FRACTURILE

CENTURII SCAPULARE
SI A MEMBRULUI BRAHIAL

CURS 4 DR. UNGURIANU SORIN

 FRACTURILE CENTURII SCAPULARA
FRACTURILE OMOPLATULUI
FRACTURILE CLAVICULEI

FRACTURILE MEMBRULUI BRAHIAL

 FRACTURILE HUMERUSULUI

 FRACTURILE ANTEBRATULUI

 FRACTURILE MAINII
 FRACTURILE OMOPLATULUI

PARTICULARITATI:
 are o mobilitate deosebita pe cusca toracica;
 este capitonat pe ambele fete de insertii musculare.
 FRECVENTA: 1% intre fracturile scheletului
 MECANISM DE PRODUCERE: direct

 ANATOMIE PATOLOGICA
-fracturile pot interesa unghiurile, corpul sau
apofizele
-cel mai frecvent este interesat unghiul supero-
extern (colul chirurgical)
- deplasarile pot lipsi sau, atunci cand ele exista,
sunt de mica amplitudine
 ASPECTUL CLINIC

 dureri si impotenta functionala a umarului

 atitudine „de umilinta”
 sarac in fracturile fara deplasare
 deformare „in epolet”in fracturile cu deplasare
 Semn patognomonic: pacientul cu fractura de
omoplat nu poate face abductia bratului.
 EVOLUTIA de obicei favorabila, spre consolidare
 complicatia principala: periartroza scapulo-
humerala (PSH)
 TRATAMENT

 Tratamentul functional (cel mai frecvent

utilizat): mobilizarea precoce, dupa o scurta
imobilizare (14 zile) cu un bandaj tip Dessault
 Tratamentul chirurgical indicat in fractura
colului chirurgical cu mare deplasare sau instabila
(fractura omoplatului asociata cu o fractura a
claviculei de aceeasi parte).
Posibilitati:
 reducere sangeranda si fixare cu placa insurubata
 osteosinteza claviculei cu reducea acceptabila si a
fracturii colului chirurgical de omoplat
 FRACTURILE CLAVICULEI

PARTICULARITATI:
 este situata superficial, imediat sub tegumente

 este un os relativ fragil

 este curba avand forma de S italic

 este singura legatura osoasa intre cusca toracica

si omoplat.
FRECVENTA:
 10-12% intre fracturile scheletului

 persoanele adulte de sex masculin sunt mai

expuse
 MECANISM DE PRODUCERE
obisnuit indirect ( in 80% din cazuri prin caderi pe
umar sau pe cotul flectat)
clavicula este compresata intre acromion si stern

ANATOMIE PATOLOGICA
 sediu frecvent (80% ); portiunea mijlocie
a osului
 traiect oblic in jos, inauntru si indarat
 deplasare tipica sub forma angulatiei si a
incalecarii
 ASPECTE CLINICE

 dureri si impotenta functionala a umarului,

atitudine de umilinta
 deformare a regiunii sub forma unei
angulatii cu varf superior
 durere vie in punct fix
 intreruperea continuitatii osoase in
portiunea mijlocie
 extremitatea externa a fragmentului intern
bombeaza sub piele
 micsorarea distantei dintre acromion si
stern, comparativ
 TRATAMENT

 Tratament conservator
 in fracturile nedeplasate sau in „lemn verde” –
imobilizare 14 zile la copil si 21 zile la adult cu o
esarfa Mayor sau bandaj Desault.
 in fracturile deplasate reducerea se va face prin
tractiune inapoi, inafara si in sus cu ajutorul
bandajului „in forma cifrei 8” descris de Watson
Jones timp de 4 saptamani, verificat din 7 in 7
zile
 Metoda mobilizarii precoce
 indicata la batrani, tarati, pacienti cu afectiuni
pulmonare
 Tratament chirurgical

indicat in : fracturi
ireductibile, complicate
(vascular, nervos,
tegumentar), fracturi
bilaterale asociate cu
leziuni pulmonare sau cu
fracturi ale unghiului
supero-extern al
omoplatului, fracturi de
treime externa;
consta in reducere
sangeranda si osteosinteza
cu placa sau tije
centromedulara; fixator
extern (fracturi deschise,
pseudoartroze infectate)
TRATAMENT
TRATAMENT
 FRACTURILE EXTREMITATII
HUMERALE SUPERIOARE

 DELIMITARE
 interliniul articular scapulo-humeral - o linie ce
trece prin marginea inferioara a tendonului
marelui pectoral
 fractura poate interesa:

- colul chirurgical -
colul anatomic
- trohiterul
- trohinul
 FRECVENTA
7,6 % intre fracturile scheletului
mai frecvente la persoanele in varsta, de sex
feminin
 MECANISME DE PRODUCERE

 daca traumatismul este mic = fractura

fara deplasare
 daca forta traumatica este mai
importanta, fragmentele de fractura
unghiuleaza = fracturile impactate in
valgus, varus, retropulsie, penetrate egal
– telescopate
 in cazul in care forta traumatismului nu a
epuizat energia, fracturile impactate
( angrenate) se dezangreneaza si apar
fracturile deplasate
 MECANISM DE PRODUCERE
fractura de trohiter
 - mecanism indirect in fracturile
trohiterului ce insotesc fracturile colului
chirurgical; acromionul separa „ca o lama
de topor” trohiterul iar in continuare apare
fractura colului chirurgical (Delbet,
Kocher)
 - mecanismul direct este responsabil de
aparitia unor fracturi cominutive la nivelul
trohiterului
 - smulgere de catre insertiile muschilor
(supraspinos, subspinos si mic rotund) in
luxatia antero-interna a capului humeral
 FRACTURA TROHITER
1.parcelara, 2.totala fara deplasare, 3.totala
cu deplasare, 4.asociata cu luxatie
 MECANISME DE PRODUCERE
FRACTURA DE TROHIN
 - mecanism indirect
cand fracturile
trohinului insotesc
fracturile colului
chirurgical
 - smulgere: in cazul
luxatiei posterioare a
capului humeral
trohinul este smuls de
insertia muschiului
subscapular
 MECANISME DE PRODUCERE
FRACTURA DE COL ANATOMIC
 Mecanism direct
cadere pe umar
 MECANISM DE PRODUCERE
FRACTURA DE COL CHIRURGICAL

 indirect: cadere cu
sprijin pe mana
sau pe cot cu
membrul superior
in abductie
MECANISME DE PRODUCERE
FRACTURI SUBCAPITATE
 FRACTURI COMINUTIVE
in cazul in care forta traumatismului nu a epuizat
energia, fracturile impactate ( angrenate) se
dezangreneaza si apar fracturile deplasate
FRACTURA DE CAP HUMERAL CU
LUXATIE
 Clasificarea Neer:

 fracturi fara deplasare

 fracturi cu deplasare ( fragmentele ai
pierdut contactul pe mai mult de 1
sau atunci cand fragmentele
anguleaza mai mult de 450).
 - cu doua parti
 - cu trei parti
 - cu patru parti
 fracturi-luxatii
 ASPECTE CLINICE

 bolnava in varsta ce a cazut cu sprijin pe palma

sau cot, sau a cazut in umar.
 durere si impotenta functionala a umarului
 atitudinea „de umilinta’
 deformarea regiunii sub forma „loviturii de topor”
 miscarile imprimate cotului nu se transmit capului
humeral
 axul bratului prelungit in sus cade intern fata de
apofiza coracoida
 distanta dintre epicondil si acromion este mai
mica, comparativ
 marea echimoza Hennquin (dupa 24-48 de ore)
INCIDENTE RADIOGRAFICE
1. AXIALA
2.FATA
3.TRANSTORACICA
 TRATAMENT

 fracturile fara deplasare = imobilizarea

umarului in pozitie functionala (abductie
30 si usoara antepulsie) pentru o perioada
de 21-28 zile.
 fracturile deplasate se trateaza diferit in
functie de sediul traiectului prin
osteosinteza cu: brose, scoabe, suruburi,
tije, placi simple sau angulate.
TRATAMENT CHIRURGICAL PENTRU O
FRACTURA LUXATIE: REDUCERE SI
OSTEOSINTEZA CU SURUB SI SAIBA
TRATAMENTUL CHIRURGICAL LA O FRACTURA
SUBCAPITALA CU PLACA
FRACTURA COMINUTIVA DE CAP
OPERATA CU PLACA SI SURUBURI
TRATAMENT CHIRURGICAL PENTRU O FRACTURA DE
COL CHIRURGICAL PRIN REDUCERE SI
OSTEOSINTEZA CU SCOABE
FRACTURA DE COL ANATOMIC:
REDUCERE SI OSTEOSINTEZA
FRACTURA DE COL CHIRURGICAL:
ARTROPLASTIE CU PROTEZA NEER
FRACTURA DE COL ANATOMIC OPERATA
CU PROTEZA NEER
FRACTURA LUXATIE CAP HUMERAL LA CARE NU S-A
REUSIT REDUCEREA SI A NECESITAT ARTROPLASTIE
CU PROTEZA NEER
 FRACTURA LUXATIE CAP HUMERAL COMINUTIVA LA
CARE S-A PRACTICAT REDUCEREA SI OSTEOSINTEZA
CU PLACA ANGULARA
 FRACTURA DECOLARE CAP HUMERAL
REDUSA SI FIXATA PRIN SNOP DE BROSE
 FRACTURA DIAFIZA HUMERALA
 DELIMITARE
prin doua planuri transversale, unul superior,
corespunzator marginii inferioare a tendonului
marelui pectoral si altul inferior, situat la 8 cm
deasupra interliniului articular al cotului.
 FRECVENTA
4 % din fracturile scheletului.

 MECANISM DE PRODUCERE
direct ( lovituri ale bratului in accidente de
circulatie, agresiuni, striviri)
indirect ( caderi pe mana sau cot, rasucirea
bratului)
 CLASIFICARE

 LA FEL CA LA ORICE FRACTURA DIAFIZARA

 SIMPLE SAU COMPLEXE
 CU DEPLASARE SAU FARA DEPLASARE
 TRANSVERSALE, OBLICE, SPIROIDE.
 CU UNUL SAU MAI MULTE FRAGMENTE
 INCHISA SAU DESCHISA
 FRACTURA DIAFIZARA HUMERALA

 ASPECTE CLINICE
comune fracturilor
diafizare

 COMPLICATII
lezarea nervului
radial
 TRATAMENT
 Tratament ortopedic
 in fracturile fara deplasare = imobilizarea bratului cu aparat
gipsat toraco-brahial in pozitie functionala abductie 30 ,
usoara antepulsie) pentru 6-8 saptamani
 in fracturile deplasate = reducere urmata de imobilizare
- cu atela tip Merle D,Aubigne in fracturile stabile
- cu un aparat gipsat de „atarnare” (Caldwell) in fracturile
instabile,cu scurtare.
 imobilizarea dureaza 60 zile in fracturile stabile si 45 zile in
cele instabile
 Tratament chirurgical
 indicat in fracturi ireductibile, bifocale, etajate, bilaterale,
pe os bolnav
 consta in reducere sangeranda si fixarea fragmentelor cu
placi insurubate sau osteosinteza centromedulara (tije
centromedulare tip Kuntscher, eventual blocate static sau
dinamic, brose Kirschner sau tije elastice Ender).
 Tratament
 Aparatul gipsat de atarnare
Cadwell este folosit pentru
fracturile diafizare cu
scutare cu rol de a obosii
musculatura si a favoriza
reducerea in ax a fracturii.
La 10-14 zile sub control
Rx. daca reducerea s-a
obtinut se complecteaza
aparatul gipsat cu un
toracobrahial.
TRATAMENT CHIRURGICAL MINIM INVAZIV
 FRACTURILE HUMERUSULUI DISTAL

 DELIMITARE sub un plan orizontal ce trece la 8 cm deasupra

cotului
 FRECVENTA: frecvente la copil, rare la adult

 ANATOMIA PATOLOGICA -CLASIFICARE

 Fracturi extraarticulare
 fractura prin hiperextensie ( copil) – mecanism indirect
- deplasare dorsala
 fractura prin hiperflexie (adult) – mecanism direct
 Fracturile partial articulare traiect sagital – fracturi
unicondiliene
 Fracturile articulare
 fractura supra si intercondiliana (bicondiliana)
 fractura de capitelium (condilext traiect de fractura in plan frontal)
 fractura diacondiliana (Kocher)
 suprafata articulatiei separata de restul epifizei
 CLASIFICARE
TH. BECKER
1. SUPRACONDILIANA
2. SUPRA SI
INTERCONDILIANA
3. DIACONDILIANA
4. EPITROHLEEI
5. EPICONDIL
HUMERAL
6. TROHLEE
7. CAPITELUL
8. COMINUTIVA
 ASPECTE CLINICE

 impotenta functionala totala la nivelul cotului

 cotul in semiflexie sustinut cu mana sanatoasa
 dureri vii la palpare si mobilizare
 deformarea in „lovitura de topor”
 reperele anatomice ale cotului (olecran epicondil,
epitrohlee) sunt normale
 olecranul proemina posterior
 la tractiune proeminenta olecranului dispare
(semnul Astley-Cooper pozitiv)
 echimoza liniara transversala deasupra plicii
cotului (echimoza Kirmisson)
 RADIOGRAFIA arata prezenta
fracturii,sediul,deplasarile si cominutiile.
Aspectele radiologice se impart in 4 tipuri
(RISEBOROUGH –RADIN)

1. FRACTURA FARA DEPLASARE

2. FRACTURA CU DEPLASARE A CELOR DOI
CONDILI TRANSLATI LATERAL DE FRAGMENTUL
DIAFIZAR CARE PATRUNDE INTRE EI
3. FRACTURA CU TRANSLATIE LATARALA SI
ROTATIE A CONDILILOR
4. FRACTURA COMINUTIVA CU DEPLASARE SI
INTERPOZITIE DE PARTI MOI.
 TRATAMENT

 fara deplasare = imobilizarea cu o atela

gipsata brahi-antebrahi-palmara pentru o
perioada de 14-21 zile.
 Cu deplasare = tratament chirurgical de
reducere si osteosinteza in delta, fie cu
suruburi, fie cu placi de reconstructie in
numar de doua, cate una pe fiecare
coloana.
 Osteosinteza trebuie sa fie cat mai solida
pentru a permite inceperea recuperarii
imediat post operator.
FRACTURA DE PALETA HUMERALA COMINITIVA
FRACTURA DE PALETA HUMERALA OPERATA
 FRACTURILE EXTREMITATII
SUPERIOARE A RADIUSULUI

 DELIMITARE :fracturile radiusului

situate deasupra unui plan care trece
prin tuberozitatea bicipitala
 FRECVENTA: rare la adult ( 1,4 %
din fracturile scheletului) si frecvente
la copil
 MECANISM DE PRODUCERE
 indirect: in caderile pe mana
 CLASIFICARE

 La adult clasificarea Mason:

 tipul I cuprinde fracturile fara deplasare
 tipul II fracturile deplasate
 tipul III fracturile polifragmentare

 La copil, clasificarea Judet:

 gradul I – fracturile fara deplasare gradul II
 gradul III – fracturile cu deplasare importanta
 gradul IV pierderea contactului dintre suprafete
fracturare si bascula >60
 ASPECTE CLINICE

 dureri si impotenta functionala la

nivelul cotului
 dureri la palpare imediat sub
epicondil
 durerile sunt accentuate de
pronosupinatie
 TRATAMENT
 fracturile tip I se trateaza ortopedic prin
imobilizare cu atela gipsata (12 zile) urmata de
reeducare
 fracturile de tip II si III se trateaza chirurgical
prin excizia fragmentului fracturat sau rezectia
cupusoarei
 - osteosinteza intampina greutati in realizarea
practica din cauza fragmentelor mici, cominutiei
in focar si rezultatelor functionale mediocre in
ciuda reconstructiei anatomice; prezenta
leziunilor capiteliului o contraindica
 - pentru realizarea osteosintezei sunt necesare
suruburi mici AO (ASIF) sau suruburi speciale tip
Herbert al carui cap poate fi infundat
subcartilaginos
 - dupa rezectie capul radial poate fi inlocuit cu o
proteza tip Swanson
 FRACTURA DE CAP RADIAL MASON II
– REDUCERE SI OSTEOSINTEZA CU SURUBURI
FRACTURA DE CAP RADIAL MASON III
COMINUTIVA OPERATA CU PROTEZA
Swanson
 LUXATIE DE COT CU FRACTURA DE CAP RADIUS
COMINUTIVA LA CARE S-A PRACTICAT REDUCEREA
LUXATIEI SI REZECTIA CAPULUI DE RADIUS
LUXATIE DE COT CU FRACTURA DE CAP
RADIAL REDUSA SI FIXATA CU SURUBURI
 FRACTURILE OLECRANULUI

 MECANISM DE PRODUCERE
 mecanism indirect: cadere cu
sprijin pe palma cu cotul flectat
 mecanism direct: lovitura cu un
corp dur pe olecran
 prin contractia tricepsului fragmentul
proximal este ascensionat realizand
un diastazis
 ASPECTE CLINICE
dureri si impotenta functionala la nivelul cotului
in fracturile cu deplasare se palpeaza un sant
interfragmentar

TRATAMENT
 fracturile fara deplasare = imobilizare
14 zile cu o atela brahi-antebrahi-palmara
urmata de reeducare
 fracturile deplasate = hobanaj
Tratament chirurgical
hobanaj Weber
 FRACTURILE EPIFIZELOR
PROXIMALE ANTEBRAT
 MECANISM: direct
 Semne clinice locale: tumefactie,
edem, cracmente la mobilizare,
deformarea regiunii cotului
 Tratament:refacerea articulatiei
cotului cat mai solid pentru o
recuperare imediata .
FRACURA AMBE EPIFIZE PROXIMALE RADIUS SI
CUBITUS LA CARE S-A PRACTICAT REZECTIA
CAPULUI SI REDUCEREA SI OSTEOSINTEZA
FRACTURII DE CUBITUS CU PLACA
 FRACTURILE DIAFIZARE
ALE OASELOR ANTEBRATULUI

 DELIMITARE
intre doua planuri
ce trec unul prin
tuberozitatea
radiusului si al
doilea la 4 cm
deasupra
interliniului
articular radio
carpian
 Fracturile antebratului
 MECANISMUL DE
PRODUCERE
 indirect (caderi cu
sprijin pe mana)
 direct cand oasele
sunt lovite cu un
corp dur
 ANATOMIE PATOLOGICA

 fracturile osoase intereseaza fie ambele oase, fie

un singur os; fracturile ambelor oase sunt situate
in treimea superioara (21%), medie (61%) sau
inferioara (18%) a diafizelor
 fracturile unui singur os (44%) intereseaza
radiusul (25%) sau cubitusul (19%)
 antebratul este un segment cu oase duble la care
se aplica regula: atunci cand unul dintre oase se
fractureaza iar fragmentele de fractura se
deplaseaza fractura lui va fi insotita obligator de
luxatia celuilalt os; astfel, luxatia radio-cubitala
inferioara insoteste fractura deplasata a
radiusului (fractura-luxatie-Galeazzi) iar luxatia
capului radial insoteste fractura deplasata a
cubitusului (fractura-luxatie Monteggia)
 specific regiunii este aparitia, de regula, a
deplasarii in rotatie – decalajul
 fractura-luxatie Monteggia
 luxatia capului
radial insoteste
fractura deplasata
a cubitusului
(fractura-luxatie
Monteggia)
fractura-luxatie-Galeazzi
CLASIFICARE AO
CLASIFICARE
CLASIFICARE
CLASIFICARE AO
 TRATAMENTUL
fracturilor ambelor oase
 fracturile fara deplasare se trateaza prin
imobilizare si reeducare
 fracturile deplasate la adult se trateaza
chirurgical prin reducere sangeranda si fixare cu
placi insurubate cu cel putin trei gauri deasupra si
trei dedesubtul focarului de fractura
 in fracturile cominutive (este semnificativa
cominutia ce intereseaza o treime sau mai mult
din circumferinta) este bine ca dupa osteosinteza
cu placa, golul de la nivelul focarului de fractura
sa fie umplut cu grefon osos
 Tratamentul fracturilor deplasate
ale unui singur os
 fractura se trateaza la fel ca fracturile
antebratului
 in fracturile tip Monteggia, in cazurile in care,
dupa fixarea focarului cubital, luxatia nu s-a
redus se indica reducerea sangeranda a luxatiei;
daca reducerea luxatiei este instabila se fixeaza
temporar cu o brosa Kirschner condilo-radiala
 in fracturile tip Galeazzi, luxatia radio-cubitala
inferioara (luxatia capului cubital) se reduce usor
si reducerea este stabila dupa efectuarea
osteosintezei radiusului; in cazurile in care, dupa
fixarea focarului radial, luxatia nu s-a redus se
indica reducerea sangeranda urmata de fixarea
temporara (30 zile) cu doua brose Kirschner ce
trec din cubitus in radius.
FRACTURA UNUI OS CU LUXATIA
EPIFIZEI CELUILALT OS
 TRATAMENT
FRACTURA AMBE OASE ANTEBRAT
FRACTURA COMINUTIVA DE CUBITUS
OPERATA CU TIJA CENTROMEDULARA
FRACTURA DESCHISA
FRACTURA
AMBE
OASE LA
COPIL
FRACURA AMBE OASE LA COPIL
 FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE A RADIUSULUI
 DELIMITARE fracturile radiusului
situate sub un plan la 4 cm.
deasupra interliniului radio-carpian
 FRECVENTA

- cele mai frecvente fracturi ale

membrului brahial,
- cele mai frecvente fracturi ale
radiusului si cubitusului
- 27% din totalul fracturilor
 CLASIFICARE
1.Fractura POUTEAU – COLLES:
in dos de furculita,
2.Fractura GOYRAND- SMITH, in fata de furculita se
produce prin caderea pe mana flectata, cu
deplasarea fragmentului epifizar anterior si in
pronatie,
3.Fractura Letenneur, fractura marginala anterioara
a epifizei,
4.Fractura Barton, fractura marginala posterioara a
epifizei
5.Fracturi cominutive cu traiecte supra si
intraarticular
 ASPECTE CLINICE
(fractura Pouteau-Colles)
 cadere cu sprijin pe mana in hiperextensie
 dureri la nivelul pumnului
 incapacitatea de a mobiliza aceasta articulatie
 deformatia caracteristica „in dos de furculita” (semnul
Nelaton-Velpeau): din profil relieful epifizar dorsal poate fi
asemanat cu dosul unei furculite
 din fata se observa deformare „in baioneta” : mana este
deviata in afara in asa fel incat axul mainii reprezentat de
cel de-al treilea metacarpian nu mai este in prelungirea
axului antebratului ci extern
 capul cubital bombeaza sub piele (semnul Tillaux)
 durere vie, circumferentiala, la 2 cm deasupra interliniului
articular
 orizontalizarea liniei bistiloidiene (semnul Laugier) prin
ascensiunea stiloidei radiale
Fractura Pouteau-Colles
 COMPLICATII
 Calus vicios, cu mana stramba radial –este
cea mai frecventa complicatie care se
insoteste si de limitarea dureroasa a
pronosupinatiei;
 Ruptura tendonului lung extensor al
policelui;
 Artroza radiocarpiana secundara;
 Sindromul de tunel carpian;
 Algoneurodistrofia reflexa numita si
osteoporoza Sudeck-Leriche: dureri,
edem,redoare a pumnului si degetelor si
osteoporoza neomogena.
 TRATAMENT
 fracturile fara deplasare se trateaza
prin imobilizare cu aparat gipsat
antebrahi-palmar in pozitie functionala (35
zile) si reeducarea miscarilor;
 fracturile cu deplasare se reduc prin
tractiune in ax (extensie si contraextensie)
combinate cu mici manipulari in focar
(presiune) - se imobilizeaza cu aparat
gipsat brahio-antebrahi-palmar, in pozitie
functionala a pumnului, 3 sapt, urmat de
aparat gipsat antebrahiopalmar inca 3
sapt: total 6 sapt.
 Tratament
 - se stabilizeaza toate celelalte fracturi
( instabile) in asa fel incat sa evitam
deplasarea secundara folosind, in functie
de gradul instabilitatii:
 aparatul gipsat in flexie (Judet);
 brosaj stiloidian urmat de imobilizare in
pozitie functionala;
 brosaj intrafocal Kapandji urmat de
reeducare imediata;
 fixatorul extern sau brosajul bipolar
 Fractura Pouteau-Colles
redusa si imobilizata in aparat gipsat
 Fractura
ambe epifize
distale ambe
oase,
antebrat
operata
Fracturi metacarpiene
Fractura metacarpian IV
MULTUMESC