Inflamatia

* Inflamația
Asist.Univ.Dr.Beatrice Mahler
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 1 12/26/19

* I. Definiție
* II. Cauze
* III.Clasificare
* IV. Etape
* 1. Etapa silențioasă – receptori – clasificare, structură, mecanism,
* 2. Etapa vasculară – subetape –creșterea permeabilității vasculare
și răspunsul vaselor limfatice
* 3. Etapa celulară
* 3.1. rolul leucocitelor în inflamație
* 3.2. mediatorii inflamatori
* 3.3. etapa sistemică a inflamației
* 4. Etapa de reparație tisulară
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 2

*cuprins 12/26/19
* o reacţie nespecifică de apărare a organismului şi
ţesuturilor faţă de stimuli nocivi care produc injurii
celulare letale şi neletale.
* Rol
* limitează agresiunea,
* localiză agresiunea,
* elimină cauzele care au produs leziunea,
* repară leziunea.

*Inflamația 12/26/19
a) microorganisme:
* bacterii,
* virusuri,
* agenţi micotici
* parazitari;
b) leziuni tisulare cu formarea unor debride, produse de factori :
* mecanici (zdrobire, tăiere, înţepare),
* factori chimici (acizi, baze, toxine, enzime)
* factori fizici (temperaturi extreme, radiaţii);
c) corpi străini
d) factori endogeni:
* celule tumorale moarte,
* reacţii autoimune
* cristalele formate în organism (uraţi, oxalaţi şi fosfaţi de calciu, colesterol).
* ischemie (Infarct miocardic)
*Cauzele reacției
inflamatorii 12/26/19
PAPMs – modele moleculare patogen asociate
TLR – receptorii toll-like
DAMPs – daune asociate modelelor moleculare
- Induc reacții inflamatorii care actionează asupra limf.T
- MAMPs – microorganisme asociate , pot induce si ele răspunsuri proinflamatorii

PAMP-, DAMP- and MAMP-mediated activation of autoimmune responses., TLR-dependent T cell activation in autoimmunity,
* Inflamație acută
* durează ore-zile,
* se caracterizează prin edem și migrarea leucocitelor
(neutrofilele) la locul agresiunii
* Inflamație cronică
* Durează mai mult
* Migrează limfocitele și macrofagele, proliferează vasele
de sânge,apare fibroza locală și distrucție tisulară
*Clasificare
în funcție de natura stimulului
și durata eliminării lui
* Tipul de leucocite în focarul
inflamator depinde de tipul inflamației
și natura agentului inflamator,
* În inflamația acută în primele 6 – 24 h,
predomină neutrofilele, care sunt
atrase de chemoatractanți și
interacționează cu selectinele,
* În următoarele 24-48 apar monocitele,
care persistă mai mult timp și
proliferează în țesuturile inflamate,
* Excepție - infecția cu Pseudomonas

aeruginosa – persistă infiltratul
inflamator neutrofilic câteva zile,
ulterior apar limfocite și eozinofile,
* leucocitele în inflamație
alternanța leucocitelor
*Inflamatia acuta
* I) etapa silențioasă – fără manifectări clinice
* II) etapa vasculară - vasodilataţie locală,
* III) etapa celulară - acumularea infiltratului celular

inflamator, se suprapune cu etapa a 2-a,
* IV) etapa de reparație tisulară
* Inflamație acută
etape
12/26/19
* Agentul agresor atacă țesutul –nediscriminator!
* Urmează recunoașterea receptorilor, care pot fi:
* receptori de semnalizare -TLR și receptorii cuplați la proteina G
* receptori secretanți – pentru citokine
* receptori de endocitare – sau receptorii fagocitari
* aceștia se găsesc pe toate celulele, cu excepția terminațiilor nervoase.
10
* Inflamația
I. Etapa silențioasă -receptori
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 12/26/19
*TLR – peste 10 tipuri , intervin din etapa silențioasă,
*Receptorii cuplați la proteina G
* se găsesc în neutrofile și macrofage
* Sunt activate de chemokine, peptide, lipide,C5a,
* induc migrarea leucocitelor prin sânge și producerea de substanțe cu rol în
distrugerea microbilor
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 11 * INFLAMAȚIA

12/26/19
Receptorii leucocitari de semnalizare

* Receptorii pentru opsonine sau receptori fagocitari
* intervin în fagocitoză
* Includ anticorpi, complementul si leptinele,
* Receptorii pentru citokine
* Cele mai importante citokine sunt INFgama, produs de limfocitele T natural kiler
* Are rol in activarea macrofagelor

12/26/19
Receptorii leucocitari secretanți și de endocitare

Receptorii de semnalizare sunt:
* Transmembranari – receptorii toll-like (TLR), se
găsesc pe toate membranele leucocitare, ale
mastocitelor, eritrocitelor, trombocitelor și pe ale
unor celule epiteliale.
* Citoplasmatici
* Detecteză structuri non-self din interiorul celulei :
fragmente peptidice alterate, frag. ADN sau ARN
alterate,
* Declanșază cascada enzimatică și amplifică
răspunsul,
* Informația amplificată este preluată de factorii de
transcripție și se fixează pe regiunea promotorie a
unor gene, determinând sinteza de proteine,
* Inflamația
I. Etapa silențioasă
STRUCTURĂ TLR – are trei segmente :
* Extracelular – SEC – cu un situs de legare
pentru particulele agresoare, care amplifică
semnalul care vine de la acestea
* Transmembranar – rol de fixare, de legătură,
* Intracelular
* face legătura cu enzimele din citosol pt. preluarea
semnalului;
* conține niște proteine adaptor, care realizează
selecția enzimatică,
* Aceste proteine stau sub formă de dimeri, pe
membrana internă sunt în număr de 5; 4
stimulatoare și una blocantă, fiecare proteină
fixează mai multe enzime.
* Inflamația
Etapa silențioasă
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 14 Receptorii Toll-like
12/26/19
* Cascada enzimatică de semnalizare
activează mai multe familii de factori de
transcripție,
* Factorii de transcripție sunt singurii
mesajeri care pot pătrunde în nucleu:
NF-kB, AP-1, IRF,
* aceștia, se fixează pe regiunile
promotoare intră în nucleu și induc
citirea diverselor gene și amplifică
răspunsunsul inflamator
* NF-kB- induc în celule din focarul
inflamator sinteza de citokine: IL1β, IL
6,IL 12,
* AP1- sintetizează –TNF alfa,
* IRF – sintetizează - INF gama ,
* Inflamația
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 15 Etapa silențioasă
12/26/19
Receptorii Toll-like
* TLR – stimulează producerea de:
* mediatori inflamatori- histamină,
serotonină,
* enzime proteolitice,
* mastocite,
* cel. epiteliale
* macrofage
* Mastocitele
* primele cel. generatoare de mediatori
inflamatori,
* se activează și se degranulează cu
eliberează de mediatorii preformați
(secundar) și mediatori neoformați :
metaboliți ai acidului arahidonic, NO,
specii reactive de oxigen (SRO), factori * Inflamația
chemotactici și citokine, Etapa silențioasă
* Citokinele induc 3 tipuri de semnale:
* Autocrine – ies în afara celulei care i-a
secretat, se leagă de pe receptorii de
pe celula mamă, stimulează din nou
celula,
* Paracrină – acționează pe celulele din
vecinătate,
* Endocrină – acționează la distanță în
sistemul circulator general, induc:
* sinteza hepatică de reactanți de fază
acută,
* stim. sinteza de leucocite la nivelul
măduvei hematoformatoare
* în hipotalamus induc starea febrilă.
Apar după agresiuni puternice! * Inflamația
Etapa silențioasă
*II.Etapa vasculara
*Modificări în fluxul sanguin - vasodilatație
*Modificarea permeabilității vasculare - migrarea

neutrofilelor și acumulare de plasmă și proteine – edem,
*Angiogeneza(proliferarea vasculară) în etapa reparatorie

(apare și în inflam. cronică),
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

*II.Etapa vasculară
19 12/26/19
VASODILATAȚIA 1.
*prima etapă- vasodilatația

arteriolară,
*A 2-a etapa -extravazarea
proteinelor și plasmei prin
vasele dilatate
3 2
*A 3-a etapa - consecința
primelor 2 – scade fluxul sang.,
crește numărul hematiilor și
vâscozitatea sângelui - apare
eritmul (rubor)
* Etapa vasculară
* Efecte vasodilatației – edemul (tumor), roșeața (rubor),
calor (caldura), dolor (durere)
* Mecanisme:
* Contracția celulelor endoteliale cu lărgirea spațiilor
interendoteliale
* Leziuni endoteliale
* Creșterea transferului de proteine și apă prin celulele
endoteliale
* Creșterea permeabilității vasculare

- Durează f. puțin – minute! 15-30 min.
- Apare în venule,
- Indusă de NO, histamină,bradikinină, leucotriene, substanța P, alți
mediatori,
- În anumit leziuni – latența de 2-12 h până la declanșare - arsuri solare,
radiații, toxine bacteriene
I. Creșterea permeabilității vasculare - mecanisme

1. Contracția celulelor endoteliale cu lărgirea
spațiilor
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler interendoteliale
22 12/26/19
Lez.endotelială Leziuni endoteliale induse de
-apare în arteriole, capilare, leucocite
venule
- Apare după arsuri, toxine
- Apare în venule și capilare
bacteriene, pulmonare,
- Acțiune rapidă,
- Se asociază stadiului final al
- Persistă ore, zile, pănă când
inflamatiei
vasele sunt trombozate sau - Persista zile,
refăcute
I. Creșterea permeabilității vasculare-mecanisme

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 2.Leziuni 23
endoteliale 12/26/19
* Apare în venule,
* Crește numărul de canale

intercelulare, si expresia VEGF
(vascular endotelial grow
factor- factorul de creștere
vascular)
I. Creșterea permeabilității vasculare -mecanisme

3. Creșterea transferului de proteine și apă prin
celulele endoteliale

* Sist. limfatic participă în inflamație
* Gg. limfatici sunt filtrul lichidului extracelular, având rol în
drenarea lichidului extracelular acumulat în exces,
* Sistemul limfatic din zona lezată se poate și el inflama :
* Limfangită
* Limfadenită
* Cauze – bacterii vehiculate, creșterea nr. de macrofage ,
neutrofile și limfocite,

* Răspunsul vaselor limfatice
25 12/26/19
*III. Etapa celulară
* Reacția celulară a inflamației acute constă în acumularea
leucocitelor și macrofagelor în regiunea lezată.
Răspunsul celular al leucocitelor include:

* 1. Marginația leucocitară (pavimentarea)
* 2. Diapedeza - traversarea pereților capilarelor cu ieșirea
leucocitelor în spațiul interstițial,
* 3. Chemotactismul sau migrarea fagocitelor către focarul
inflamator
* 4. Fagocitoza.
* III. ETAPA CELULARĂ

27
3.1. Rolul leucocitelor în inflamație
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 12/26/19
*Leucocitele sunt atrase de factorii chemotactici și se apropie
de endoteliul capilarelor și venulelor.
*Chemotactismul leucocitelor crește sub influența IL1, TNF,
IFN ɣ, (substațe produse în faza silențioasă)
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 28 *1.Marginația leucocitară

12/26/19
* Marginația leucocitară este determinata de creșterea adezivitatii leucocitelor la
celulelor endoteliale, care tapetează vasele.
* Acest proces este rezultatul producerii proteinelor de adeziune pe suprafața celor
două tipuri de celule.
* Endoteliul din regiunea inflamată este activat de către IL - 4 (eliberat de limfocitele
TH2) și exprimă molecule de adeziune denumite selectine.
* Aceste molecule permit leucocitelor să ruleze (să se rostogolească) de-a lungul
endoteliului, activând formarea de noi molecule de adeziune denumite integrine
(ICAM-1 și VCAM).
* Integrinele facilitează aderarea leucocitelor la peretele vascular - marginatia
leucocitară
* Marginația leucocitară
* Selectinele
* L-selectine- selectine leucocitare –
* se exprimă pe suprafața leucocitelor ( neutrofilelor și
monocitelor) ,
* interacționează cu endoteliile vasculare.
* prin domeniul lentinic, L-selectina se leagă de contraliganzii
specifici ICAM1 ( intercellular adhesion molecule), cuplul
favorizează atașarea reversibilă a leucocitelor la endoteliile
vasculare (fenomenul rolling)
Selectina L- rol de rolling

Selectina E și P – rol de semnalizare și
atașare a leucocitelor la endoteliul
inflamat

30 12/26/19
selectinele
* Selectinele
* E-selectine – selectine endoteliale-
* se găsesc la suprafața celulelor endoteliale active
* interacționează cu proteinele modificate de la suprafața
monocitelor, neutrofilelor si limfocitelor T, det. aderarea lor.
* selectina E nu este o componentă permanentă a membranei
celulare endoteliale, în repaus selectina E se găsește în
granulațiile celulare endoteliale Weibel-Palade, fiind expusă
după stimularea leucocitară,

inflamat
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 31 selectinele
12/26/19
* Selectinele
* P-selectine –selectine plachetare –
* în repaus selectina P se găsește în granulațiile α ale
plachetelor,
* după activare sunt expuse pe membrană și interacționează cu
proteinele modificate de la suprafața monocitelor,
neutrofilelor si limfocitelor T,

inflamat

32 12/26/19
selectinele
* Integrinele
* Rol
* aderarea leucocitelor la
endotelii vasculare –fav.
Diapedeza,
* Aderarea leucocitelor la
proteinele matricei
extracelulare (fav. migrarea în
focarul inflamator)
* Captarea de către leucocite a
celulelor țintă sau a
particulelor străine
integrinele
12/26/19
* Integrinele
* Structură –
* glicoproteine formate din două lanțuri
transmembranare (α și β) cu structură
asemănătoare, orientate spre exterior cu
gruparea amino și spre interior cu gruparea
carboxil,
* membrana cel. împarte integrinele în trei
segmente: extracelular, transmembranar,
intracelular.
* Sectorul extracelular are o structură
imunoglobulin-like, cu 2 bucle cu structură f.
variabilă, poziționate simetric la nivelul
lanțurilor α și β.
* În funcție de structura lanțului β integrinele
sunt: β1, β2 și β3.
integrinele
*Integrinele β 1
* sunt receptori leucocitari specifici pt. prot. matricei
extracelulare
*interacționează cu VCAM (Vascular cell adhesion protein 1)
de la suprafata endoteliului
*Rol :
* adeziunea leucocitelor
* locomoția leucocitelor spre focarul inflamator
*Se exprimă târziu pe suprafața leucocitelor sub influența
chemoatractanților - numite antigene cu apariție
întârzâiată –VLA –very late antigens-
*Angajază legături cu : structurile colagenice, fibronectina,
laminina,
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 35 integrinele 12/26/19
* Integrinele β 2
* interacționează cu ICAM 1 de la suprafața endoteliului
* rol în adeziunea și migrarea leucocitelor
* în funție de tipul lanțului alfa, mai variabil decât beta, din
structura beta –integrinelor, acestea sunt de mai multe subtipuri:
* α- a – notate LFA- (lymphocyte function antigen)
* α – b – notat CR 3 (complement receptors)
* α – c notata CR4
* CR3 și CR4 – receptori implicați în captarea particulelor care au

fost opsonizate prin fracțiunea C3b a complementului
* Integrinele β 3
* Sunt implicate în fenomenul de fagocitoză,
integrinele
12/26/19
*Procesul se produce de regulă în venulele postcapilare,
*Chemokinele stimulează aderența leucocitară și diapedeza (conform gradientului de
concentrație), spre focarul inflamator, unde sunt produse,
*Moleculele de adeziune implicate în diapedeză sunt: din familia imunoglobulinelor –
PECAM 1(platlet endothelial cell adesion molecule) sau CD 31
*După traversarea endoteliului leucocitele pierd membrana bazală, probabil prin
sinteză de colagen,
*Ajunse în spațiul interstițial aderă prin intermediul integrinelor de matricea proteică
( prin receptorii CD44), și rămân acolo atât cât este necesar.

* 2. Diapedeza leucocitară
37 12/26/19
* Migrarealeucocitelor conform gradientului leucocitar poartă
numele de chemotactism,
* Substanțele chemoatractante sunt exogene (bacterii, lipide) și
endogene (citokina IL8, complementul C5a, metaboliții acidului
arahidonic,leucotrienele B4 ),
* Chemoatractanții se fixează de receptorii leucocitari, prin
proteina G, și induc activarea leucocitară, cu creșterea Ca
intracelular și activarea guanozin trifosfatului, care determină
polimerizarea actinei, cu emitere de pseudopode de către
leucocite,
* 3. chemotactismul leucocitar
* Înglobarea și distrugerea
microorganismelor, celulelor moarte și
particulelor străine, începe când
fagocitele ajung în focarul inflamator.
* Procesul de fagocitoză implică 4 etape:

* (1) recunoașterea țintei și aderarea
acesteia la fagocite,
* (2) endocitoza ( înglobarea sau ingestia),
* (3) fuziunea cu lizozomii în interiorul
fagocitelor,
* (4) distrugerea țintei de către enzimele
lizozomale.

* 4. Fagocitoza
12/26/19
* Pe toata perioada procesului atât
ținta cât și enzimele digestive sunt
izolate în interiorul unor vezicule
înconjurate de o membrană.
* În felul acesta fagocitele sunt
protejate de efectul distructiv al
microorganismelor țintă și al
propriilor enzime lizozomale.
* Eficacitatea fagocitozei crește
dacă microbii sunt opsonizați, de
proteine specifice numite
opsonine, care au afinitate mare
pt. receptorii fagocitelor
* Opsoninele sunt: Ac IgG, fragmente
de complement C3b, lectine

*4. fagocitoza
12/26/19
*Multe fagocite pot ingloba bacterii care nu au fost “acoperite” cu o
opsonina, dar procesul este lent si ineficient.
*Opsoninele funcționează ca un “adeziv” între fagocite și celulele țintă
din cauza unor receptori specifici aflați pe membrana fagocitelor
care recunosc anumite situsuri de pe opsonine (receptori Fc pentru Ac,
receptori C3b pentru componenta C3b).
*Aceștia permit fagocitului să se fixeze pe bacteria opsonizată printr-o
legatură foarte strânsă. Componenta C3b are o putere de opsonizare
mai mare decat anticorpii

12/26/19
fagocitoza
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 42 * Fagocitoza- etape
12/26/19
*Mieloperoxidaza omoră bacteriile probabil
prin iodurare sau prin formarea de cloramine
toxice si aldehide la suprafata celulelor tinta.
*Fagocitoza implica producerea de radicali
liberi de oxigen -mecanismul de distrugere
dependent de O2- cu formarea de peroxidului
de hidrogen, ( cu ajutorul enzimei lizozomale
- mieloperoxidază și a ionilor de hidrogen)
* fagocitoza

*4. Fagocitoza
12/26/19
*Mediatori preformați
* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze
*Mediatori neoformați
* Metaboliții acidului arahidonic
* Sistemul kininelor plasmatice
* Factorii chemoatractanți
* Sistemul complement
* Specii reactive de oxigen
* Specii reactive de azot- NO
* 3.2.Mediatorii inflamației
* Surse - mastocitele tisulare, bazofile
* provine din decarboxilarea histidinei,
* ea se depozitează sub formă de complexe, împreună cu heparina
sau condroitin-sulfați,
* Acțiune - prin intermediului receptorilor – H1R, H2R, H3R
* Histamina pe receptorii H1R determină o acțiune
proinflamatorie:
* vasodilatație,
* creșterea permeabilitații vasculare (în șoc anafilactic!),
* bronhoconstricție și spasm bronșic (în criza de astm bronșic),
* efect chemotactic pentru eozinofile,

*histamina 12/26/19
* Histamina care acționează pe receptorii H2R –acționează mai târziu –
controlează eliberarea histaminei
Relația histamină - durere

* Histamina stimulează fibrele C din structura terminațiilor nervoase
senzitive (fibrele C situate în țesutul conjunctiv al peretelui vascular);
* stimularea fibrelor C induce eliberarea locală de substanță P, care
produce senzația de durere, amplifică și autoîntreține vasodilatația.
* Substanța P stimulează mastocitele și bazofilele, care se activează,
eliberează histamină și stimulează în continuare fibrele de tip C
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 48 *histamina 12/26/19

* Sursă – mastocite și bazofile,
* Efect- mediat de receptorii serotoninergici
* determină:
* Crește permeabilitatea vasculară,
* Crește contractilitatea mușchilor netezi
* Efect dolorigen
*serotonina
* Heparină, controitinsulfat,
* Rol:
* Împachetează histamina în granule secretorii,
* Stabilizează proteazele mastocitare,
*proteoglicanii
* Sunt descărcate de toate celulele agresate,
* Proteaze - triptaza, chemotripsina, tripsina, elastaza,
carboxipeptidaza,
* proteazele:
* acționează pe receptorii activatori de proteaze = PAR
* efect proteolitic pe structurile bacteriene și virale,
* efect proteolitic pe structurile proprii,
* au rol de activator tisular

*Proteaze 12/26/19
*Multumesc
* Inflamație
Partea a II a

* 3.2. Mediatorii inflamatori

* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze
* Metaboliții
56
acidului arahidonic
12/26/19
HETE – ac.hidroxi-peroxi-eicosatetra-enoic
*Agentul inflamator acționează asupra membranei celulare, care prin
intermediul TLR recrutează din citosol enzime ( fosfolipaza A2 (PLA2))
*PLA2 acționează asupra fosfolipidelor membranare det. degradarea
acidului arahidonic simultan sau succesiv sub influența
ciclooxigenazei și lipooxigenazei,
*Efecte
* PGI2,PGD2,PGE2,PGF2- vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare
* TxA2 – vasoconstrictor, ef. proagregant
* SRSA – LTC4,D4E4 – contracția musculaturii netede, crește permeabilitatea
vasculară,
* LTB4, 5HETE – ef.chemotactic pentru fagocite (neutrofile,
macrofage,eozinofile
* PGE2 – efect pirogen

* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze
* Sistemul kininelor plasmatice și coagularea

58 12/26/19
* Coagularea este în strânsă legatură cu inflamația, fiecare activând-o pe cealaltă
* Sunt în strânsă legatură cu sistemul coagulării
* Kininele inflamatorii sunt proteaze f. agresive care nu există în organism în

formă activă; activarea se face prin proteoliză limitată sub acțiunea
kininogenazelor
* Kininele se sintetizează în plasmă și țesuturi, din kininogenii secretați în ficat,
* Se sintetizează, în ficat, sub formă inactivă, de precursori:

* kininogeni cu greutate moleculară mare = HMWK
* Kininogeni cu greutate moleculară mică = LMWK
* T kininogen

59 12/26/19
și coagularea
* 1. FXIIa- transformă prekalicreina în
kalicreina, acesta det.
transformarea HMWK în Bradikinină
* 2. bradikinina
- crește permab.vasculară,
- Bronhoconstricție
- Vasodilatație
- Durere – tegumentară,
- Efecte de durat scurtă 1
- Este inactivată de kininaze – la
trecerea prin plămân, de către
angiotensin convertază 2
3. Kalicreina
- Activează FXII
- Ef. Chemotactic – C5- C5a
- Activ al plasminogenului

*kinine
12/26/19
* FXII – activează 4 sisteme:
* Sist.kininelor- kinine vasoactive
* Sist.coagulării – formarea FII- care activează coag.prin recept.PAR
* Sist. Fibrinolitic
* Sistemtul complement
* C3a și C5a :
* Induce reactia imunologică
* Activează calea alternă și lectiică a complementului
PAR –receptorii activatori de

proteaze – interactionează cu
*XII
molecule tripsin -like
* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze

62 12/26/19
* Clasificare:
* Peste 40 de tipuri
* Se clasifică în 4 clase:
* Chemokinele C-X-C – α chemokine – acționează pe neutrofile-
conține –IL8, IL1, TNF α
* Chemokinele C-C- β chemokine- actionează pe monocite,
eozinofile, bazofile, limfocite; include MCP-1,MIP-1 α,
RANTES,
* Chemokinele C –γ chemokine – acționează pe lymfocite,
* Chemokinele CXC3 – indusă în cel. Endoteliale de citokinele
proinflamatorii, favorizând aderarea monocitelor și celulelor T

* Chemoatractanții – proteine mici -8-10kDa
* determină mișcarea organizată a leucocitelor în sânge, mișcarea
se desfășoară în funcție de concentrația factorilor chemotactici,
* Chemoatracția
* Factorii chemoatractanți sunt fixați la nivelul receptorilor
membranei leucocitare,
* Receptorii transmit informația intracelular – transducția semnalului,
cu activarea citoscheletului celular ( se deschid canalele ionice și se
activează cascada enzimatică
* Activarea citoscheletului, duce la concentrarea proteinelor
contractile din leucocit(filamente de actină) spre fragmentul
de membrană pe care s-a fixat factorul chemotactic,
* Leucocitele emit pseudopode în zona de membrană cea mai

apropiată de focar,
* Pseudopodele au legături de scurtă durată cu structurile

matriceale, care permit deplasarea pe rețeaua intercelulară
formată de matrice
*Citokinele sunt mediatori proinflamatori locali
*Din 2008 – sunt numiți agenți imunomodulatori
*au structură glicoproteică, solubilă, nonimunoglobulinică, care acționează non-
enzimatic în concentrații mici ( picomolar-nanomolar), reglând funcția celulei asupra
căreia acționează,
* citokinele sunt purtătoare de informații ( de la o celulă la alta), având particularități

funcționale asemănătoare hormonilor:
* Secretate de o anumită celulă, a unui anumit organ, dar acționează și asupra altor tipuri de celule
( mec. de feed-back)
* Acționează simultan – autocrin, paracrin, endocrin,
* Acționează prin receptori specifici (CKR), de la care pleacă un mecanism de transducție –
transcripție de factori, care induc sinteză proteică
* Induc o modificare a mediului extracelular și a celulei asupra căreia acționează
* Surse de citokine
* Macrofage
* Neutrofile
* Limfocite, eozinofile, bazofile
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler * Factori chemoatractanti

66 12/26/19
*Tipuri de citokine
* Limfokine – citokine secretate de limfocitele Th activate,
* Monokinele – citokine secretate de monocitele activate,
* Interleukine – IL1-IL20,
* Factori de stimulare a coloniilor leucocitare – CSF

* GCSF – granulocitare
* GMCSF – colonii granulo-monocitare
* MCSF – colonii monocitare
* Factori de creștere polipeptidici – GF

* FGF a (acid) sau b (baze) – pt. fibroblaști
* EGF – epiteliali
* NGF – neuron
* PDGF –factori de creștere derivați din plachete
* VEGF - factori de creștere pentru endoteliul vascular
* Rolul citokinelor în inflamație

*Tipuri de citokine
* factori de creștere și transformare –TGF α și β,
* Chemokinele α și β – efect chemoatractant (IL8 pt. neutrofile)
* Proteinele de stres
* HSP – HEAT SHOCK PROTEIN
* SOD – SUPEROXID DISMUTAZA
* UBIQUITINA – când apar proteine defecte în celulă – proteozomii încep să
le distrugă, doar după ce au fost ubiquitinate

* IL 1β, TNF α, IL6,
* se descarcă masiv în focar
* Acționeză autocrin – stimulează leucocitele care le-au produs și implicit sinteza de
citokine din etapa a 2-a, (informația se transmite în genomul leucocitelor)
* Acționează paracrin – stimulează leucocitele din vecinătate
* Acționează endocrin –
* Ficat – se fixează pe membrana hepatocitelor- la nivelul receptorilor CKR – stimulează
sinteza de proteine de fază acută ,
* Hipotalamus – declanșază reacția febrilă
* Indirect – stimulează producerea de PGE2 în focar, PGE2 este cel mai puternic pirogen endogen
* Direct – reacția febrilă, crește temperatura sângelui (are efect bacteriostatic sau bactericid, pt.
unele tipuri de virusuri),
-Hipertermia presupune un nou echilibru termogeneză/termoliză, cu un punct de echilibru
la 38-38,5 ◦ C, exces de termogeneză și termoliză insuficientă,
* Măduva hematogenă – stimulează producerea și diapedeza leucocitelor

etapa inițială 12/26/19
* IL 1 – sursă – macrofag activat
* Tipuri – IL1α (rol în reacția imună) și IL 1β (rol în reacția
inflamatorie)
* efecte
* Vasodilatație locală - direct(scade tonusul miocitelor
arterioalare) și indirect( stimularea ciclooxigenazei endoteliale, cu
formarea de PGI2)
* Stim. aderarea cel. proinflamatorii la endoteliul vascular –
stim.expresia selectinelor E și P și a ICAM la suprafața celulelor
endoteliale și a receptorilor de tip β –integrine (LFA1) de la
suprafața celulelor proinflamatorii( monocite, neutrofile)

* Efecte IL1
* Stim proprietățile procoagulante ale endoteliului, favorizează
obstrucția prin microtrombi
* Scade expresia trombomodulinei la suprafața celulelor endoteliale (se
internalizează), astfel se inhibă calea trombomodulină – proteină C,
* Stimulează eliberarea fact.von Willebrand, favorizând aderarea
plachetară
* Crește eliberarea PAF din celulele endoteliale
* Efecte antiinflamatorii sistemice
* Hepatice
* Hipotalamice
* Reparație tisulară – stimulează activitatea fibroblaștilor

* TNF – factor de necroză tumorală
* Sursă – macrofage activate,
* Efecte proinflamatorii:
* Stimulează aderarea cel. Proinflamatorii (vezi IL1)
* Stim procoagulante (vezi IL1)
* Stim. Proprietățile citotoxice oxigen-dependente ale cel
proinflamatorii:
* Crește activitatea NADPH2-oxidazei, cu creșterea producției de radicali
liberi de oxigen,
* Stim degranularea celulară, cu eliberarea echipamentului enzimatic litic,
* Stim.activitatea fibroblaștilor –rol în reparație tisulară

* IL 8
* Sursă – celulele endoteliale, sub acțiunea IL1 și
TNF
* Efecte:
* Stimulează funcția celulelor proinflamatorii
(metabolismul, chemotactismul, degranularea,
”explozia respiratorie”, )
* Aderarea cel. proinflamatoare –vezi IL1

* IL6
* Sursă – limfocitele Th, macrofagele, celulele endoteliale și
fibroblaști
* Efecte antiinflamatoare
- hepatic – crește producția de proteine de fază acută,
crește prod. de antiproteaze,
- stim. Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian –
prin creșterea cortizolului scade degranularea mastocitelor și
eliberarea de histamină și limitează activarea celulelor
proinflamatoare
- efect intens pirogen

* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze

75 12/26/19
Complementul
– un ansamblu de 25-30 de componente proteice, secretate de ficat și eliberate
permanent în circulație,
- Cuprinde : factorii complement, receptorii solubili pentru factorii complement,
inhibitori factorului complement,
- Activarea se face pe 3 căi: clasică, lectinică, alternă,
12/26/19
* Calea clasică – activată de prezența complexelor Ag-Ac,
permite un schimb informațional între imunitatea înnăscută
și cea adaptativă,
* Calea alternă – permanent activată, deoarece în spațiul
interstițial există mereu structuri non-self, care sunt mai
agresive și determină amplificarea cascadei complementului,
* Calea lectinică – este activă în prezența bacteriilor, un
receptor MBL (mannose-binding-lecine) recunoaște structura
zaharidică din bacterii

77 12/26/19
* Acțiunea complementului
* Vasodilatați și creșterea permeabilității vasculare
* Contracția musculaturii netede non-vasculare,
* Degranularea mastocitelor, bazofilelor – C5a -
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler * Sistemul complement

78 12/26/19
* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze

79 12/26/19
* Toate celulele org. secretă radicali liberi de oxigen în
concentrație minimă – rol – molecule de semnalizare celulară,
* În focarul inflamator se secretă cantități uriașe de SRO,
* Surse de SRO – monocit-macrofag, neutrofile
* Producția lor depinde de activarea sistemului NADPH oxidazei
* Tipuri – O2 –anion superoxid
- H2O2 – hidrogen peroxid
- OH - radical hidroxil
- Oxigenul se poate combina cu N, formând specii de oxid nitric

* SRO - rol
* contribuie la distrucțiile celulare,
* cresc permeabilitatea vasculară,
* distrug alte tipuri celulare – cel. parenchimatoase, eritrocite,
* Inactivează antiproteazele,
* distrug matricea extracelulară,

rol
* Activarea SRO se face prin sistemul NADPH oxidazei
* NADPH oxidaza are :
* 2 subunități în vecinătatea membranei – gp 91 (subunitatea α) atașată prin legături S
de glicoproteina 22 ( subunitatea β)
* 3 subunități în citosol: gp 67, gp 47 și gp 40 atașate prin legături S, între ele
* Dacă leucocitul este în repaus singurele legături între glicoproteine sunt cel de tip S

82 12/26/19
NADPH –NICOTIN AMID ADENIN DINUCLEOTID FOSFAT

* Activarea leucocitelor se face prin
receptorii TLR
* RAC are rolul de semnalizare a
proteinei G a GTP, este atașat la GP
91α , poziția submembranară, și de un
inhibitor,
* Semnalele de la TLR ajung la RAC,
acesta se desface de inhibitor, și GTP
GDP, cu ruperea legaturilor RAC –
GP91 α,
* gp 91 migrează spre membrană și leagă
gp 67 de gp 91α, și gp 47 de gp 91β
* activarea TLR declanșază cascada

fosforilării în citosolul leucocitelor,
fosforilează gp 47 , care induce
migrarea gp spre membrană,
* GTP (guanozin trifosfatul) – GDP

(guanozin difosfat)Beatrice Mahler
Inflamația - Asist.Univ.Dr. 83 12/26/19
*SRO
* activarea leucocitelor, determină descărcarea de la nivelul
mitocondriilor a electronilor ( substanțe încărcate negativ), care se
fixează cu precizie pe gp 91β, pe un situs ce conține NADPH, se induc
reacții REDOX, electronii fixați sunt accelerați și mutați pe un situs ce
conține FAD (flavin adenin dinucleotid –subst. Reducătoare),
* Prin reacția REDOX, electronii trec pe un situs al subunității α unde
există O; se produce bombardarea atomilor de oxigen, cu transferarea
de energie și formarea primei specii de radicali de oxigen- anionul
superoxid (O 2-)

*”bomba din leucocit”
* O parte iese din leucocit si
acționează asupra PAMP sau
DAMP,
(PAPMs – modele moleculare patogen
asociate,
DAMPs – daune asociate modelelor
moleculare)
*O parte rămâne în leucocit, și

induce reacții pentru a produce
SRO
* 2 O2- + 2H2+ = H2O2 + O2
* Recția se produce spontan sau
catalizată de superoxid
dismutază (SOD) * Anionul superoxid
* Sau apă oxigenată
* reacția Hober-Weiss- este reacția prin
care se generează radical hidroxil și
anion superoxid din apă oxigenată
* ETAPE : formarea Fe feros
* Fe3+ + •O2− → Fe2+ + O2
* a două etapă este reacția Fenton,în care
se formează Fe feric
* Fe2+ + +H2O2 → Fe3+ + OH− + •OH
* Oxigenul se neutralizează, dar fierul
tinde să formeze trivalențe (HO• =
radical liber hidroxil)
* Reacția netă este:
* •O2- + H2O2 → •OH + OH- + O2
* Peroxidul de oxigen
H2O2
12/26/19
* Apare în urma reacției Fenton
* Radicalii liberi hidroxil ies din leucocite
și agresează structurile non-self,
* În lizozimul neutrofilelor există
mieloperoxidază, care catalizează
reacția Cl- apă oxigenată, cu formarea
de radical acid hipocloros, deoarece H
din mediu captează O-
* H2O2 + CL- MPO HOCl • + O
* Radicalul acid hipocloros -

are efect
puternic pe endotoxinele germenilor
gram negativi
* HO• = radical liber hidroxil

* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze

* 3.2. Mediatorii inflamației
88 12/26/19
* Oxidul nitric – forma radicalică -NO◦
* Se produce în permanență , dar nu forma radicalică,
* Enzima cheie este NOS – oxid nitric sintetaza,
* are 3 izoforme în organism
* NOS1 – sinteză neuronală
* NOS2- în leucocite, sintaza inductibilă, nu este activă mereu, doar în
inflamații, în leucocite,
* NOS 3 – sintaza endotelială, fiziologică
* NOS1 si NOS2 – efect vasodilatator,
* NOS 2 – controlată de citokinele proinflamatorii în primul rând producere
de NO formă radical ( prin bombardare cu electroni – oxigen -)
* NO◦ + O2◦ = ◦ONOO- radical peroxid nitric – f. agresiv, dar instabil,
acționează, pt. perioade scurte de timp și se desface în
* ◦ONOO- H+ NO2 ◦ + OH ◦
* Specii reactive de azot

* Peroxidarea lipidelor
* Acționează asupra lipidelor din membranele non-self, transformând
legăturile duble din cis în trans,
* Peroxid-dismutaza creează zone de breșă într-o structură impermeabilă,
prin intercalarea unor grupări polare,
* Se produce scăderea raportului ac. arahidonic/acid linoleic, cu creșterea
ac.linoleic
* Creșterea permeabilității membranelor ( externă, lizozomală,
mitocondrială)
* se produce prin scăderea selectivității membranare și scăderea producției de
ATP ( după fisurarea membranei mitocondriale) – scade activitatea ATP-azelor
* Afectarea pompei Na/K – Na rămâne i.c. – apa intra în celule, dezintergrează
treptat celula alături de descărcarea de enzime lizozomale în citosol (prin
pori mb. lizozomale) –autodigestie celulară
Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 90 * SRO și SRN12/26/19
efecte
* Oxidarea proteinelor
* Acționează pe grupări ale aminoacizilor care permit oxidarea
– nuclee aromatice sau grupări tiol-esterice
* Prin oxidare proteinele își pierd caracterul de self
* Alterarea structurii ADN mitocondriale și nucleare
* Apar modificări în structura proteică
* Celula intră în apoptoză
* Celula devine non-self – activarea imunității
* Oncogeneză
* Evenimente petrecute în urma unui proces inflamator
* SRO și SRN efecte

* Mediatori preformați
* Histamina
* Serotonina
* Proteoglicanii
* Proteaze
* Mediatori neoformați

92 12/26/19
* Reacția febrilă
* Stimularea măduvei hematoformatoare
* Modificarea sintezei hepatice în inflamație
*3.3. Etapa sistemică

a inflamației
* Sub acțiunea citokinelor ficatul începe să sintetizeze masiv
proteine de fază acută (de câteva ori valoarea normală)
* După comportamentul lor în reacția inflamatorie proteinele de
fază acută pot fi :
* Pozitive – cu concentrație mare în plasmă
* Negative – cu concentrație mică în plasmă
* Etapa sistemică a inflamației

Modificarea sintezei hepatice în
inflamație
* Proteinele cu concentrație de peste 1000x normalul – proteina C
reactivă, amiloidul seric (mai ales A),
* Proteina C reactivă – are capacitatea de a fixa lipopolizaharidul C din
capsula pneumococului, opsonizează multe tipuri de fragmente
bacteriene și activează calea clasică a complementului; crește în
inflamațiile acute, mai ales bacteriene
* Amiloidul A – complex proteic polimorf, sintetizat de celulele hepatice –

apolipoproteine de dimensiuni mici. Se fixează în reacția inflamatorie
pe extremitatea HDL (HDL3) și astfel aderă la membrana macrofagelor,
extrage colesterolul din macrofage care este apoi reutilizat în ficat.
Extragerea colesterolului din macrofage, va permite acestuia
continuarea procesului de fagocitoză.
- în inflamația cronică, țesuturile se încarcă cu amiloid A - amiloidoză
Proteine Pozitive – cu concentrație mare în plasmă

* Albuminele – dacă cresc globulinele, albuminele scad, prin
mecanis de reglare intrinsecă
* Transferina
* proteină cu rol în transportul fierului
* Fe ajută la multiplicarea bacteriană, iar țesuturile inflamate nu
mai au nevoie de Fe, astfel transferina scade și apare anemia
(sindromul anemic din inflamația cr.)
Proteine Negative – cu concentrație mică în plasmă

* fixează germenii și îi neutralizează în paralel cu opsonizarea –
favorizează fagocitoza și imunitatea adaptativă
* Neutralizează proteazele descărcate în focarul inflamator și
limitează procesul inflamator ( în inflamație ac crește α 1 și 2,
care pot să scadă dacă inflamația este importantă,
* Fixează Fe și Cu - ceruloplasmina transportă superficial cupru,
iar în profunzime mai mult Fe.
* Astfel ceruloplasmina blochează metabolismul bacterian prin
scăderea Fe
* scade producția de specii reactive de oxigen cu efect distructiv
* Rolul proteinelor de fază acută

* 4. Etapa de reparație celulară

* Apare mai târziu ,
* Etape
1. Angiogeneza (neovascularizație)
2. Fibroplazie și formare de țesut de granulație
3. Producere de colagen
4. Reepitelizare
5. Contracție cicatrice
6. Maturare și remodelare cicatrice
* Etapa de reparație celulară

* După fagocitarea resturilor celulare, apar în țesuturi spații
care trebuiesc umplute cu țesut,
* Un rol important îl are hemostaza
* În spațiul dintre celulele endoteliale păstrate în focar,
trombocite, factori ai coagulării, în focare se găsesc fibre de
colagen, se declanșază hemostaza, cu formarea rețelei de
fibrină în țesuturi și nu pe vas.
* Rețeaua de fibrină reprezintă matricea pe care regenerează
țesutul, în ochiurile ei se fixează fibronectina produsă de
trombocite
* Etapa de reparație celulară

* Grupuri de celule endoteliale se desprind din vasele normale
(de la nivelul joncțiunii) și migrează spre rețeaua de fibrină
(doar celulele tinere stem) sub acțiunea factorilor care atrag
celulele în focar :
* Fibronectina,
* Citokinele ( VEGF, PDGF, EGF),
* Hipoxia din focar,
* Acidoza – acid lactic
* 1.Angiogeneza (neovascularizație)
* Celulele endoteliale:
* - în urma stimulării activează citoscheletul (filamentele de
actină),
* -concentrează proteine pe anumite zone membranare,
* induc emiterea de pseudopode de către cel.endoteliale,
* secretă proteaze, care degradează câte puțin matricea
extracelulară: colagen, metaloproteaze, activatori de
plasminogen.
* Cel stem endoteliale se deplasează pe filamentele de
fibronectină spre centrul focarului, se organizează, se
dispun și formează vase de neoformație, care se extind și
se conectează cu vasele normale.
* 1.Angiogeneza (neovascularizație)
* Fibroblaștii sunt atrași în focar începând cu ziua a 2-a , astfel
că la sfârșitul primei săptămâni sunt atrași majoritatea
( atracția fibroblaștilor se face de către TGF, secretat de
leucocite),
* Fibroblaștii se deplasează spre centrul focarului și secretă
colagen, se formează țesut de granulație roz-roșu, friabil
(conține mai multe celule),
* Fibroblaștii secretă proteoglicani și componente ale matricei
extracelulare provizorii - matrice bogată în acid hialuronic,
care împreună cu fibronectina atrag apa, având osmolaritate
mare,
* Matricea f. bine hidratată favorizează migrarea
* 2. Fibroplazie și formare de țesut de

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 103 granulație
12/26/19
TGF – factori de creștere și transformare
* Colagenul este produs de fibroblaști,
* Sinteza debutează la 2-3 zile după injurie și ajunge la maxim
la 1-3 săptămâni,
* Există o permanentă balanță colagenogeneză/ colagenoliză,
care formează arhitectonica țesuturilor,
* Țesutul de granulație crește rezistența ( este țesut fibros)
* 3. Producere de colagen
* Celulele epiteliale din zona integră pierd inhibitorii de contact,
se dezleagă din jocțiune (sub acțiunea NO) și părăsesc țesutul,
* celulele epiteliale își dizolvă desmozomii, hemidesmozomii și

își schimbă forma rotundă, emit pseudopode și se ancorează la
rețeaua de fibrină din focar,
* Celulele epiteliale își retrag integrinele de pe membrane și

încep să se expună pe lamel-lipodia actina – contracția și
deplasarea
* 4. Reepitelizare
* Fibrele de colagen pe care se așează primul strat de celule
epiteliale, alcătuiesc membrana bazală a viitorului epiteliu,
apoi se dispun progresiv până epiteliul este reconstituit.
* La sfârșitul etapei țesutul este reconstituit ad integro sau cu

formare de cicatrice, dacă distrucția a fost mai mare
* Etapele 5 si 6 au loc doar dacă apare cicatricea
* 4. Reepitelizare
* La 1 săpt. de la declanșarea inflamației, fibroblaștii încep să
sintetizeze din ce în ce mai multe proteine contractile
(miofibroblaști, actină în cantități mari)
* Miofibroblaștii se fixează pe rețeaua de fibrină, delimitează

marginea cicatricei, se contractă și apropie marginile ei,
* 5. Contracție cicatrice
* Durează până la un an,
* Are loc transformarea colagenului:
* colagenul III în colagen I,
* dispunerea inițial haotică a fibrelor de colagen induce
organizarea pe liniile de forță, alcătuiește o structură
ergonomică.
* Există și variante aberante de cicatrizare:

* Cicatrici cheloide – noduli de fibroză hepatică
* Maturare și remodelare cicatrice

* Inflamația seroasă
* Se produce prin acumularea de lichid, secretat
de celulele mezoteliale care tapetează cavitățile
din organism- pericard, pleura
* Acest lichid se numește exudat
*Tipuri de inflamații
* Inflamația fibrinoidă
* vasodilatația presupune acumularea de
fibrinogen și fibrină în spațiul extracelular,
* Se formează un exudat fibrinos care conține
numeroase eozinofile
* Fibrina care persita in timp poate induce
stimularea fibroblaștilor și vaselor de sânge, cu
tendință de organizare și ocuparea cavităților
formate,
* Supurația sau inflamația purulentă
* Se produce o cantitate crescută de exudat
purulent, care conține: neutrofile, necroză
lichefiată și edem,
* Abcesul conține neutrofile necrozate și celule
tisulare în zona centrală,
* Vasodilatație periferică și proliferare de
fibroblaști ( proces de reparație tisulară)
* Ulcerația
* Presupune o escavație situată la suprafața unui
organ sau țesut
* Ulcerația apare după ce se produce necroza
tisulară, local persistând sindromul inflamator,
* Apare pe mucoase și țesuri cu circulație
deficitară
* McCance Kathryn, Sue E.Huether Pathophysiologie, The
biologic basis for Disease in Adults and children, sixth
edition,
* Cecil, Pathophysiology
* Goldman L, Goldman”s Cecil Medicine, ed 24
* Guyton A, Guyton and Hall textbook of medical
physiology ed12,
* Atlas of pathophysiology
* www.nature.com
* www.chest.net
*bibliografie
*Va multumesc!

Inflamatia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inflamatia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

* Inflamația

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 1 12/26/19

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 2

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 3

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 5 12/26/19

* Excepție - infecția cu Pseudomonas

* II) etapa vasculară - vasodilataţie locală,

* III) etapa celulară - acumularea infiltratului celular

* IV) etapa de reparație tisulară

* aceștia se găsesc pe toate celulele, cu excepția terminațiilor nervoase.

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 11 * INFLAMAȚIA

Receptorii leucocitari de semnalizare

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 12 * INFLAMAȚIA

Receptorii leucocitari secretanți și de endocitare

*Modificarea permeabilității vasculare - migrarea

*Angiogeneza(proliferarea vasculară) în etapa reparatorie

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

*prima etapă- vasodilatația

* Creșterea permeabilității vasculare

I. Creșterea permeabilității vasculare - mecanisme

I. Creșterea permeabilității vasculare-mecanisme

* Crește numărul de canale

I. Creșterea permeabilității vasculare -mecanisme

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 24 12/26/19

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

Răspunsul celular al leucocitelor include:

* III. ETAPA CELULARĂ

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 28 *1.Marginația leucocitară

Selectina L- rol de rolling

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

Selectina L- rol de rolling

Selectina L- rol de rolling

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

* CR3 și CR4 – receptori implicați în captarea particulelor care au

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

* Procesul de fagocitoză implică 4 etape:

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 39

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 40

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 41 * INFLAMAȚIA

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 43 12/26/19

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 47

Relația histamină - durere

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 48 *histamina 12/26/19

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 51

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 53 12/26/19

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 54 12/26/19

* Metaboliții acidului arahidonic

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

* Kininele inflamatorii sunt proteaze f. agresive care nu există în organism în

* Kininele se sintetizează în plasmă și țesuturi, din kininogenii secretați în ficat,

* Se sintetizează, în ficat, sub formă inactivă, de precursori:

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 60

PAR –receptorii activatori de

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler 63 12/26/19

* Leucocitele emit pseudopode în zona de membrană cea mai

* Pseudopodele au legături de scurtă durată cu structurile

* citokinele sunt purtătoare de informații ( de la o celulă la alta), având particularități

Inflamația - Asist.Univ.Dr. Beatrice Mahler * Factori chemoatractanti

* Factori de stimulare a coloniilor leucocitare – CSF

* Factori de creștere polipeptidici – GF

* Rolul citokinelor în inflamație