Farmacologia aparatului cardiovascular

Farmacoterapia insuficienței cardiace

 Definiție – incapacitatea organismului de a asigura cantitatea de sânge necesară țesuturilor datorită unui
deficit de pompă (deficit de contractilitate) → sângele stagnează în corp.
 Forme clinice
 stângă
 dreaptă
 globală
 Simptome și semne
 dispnee – sânge care stagnează între inimă și plămâni
 edeme – sângele nu se întoarce corect la inimă
 turgescența jugularei
 Diagnostic
 pe baza examenului obiectiv
 FEVS (Fracția de Ejecție a Ventriculului Stâng) – VS este cel mai solicitat din cele 4 camere ale
inimii
- cu ajutorul ecografiei Doppler
- sănătos > 50%
- bolnav < 50%
 determinarea peptidei natriuretice BNP
 Clasificare NYHA (New York Heart Association)
 Stadiul I - nesimptomatic
 Stadiul II – limitare ușoară a activității fizice
- apare dispneea la efort (ex. urcatul scărilor)
 Stadiul III – limitare marcată a activității fizice
- simptomele apar și la mersul pe jos
 Stadiul IV – simptomele apar și în repaus
 Modificări ale parametrilor performanței cardiace
 Scade contractilitatea (inotropismul)
 Crește postsarcina
 Crește presarcina
 Apare tahicardia
 Mecanisme compensatorii
 Acute
- activitatea tonusului simpatic
- mecanism diastolic Frank – Starling
 Subacute
- retenție hidrosalină
- hipertrofie ventriculară
 Medicația insuficienței cardiace
 Medicamente inotrop – pozitive
 Medicamente vasodilatatoare (IECA, sartani, etc.)
 Diuretice → edeme
 Beta – blocante → combat tahicardia (!Nu orice beta-blocant)
 Medicamente ce blochează receptorii aldosteronului (Spironolactona)
  Medicamente inotrop – pozitive
Clasificare după mecanismul de acţiune
 Inhibitoare ale Na+K+ATP-azei: GLICOZIDE CARDIOTONICE
 Activatorii receptorilor β1: SIMPATOMIMETICE
 Activatorii adenilat-ciclazei: GLUCAGONUL
 Inhibitori de fosfodiesterază: → selectivi PDE III: AMRINONA, MILRINONA
 Altele: LEVOSIMENDANUL
Glicozide cardiotonice (digitalice)
 glicozide majore – din Digitalis purpurea, Digitalis lanata și sp. de Strophantus
 glicozide minore – din Scilla maritima, Convallaria majalis, Helleborus niger, Adonis
 Clasificare – d.p.d.v. farmacocinetic
 Grupa digitoxinei (digitalinei)
- compuși cu lipofilie crescută → absorbţie orală bună
- se leagă în % ridicat de proteinele plasmatice și tisulare → risc de cumulare și risc de
interacțiuni medicamentoase de deplasare → nu se mai utilizează această clasă de
compuși
- latenţă și durată de acţiune lungă
- se elimină lent, digestiv
 Grupa digoxinei
- compuși mai puţin lipofili → absorbţie digestivă mai redusă
- se leagă de proteinele plasmatice și tisulare în % mai mic → tendinţă de cumulare mai
redusă
- latență și durată de acțiune medie
- eliminare pe cale renală
 Grupa strofantinei (G și K)
- compuși hidrofili → nu se administrează oral (absorbţia digestivă este foarte redusă)
- se leagă foarte puţin de proteinele plamatice → latenţă și durată de acţiune scurtă → se
administrează în urgențe
 Mecanism
 Inhibă Na+K+ATP-aza situată pe membrana miocitelor cardiace → crește concentrația Na+ în
interiorul celulelor cardiace
 Ulterior, din cauza schimbării gradientului de Na+ va fi blocat schimbătorul Na+/Ca+2 → crește
concentrația Ca+2 liber intracelular disponibil pentru mecanismul contractil
  Ca+2 intracelular provine din
- eliberarea din reticulul sarcoplasmatic
- intrarea în celulă din exterior la nivelul unor canale specifice de Ca+2
 schimbătorul Na+/Ca+2 folosește ca sursă de energie Na+ extracelular

 Efecte farmacologice
 efecte cardiace
- directe: stimulează miocardul contractil dar îl deprimă pe cel excito-conductor (țesutul
nodal)
 I(+) forța de contracție
 B(+) excitabilitate
 T(+) tonicitate
 C(–) frecvență/ritm cardiac
 D(–) conductibilitate
 - indirecte: scad tonusul simpatic / cresc tonusul parasimpatic (cresc
activitatea vagală)
 efecte extracardiace – scad ușor TA
 ușor efect diuretic extrarenal – datorită ♥ care pompează mai bine
 influenţează SNC și vederea
 Indicații
 insuficiență cardiacă acută sau cronică
 tahiaritmii supraventriculare
 Reacții adverse
 indice terapeutic mic - la compușii lipofili risc de cumulare
 digestive : iritante pt. mucoasa gastrică → greaţă, vomă, anorexie, diaree, dureri
abdominale
 cardiovasculare: bradicardie, bloc atrio-ventricular (apar la supradozare)
- puls < 30 → pierderea cunoștinței
 aritmii ectopice (prin creșterea excitabilității, o parte din mușchi poate să adopte
rolul țesutului nodal → bătăi ale inimii între bătăile normale)
 SNC - pot traversa BHE - cefalee, astenie, somnolență, confuzie, halucinații
 oculare: tulburări vizuale – discromatopsie (bolnavii văd totul în galben-verzui)
Antidot – anticorp monoclonal specific anti-glicozide cardiotonice = DIGIBIND
 Interacțiuni
 hiperpotasemia crește toxicitatea → agravarea bradicardiei
- K > 8mEq e toxic cardiac
- injecție letală: KCl + curarizant + anestezic
 β-blocantele → pot agrava tulburările atrioventriculare → scăderea conducerii →
bloc A-V
 interacţiunea cu blocante ale canalelor de Ca+2 → anularea efectului glicozidelor
 Posologie
 doza de atac - “digitalizare iniţială”
- rapid 1-2 zile / administrare - injectabil sau oral în doze mari
- lent 3-5 zile / administrare - oral în doze mai mici
 doza de întreţinere → 1/3 din doza de saturaţie / adm. oral (comp. + sol. uz
intern), intrarectal, parenteral (i.v.)
 Reprezentanți
 PULVIS DIGITALIS (nu se mai utilizează)
 DIGITOXINA – Digitalina → efecte vagale cele mai pronunţate
 DIGOXIN – Lanoxin, Lanicor - comp. 0,25mg, sol. uz intern
 DESACETIL LANATOZID C – Deslanozid - utilizare în pediatrie
 LANATOZID C - pediatrie
 STROFANTINA G – fiole, în spital
 STROFANTINA K - fiole, în spital
Beta-1 simpatomimetice
 Acționează la nivel molecular crescând nivelul AMPc
 Prin creșterea nivelului AMPc sunt activate proteinkinaze specifice, se deschid canalele
membranare de Ca+2 - crește nivelul Ca+2 în citoplasmă → în același timp se eliberează
Ca+2 din depozitul intracelular (reticulul sarcoplasmatic)
 Selective: DOBUTAMINA
 Indicaţii: șoc cardiogen, sincopă cardiacă, bloc atrio-ventricular, bradicardie, IC acută /
cronică, când nu răspunde la tratamentul cu digitalice (forme refractare)
 Dezavantaj: stimulează toate funcţiile inimii → tahicardie, aritmii, cresc consumul de O2
al miocardului (pot precipita o criză de angină) + dau toleranţă la adm. îndelungată
 Administrare i.v. în perfuzie pe durată scurtă de timp

Inhibitorii fosfodiesterazelor
 Fosfodiesterazele degradează AMPc
 Sunt 17 familii de PDE: III (♥), IV (aparat respirator), V (tract urogenital)
 Selectivitate relativă – atenție la eliberarea Viagra – poate să inhibe și PDE III și
pacientul poate să aibă probleme cardiace
 Neselectivi: TEOFILINA
 Selectivi PDE III: AMRINONA, MILRINONA, ENOXIMONA
 Efecte
 cresc forţa de contracţie a miocardului (I+)
 produc arteriodilataţie / mai slab venodilataţie → scad presarcina și postsarcina
 cresc fluxul sanguin la nivel renal și filtrarea glomerulară
 inhibă agregarea plachetară
 Indicații: IC congestivă acută, care nu răspunde la alte tratamente (terapie de durată
scurtă; adm. în bolus / perfuzie)
 Reacții adverse: hTA, aritmii cardiace, trombocitopenie, hepatotoxicitate
(ENOXIMONA)
Altele – LEVOSIMENDAN
 Singurul reprezentant al unei noi clase – sensibilizatori calcici
 Mecanism – se leagă de troponina C și crește sensibilitatea miocitelor cardiace la Ca
 Efecte
 stimulează forța de contracție (I), dar și celelalte proprietăți
 vasodilatator ușor
 Indicații – forme refractare de IC acută

Farmacologia medicamentelor antiaritmice

 Aritmii = tulburări ale frecvenţei cardiace și/sau regularităţii ritmului fiziologic
 Antiaritmicele – previn sau tratează aritmiile cardiace, reducând dereglările
automatismului cardiac, conducerii impulsurilor precum și focarele ectopice de formare a
impulsului
 Electrofiziologia celulei cardiace
 Faza 0 - faza de depolarizare sistolică (bruscă) - se desfășoară diferit în funcţie de
tipul de ţesut miocardic
- în fibrele rapide (miocardul atrial, ventricular, fasciculul Hiss și reţeaua
Purkinje) - depolarizare rapidă dată de influxul de Na+ prin canalele de
Na+
- în fibrele lente (nodul sinusal și nodul atrio-ventricular) -depolarizare mai
lentă datorată influxului de Ca+2 prin canalele lente de Ca+2

 Faza 1 – repolarizarea rapidă (se oprește intrarea Na+ și începe efluxul de K+ prin
canalele de K+)
 Faza 2 – repolarizarea în platou (scade efluxul de K+ și se activează influxul de
Ca+2)
 Faza 3 – repolarizare rapidă
- intrarea Ca se oprește
- eflux masiv de K prin canale specifice
 Faza 4 – corespunde diastolei (se revine la valoarea potenţialului de repaus și se
reface echilibrul ionic de o parte și alta a membranei, corespunzătoare fazei de
repaus)
 Clasificarea Vaughan-Williams
 Clasa I = Blocante ale canalelor de sodiu
- IA – tip CHINIDINA (CHINIDINA, PROCAINAMIDA,
DISOPIRAMIDA, AJMALINA, SPARTEINA, APRINDINA)
- IB – tip LIDOCAINA (LIDOCAINA, MEXILETIN, TOCAINIDA,
FENITOINA)
- IC – tip FLECAINIDA (FLECAINIDA, ENCAINIDA,
LORCAINIDA, PROPAFENONA)
 Clasa II = Beta-blocante (cu excepția sotalolului)
 Clasa III = Blocante ale canalelor de potasiu (AMIODARONA – dereglarea
tiroidei, depozite pe cornee, bretylium, sotalol, ibutilid)
 
Clasa IV = Blocante ale canalelor de calciu cu specificitate cardiacă
(VERAPAMIL, GALOPAMIL, DILTIAZEM)
 Altele – VERNAKALANT
 Mecanisme
 Clasa I - blochează canalele membranare de Na+ → stabilizează membrana
celulară
- diminuă viteza de depolarizare lentă, spontană, diastolică (faza 4), în
ţesutul excitoconductor și scad automatismul
- scad viteza de depolarizare sistolică activă (faza 0) în ţesutul miocardic cu
răspuns rapid (atrii, ventricule, reţeaua Purkinje) → scade viteza de
conducere a impulsului electric intracardiac
 Clasa IA - prelungește repolarizarea, cresc DPA (durata
potențialului de acțiune) și PRE (perioada refractară efectivă)
 Clasa IB - scurtează repolarizarea și DPA, însă perioada refractară
crește față de DPA
 Clasa IC - nu influenţează repolarizarea și perioada refractară, dar
încetinesc conducerea
 Clasa II - reduc viteza de depolarizare în nodul sinusal și astfel scad frecvenţa
sinusală
- protejează faţă de stimularea simpato-catecolaminergică a automatismului
cardiac
 Clasa III - inhibă efluxul de K+, prin blocarea canalelor de K+ în perioada de
repolarizare → prelungesc repolarizarea și perioada refractară a miocardului
 Clasa IV - scad viteza de depolarizare sistolică (faza 0) dependentă de Ca+2 de la
nivelul ţesutului nodal → scad frecvenţa sinusală și conducerea atrio-ventriculară

Clasa IA
1. CHINIDINA
 naturală
 izomerul dextrogir al chininei
 
prezintă indice terapeutic mic → este necesară monitorizarea terapiei la bolnavii
cu risc
 Efect antiaritmic: I(-), B(-), C(-)
 + efecte vegetative: α-adrenolitice și parasimpatolitice
 Indicaţii: aritmii atriale (extrasistole, flutter, fibrilaţii) și aritmii ventriculare
 R.a.: hTA (vasodilatație), aritmii ventriculare, bloc atrio-ventricular
- digestive – greaţă, vomă, diaree
- reacţii nervoase – neliniște, confuzie, delir
- hipersensibilizare – reacții alergice
- intoxicaţii cronice → cinconism
2. PROCAINAMIDA – Pronestyl
 asemănătoare chinidinei, doar că efectul I(-) și anticolinergic este mai redus
 Indicaţii: aritmii atriale și ventriculare
 R.a.: reacţii alergice, sindrom lupoid
3. DISOPIRAMIDA
 asemănătoare chinidinei
4. SPARTEINA – fiole
 avantaje: are efect I(+) → forţa de contracţie nu este influenţată
Clasa IB
1. LIDOCAINA – so1uţie 1% pt. uz cardiac
 suferă intens efectul primului pasaj hepatic → se adm. parenteral (i.v.)
 Utilizare: aritmii de tip ventricular, mai ales cele din infarct miocardic
 Efecte adverse: potenţial alergizant; la nivelul SNC produce excitaţie →
deprimare
2. FENITOINA
 antiaritmic cu spectru redus (utilizat în supradozarea digitalicelor)
3. MEXILETINA – Mexitil® - caps., fiole
 comportament asemănător lidocainei
 cel mai utilizat
 Utilizare: aritmii de tip ventricular (infarct miocardic, supradozare digitalice)
 Reacţii adverse.: reacţii digestive, greaţă, vomă; reacţii cardiace, hTA
Clasa IC
1. FLECAINIDA – Tambocor - cpr.
 Indicaţii: TPSV(tahicardie paroxistică supraventriculară), fibrilaţie si flutter atrial
2. PROPAFENONA – Rytmonorm - cpr.
 asemănătoare chinidinei + slabe proprietăți β-blocante și anestezice locale
 Utilizare: aritmii atriale + aritmii ventriculare
Observație → grupa cu potenţial aritmogen cel mai ridicat
Clasa II : beta-blocante
 deprimă nodulul sinusal și deprimă automatismul cardiac
 deprimă nodul atrio-ventricular și prelungesc perioada refractară
  inhibă toate influenţele simpatocatecolaminergice de la nivelul miocardului
 Indicaţii: aritmii de tip atrial (de preferinţă)
Clasa III
1. AMIODARONA – Cordarone-comp., fiole
 biodisponibilitate orală redusă; prin metabolizare → metabolit activ
(dezacetilamiodarona = DEA) cu T ½ lung – posibilitate de cumulare
 Efect: antiaritmic, antianginos (scade consumul de oxinen al inimii,
coronarodilatație), vasodilatator sistemic, scăzând postsarcina
 Indicaţii:
- spectru larg: aritmii atriale + ventriculare forme severe
- forme selecționate de angină pectorală (dacă bolnavii au și tulburări de
ritm)
 antiaritmic de rezervă
 Reacţii adverse: bradicardie, bloc atrio-ventricular și aritmii, tulburări
neurologice, tulburări digestive
- Prin metabolizare se eliberează iod care produce:
- fibroză pulmonară cu infiltrat pulmonar
- dezechilibre în activitatea tiroidei
- microdepozit corneean de culoare galben-brună
2. DRONEDARONA
 a produs cazuri grave de insuficiență cardiacă și hepatotoxicitate severă (hepatită
fulminantă)
 nu s-a retras de pe piață – de evitat
Alternative:
 SOTALOL
 IBUTILID
 DOFETILID
 BRETILIUM
Clasa IV
1. VERAPAMIL – Isoptin®
 este un blocant al canalelor de Ca2+ din grupa fenil-alchilamine ce acționează asupra
țesutului nodal și mai puțin asupra coronarelor
 absorbţie orală bună, însă suferă efectul primului pasaj hepatic → variaţii
interindividuale mari ale concentrațiilor plasmatice
 Efecte: antiaritmic, antihipertensiv și antianginos
 Indicaţii: aritmii supraventriculare (tahicardie paroxistică, fibrilaţii, flutter)
- utilizat ca antihipertensiv în HTA medie-ușoară, dacă este însoţită de tulburări
de ritm
 Reacţii adverse: cardiovasculare - hipotensiune, bradicardie, bloc atrio-ventricular,
insuficienţă cardiacă, edeme
- reacţii nervoase + digestive (greaţă, gastralgii, constipaţie)
  F.f. :comp.filmate, draj. 40-80mg, comp.retard 240mg, fiole
Altele – VERNAKALANT
 acționează prin mecanisme multiple – blochează canalele de Na și de K simultan →
proprietăți de clasă I și III
 conversia rapidă a fibrilației atriale la ritm sinusal – urgență majoră
 strict i.v.

Farmacologia medicamentelor antianginoase

 Angina pectorală = dezechilibru între nevoia de oxigen a mușchiului cardiac și aportul
de oxigen prin arterele coronare
 Mecanisme patologice
 ateroscleroză coronariană (formarea plăcii de aterom)
 vasospasm coronarian
 Tratament nefarmacologic – bypass (intervenție pe cord deschis) sau
coronaroplastie/angioplastie periferică
 Forme clinice
 Angina cronică stabilă - este adeseori provocată de efort fizic important sau
emoții puternice
 Angina instabilă = sindrom coronarian acut
- poate surveni și la pacientul în repaus
- poate anunța un infarct miocardic
 Angina Prinzmetal - este consecința unui vasospasm coronarian
 Simptome – durere retrosternală acută cu caracter iradiant
 Factori de risc
 nivel ridicat al colesterolului total
 nivel ridicat al LDLcolesterolului
 HTA
 vârsta
 factori genetici
 sexul masculin
 diabetul
 tutunul
 sedentarismul
 alimentație dezechilibrată
Antianginoase
 în afecţiunile cronice medicaţia antianginoasă urmărește să scadă consumul de O2 și să
crească aportul de O2
 Mecanisme de scădere a necesarului de O2
 deprimarea miocardului – scăzând tonusul simpatic, prin β-blocante, scăzând
disponibilul de Ca+2, prin blocantele canalelor de Ca+2
 scăderea pre-/postsarcinii, ex: nitraţi, β-blocante, blocantele canalelor de Ca+2
  Mecanisme de crestere a aportului de O2 (prin coronarodilataţie)
 prin aport de NO, ex: NITRAŢI, MOLSIDOMIN
 prin scăderea Ca+2 disponibil pt. contracţia coronarelor
 prin activarea canalelor de K, ex: NICORANDIL
 Principalele grupe de antianginoase
 Nitrații organici : NITROGLICERINA, ISOSORBID DINITRAT,
ISOSORBID MONONITRAT, PENTAERITRIL TETRANITRAT
 Beta-blocantele
 BCC (Blocante ale Canalelor de Calciu)
 Donori de NO : MOLSIDOMINA
 Activatori ai canalelor de K: NICORANDIL
 Altele: DIPIRIDAMOL, TRIMETAZIDINA, RANOLAZINA,
IVABRADINA
Nitrații organici
 Sunt esteri ai acidului nitric cu polialcooli
 Farmacocinetica
 molecule lipofile
 absorbția se realizează rapid pe mai multe căi
 sufera efectul primului pasaj hepatic în ordinea: NTG > ISDN > ISMN
 T ½ variabili
 unii metaboliți sunt activi
 Mecanism – odată ajunși în organism, nitrații organici se transformă prin reacții tiol-
dependente în compuși activi (NO) și tionitriți (R-S-NO), care vor activa guanilat-ciclaza
→ crește ciclicGMP care, prin intermediul unor protein-kinaze specifice, va împiedica
intrarea Ca2+ în celulele m. neted → vasodilatație evidentă la nivel coronarian și nervos și
mai puțin la nivel arteriolar
 The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1998 was awarded jointly to Robert F.
Furchgott, Louis J. Ignarro and Ferid Murad" for their discoveries concerning nitric oxide
as a signalling molecule in the cardiovascular system".
 Efecte farmacologice
 coronarodilatație + micșorează tensiunea în peretele ventricular
 venodilatatie → scad presarcina
 arteriolodilatatie (la doze mari) → scad postsarcina
 împiedica remodelarea patologică a miocardului ventricular după infarct
 + prop. antiagregante plachetare
 + prop. antispastice pe musculatura netedă (fară importanță clinică)
 Indicații
 în toate formele de angină pectorală:
- toate crizele manifeste sau profilaxia crizelor previzibile (comp. cu durată
scurtă)
- în tratamentul de fond (comp. cu durată lungă)
 evitarea evoluţiei spre infarct miocardic în cazul anginei instabile
  în faza de început a infarctului miocardic (adm. i.v.)
 post infarct acut de miocard
 în tratamentul insuficienţei cardiace
 Reacții adverse
 hipotensiune ortostatică
 tahicardie reflexă
 cefalee pulsatilă, bufeuri de căldură și congestia pielii în jumătatea superioară a
corpului, rareori colaps
 methemoglobinemie
 toleranţă, dată de un dublu mecanism:
- mecanism fiziologic = mecanisme compensatoare:
 activarea SNV simpatic
 retenţie hidrosalină
- mecanism farmacologic: se produce epuizarea gr.-SH ceea ce nu mai
permite formarea tionitriţilor (metaboliţi activi)
 Administrare
 sublingual – cp., sol., spray (efect rapid 1-3min; durată scurtă 10-40min)
 oral – cp., caps. cu cedare normală/retard
 cutanată – unguente, sist. transdermice
 i.v. perfuzie (în urgenţe)
 în terapie se practică administrarea intermitentă:
- oral – adm. dimineaţa și la prânz / seara NU
- plasture – adm. ziua DA/ noaptea NU → în perioada de pauză organismul
își poate forma gr. –SH
- Obs: în perioada de pauză poate apărea efectul rebound și pt. a reduce
riscul declanșării crizei anginoase se adm. alt antianginos, ex: β-blocante

Denumire
D.C.I Producător Formă prezentare
comercială

Novartis Pharma
NITROGLICERINĂ Nitroderm TTS 5 Sist.terap. transderm
GMBHGermania
Nitroglicerină Zentiva-Romania Cpr. subling. 0.5mg
Egis Pharmaceuticals
Nitromint Cpr.elib.prel. 2.6 mg
Ungaria
Egis Pharmaceuticals
Nitromint Spray sublingual
Ungaria
Chimimportexport-
Nitronal Sol.perf. 1mg/ml
Plirimex-Romania
ISOSORBID Caps. elib. prel. 20,
Diniter Terapia-Romania
DINITRAT 40mg
Isosorbid Dinitrat Arena-Group-
Compr. 10 mg
A Romania
 ISOSORBID Cpr.film.elib.prel.
Mononitron Zentiva-Romania
MONONITRAT 60mg
Abbott Products Caps. elib. prel. 40
Olicard retard
GMBH Germania mg
PENTAERITRIL
Nitropector Terapia-Romania Compr. 20mg
TETRANITRAT

Donori de NO – MOLSIDOMINA
 derivat de sidnonimina
 efecte asemănătoare nitraților organici
 eliberează NO prin reacții tiol-independente, riscul de toleranță este absent
 tahicardia reflexă consecutivă vasodilatației este mai puțin importantă
 indicată ca tratament de fond în angina pectorală
 administrare orală
 nu în România
Activatori ai canalelor de K - NICORANDIL
 deschide canalele potasice ATP-dependente → hiperpolarizare ce dezactivează canalele
calcice voltaj-dependente → diminuarea calciului intracelular → vasodilatație
 Efecte farmacologice
 vasodilatație arterială cu diminuarea postsarcinii
 vasodilatație venoasă cu diminuarea presarcinii
 vasodilatatie coronariană
 Indicații
 tratamentul de fond al anginei pectorale
 Reacții adverse
 cefalee, hipotensiune, tahicardie reflexă

Antagonisti calcici – DILTIAZEM

 blocant al canalelor lente de Ca+2 → acţionează în principal pe vasele coronariene, mai
puţin la nivelul vaselor sistemice și la nivelul miocardului contractil/excitator
 suferă intens efectul primului pasaj hepatic ⇒ metaboliţi activi
 antianginos
 antiaritmic slab (deprimare cardiacă mai redusă decât verapamilul)
 proprietăți vasodilatatoare sistemice reduse
 Indicaţii: tratamentul anginei stabile și vasospastice, în aritmii supraventriculare, ca anti-
HTA (mai rar)
 Contraindicaţii (valabile și la verapamil): persoanele cu I.C., bradicardie și bloc atrio-
ventricular
 Nu se asociază cu β-blocante (obs: deprimarea cardiacă poate fi foarte puternică)
 Reacţii adverse: hTA, cefalee, ameţeli, bradicardie, bloc atrio-ventricular, greaţă, vomă,
gastralgii
  Forme farmaceutice: comp./caps. 30-60-90-120 mg
Alte medicamente
1. TRIMETAZIDINA
 Mecanism de acţinue
o inhibă enzima 3-CAT (3-cetoacyl CoA tiolase)
o inhibă oxidarea acizilor grași
o favorizeaza indirect oxidarea glucozei → efect anti-ischemic
o nu influențează parametrii hemodinamici sistemici sau coronarieni
 Utilizare - angina cronică stabilă (tratament de fond)
 Reacţii adverse: tremuraturi, ‘sindromul piciorului nelinistit’, sindrom
parkinsonian
 Decizia EMEA 2012
 PREDUCTAL cp
2. RANOLAZINA
 inhibitor al curentului sodic tardiv de la nivelul celulelor cardiace
 este indicată la pacienții refractari sau intoleranți la betablocante sau BCC
 RANEXA cp
3. IVABRADINA
 blocheaza curentul electric If la nivelul nodului SA, reducând frecvența cardiacă
 efect antianginos (diminua necesarul de oxigen) şi antiaritmic
 tratamentul anginei pectorale la pacienții intoleranți la beta-blocante
 CORLENTOR cp

Farmacologia medicamentelor antihipertensive

 Hipertensiunea arterială: cea mai comună afecţiune cardiovasculară
 Epidemiologie: 50 milioane bolnavi în SUA, 1 miliard pe plan mondial
 În România: 48% din populaţia vîrstnică (>65 ani)  HTA
 Cea mai problematică: lipsa simptomelor
 Netratată, HTA progresează, ducând la afectarea unor organe ţintă
 Creierul (AVC de tip ischemic sau tranzitoriu – nu sînt afectate zone extinse din
creier)
 Inima (HVS = hipertrofie de ventricul stîng, IC, infarct)
 Rinichi (IR) – se dezvoltă lent  dializă sau transplant renal
 Clasificare
 Normal: <120/<80
 Prehipertensiune: 120-139/sau 80-89  nu e nevoie tratament
 Hipertensiune de gradul 1: 140-159/sau 90-99
 Hipertensiune de gradul 2: >160/sau >100
 Patogeneza
 Sistemul nervos simpatic
 Sistemul renină-angiotensină-aldosteron
  Sisteme de mediatori cu proprietăţi vasoconstrictori sau vasodilatatori:
bradikinina (BK), endotelina (ET), vasopresina, oxidul nitric (NO), peptida
natriuretică atrială, prostaciclina (PGI2)
 Baroreceptori – mecanoreceptori, chemoreceptori
 Etiologie
 2 forme clinice diferenţiate:
- 99% - HTA esenţială – complex de cauze: factori genetici, de mediu, nu
există o cauză
- 1% - HTA secundară (produsă de alte afecţiuni) – ex. feocromocitom
Tratamentul HTA
Tratament nefarmacologic
 Suprimarea fumatului
 Controlul IMC
 Limitarea consumului de alcool
 Regim hiposodat, prin suprimarea adaosului de sodiu (...)
Tratamentul farmacologic
 Reguli de tratament
o Tratamentul se începe cu doze mici  pentru evitarea fenomenului primei doze
 dozele pot fi crescute ulterior
o Tratamentul are loc în etape
- Etapa 1: monoterapie
 De elecţie: diuretice tiazidice sau IECA (sartani)
 Alternativă: blocante ale canalelor de calciu
 Particular: alfa-adrenolitice, beta-blocante
- Etapa 2: asocierea de 2 hipertensive
 Diuretic + IECA (sartani)
 Diuretic + blocant al canalelor de calciu, beta-blocant
 Blocant de calciu + IECA
- Etapa 3: triterapia
 La medicaţia de primă intenţie se adaugă un simpatolitic central
(CLONIDINA, RILMENIDINA, MOXONIDINA)

Vasodilatatoare musculotrope
 Se folosesc doar în formele severe ale bolii
DIHIDRALAZINA
 Nu se mai găseşte  datorită reacţiilor adverse
 Farmacocinetică
 Absorbţie orală bună, prezintă efectul primului pasaj
  Metabolizare prin acetilare (! Atenţie la acetilatorii lenţi)
 Mecanism
 Stimularea guanilat-ciclazei  cresc GMPc
 Interferă cu eliberarea calciului din reticulul sarcoplasmatic
 Efect
 Brutal  activarea mecanismelor reflexe  mecanisme compensatorii (tahicardie
reflexă)
 Indicaţii: HTA medie  severă, IC
 Reacţii adverse: trigger pentru lupus eritematos sitemic
NITROPRUSIAT DE SODIU
 Pulbere pentru soluţie injectabilă, instabilă
 Mecanism de acţiune:
o Eliberează NO  eliberare guanilat-ciclază  creşte GMPC  scade
concentraţia de Ca+2 intracelular
 Efecte
o Vasodilataţie artriorală şi venoasă de scurtă durată
o Au loc brutal  se activează mecanismele compensatorii
 Utilizări: urgenţe hipertensive, intravenos
 Reacţii adverse
o Prăbuşirea TA  colaps şi reacţii vegetative: greaţă, vomă, cefalee,
methemoglobinemie
Activatorii canalelor de K
 Mecanism de acţiune: acţionează şi deschid canalaele de K-ATP-dependente
MINOXIDIL
 Efecte
o Vasodilatator arteriolar intens, cu durată lungă
o Stimulează creşterea părului
 Indicaţii
o Tratamentul hipertensiunii moderate-severe
o Alopecie
 Reacţii adverse
o Cefalee, roşeaţa pielii, senzaţie de căldură  consecinţă a vasodilataţiei
o tahicardie reflexă, hirsutism
 ALOPEXY, HAIRGROW

DIAZOXID
 Efecte
o Vasodilatator arteriolar rapid, intens, de durată scurtă
 o Brutal  activează mecanismele compensatorii
o Hiperglicemiant
 Indicaţii
o Urgenţe hipertensive, asociate cu hipoglicemie
o Hiperinsulinism din insulinoame  comă hipoglicemică
 Reacţii adverse:
o soluţia alcalină este iritantă pentru vasele de sînge
o scăderea bruscă a TA → probleme de perfuzare la nivelul creierului și
miocardului
o edeme, tahicardie, hiperglicemie
 HYPERSTAT - fiole
Inhibitorii sistemului RAAS (renină-angiotensină-aldosteron)
 Ficatul secretă o peptidă numită angiotensinogen. Aceasta este clivată de o enzimă
(renină) care o transformă într-o decapeptidă (angiotensină I), care ulterior se transformă
în substanţa activă (angiotensina 2). Transformarea se face în vasele de la nivelul
pulmonar şi renal, în endoteliu şi rezultă o octapeptidă (angiotensina 2). Aceasta prezintă
receptori numiţi AT1, fiind dispuşi la nivel vascular, prin activarea cărora apare
vasoconstricţie, iar consecutiv, HTA.
 Metode - puncte de intervenţie:
 Renina
 ECA
 Blocarea receptorilor AT1
 Blocarea angiotensinei - diuretice
Inhitorii direcţi ai reninei
ALISKIREN
 Inactivează renina prin legare de domeniul S3, esenţial pentru activitatea enzimatică
 Structură nepeptidică
 Este administrat oral în HTA
 Nu s-a dovedit mai eficient decît IECA
 Reacţii adverse: angioedem, hiperkaliemie (e mai mare decît la celelalte clase), hTA,
diaree
 RASILEZ cpr 150 mg, 300 mg
Inhibitorii enzimei de conversie (IEC)
 Clasificare
o Compuşi activi ca atare: CAPTOPRIL, LISINOPRIL
o Pro-drug-uri: ENALAPRIL, RAMIPRIL, etc.  se activează metabolic în ficat
 dezesterificare
 Substanţa activă se finalizează în -AT (Captoprilat, Lisinoprilat, etc.)
 Mecanism de acţiune
 o ECA care are 2 centri catalitici (unul cu un atom de zinc) - clivează decapeptidă
 octapeptidă
o IECA blochează cei doi centri catalitici ai enzimei datorită unor grupări prezente
în molecula lor (sulfhidril, carboxil, fosfinat) => scăderea cantităţii de
angiotensină II cu efecte vasodilatatoare
o Enzima de conversie a angiotensinei este indentică cu o kininază responsabilă de
degradarea bradikininei  blocarea ECA va reduce degradarea bradikinei cu
acumularea ei în corp
 Contribuie la efectul vasodilatator al substanţelor
 Este responsabilă de numeroase reacţii adverse (tusea seacă)
 Farmacocinetică
o Absorbţie orală de obicei bună şi rapidă: pentru compuşii activi este influenţată
de alimentaţie (nu şi prodruguri)
o Se elimină majoritatea renal (± digestiv)
o Durata de acţiune: compuşi activi << prodruguri
 Efecte farmacologice
o Produc vasodilataţie arteriolară, scad rezistenţa vasculară periferică  scăderea
TA
o Ameliorează performanţele miocardului prin scăderea postsarcinii
o Au efect miocardoprotector (previn hipertrofia ventriculului stîng)
o Dilată şi arteriolele post-glomerulare şi astfel, cresc fluxul sanguin renal fără a
influenţa filtrarea glomerulară
o Avantaje:
 Nu produc modificări semnificative ale frecvenţei cardiace
 Nu sunt activate reflexe vegetative
 Nu influenţează metabolismul glucidic, lipidic
 Indicaţii terapeutice
o De elecţie: HTA  monoterapie, fie în asociere cu alte grupe de medicamente
(diuretice, inhibitoare ale SNV simpatic)
o Tratamentul I.C.  primă intenţie
o Infarctul miocardic acut şi post-infarct miocardic (pentru efecte
miocardoprotectoare)
o Nefropatie diabetică  pentru îmbunătăţirea funcţiei renale
 Reacţii adverse
o Scăderea accentuată a TA după prima doză (efect al „primei doze”), apare mai
ales dacă persoana prezintă un deficit de apă şi sare, şi la asociere cu diuretice 
scăderea volemiei
o Consecinţe acumulării de bradikinină
 Tuse seacă (30%)
 Edemul angioneurotic, erupţii cutanate
 Tulburări ale gustului (disgeuzie = gust metalic), nas înfundat
o Hiperpotasemie
 o Tulburări sanguine cu leucopenie, anemie aplastică – foarte rar
o Fenomene nervoase, ameţeli, astenie, cefalee
o I.R. – mai ales dacă există leziuni la nivelul rinichilor (stenoză)
 Contraindicaţii
o Leziuni renale, ex: stenoza bilaterală arterei renale
o Hiperpotasemie
o Hipotensiune accentuată
o Sarcină (TERATOGENITATE)  se dă alfa-metil-DOPA
 Reprezentanţi
o CAPTOPRIL - Europril®, Rilkapton®, Tensiomin®, Hypotensor® -comp.12,5-
25-50mg
o LISINOPRIL – Lisiren®, Tonolysin®, Ranopril® - comp. 2,5-5-10-20mg
o ENALAPRIL – Enap®, Ednyt®, Enapril®, Renitec® - comp. 2,5-5-10-20mg
o PERINDOPRIL – Prenessa ®, Prestarium® - comp.2-4-8mg
o RAMIPRIL – Tritace®, Ramitren®, Ramiran® - comp./caps. 1,25-2,5-5-10mg
o QUINAPRIL – Aquiril ®, Accupro® - comp.filmate 5-10-20mg
o BENAZEPRIL – Cibacen® - comp.filmate 5-10-20mg
o CILAZAPRIL – Inhibace® - comp.2,5-5mg
o FOSINOPRIL – Monopril®, Fosypril® - comp.10-20mg
o TRANDOLAPRIL – Gopten® - comp. 0,5-2-4mg
o ZOFENOPRIL – Zomen® - comp.filmate 7,5-30mg
o MOEXIPRIL – Moex® - comp. 7,5-15mg
o Există asocieri în tabletă cu alte hipertensive
 ENALAPRIL+HIDROCLOROTIAZIDA (ENAP H, TENSAPRIL H,
VIMAPRIL H)
 ENALAPRIL + NITRENDIPINA (ENEAS)
 RAMIPRIL+HIDROCLOROTIAZIDA (TRITACE PLUS, TENSIL,
RAMIPRIL HCT)
 QUINAPRIL+HCT (ACCUZIDE)
 PERINDOPRIL+INDAPAMID (NOLIPREL)
 PERINDOPRIL + AMLODIPINA (PRESTANCE)
 TRANDOLAPRIL+VERAPAMIL (TARKA)
Sartani (antagonişti receptorior AT1 ai angiotensinei II)
 Mecanism de acţiune:
o Blochează selectiv reeptorii AT1 ai angiotensinei II (antagonişti puri), cu efect
redus asupra receptorilor AT2
o Blocarea poate fi
 competitivă : LOSARTAN, EPROSARTAN
 necompetativă: VALSARTAN, IRBESTARTAN, CANDESARTAN,
etc.
 o Teoretic, sartanii sunt mai eficienţi decît IECA, deoarece angiotensina II s-ar
putea forma pe căi independente de calea ECA: calea chimazelor;
o clinic sînt la fel; mai bine toleraţi (explicaţia ţine de efectele adverse ale
bradikininei)
 Efecte farmacologice
o Identice cu cele ale IECA
 Indicaţii
o Tratamentul HTA
o Tratamentul IC – au eficacitate asemănătoare cu IECA
o Avantaje:
 Împiedică acţiunea generală a ATII
 Risc scăzut de a da tuse seacă (la persoanele sensibile)
 Risc scăzut de edem angioneurotic
o Contraindicaţii
 Sarcină
 Reprezentanţi:
o LOSARTAN – Lorista ®, Cozaar® - comp.filmate 50mg
o VALSARTAN – Diovan® - comp.filmate 40-80-100mg
o EPROSARTAN – Teveten® - comp. 400-600mg
o IRBESARTAN – Aprovel® - comp. 75, 150-300mg
o TELMISARTAN – Micardis®, Pritor® - comp.40-80mg
o CANDESARTAN- Atacand® - comp. 8-16mg
o OLMESARTAN- Santini, Olmetec ®comp. 10-20-40 mg
o Asocieri cu HCT, AMLODIPINA!
 Costul tratamentului cu sartani > IECA
Antagoniştii aldosteronului
 Hormon mineralo-corticoid care la nivel renal reţine sodiu, apă şi elimină potasiul
 Au fost puşi în evidenţă receptori ai aldosteronului la nivel renal, cardiac, vascular,
cerebral
 SPIRONOLACTONA, EPLERENONA – vezi curs diuretice
Blocante ale canalelor de calciu
 De tip L – în membrana miocitelor cardiace
 alfa1 – porul transmembranar
 BCC – blochează canalele lente de calciu de tip L, care există în celulele endocrine, la
nivelul neuronilor şi musculaturii netede vasculare, dar şi la nivel cardiac
 3 situsuri la nivelul cărora se leagă cele 3 grupe de medicamente
o 1,4 – DHP (dihidropiridine): NIFEDIPIN – preponderent antihipertensive
o Benzotiazepine: DILTIAZEM – preponderent antianginoase
o Fenil-alchil-amine: VERAPAMIL – preponderent antiaritmice
1,4 – dihidropiridine
NIFEDIPINA
 Acţiune farmacologică
o blocant al canalelor lente de calciu: acţioneză în principal pe arteriolele sistemice,
mai puţin pe vasele coronare, mult mai puţin pe miocardul contractil şi aprope
deloc pe miocardul excito-conductor
 Efecte
o Produce vasodilataţie arteorială brutală  scade rezistenţa periferică
o Nu influenţează direct miocardul excito-conductor, totuşi, datorită vasodilataţiei
apare o stimulare simpatică reflexă  tahicardie reflexă, creşte consumul de
oxigen
o S-a constatat că formele retard determină o activare mai slabă a simpatului 
acţiune antianginoasă superioară
o Nu are efect miocardo-protector
o Relaxează şi alte tipuri de musculatură netedă: bronhodilataţie, slab efect tocolitic
pe uter gravid
 Indicaţii
o Tratamentul HTA (simplu sau în asociere)
o Tratamentul cardiopatiei ischemice (angină cronică stabilă, angină vasospastică)
o Obs: singurul blocant al canalelor de calciu, care se poate utiliza în IC
o Pentru efecte tocolitice: în prevenţia unei naşteri premature (înlocuitor pentru
beta2 simpatolitice)
o Tulburări de motilitate esofagiană şi sughiţ rebel
 Reacţii adverse
o Datorită vasodilataţiei  hTA ortostatică, cefalee, bufeuri de căldură, congestia
pielii şi mucoaselor
o Datorită stimulării simpatice reflexe: tahicardie reflexă, palpitaţii, risc de infarct
o Fenomene digestive: greaţă, diaree, constipaţii
o Oboseală musculară
 Forme farmaceutice
o Comprimate
 Reprezentanţi
o NIMODIPIN - Nimotop® - comp.filmate, sol. perfuzabilă
 alte indicaţii decît clasa în sine; acţionează în teritoriul cerebral
 se administrează de obicei post-AVC sau post-hemoragii cerebrale
o NISOLDIPIN – Baymycard® - comp.filmate 5-10mg
o NITRENDIPIN – Baypress®, Unipress® - comp. 10-20mg
o LACIDIPIN – Lacipil® - comp.filmate 2-4mg
o FELODIPIN – Plendil®, Pratol® - draj. / comp.retard 2,5-5-10mg
o AMLODIPIN – Norvasc®, Tenox® - comp. 5-10mg
 AMLODIPINA+HCT+VALSARTAN (Exforge)
  AMLODIPINA+ATORVASTATINA (Caduet)
o LERCANDIPIN – Leridip® - comp.filmate 10mg

Alte hipertensive
o Inhibitorii vasopeptidazelor: OMAPATRILAT, SACUBITRIL
 Creşte conc unor peptide natriuretice  efecte benefice: vasodilatatoare,
cardiace
 SACUBITRIL + VALSARTAN  tratament IC
o Antagonişti ai receptorilor endotelinei: BOSENTAN – în hipertensiunea
pulmonară (sau SILDENAFIL (=VIAGRA))