Ach din terminatiile colinergice
• scad permeabilitatea vaselor mici
• Reduc degranularea mastocitelor; inhibă eliberarea de histamină indusă de
reacţia antigen-anticorp
• scad secreţia glandelor mucoase din căile bronşice
• inhibă funcţia celulelor inflamatorii (mastocite, bazofile, neutrofile şi
limfocite) şi eliberarea mediatorilor proinflamatori
• induc vasoconstricţie alfa-adrenergică cu decongestionarea mucoasei

bronşice
NU influenteaza semnificativ inflamatia de fond
• acţionează pe răspunsul imediat la alergeni
• NU influenţează faza tardivă a răspunsului alergic
• NU scad hiperreactivitatea brosica
• polimorfisme ale rec β2 - răspuns diferit la tratament, frecvenţa mai
mare a reacţiilor adverse
• stimularea continuă cu cantităţi mari de agonişti - down regulation
(desensibilizare).
• tremor muscular (rec β2 musculari)
• vasodilataţie în muşchii scheletici.
Farmacocinetică
• Inhalator
• efect rapid, vârf la 30-60 min, durata 4 -12 ore (4-6 h - BADSA şi 8-12
ore BADLA).
• bronhodilataţia - promptă dacă tehnica este corectă (medie - 2 puffuri la
interval de 3-5 minute)
• administrarea orală - rară , efecte adverse
• injectate s. c. în AB sever sau la copii (dacă nu există probleme
CV).
Indicaţii
• Cele cu durată scurtă/medie –
principalul tratament în criză!
• Inhalator
• s.c/i.m
• Cele cu durată lungă – doar profilactic
(tratament de fond), in asociere cu gc
inhalatori!
• Inhalator
• Oral
• BPOC
Reacţii adverse
• Tahicardie *
• Vasoconstricţie, HTA *
• Nervozitate, Iritabilitate, anxietate,Tremor, cefalee
• Angina *
• Hiperglicemie *
• Hipopotasemie *
Mai puţin la preparate inhalatorii *
• Tahifilaxie!! (toleranţă) – se reface prin cortizon

Betaadrenergice cu durata scurta
• SALBUTAMOLUL (Ventolin®,
Salbutamol®, Salamol®, Ventolin Haler®)
• derivat de resorcinol
• DCI în SUA - albuterol
• cel mai folosit medicament in criza
• durată de acţiune: 4-6 ore, mai lunga in
administrare orala
• administrarea inhalatorie
Salbutamol
• 2 puffuri la nevoie, la interval de 3-5’
• Maxim 8 puffuri/ 24 ore.
• oral: 4-8 mg de 3-4 ori/zi
• copii: 1 puff / doză
• Inhalator pulbere: 200-400 μg/doză
• Nebulizări: 2,5-5 mg de 4 ori/zi. Maxim 10 mg/doză.
TERBUTALINA (Bricanyl®)
• aerosoli 250 μg/doză, sol. inj. 0,5 mg/ml
• derivat de resorcinol
• inhalator - efect rapid, durata 4-6 ore.
• oral - debutul efectului este mai lent (2 ore)
• sc – status astmaticus
FENOTEROL (Berotec®)
• aerosoli 100 şi 200 μg/doza

• durată mai lungă de acţiune (6-8 ore)
• se asociaza cu bromura de ipratropium în bronşita cronica cu
spastică şi al BPOC (Berodual)
Beta Simpatomimetice cu actiune lunga
• SALMETEROLUL XINAFOAT (Salmeter®)
• aerosoli 25 μg/doză
• acţiune lungă (8-12 ore) şi selectivitate crescută
• debutul efectului – lent, nu se foloseşte în tratamentul crizei,
numai profilactic
• nu se administrează singuri – asociaţi GC (Seretide®).
• Doze: 1 puff la 12 ore
FORMOTEROL (Oxis Turbuhaler®,
Atimos)
• efect rapid (in 3 minute) şi de durată lungă

• se poate folosi şi în criză şi pentru tratamentul profilactic asociat
cu GCI
• Symbiocort® Turbuhaler – formoterol + budesonid
• 2 puffuri/zi,
• In exacerbari pana la 12 puffuri/zi
In studii
• Betaadrenergice cu administrare unica
• Indacaterol – aprobare noiembrie 2009
• Vilanterol – in combinatie – aprobare 2013
Parasimpatolitice
• Blocare receptori muscarinici – PREVIN bronhoconstricţia
• variabilitatea răspunsului pacienţilor la ipratropiu - diferenţele în tonusul
parasimpatic
• Ipratropium bromide (Atrovent, Arutropid)

• flacoane presurizate dozatoare (MDI)
• Atrovent solution – soluţie nebulizatoare
• Tiotropium (Spiriva)
• Oxitropium bromide (Oxivent, Ventilat)
NU se folosesc în criză, efect lent
Uscăciunea gurii!
Indicatii
• Astm bronşic persistent - asociat cu β2 simpatomimetice
• Astm bronşic asociat cu bronşită cronică
• BPOC
• Crize severe de astm bronsic
Asociere fenoterol-ipratropiu
• Sinergic
• efect bronhodilatator
• superior, de durată mai lungă
• Intereseaza bronhiile mici (prin efect beta2) si cele mari (prin
ipratropiu)
• administrare: inhalator, spray nazal în rinita alergică şi

vasomotorie
Approved in US February 2004
BPOC
BPOC
Bronhodilatatoarele musculotrope
• Xantine: teofilina şi aminofilina

• Metil-xantinele - cofeina, teobromina şi teofilina.
• ceaiul negru - cofeină + cantităţi mici de teofilină şi
teobromină.
• Ciocolata şi cacao - din seminţele arborelui de cacao
(Theobroma cacao) - teobromină şi cofeină
• Cafea (Coffea arabica) - bogată în cofeină
• Bauturi tip cola - cantităţi mari de cofeină, din de nucă de
cola (Cola acuminata) şi adaos cofeina
Teofilina
• alcaloid xantinic înrudit cu cofeina, din frunzele de ceai negru
(Thea sinensis).
• Mecanism complex
• inhibă fosfodiesteraze – cresc cAMP şi cGMP intracellular
• Antagonist competitiv al receptorilor pentru adenozină
• Adz - bronhoconstricţie şi stimularea degranularii
mastocitare
• Activare receptori A2B - efecte proinflamatorii
• activarea histon-deacetilazelor nucleare, scade transcripţia unor
gene proinflamatorii şi potenţează efectul GC
Metilxantine - efecte
• Bronhodilatatator
• Antiinflamator
• Imunomodulator
• Stimulant SNC – favorabil în astm nocturn
• Scad oboseala musculară (diafragm)
• Stimulare contractilitate cardiacă
• Diuretic
• Cresc secreţia gastrică
Efect antiinflamator - imunomodulator
• ↓ sinteza şi eliberarea mediatorilor inflamatori bazofile şi mastocite -
inhibiţia PDE4
• inhibă atât reacţia alergică imediată cat şi cea tardivă după inhalarea
alergenilor
• inhibitori specifici ai PDE4 – roflumilast – eficienta redusa, efecte
adverse
Teofilina
• Putin solubila in apa – combinatie cu etilendiamina (86/14) -
MIOFILIN
• oral sau i.v., rar intrarectal.
• se absoarbe rapid şi aproape complet după adm po sau parenterală,
variabil şi lent - pe cale rectală.
• preparatele cu eliberare dirijată - absorbţia variază
• rata absorbţiei - variază şi în funcţie de alţi factori: alimente, somn,
repaus etc.
• nu se recomandă schimbarea preparatelor între ele
• utilă dozarea concentraţiei plasmatice
• se distribuie larg în organism, trece prin placentă şi in lapte.
• se metabolizează hepatic şi se elimină urinar
Metilxantine
• Utilizate limitat datorită riscului mare de reacţii adverse
• Utile
• Ineficienţa simpatomimetice
• Criza astm, stare de rău astmatic
• Dozele se calculează /kg şi se cresc treptat – IT îngust!!
• Monitorizare concentraţie
• Interacţiuni! - fumat
Indicatii
• tratamentul de fond (profilaxia crizelor) al AB treapta a 4-a de
tratament la adulţi sau la cei care nu răspund la simpatomimetice
• tratamentul crizelor severe - i.v.
• apneea prematurilor
Factori care scad clearence-ul teofilinei
• Minor
verapamil, nifedipina, tetraciclina,
hidrocortizon, hidroxid de aluminiu,
magneziu
• Major u Cimetidina
insuficienţa hepatică
u Ciprofloxacina
• insuficienţa cardiacă
• Pneumonie virală u Alopurinol
• Contraceptive orale u Eritromicina
u propranolol*
u zileuton
Factori care cresc Factori care scad
eliminarea teofilinei eliminarea teofilinei
Inductoare enzimatice Inhibitoare enzimatice
(fenobarbital, alcool etc) (eritromicină,cimetidină)
Fumatul Insuficienţa cardiacă
Dietele hiperproteice Disfuncţii hepatice
Vârsta înaintată
Infecţii virale
Diete hiperglucidice
UMF Iuliu Hatieganu
Reactii adverse – toxicitate acuta
• anorexie, greţuri,
• tahicardie
• aritmii,
• cefalee,
• nervozitate,
• insomnie
UMF Iuliu Hatieganu

Reactii adverse – toxicitate acuta
La injectare rapida iv posibil:
• aritmii severe,
• hipotensiune arterială,
• convulsii (> 40 μg/ml) - anticonvulsivant uzual
• dureri precordiale
• moarte subită
• semnele de toxicitate- associate conc plasmatice >

20 μg/ml
UMF Iuliu Hatieganu

Reactii adverse – toxicitate cronica
• la administrarea repetată a teofilinei
• pacienţii - mai expuşi riscului convulsiv decât la administrarea
pe termen scurt a teofilinei.
• profilactic - diazepam, combinat cu fenitoină sau fenobarbital.
UMF Iuliu Hatieganu

Contraindicatii
• epilepsie,
• Infarct miocardic acut,
• Cardiopatie ischemică
• HTA
• prudenţă la bătrâni, nou-născuţi
• În timpul tratamentului nu se consumă cafea.
AMINOFILINA (Miofilin®, Eufilină®)
• cpr. 100 mg, f. 24 mg/ml
• se începe cu o doză mare 12-16 mg/kg/zi teofilină, maxim 400
mg/zi, timp de 3 zile.
• se ↑ treptat la 16-20 mg/kg/zi, apoi la 18-22 mg/kg/zi, (maxim
800 mg/zi) în funcţie de răspunsul clinic şi de vârstă.
• intre creşterea dozelor - cel puţin 3 zile.
• la fumători - dozele mai mari.
• ideală - monitorizarea concentraţiei plasmatice,
• sub 20 μg/ml (5-15 μg/ml sau 28-85 μM/ml)
UMF Iuliu Hatieganu

Antiastmatice
• Adrenergice
• neselective
• Beta-2 agonisti
• Anticolinergice
• Musculotrope:
Metilxantine
• Steroidiene
• Cromoglicat
• inhibitoare ale degranularii mastocitelor
Glucocorticoizi
• Foarte eficace prin
• Efect antiinflamator
• Inhibă formarea mediatori implicaţi în criză (PG, LT, his)
• Refac sensibilitatea la simpatomimetice
• Rezervate în forme avansate
Glcuocorticoizi efecte benefice in astm
• previn migrarea celulelor inflamatorii
• reduc sinteza de citokine proinflamatorii,
• scad sinteza de PG şi LT
• scad edemul
• modulează acţiunea beta receptorilor refăcând sensibilitatea
acestora faţă de substrat
• efectele pozitive - după 6-12 ore de la administrare altor

medicamente în criză
• In BPOC - eficienta mai redusa – pacienti cu forme boala si
exacerbari frecvente
Glcuocorticoizi efecte benefice in astm
• control superior al simptomatologiei faţă
• de β2 adrenomimetice
• scad necesarul folosirii β-mimeticelor
• ameliorează funcţiile pulmonare
• ↑ calitatea vieţii pacientului.
• pe termen lung - ↓ HRB
Glucocorticoizi inhalatori
• Cea mai eficienta unic terapie in astmul bronsic persistent
Glucocorticoizi inhalatori (GCI)
• BECLOMETAZONA DIPROPIONAT (Becotide®,
• Beclomet®, Becloforte®, Aldecin Inhaler®, Beclocort®,)
aerosoli
• FLUTICASONA (Flixotide inhaler®)
• TRIAMCINOLON ACETONID (Azmacort® inhaler)
• FLUNISOLID (Bronilide®) aerosoli
• BUDESONIDE (Pulmicort® turbuhaler,
• Budesonid® forte) aerosoli, pulbere pt. inhalaţii
• MOMETAZONA (Asmanex® twisthaler) pulb. pt. inhal.
• CICLESONID (Alvesco) - aerosoli
Glucocorticoizi inhalatori
BECLOMETAZONA (Becotide)
BUDESONIDA (Pulmicort)
• În tratament profilactic! (de
durată)
• De obicei bine toleraţi
• Candidoze oro-faringiene
• Disfonii
Contraindicaţii glucocorticoizi inhalatori
• Psihoze
• Candidoze
• SIDA
• TB
Instruiţi pacienţii să clătească gura cu apă (+/-bicarbonat) după
fiecare administrare
NURSING CONSIDERATIONS: ALL INHALED
MEDICATIONS
• 5 MINUTES BETWEEN DRUGS

• BRONCHODILATORS FIRST
• RINSE MOUTH AFTER STEROIDS
• USE FAST ACTING INHALED MED FOR ACUTE
EPISODES
Glcucorticoizi oral
PREDNISON
• Rezervat pentru exacerbari ale
astmului sever (ultima treapta
de severitate)
• Durata cat mai scurta
metilprednisolonul (activitate de mineralocorticoid
minimă).
doza unica (0,5 mg/kg) - dimineaţa în jurul orei 7
a.m
METIL PREDNISOLON (Medrol®, Solu-Medrol®)
PREDNISON (Prednison®) cpr. 5 mg
Glucocorticoizi injectabil
• iv – HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
• Crize de astm severe, stare de rău astmatic (status astmaticus)
• Efectul începe după 2 ore, evident la 6-12 ore!
- METILPREDNISOLON SODIU SUCCINAT -1-2 mg/kg/doză iniţial la 6 ore apoi
după primele 24 h la 1-2 mg/kg/zi la 8-12 h
• im – METILPREDNISOLON ACETAT (Medrol), TRIAMCINOLONA
ACETONID
• În cure de câteva săptămâni, când se agravează boala
Antiastmatice
• Adrenergice
• neselective
• Beta-2 agonisti
• Anticolinergice
• Musculotrope:
Metilxantine
• Steroidiene
• Cromoglicat
mastocitelor
Inhibitoare leucotriene
• Antagonişti ai receptorilor
pentru leucotriene
• Montelukast
• Zafirlukast
• Pranlukast
• Inhibitori ai 5-lipooxigenazei
• Zileuton
NU pentru criză!
Cu monitorizarea funcţiei hepatice

Inhibitoare leucotriene
• Ameliorarea functiei pulmonare

• Reducerea necesarului de beta2 agonisti de criza
• Eficienta mai mica decat a CSI
• Efect antiinflamator slab – crestere prin asociere cu CSI
Inhibitoare leukotriene - indicatii
• profilaxia crizelor de astm bronşic moderat/sever
persistent, in asociere cu alte antiinflamatoare
• prima linie - controlul formelor uşoare de astm
bronşic, asemanator GCI
• Ca alternativă la o doză mică de CSI la pacientii cu
astm care
–nu pot folosi dispozitive inhalatorii,
–au efecte secundare locale semnificative ale CSI sau
–au asociată rinită alergică.
• INEFICACE in criza
Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene
• Montelukast
• Zafirlukast
• Pranlukast
• receptorii pt LT- LTC4, LTD4, LTE4
• Reactii adverse
• eozinofilie sistemică
• vasculită asemănătoare cu
sindromul Churg-Strauss
Cu monitorizarea funcţiei hepatice

Inhibitori ai LOX: ZILEUTON
• Reactii adverse: creşterea enzimelor hepatice
Antiastmatice
• Adrenergice
• neselective
• Beta-2 agonisti
• Anticolinergice
• Musculotrope:
Metilxantine
• Steroidiene
• Cromoglicat
mastocitelor
Inhibitoare ale degranulării mastocitelor
• CROMOGLICAT DISODIC
• KETOTIFEN
• Profilactic în astmul bronşic
(alergic)
• NU sunt eficiente în criza de
astm după declanşare
• NU au efect bronhodilatator
CROMOGLICAT SODIC
• inhibă eliberarea mediatorilor inflamatori granulele mastocitelor,
• stabilizeaza membrana mastocitară
• acţionează - pe reacţia alergică imediată şi pe tardivă
• scade HRB la astmaticii atopici şi nonatopici
CROMOGLICAT SODIC, NEDOCROMIL
• eficacitatea - Reacţii adverse:

inferioară faţă de GCI • iritaţie traheo-
• inhalator (pulbere, bronşică, tuse
nebulizări sau spray) • rar bronhospasm
• rinita şi conjunctivita • cefalee
alergică, (spray nazal • greaţă
sau colir)
• edem laringian
• recomandare GINA –
• gust neplăcut
topic in rinite si
conjunctivite
UMF Iuliu Hatieganu
KETOTIFENUL (Ketof®, Zaditen®)
• antihistaminic H1, inhibitor al degranulării mastocitare.
• oral - mai ales la copii.
• efectul - după 2 -3 luni de tratament.
• Reacţii adverse: sedare, somnolenţă,
• in prezent inlocuit de alte antiastmatice, antihistaminice de
generatia II
UMF Iuliu Hatieganu

Anti Ig E. OMALIZUMAB
• anticorp monclonal aparţinând clasei IgG, cu GM de 149000 D,

produs în culturi de celule ovariene de hamster.
• antigenul - reprezentat de regiunea Fc a IgE, fiind practic un
„anticorp anti-anticorp”.
• Complexul IgE- omalizumab nu mai poate activa receptorii
pentru IgE – scade concentratia IgE liber cu aprox 95%
• se reduce numărul de receptori FcεRI exprimaţi la suprafaţa
mastocitelor şi bazofilelor
UMF Iuliu Hatieganu

UMF Iuliu Hatieganu
Indicaţii:
• astm bronşic moderat persistent şi
sever persistent.
• se administrează s.c. la fiecare 2-4 săptămâni,
Reacţii adverse:
• foarte bine tolerat.
• reacţii anafilactice - < 0,1%.
• Din cauza lipsei experienţei terapeutice, nu se
foloseşte la copiii sub 12 ani.
UMF Iuliu Hatieganu

 medicamente capabile să inhibe reflexul de
tuse.
 acţionează la nivel central - deprimarea centrului
tusei
 unele - efecte periferice (inhibarea receptorilor
senzitivi din mucoasa traheobronşică)
 se indică numai în tusea seacă, iritativă
UMF Iuliu Hatieganu

Antitusivele care acţionează central
Opioidele
 Opiul şi morfina deprimă puternic centrul tusei şi
inhibă producerea reflexului de tuse.
 Nu se folosesc pe scară largă - produc dependenţă.
 Utilizarea lor - rezervată cazurilor în care dorim
asocierea efectulor analgezic şi sedativ cu cel
antitusiv
UMF Iuliu Hatieganu

Indicaţii si reactii adverse
Indicatii Reactii adverse

 tusea din cancerul  bronhospasm
bronho-pulmonar  deprimarea
 pneumotorace respiraţiei
 infarct pulmonar  îngroşarea secreţiilor
 hemoptizie masivă bronşice
 fracturi costale  risc de dependenţă
UMF Iuliu Hatieganu

CODEINA
 Codeina fosfat, Farmacod, Fosfat de codeină cpr.

15 mg
 derivatul metilat al morfinei.
 antitusivul de referinţă cu care se compară
celelalte antitusive.
 efect analgezic asemănător ca intensitate cu
aspirina, inferior celui al morfinei.
 efectul antitusiv - la doze mai mici decât efectul
analgezic.
UMF Iuliu Hatieganu
Mecanism de acţiune
 afinitate foarte redusă pentru receptorii opioizi,

 efectul analgezic se datoreaza conversiei în
morfină.
 efectul antitusiv - prin legare de unii receptori
specifici care leagă codeina, distincţi faţă de
receptorii opioizi.
UMF Iuliu Hatieganu

Reacţii adverse: Contraindicaţii
 uscarea secreţiilor  Insuficienţă respiratorie
bronşice marcată
 scade mişcările cililor  Astm bronşic
vibratili
 bronhospasm
Doze: 15-30 mg de 4
 constipaţie ori/zi.
 deprimarea respiraţiei
 convulsii la copii mici
(doze mari)
UMF Iuliu Hatieganu

DEXTROMETORFANUL
 Analog al codeinei
 Nu are acţiune analgezică şi nu produce
dependenţă - nu acţionează asupra receptorilor
opioizi.
 Acţionează central, asupra unor receptori diferiţi
de cei pe care acţionează codeina
 Eficacitatea - demonstrată în studii clinice, potenţa
- similară cu cea a codeinei.
 Efectele adverse - mai reduse decât la codeină
 În doze foarte mari deprimă SNC.
 Doze: 10-30 mg de 4-6 ori/zi
UMF Iuliu Hatieganu
Derivaţi non-opioizi
 OXELADINA (Paxeladine®) caps. 40 mg, sirop

0,2 g/100 ml
 Compus de sinteză - acţionează central.
 Nu are: acţiune sedativă, de deprimare a
respiraţiei, analgezică.
 Nu provoacă dependenţă şi nici constipaţie.
 Se administrează oral 40 mg de 2-3 ori/zi sau la
copii 1 mensură de sirop (10 mg) pe 10 kg
greutate şi pe zi.
UMF Iuliu Hatieganu

Expectorantele şi
mucoliticele
UMF Iuliu Hatieganu

 Medicamentele expectorante pot acţiona prin
a) stimularea activării secretorii a glandelor
traheale şi creşterea cantităţii de apă din
componenţa mucusului - expectorantele
secreto-stimulante
b) acţiunea directă asupra mucusului prin
fluidificarea şi scăderea vâscozităţii fazei de gel
-mucoliticele
UMF Iuliu Hatieganu

Indicaţii
 afecţiuni bronhopulmonare cu spută vâscoasă;

 bronşite acute şi cronice, BPOC
 mucoviscidoză,
 prevenirea complicaţiilor postoperatorii;
 ORL: laringite, sinusite.
UMF Iuliu Hatieganu

 Nu se asociază antitusivele cu expectorantele!
 asociaţiile care se găsesc în comerţ conţin
antihistaminice H1, antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestive
 nu sunt recomandate, (dozele - de obicei prea mici;
există frecvent relaţii de antagonism între
componente).
UMF Iuliu Hatieganu

Expectorante secretostimulante
 stimulează secreţiile glandelor bronşice şi

favorizează eliminarea lor
 stimulează peristaltismul bronşic.
 Sărurile de amoniu – clorura, carbonatul –
stimulează reflex secreţia bronşică prin iritarea
mucoasei gastrice.
 reacţii adverse: greaţă, vomă
 contraindicaţii: uremie, ciroză, (se produce
intoxicaţie amoniacală)
UMF Iuliu Hatieganu

Iodurile: de sodiu şi de potasiu
 eficace în bronşitele cronice, bronşiectazie.
 acţionează direct şi reflex prin stimularea secreţiilor
bronşice datorită iritării mucoasei gastrice
 influenţează funcţia tiroidei.
 Iodul - antiseptic şi favorizează vindecarea
proceselor inflamatorii.
 se administrează oral, în poţiuni sau siropuri.
 reacţii adverse: gust metalic, iritaţie gastrică,
fenomene de iodism: catar oculo-nazal, cefalee,
erupţii cutanate, nervozitate, insomnie.
 contraindicaţii: copii, alergici
UMF Iuliu Hatieganu

Secretoliticele
 Acţionează direct asupra secreţiilor bronşice pe

care le fluidifică.
 Grupa secretoliticelor include:
a) mucoliticele
b) enzimele proteolitice
c) agenţi tensioactivi
d) substanţe umidificante
UMF Iuliu Hatieganu

ACETIL CISTEINA
 scăderea vâscozităţii expectoraţiei, favorizeaza

eliminarea ei.
 gruparea reducătoare tiol - desface punţile
disulfidice ale agregatului mucos
 Indicatii
- Infecţii bronhopulmonare
- BPCO
- Mucoviscidoză
- Intoxicaţia acută cu paracetamol (în perfuzie
lentă)
UMF Iuliu Hatieganu

 Administrare: oral, parenteral,
local sub formă de nebulizări.
- oral: 200 mg de 2 ori pe zi la adult
- 100 mg de 2 ori pe zi la copil
- i.m. sau i.v. lent în ATI
- nebulizări: 3-5 ml soluţie 20 %, de 3-4 ori pe zi.
 Nu se amestecă acetilcisteina în soluţie cu alte
medicamente (antibiotice, glucocorticoizi, etc.)
 Aparatele de aerosoli să nu aibă fier, cupru sau
cauciuc.
UMF Iuliu Hatieganu
Reacţii adverse
 favorizează Contraindicaţii
bronhospasmul - astmatici
 fluidificarea brutală a - bolnavi incapabili să
secreţiilor - inundarea expectoreze
bronşiilor la bolnavii
incapabili să expectoreze
(comatoşi, copii, etc.)
 greaţă, vomă,
 diaree
UMF Iuliu Hatieganu

ERDOSTEINA (Erdomed®)
 caps. 150 şi 300 mg, pulb. pt. susp. orală şi pt.

inhalaţii 225 mg
 derivat asemănător acetil cisteinei,
 acelaşi mecanism - rupe punţile disulfidice ale
agregatului mucos.
 metaboliţi activi, se elimină renal
 reacţii adverse: greaţă, vomă, dureri epigastrice
 doze: 300 mg de 2 ori/zi.
 contraindicatii - IR, IH
UMF Iuliu Hatieganu

BROMHEXINA (Bromhexin®,
Bisolvon®)
 compus cuaternar cu amoniu, obţinut după
modelul unui alcaloid natural.
 scade vâscozitatea sputei - stimularea sintezei
de sialomucine şi modificarea compoziţia sputei.
 oral, injectabil sau sub formă de nebulizări.
 biodisponibilitate scăzută - suferă fenomenul
primului pasaj hepatic, eliminare renală.
UMF Iuliu Hatieganu

 Administrare:
oral: 8-16 mg de 3 ori pe zi
inhalaţii
injectabil i.v. sau i.m.
 Reacţii adverse:
greţuri (rar)
UMF Iuliu Hatieganu

AMBROXOLUL (Mucosolvan®,
Muxol®, Ambrohexal®, Ambroxol)
 metabolit al bromhexinei
 scade vâscozitatea secreţiilor traheobronşice şi
accelerează transportul mucociliar.
 stimulează secreţia de surfactant - profilactic în
sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţii cu
greutate mică la naştere.
 Administrare:
oral: 30 mg de 2-3 ori pe zi
inhalaţii - pot provoca bronhospasm
injectabil
 contraindicat în sarcină şi alăptare.
UMF Iuliu Hatieganu
 Doze: 90 mg/zi n 2-3 prize.
î 2 ani 5-10 pic sol. 7,5 mg/1 ml de 3
 Copii: sub
ori/zi
 ;2- 5 ni: 10- 0 pic. de 3 ori/zi
 ea 5 2ani: 20-30 pic. de, 3 ori/zi
pest .
UMF Iuliu Hatieganu

Farmaco Sem 2 Full

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmaco Sem 2 Full

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicaţia aparatului cardio-vascular

PROF.DR. LORENA DIMA

• Medicaţia inotrop pozitivă

• DIGITOXINA - Digitalis purpureea

• Inhiba Na/K ATP-aza

afinitatea digoxinei fata de

FARA cresterea consumului de oxigen

Insuficienta cardiaca (m.a. sistolica, cu FE↓)

EPA (digoxina iv 0.5 mg)

Aritmii atriale – efect parasimpatomimetic cardioselectiv

Efect deprimant NAV – util in FiA si FlA

Controlul tahicardiei paroxistice atriale si atrio-ventriculare – in

Contraindicata la persoane cu FA si Sd. WPW

Interval terapeutic la valori ale digoxinemiei 0.5 - 2 ng/mL

• Potasiu – hKE risc aritmii

• digitalice (tonicardiace, glicozizi cardiaci)

• simpatomimetice (adrenergice si dopaminergice):

PROF.DR. LORENA DIMA

• Medicaţia inotrop pozitivă

• NO (rol substitutiv) + guanilatciclaza

• Amelioreaza disfunctia • Producere GMPc

• Pot creşte fluxul în zone ischemice

• Scade RVP, la doze mari

Bd - depinde de preparat si de calea de administrare

• molecule liposolubile - traverseaza cu usurinta

• Se aplică zilnic pe arii fără

• Se aplică în cantitate fixă cu ajutorul unei hârtii gradate

• inhibitorii fosfodiesterazei 5 folosite în

• Scad frecvenţa cardiacă

• Reduc efectele nocive ale

• în tratamentul de fond al anginei

Reactii adverse Contraindicatii

- Pot favoriza dezvoltarea - Insuficienta cardiaca necontrolata

• scad frecvența crizelor

• Canale de Ca voltaj dependente, de tip L

• Verapamilul poate creste nivelul plasmatic al digoxinei

• Ca antianginos 90-180 mg/zi in 3 prize

PROF.DR. LORENA DIMA

• Medicaţia inotrop pozitivă

• >140/90 – raspunsul simplu

• Cu actiune la nivelul SNV simpatic

• Cu actiune la nivelul RAA

 Inhibitoare prin actiune centrala

 Blocante ale terminatiilor simpatice

(1) Prin actiune centrala

(3) Blocante ale termin. simpatice

(4) Blocante a/b adrenergice

→ inhiba eliberarea de NA din terminatii nervoase

(1) Prin actiune centrala

(3) Blocante ale termin. simpatice

(4) Blocante a/b adrenergice

- Blocheaza receptorii N de la nivelul gg. vegetativi S si PS

(1) Prin actiune centrala

(3) Blocante ale termin. Simpatice

(4) Blocante a/b adrenergice

(1) Prin actiune centrala

(3) Blocante ale termin. simpatice

(4) Blocante a/b adrenergice

Blocante alfa neselective (fentolamina, fenoxibenzamina) – in feocromocitom

- NU afecteaza receptori alfa2 presinaptici →

• Eficacitate dovedita in scaderea incidentei AVC, IMA

• HTA cu ARP crescuta (tineri, hipertiroidieni)

Reactii adverse Contraindicatii

- Fenomene alergice, imunologice