Sunteți pe pagina 1din 28

5/11/2023

1. Celulele implicate în inflamație și răspunsul imun


2. Sisteme de semnalizare extra și intracelulare
implicate în inflamație și răspunsul imun
3. Inflamația în bolile reumatice
4. Sistemul imun în bolile reumatice

Prof. Dr. Catalin CODREANU 02.05.2023


Centrul Clinic de Boli Reumatismale
UMF Carol Davila Bucuresti
09.05.2023
16.05.2023
23.05.2023

Sistemul imun: o privire generala (1)


• Oamenii traiesc intr-un mediu potential ostil, populat de
un numar imens de microrganisme, potential patogene,
de tipuri, dimensiuni si forme diferite, care incearca sa
foloseasca corpul uman ca mediu propice pentrupropria
dezvoltare
• Organismul uman a dezvoltat o serie de mecanisme de
aparare care se opun invadarii corpului de catre aceste
microrganisme si creeaza o stare de “imunitate”
impotriva infectiilor (lat.: “immunitas” = libertate fata
de...)
• Un sistem imun functional asigura o supraveghere constanta a propriului organism, in relatie cu mediul in
care traim: determina eliminarea agentilor potential patogeni si concomitent asigura toleranta fata de
microbiomul care ne populeaza organismul si cu care convietuim in simbioza.
• Organismul poseda o serie de mecanisme simple si nespecifice (ex: fagocitoza, sinteza de substante
antimicrobiene si de specii reactive de oxigen) ce actioneaza eficient impotriva microorganismelorsi care
fac parte din sistemul imun innascut, in sensul ca nu depindde un contact anterior cu patogenul si intra in
actiune imediat ce acesta este recunoscut. In evolutia ulterioara a raspunsului imun vor fi cooptate si alte
mecanisme de aparare, specific agentului patogen incriminate, care fac parte din sistemul imun adaptativ

1
5/11/2023

Sistemul imun: o privire generala (2)


• Fiecare dintre celulele noastre poarta markeri moleculari specifici, ce definesc selful. Ele ne determina
unicitatea si permit distinctia intre diversi indivizi.
• Sistemul imun este constituit dintr-o multitudine de celule si molecule ce asigura protectia fata de agentii
infectiosi , precum si integritatea tesuturilor gazdei.Un sistem complicat de comunicare moleculara si de
interactiuni celulare permite sistemului imun sa actioneze coordonat pentru a combate microrganismele
patogene.
• Functia principala a sistemului imun este sa recunoasca microrganismele potential patogene ca fiind straine,
sa le blocheze dezvoltarea si in final sa le elimine.
• Proprietatea esentiala care determina eficienta sistemului imun este abilitatea acestuia de a distinge intre
celulele proprii: “self” si ceea ce considera ca fiind strain: “non-self”.
• Recunoasterea microorganismelor de catre sistemul imun innascut se face pe baza recunoasterii unor modele
moleculare, care sunt de obicei asociate cu agentii infectiosi, numite de aceea pathogen‐associated molecular
patterns (PAMPs). Recunoasterea lor de catre componentele imunitatii innascute va declansa raspunsul imun.
• Regula generala este aceea ca un PAMPnu se gaseste in mod normal in corpul nostru, dar reprezinta o
structura invariabila, regasita frecvent in alcatuirea microorganismelor si usor de recunoscut.
• PAMPs pot fi reprezentate de: carbohidrati care nu se gasesc la vertebrate, proteine existente doar la bacterii
(ex: flagelina), ARN dublu catenar (regasit la virusurile ARN).

Sistemul imun: o privire generala (3)


• Recunoasterea de catre sist imun a entitatilor non-self ce poarta PAMPs este realizata cu
ajutorul unor receptori invariabili, dezvoltati pt a identifica acele portiuni conservate
(invariabile) ale agentilor patogeni, numiti pattern recognition receptors (PRR)
• PRR pot fi asociate unor celule sau pot fi solubili:
1/ PRR ASOCIATE UNOR CELULE, pot fi de mai multe clase:
• Toll‐like receptors (TLRs), # fiecare clasa de receptori
are mai multi reprezentanti,
• C‐type lectin receptors (CTLRs),
un fagocit poate purta pe
• NOD‐like receptors (NLRs), suprafata la un anume
• RIG‐I‐like receptors (RLRs), moment peste 50 PRR
distincte.
• scavenger receptors
2/ PRR SOLUBILE:
• complement,
• proteina C‐reactiva,
• mannose‐binding lectin,
• lizozim.

2
5/11/2023

Pattern recognition receptors (PRR):


Toll-like receptor (TLR)

• Un reprezentant tipic al PRR este familia “Toll-like


receptor” (TLR)
• Numele provine de la similitudinea structurii
moleculare a TLR cu receptorul Toll al Drosophilei
• TLR recunosc o varietate de liganzi, toti sunt adjuvanti
imuni puternici care pot stimula un raspuns imun
viguros, motiv ptr care TLR sunt denumiti si receptori
pentru adjuvant

Toll-like receptor (TLR)


◼ Cel mai bine cunoscut ligand pentru TLR este LPS (lipopolizaharide ce se gasesc in
peretele celular al bacteriilor gram negative)
◼ Cuplarea TLR cu un ligand, de ex LPS, determina initierea unei
cascade pro-inflamatorii, prin activarea unor
molecule de semnalizare intracelulara, in principal:
– NF-kB (nuclear factor kappa-light chain enhancer of activated B cells)
– membri ai interferon-regulated factor (IRF) family of transcription factors
# ambii sunt factori de transcriptie care determina transcriptia ADN si expresia genelor
raspunsului imun, inclusiv a CK proinflamatorii si factorilor de costimulare, sintezei de PG, LT
si oxid nitric
◼ Desi liganzii lipidici sau proteici ai TLR sunt absenti la gazde, fiind considerate
structuri non-self, in unele situatii pot fi implicate in patogenia bolilor autoimune,
de ex in LES

3
5/11/2023

FAMILIA TOLL-LIKE RECEPTORS (TLRs) actioneaza ca senzori pt PAMPs.


TLRs se gasesc pe membrana celulara sau pe membranele compartimentelorcitoplasmatice.
Dupa cuplarea cu un PAMP, semnalul este propagat in interiorul celulei, pt a activa nuclear factor κB
(NFκB) si/sau interferon-regulated factor (IRF) transcription factors: ambele activeaza expresia unor
factori antimicrobieni, CK, CHK, precum si activatori celulari.

Sistemul imun: o privire generala (6) De remarcat ca un alt tip de moarte celulara, numit
apoptoza (sau moarte celulara propramata, pt ca
Activarea PRR de catre DAMPs este folosita pt eliminarea celulelor care au atins
durata fiziologica de viata), se desfasoara intr-un
• Sistemul imun nu este activat doar de agenti infectiosi, ci si mod controlat si sunt distruse prin fagocitoza, fara
de molecule ce deriva din structurile proprii (self) si care de sa-si deverseze continutul intracelular, astfel incat
obicei nu sunt prezente in spatiul extracelular, fiind ele nu activeaza sistemul imun
sechestrate in interiorul celulelor sau organitelor celulare:
“hiden self”. Eliberarea din celule a acestor molecule, numite
danger-associated molecular patterns (DAMPs) sau
alarmine se face urmare unei agresiuni externe
(traumatisme, caldura, toxine), care determina necroza
celulelor, cu distrugerea membranelor
• DAMPs sunt implicate in amplificarea rasp imun la ag
infectiosi care determina necroza celulara, dar si in
fenomenul de leziune sterila, cand apare un rasp imun fara
sa existe un agent infectios (e.g., lez tisulare ce apar dupa un
traumatism compresiv, non penetrant, constituie un rasp
imun innascut)
• Semnificatia fenomenului ar fi aceea ca sist imun nu trebuie
sa reactioneze fata de agresori care nu induc injurie tisulara.
Astfel PAMPs si DAMPs actioneaza sinergic, pt a asigura un
rasp imun mai eficient si robust

4
5/11/2023

Sistemul imun: o privire generala (7)


• Cuplarea PAMPs unui patogen cu un PRR solubil sau
asociat unei celule poate avea urmatoarele
consecinte:

• Iiza directa a patogenului


• opsonizarea patogenului, urmata de fagocitoza
• fagocitoza directa, prin activarea unui PRR
celular
• stimularea functiilor fagocitare
• producerea de proteine antibacteriene
• producerea de CK sau CHK
• diferentierea si activarea cel efectoare

Sistemul imun: o privire generala (8)


• O proprietate importanta a sistemului imun este aceea de a actiona coordonat, ceea ce presupune o
buna comunicare intre celule, pt a coordona dezvoltarea unui raspuns imun optim
• 2 categorii de proteine au o contributie importanta la aceasta semnalizare intercelulara: citokinele
(CK) si chemokinele (CHK)

• CK sunt un grup de proteine cu efecte


pleiotropice: activarea altor celule,
diferentierea catre subseturi celulare efectorii.
• Interleukinele (IL), aprox 40, numerotate in
ordinea descoperirii, sunt prindefinitie CK care
semnalizeaza intre cel sist imun, dar pot avea
efecte si pe alte celule. Aceeasi IL poate avea
efecte diferite, functie de tipul celular pe care
actioneaza.
• CHK sunt eliberate tot ca urmare a cuplarii
intre PAMPs/DAMPs si sunt in principal factori
chemotactici, ce atrag celulele catre focarul
inflamator

5
5/11/2023

CK au efecte biologice multiple:


- redundante (CK diferite exercita acelasi efect) si
- pleiotrope ( aceeasi CK exercita efecte diferite, fct de cel asupra careia actioneaza)

Unele CK exercita efecte globale pe multiple tipuri celulare (e.g., TNF,


IL-1, IL-6), altele au roluri specifice, doar pe un tip celular (e.g., IL-2).

6
5/11/2023

CK se cupleaza cu receptori membranari si folosesc variate cai de semnalizare


intracelulara pt a transmite semnalul catre nucleu, de ex JAK/STAT

Citokinele transmit informația către celule prin receptori specifici

stimul din mediu:


de ex o citokină1,2 RECEPTOR
1. RECEPȚIE

Proteine releu
2. TRANSDUCȚIE și mesageri CITOPLASMĂ
secunzi 1

Activ area
3. RĂSPUNS răspunsului celular2

Modificarea
expresiei genetice 2 NUCLEU

Secreție de mediatori ai inflamației 3

1. Scatizzi JC, et al. Signal transduction. In: Firestein GS, et al (eds). Kelley's Textbook of Rheumatology. 8th ed. Philadelphia: Saunders Elsevier; 2009.
2. Murphy K, et al. Basic concepts in immunology. In: Janeway’s Immunobiology. 7th ed. NY: Garland; 2008:1-38; 3. Mavers M, et al. Curr Rheum Rep. 2009;11:378-385.

7
5/11/2023

Citokinele utilizează diferite căi de semnalizare intracelulara


cascada de cascada de cascada de
cascada de cascada de
semnalizare semnalizare semnalizare
semnalizare semnalizare
Toll / IL- IL-17 1 PI3K4
NFK B1 cAMP / PKA2 cascada de
1R1
semnalizare
MAPK3
Act1

cAMP
membrana
GSK3β mesageri celulară
PDE4
secundari kinaze

C/EBPβ PKA
kinaze
p38
JNK
ERK
transcripțiegenică
citoplasmă nucleu

AC = Adenylate Cyclase; ACT1 = NFκB Activator 1; cAMP-PKA = Cyclic Adenosine Monophosphate-protein Kinase A; ERK = Extracellular Signal-related Kinases;
GAS = Guanine Nucleotide-binding Protein,α-s Subunit; JAK = Janus Kinase; JNK = c-Jun N-terminal Kinase; MAPK = Mitogen-activated Protein Kinase;
NFκB = Nuclear Factor Kappa B;
PI3K = Phosphoinositide 3-kinase; PDE-4 = Phosphodiesterase 4;
PKA = Protein Kinase A; PKC = Protein Kinase C; STAT = Signal Transducer and Activator of Transcription; TRAF = TNF Receptor -associated Factor; 1. Schwartz et al. Nat Rev Rheumatol. 2016 Jan;12(1):25-36;
2. Taskén K et al. Physiol Rev. 2004;84(1):137-167; 3. Mavers M et al. Curr Rheum Rep. 2009;11(5):378-38; 4. Rommel C, et al. Nat Rev Immunol. 2007;7(3):191-201.

Legarea de receptorii citokinici activează semnalizarea pe calea JAK


1 Citokina se leagă de receptorul său
celular membranar ceea ce duce la
polimerizarea receptorului și auto-
fosforilarea enzimelor JAK asociate

2
JAK activate fosforilează
receptorii care ancorează
proteinele STAT
Transcripție
3 JAK activate fosforilează STAT genică
care dimerizează și migrează în
nucleu pentru a activa
transcripția genică

Shuai K, Liu B. Regulation of JAK-STAT signalling in the immune system. Nat Rev Immunol. 2003;3(11):900-911.

8
5/11/2023

JAKi sunt competitori reversibili ai sitului de legare a JAK, țintind căile de


semnalizare intracelulară JAK
1 JAKi întră în celulă și se leagă de JAKi
situl de fosforilare al JAK

2 Citokina se leagă de receptorul său


membranar și determină polimerizarea
receptorilor 1
3 JAKi inhibă autofosforilarea și activ area
JAK.2 JAK nu pot fosforila receptorii care
deci nu pot ancora proteinele STAT

JAK nu pot fosforila STAT care deci nu pot


4
dimeriza și migra în nucleu pentru a activ a
transcripția genică asociată meidatorilor
inflamației

JAKi blochează calea de semnalizare JAK la momentul fosforilării JAK

1. Shuai K et al. Nat Rev Immunol 2003;3:900–911,


2. Jiang JK et al. J Med Chem 2008;51:8012–8018. JAK, Janus kinase;
STAT, signal transducer and activator of transcription.

Sistemul imun: o privire generala (9)


• Aproape tot ce este considerat de sistemul imun ca fiind “non-self” va initia un
raspuns imun. Agentii patogeni (microbi, virusuri, paraziti), sau orice parte a acestora,
care poate fi recunoscuta in mod specific, este numita antigen (Ag); mai simplu, un
Ag este orice substanta/structura ce poate fi recunoscuta de sistemul imun
• Tipurile majore de Ag sunt reprezentate de proteine, carbohidrati, lipide si acizi
nucleici
• Daca un Ag are o dimensiune si complexitate mare, el poate declansa singur
raspunsul imun si devine imunogenic
• Epitop sau determinant Ag: portiunea unui Ag care se combina cu produsii unui
raspuns imun specific
• Haptena: substanta non-imunogenica (molecula mica ce nu poate declansa singura
un raspuns imun, o poate insa face daca este cuplata cu o molecula de suport) dar
care reactioneaza cu produsii specifici ai unui raspuns imun; haptenele sunt
antigenice, dar nu imunogenice
• Ag nativ: nu este procesat in peptide mai mici de APC, poate fi recunoscut ca atare
de cel B, dar nu de cel T

9
5/11/2023

Sistemul imun: o privire generala (10)

• Ag exogene: patrund in corp din exterior (ingerate, inhalate, injectate), sunt


procesate de cel prezentatoare de Ag si declanseaza un raspuns imun
• Ag endogene: sunt generate de metabolismul unor cel normale sau ca urmare
unei infectii virale sau bacteriene intracelulare
• Autoantigene: structuri proteice self, uneori acizi nucleici pentru care toleranta
imunologica este pierduta si care declanseaza un raspuns autoimun
• Ag tumorale (neoantigene):
• pot fi Ag asociate tumorilor (TAA, tumor associated antigens) prezente atat
pe suprafata cel tumorale cat si a cel normale si
• Ag specifice tumorilor (TSA, tumor specific antigens), nu apar decat pe cel
tumorale
• Superantigen: o clasa de Ag (de ex toxine bacteriene si proteine retrovirale) care
determina activarea directa, policlonala, nespecifica a cel T, cu eliberare masiva
de citokine si tablou clinic sever, asemanator socului septic

Sistemul imun: o privire generala (11)


• Ac: proteina specifica produsa ca urmare a actiunii unui imunogen si care se leaga de un Ag
• Dupa recunoasterea si eliminarea agentului patogen sistemul imun are proprietatea de a
retine informatia despre agentii patogeni recunoscuti/eliminati, astfel incat la un contact
ulterior cu acelasi patogen sa reactioneze mai rapid si eficient, fenomen numit memorie
imunologica, fiind asigurat de imunitatea adaptativa
• Agentii agresori din mediu sunt foarte diversi: virusuri, bacterii extra sau intracelulare,
fungi, paraziti. Pentru a-i asigura eficacitatea, raspunsul imun este diversificat, fiind
adaptat functie de tipul de agent patogen implicat. Aceasta explica si de ce sistemul imun
functioneaza la mai multe niveluri, folosind mecanisme efectorii variate, in principal functie
de localizarea agentului patogen: intra sau extracelulara.
• Un principiu important este cel al proportionalitatii raspunsului imun. Sistemul imun
mentine un echilibru adecvat al raspunsului imun: un raspuns prea slab este ineficient, iar
unul prea agresiv va determina distrugerea tesuturilor gazdei. In mod normal intensitatea si
durata raspunsului imun trebuie sa fie suficienta pt a elimina invazia agentilor patogeni, dar
trebuie urmata de o down-reglare rapida atunci cand agresorul a fost eliminat.

10
5/11/2023

Sistemul imun: o privire generala (11)

• Situatia clinica ce apare atunci cand raspunsul imun nu este bine calibrat se numeste
hipersensibilitate; un raspuns excesiv sau inadecvat va deveni patologic
• In mod normal, sistemul imunitar diferentiaza corect self-ul de non-self, pentru ca
raspunsul imun sa nu produca leziuni ale tesuturilor gazdei: toleranta imunologica
• Abilitatea de a distinge intre propriile celule – self si celulele din lumea externa – non-self,
este critica pentru a asigura protectia functionala a organismului. Cand aceasta abilitate
este pierduta, iar tesuturile proprii sunt eronat etichetate ca fiind non-self, atunci sistemul
imun va dezvolta un raspuns agresiv impotriva propriilor tesuturi, ceea ce constituie
autoimunitatea
• Pentru a preveni aceste fenomene patologice sistemul imun poseda mecanisme multiple
de reglare imuna ( immune checkpoints ), care mentin nivelul corect al intensitatii
raspunsului imun si impiedica aparitia fenomenelor autoimune.
• Deficitul acestor mecanisme conduce la aparitia multor boli, numite autoimune. Bolile
reumatice autoimune, de ex. lupusul eritematos sistemic, sunt dintre cele mai frecvente
boli inflamatorii mediate imun si sunt considerate ca prototip pentru aceasta grupa de boli

Organizarea sistemului / raspunsului imun

La vertebrate, inclusiv la om, sistemul imun


include 3 linii de aparare:
- bariere fizice protectoare
- sistemul imun innascut
- sistemul imun adaptativ

11
5/11/2023

Barierele protectoare fizice

• Tegumentele intacte, sunt impermeabile


pt majoritatea patogenilor.
• Acidul lactic si acizii grasi din sebum si
transpiratie sunt inhibitorii pt majoritatea
bacteriilor tegumentare (cu exceptia
stafilococului, care infecteaza relativ usor
foliculii pilosi si glandele sebacee)

• Mucusul impiedica aderenta bacteriilor la celulele epiteliale respiratorii / digestive;


miscarile ciliare permit eliminarea acestora
• Prezenta de substante bactericide in secretii, ex: lizozim in saliva si lacrimi
• Fenomenul de antagonism microbial intre flora saprofita, care impiedica dezvoltarea
patogenilor

Sistemul imun innascut


• Agentii care depasesc barierele naturale de protective vor fi depistati de
sistemul imun innascut, care va recunoaste componentele inalt conservate
ale agentilor infectiosi (PAMPs) si dezvolta 2 strategii de aparare impotriva
infectiilor:
- fagocitoza (inglobarea agentului patogen de catre o celula alba)
- expunerea la actiunea distructiva a factorilor solubili bactericizi

• Include:
• componente celulare: macrofage si neutrofile
• componente solubile, bactericidale: complement, lizozim,
enzime proteolitice
• Este inalt eficient si actioneaza rapid, dar este nespecific
si neadaptat la variabilitatea foarte mare a patogenilor
• Activeaza celulele componente ale imunitatii adaptative

12
5/11/2023

Sistemul imun dobandit

• Din cauza modalitatii de activare, intra in actiune mai lent, de obicei la 4-5
zile de la instalarea rasp imun innascut
• Este perfect adaptat la tipul agentului patogen, pe care il va recunoaste
cu ajutorul unor receptori specifici si variabili, care evolueaza adaptandu-
se perfect pt recunoasterea unui Ag specific
• Riscurile acestui process sunt inerente: recombinarea genetica care
permite adaptarea receptorului expune la riscul aparitiei de clone
autoimune
• Este mediat in principal de limfocitele T si B
• Recunoasterea Ag specific de catre acestea determina un proces de
multiplicare si diferentiere rapida, numit selectie clonala
• Poseda memorie imunologica

Sistemul imun innascut & dobandit

• Cele 2 sisteme functioneaza intr-o stransa interrelatie, actionand


sinergic si se influenteaza reciproc
• Sistemul imun adaptativ este inalt dependent de celulele celui
innascut pentru activarea raspunsului si conditionarea tipului de
raspuns realizat: celulele sistemului adaptativ au nevoie de
permisiunea celulelor sistemului innascut pentru a dezvolta un
raspuns imun fata de un Ag particular

13
5/11/2023

Celulele sistemului imun


• Toate celulele sist imun deriva dintr-un precursor comun: o celula stem hematopoetica pluripotenta din
care se diferentiaza 2 linii celulare distincte: mieloida si limfoida

• Celulele mieloide includmajoritatea


cel care constituie imunitatea
innascuta:
- macrofage / monocite
- mastocite
- cel dendritice
- neutrofile
- eozinofile
- bazofile
• Toate au capacitate fagocitica si sunt
specializate in recunoasterea
patogenilor prin PRR membranare /
endozomale, urmate de ingurgitarea
agentului infectios si distrugerea
acestuia cu ajutorul unor substante
continute in granulele lor
citoplasmatice.

Macrofagele, mastocitele si cel dendritice (1)

• Macrofagele si mastocitele sunt cel


rezidente tisular, de obicei primele care
identifica prezenta patogenilor in tesuturi
si initiaza raspunsul imun, prin producerea
de CK, CHK si mediatori solubili: amine
vasoactive, PG, care actioneaza pe
endoteliul vascular si faciliteaza migrarea
tisulara a altor cel imune (neutrofile in
primul rand).
• Mastocitele au rol major in realizarea
vasodilatatiei locale, prin producerea de
histamina.

14
5/11/2023

Macrofagele, mastocitele si cel dendritice (2)

• Monocitele circulante, dupa cateva ore de circulatie in


torentul sanguin trec in tesuturi, unde odata cu homing-ul
tisular se diferentiaza si specializeaza in macrofage tisulare
• Acestea au fost istoric denumite fct de tesutul unde rezida:
• cel Kupffer in ficat
• microglie in SNC
• cel mezangiale in rinichi
• cel alveolare in plaman
• osteoclaste in os
• Desi au si fct specifice tisular, toate macrofagele au
proprietati fagocitice imnportante, ingera si distrug agentii
agresori si sintetizeaza cantitati importante de CK si CHK

Macrofagele, mastocitele si cel dendritice (3)


• Cel dendritice au o morfologie particulara, cu prelungiri citoplasmatice numite dendrite,
care le asigura un contact optim cu mediul in care se gasesc.

• Desi au capacitate fagocitara, rolul lor este de a testa in permanenta mediul in care se
gasesc printr-un proces continuu de macropinocitoza si fagocitoza a materialului extra
celular
• In momentul in care depisteaza prezenta unui PAMP (si agentul sau asociat) si il
internalizeza, cel dendritica sufera un proces de maturare, prin care pierde proprietatile
sale fagocitare, dar capata proprietatea de a migra catre nodulii limfatici locali, unde are
abilitatea de a prezenta in mod eficient Ag recunoscut catre Cel T
• In acest fel, cel dendritice se gasesc la interfata intre imunitatea innascuta si cea
adaptativa

15
5/11/2023

Granulocitele: neutrofile, eozinofile, bazofile


• granulocitele (polimorfonuclearele):
• includ celulele albe sanguine care poseda in
citoplasma structuri vacuolare continandlizozomi,
vizualizate sub forma de granule la coloratia
uzuala hematoxilina-eozina
• Pot fi neutrofile, eozinofile si bazofile
• Neutrofilele sunt de departe cele mai numeroase
leucocite circulante, sunt specializate in fagocitoza si
distrugerea agentilor patogeni; din cauza potentialului
distructiv major, nu pot iesi din circulatie si patrunde
in tesuturi decat atunci cand nevoia prezentei lor
tisulare a fost confirmata de alte cel ale sist imun
innascut: macrofage si mastocite, precum si de PRR
solubili: complement
• Bazofilele si eozinofilele sunt specializate in apararea
impotriva unor paraziti, a caror dimensiune nu permite
fagocitoza de catre macrofage si neutrofile, si care
sunt distruse prin eliberarea continutului granulelor
direct pe suprafata parazitului: degranulare

Neutrofilele
• Reprezinta prima linie de aparare a organismului impotriva majoritatii
agentilor agresori si constituie tipul celular majoritar in cele mai multe boli
inflamatorii acute, precum si in unele boli inflamatorii cronice
• Sunt cea mai numeroasa populatie leucocitara din sangele periferic (peste
50%), iar in infectii cresc la 80% sau mai mult
• Reprezinta marea majoritate (97%) a granulocitelor
• Ajung rapid in focarul de infectie (cateva ore), unde se concentraza major
• Au un aparat microbicidal impresionant asigurat in principal de granulele
azurofile (similare functional lizozomilor), care contin: proteaze, inclusiv
elastaze, matrixmetaloproteinaze, lizozim, mieloperoxidaza
• Mieloperoxidaza catalizeaza reactia intre speciile reactive de oxigen si clor,
pentru a forma acid hipocloric, puternic agent oxidativ, care determina
distrugerea microrganismelor
• Produc variate citokine proinflamatorii: IL-1, IL-6, TNFα
• Au o durata de viata scurta: 1-2 zile, probabil corelata cu puterea distructiva a
enzimelor continute in granulele lor citoplasmice

16
5/11/2023

Limfocitele T si B
• Sunt componentele principale ale sist
imun adaptativ
• Sunt caracterizate de prezenta unor
receptori inalt specifici pt structuri
moleculare antigenice, obtinuti prin
recombinarea genetica a unui numar
relativ limitat de precursori de
receptori
• In principiu, receptorii celulari T (TCR)
sau receptorii celulari B (BCR),care sunt
echivalati cu Ac, pot fi generati
(produsi) pt a recunoaste orice fel de
structura Ag, fie derivata din non-self,
fie din self

Limfocitele T si B
• Dupa ce sunt generati, receptorii limfocitari sufera un proces de inspectie, in
urma caruia cei care recunosc Ag self sunt eliminati, pt a reduce riscul
autoimunitatii
• Cel T si B au proprietatea de a suferi o expansiune clonala, care va determina
multiplicarea masiva, in decurs de 5-7 zile, a limfocitelor cu receptori specifici
pt recunoasterea unui anume agent patogen
• Cel T sau B specializate pot persista in organism pt multi ani, fenomen numit
memorie imunologica, ele se reactiveaza la o noua intalnire cu acelasi agent
patogen si determina un raspuns imun mai rapid
• Cel T se clasifica in 3 subseturi, cu functii diferite:
• T helper – ajuta cel B la producerea de Ac
• T citotoxice – omoara celulele infectate viral
• T reglatoare – controleaza functionarea altor cel T

17
5/11/2023

Celulele Natural killer (NK) (1)


• Sunt limfocite, dar nu au receptori B sau T, ci receptori specifici NK si
functioneaza in cadrul sist imun innascut
• Identifica celulele proprii care prezinta anomalii
• Au proprietatea sa distruga 2 categorii de cel:
• care nu prezinta pe suprafata molecule MHC (“missing self”)
• care prezinta molecule MHC anormale (“altered self”)
• Activitatea cel NK este crescuta de cuplarea cu PAMPs si de secretia de
interferoni tip I; la randul lor cel NK activate amplifica raspunsul imun
prin producerea de IFN ɣ

Celulele Natural killer (NK) (2)


• Cel NK determina distrugerea celulelor tinta prin activarea la nivelul lor a mecanismelor de moarte
celulara programata, putand fi considerate celule ce realizeaza o sinucidere celulara asistata
• Se produce fie o activare a caii receptorului de deces fie a caii dependente de granule, ambele
activeaza sistemul enzimatic al caspazelor, care distrug componentele celulare

• Cel NK mai poseda receptori CD16, care fixeaza IgG si in acest fel pot identifica si omori celulele infectate,
proces numit antibody‐ dependent cellular cytotoxicity

18
5/11/2023

Initierea raspunsului imun (1)

• Macrofagele sunt principalii initiatori ai rasp imun innascut


• Sunt cel abundente in tesuturi (pana la 10-15% din nr total de cel), au rol de santinela, care sondeaza mediul
intercelular din jurul lor printr-un proces de fagocitoza continua. Poseda numerosi PRR, atat pe suprafata, cat
si in endozom, cu ajutorul lor cauta prezenta de agenti straini

• Identificarea de catre PRR


macrofagului a unui agent agresor
determina activarea acestuia, ceea
ce presupune cresterea abilitatii
sale fagocitare si de distrugere a
patogenilor, dar si sinteza unor CK
si CHK cu actiune pe cel
endoteliale, determinand cresterea
permeabilitatii vasculare

Macrofag activat de
Mycobacterium bovis

Initierea raspunsului imun (2)

• Cresterea permeabilitatii vasculare are 2 consecinte:


• Trecerea proteinelor plasmatice din vase in mediul extravascular, multe dintre
acestea avand proprietati microbicidale
• Neutrofilele circulante au acum acces in mediul extravascular si se acumuleaza la
locul infectiei
• Sinteza de CK, CHK si amine vasoactive de catre macrofage si mastocite, dupa
recunoasterea unui agent strain in tesuturi, impreuna cu activarea unor
componente ale complementului (C3a si C5a) determina vasodilatatie, cresterea
permeabilitatii vasculare si atragerea in focar de celule (neutrofile in principal) si
fluide.
• Aceste fenomene initiaza procesul inflamator care insoteste raspunsul imun si care
are frecvent drept consecinta aparitia semnelor clinice de tumefactie, roseata,
caldura si durere.

19
5/11/2023

Inflamatia: definitie
• Reprezinta ansamblul reactiilor locale de aparare ale organismului
impotriva unui agent agresor de orice tip: germeni patogeni, toxine,
traumatisme, factori fizici sau chimici, neoplazii
• Include:
– reactia de aparare
– remodelarea tisulara
– eliminarea detritusului celular
– cicatrizarea tesuturilor
• Procesul inflamator este o reactie nespecifica, esentiala pt supravietuire,
cu rol in mentinerea homeostaziei organismului si eliminarea/limitarea
actiunii agresorilor

Inflamatia:
elemente generale

• In urma cu 2000 ani Celsus a descris cele 4 elemente cardinale ale inflamatiei:
– Calor: caldura locala
– Rubor: roseata, ambele datorate cresterii circulatiei locale
– Tumor: tumefactie, datorata acumularii locale de fluid si celule
– Dolor: durere, generata de eliberarea locala de mediatori ce stimuleaza
terminatiile nervoase
• la acestea Virchow a adaugat in sec XIX al 5-lea element:
– Functio laesa: deficit functional

20
5/11/2023

Mecanismele celulare de aparare: fagocitoza


• Cele 2 tipuri celulare care asigura fagocitoza (ingestia si distrugerea microorganismelor), sunt:
m acrofagele si neutrofilele

• Dupa recunoasterea unui


PAMP de catre PRR, cel
fagocitare initiaza faza de
ingestie, prin activarea unui
sistem contractil
actina/miozina, care emite
pseudopode in jurul
microorganismului, pana cand
este inclusa intr-o vacuola
numita fagozom. Ulterior, in
decurs de numai 1 minut,
granulele citoplasmatice
fuzeaza cu fagozomul si isi
elibereaza continutul
microbicid in interiorul
acestuia

Aderenta si fagocitoza

(a) Phagocytosis of Candida albicans


by a neutrophil.
Adherence to the yeast wall surface
mannan initiates enclosure of the
fungal particle within arms of
c ytoplasm.
(b) Phagocytosis of C. albicans by a
monocyte showing near completion
of phagosome formation (arrowed)
around one organism and complete
ingestion of two others

21
5/11/2023

Formarea fagolizozomului

(a) Neutrophil 30 minutes after ingestion of


C. albicans. The cytoplasm is already partly
degranulated and two lysosomal granules
(arrowed) are fusing with the phagocytic
vacuole.
(b) Higher magnification of (a) showing
fusing granules discharging their contents
into the phagocytic vacuole (arrowed)

Fagocitoza: mecanisme efectorii

• Mecanismele prin care fagocitele distrug agentii


agresori:
• Formarea speciilor reactive de oxigen
• Formarea de oxid nitric
• Eliberarea de substante antimicrobiene:
defensine, proteaze (catepsina G), lizozim,
lactoferina
• Formarea de “capcane” extracelulare pt
microorganisme: NETs (neutrophil
extracellular traps).

22
5/11/2023

Specii reactive de oxigen (SRO)

• Activarea excesiva a macrofagelor si polimorfonuclearelor in procesele


inflamatorii determina eliberarea de SRO in mediul extracelular:
– superoxid
– peroxid de hidrogen
– radicali hidroxil
– acestia determina stress oxidativ si leziuni ale componentelor celulare si
extracelulare
• SRO intervin in numeroase situatii patologice, inclusiv in artrita
reumatoida, unde s-a demonstrat cresterea produsilor oxidativi, in
paralel cu reducerea concentratiei de antioxidanti

45

Oxidul nitric (NO)

• Este sintetizat prin oxidarea argininei sub actiunea unor enzime numite nitric oxid
sintetaze (NOS)
• Izoforma inductibila: iNOS este indusa de stimuli ce includ LPS, citokine proinflamatorii
precum IL-1 si TNF; determina formarea sustinuta de NO
• NO joaca rol major in apararea organismului, imunitate si inflamatie
• Efectele proinflamatorii includ: vasodilatatie, edem, citotoxicitate, distructie tisulara
mediata de citokine; este implicat in patogenia a numeroase boli reumatice: AR, LES,
artroza
• Producerea de NO de catre cel endoteliale joaca rol protector, antiinflamator, prin
prevenirea adeziunii si eliberarii de oxidanti din neutrofile la nivel microvascular
• Actiunea NO determina relaxarea musculaturii netede si explica de ce medicamentele
ce doneaza NO, cum este nitroglicerina, au efect vasodilatator

46

23
5/11/2023

NETs (neutrophil extracellular traps)

• Neutrofilele activate pot initia a cale autodistructiva, care va


determina eliberarea continutului sau intracelular in spatiul
extracelular, creind o structura asemanatoare unei panze de paianjen,
care inglobeaza bacteriile agresoare si le distruge
• NETs sunt alcatuite din ADN de neutrofile, asociat cu histone si
concentratii mari de proteaze: cathepsina G, elastaza si proteinaza-3.
• NET actioneaza ca un depozit pt aceste proteaze, crescand
concentratia lor locala si prevenind actiunea lor in afara tintei dorite

NETs (neutrophil extracellular traps)


(a) A Klebsiella bacterium (purple) caught in a neutrophil NET (green). (b) Neutrophil NET formation
occurs within 1–2 hours after neutrophil activation and involves the liberation of neutrophil DNA,
histones, and granule enzymes into the extracellular space where they can ensnare bacteria, yeast, and
other extracellular pathogens and kill them in situ. (c) Multiple bacteria (red) ensnared on a neutrophil
NET

24
5/11/2023

Mecanisme umorale de aparare

• Unele dintre mecanismele de aparare impotriva agresorilor sunt


mediate de catre PRR solubile, care sunt activate urmare
recunoasterii unor PAMPs apartinand agresorilor, importante sunt:
• Sistemul complementului
• Reactantii (proteinele) de faza acuta
• Substante bactericide solubile: lizozim (o muramidaza care cliveaza
peptidoglicanii din peretele bacterian), defensine, colectine
• Mecanismele prin care actioneaza acestea sunt diferite:
• Liza microorganismelor prin activarea unor cascade proteolitice
• Favorizarea fagocitozei prin cuplarea PRR solubile pe suprafata agresorilor:
opsonizare

Sistemul complementului (1)


• Alcatuit din aprox 20 proteine plasmatice, care se activeaza in cascada. Multe din
componente sunt proteaze, care activate de recunoasterea unui PAMPs, fiecare
proteaza activata devenind activatorul urmatorului component din cascada
• Poate fi activat pe 3 cai diferite:
• Calea alternativa (cea mai veche si
conservata), este initiata de recunoasterea
directa a structurilor microbiene de suprafata de
catre fractiunea C3 a complementului, care
identifica aproape toate tipurile de
microorganisme, independent de Ig si C1q, C3
fiind considerat un PRR solubil
• Calea clasica este initiata de componenta C1q
a complementului, care identifica prezenta de
IgG sau M legate de microorganisme, Ac
comportandu-se in acest caz ca PRR solubile;
PCR si SAP se leaga de fosfolipidele bacteriene
si pot activa calea clasica, fara prezenta de Ac
• Calea lectinelor, in care MBL (mannose-
PRR: patern recognition receptor binding lectin) se leaga de glico-proteinele sau
SAP: componentul P al amiloidului seric glico-lipidele microbiene
PCR: proteina C reactiva

25
5/11/2023

Sistemul complementului(2)

• Toate cele 3 cai activeaza o cale efectorie


comuna, care implica clivarea fractiunii C3 in
C3a si C3b
• C3b se leaga de peretele microbian si
functioneaza ca o opsonina, microbii
opsonizati fiind eliminati prin fagocitoza
• C3b activeaza cascada comuna a
complementului, ce determina clivarea
fractiunii C5 in C5a si C5b
• C5b conduce la formarea complexului de atac
membranar (MAC), care determina
distrugerea directa a microorganismelor /
celulelor

Sistemul complementului(3)
indeplineste functii multiple:

– Distrugerea agentului patogen prin liza celulara, realizata de


complexul macromolecular numit MAC (Membrane Attack
Complex), format din componentele C5b6789, care odata activat
formeaza un por transmembranar cu diametru de aprox 10nm, ce
determina liza celulei
– Opsonizarea: fractiunile C3b si C4b sunt opsonine, ce cresc
semnificativ fagocitarea agentilor patogeni
– Activitate pro-inflamatorie: fractiunile C5a, C4a si C3a cresc
permeabilitatea vasculara, recrutarea si activarea de fagocite
– Clearance-ul complexelor imune: complementul solubilizeaza si
elimina complexele imune circulante, care au fixat fractiunile C4b
si C3b pe care le cupleaza receptorul pentru complement CR1 de
pe suprafata hematiilor si care le transporta la ficat si splina, unde
sunt fagocitate si distruse

26
5/11/2023

MAC (Membrane Attack Complex)

Sistemul complementului (4)

• Deficitul componentelor complementului creste


susceptibilitatea:
– la infectii dar si
– la boli autoimune (ex: 90% din cei C1q deficienti dezvolta LES),
probabil datorita incapacitatii de clearance al cel apoptotice si
complexelor imune
• Activarea complementului determina un grad de distructie
tisulara, contribuind la aparitia leziunilor din LES, AR,
vasculite, sindromul antifosfolipidic
54

27
5/11/2023

Reactantii de faza acuta


• Sunt proteine plasmatice diverse a caror concentratie creste dramatic urmare eliberarii de
mediatori de alarma (IL6, IL1) de catre celulele imunitatii inascute, de ex macrofage, frecvent in ficat
• Toate actioneaza ca PRR solubile si se fixeaza pe suprafata microorganismelor, realizand opsonizarea,
care favorizeza fagocitoza. Pot activa complementul si determina liza microrganismelor, prin
intermediul MAC.
• Pentraxinele sunt o superfamilie de proteine cu structura alcatuita din 5 subunitati identice,
principalii reprezentanti sunt: proteina C reactiva (PCR), componentul P al amiloidului seric si
pentraxina 3

PCR, principalul reactant de faza acuta la


om, se cupleaza, dependent de Ca, ca PRR
solubil de microrganismele ce contin
fosforilcolina in membrana, complexul avand
proprietattea de a activa complementul, pe
calea clasica
Com ponentul P al am iloidului seric
reprezinta un component al depozitelor
fibrilare de amiloid ce insotesc inflamatiile
cronice

Reactia inflamatorie acuta


• Prezenta bacteriilor in tesuturi initiaza o serie de raspunsuri tisulare, atat prinstimularea macrofagelor
rezidente care detecteaza PAMPs bacteriene, cat si prin activarea caii alterne a complementului, cu
producerea de C3a si C5a

- Fragmentul C3b al complementului se


fixeaza pe bacterii, pe care le opsonizeaza pt o
fagocitoza mai eficienta de catre macrofage si
neutrofile.
- Activarea complementului determina liza
bacteriei, prinMAC.
- Activarea macrofagelorprin PAMPs si
componente ale complementului induce
secretia unor mediatori (CK si CHK), care cresc
permeabilitatea vasculara si favorizeaza
migrarea neutrofilelor catre focarul de
inflamatie.
- C3a si C5a activeaza mastocitele si care cresc
si ele permeabilitatea vasculara

28

S-ar putea să vă placă și