CEREBELUL

 Este asezat in spatele tr. Cerebral, fiind separat de fata dorsala a bulbului si puntii
prin cavitatea ventriculului IV. Se mai numeste si creierul mic si este plasat in fosa
postero-inferioara a cutiei craniene, denumita si fosa cerebeloasa.
 Loja cerebeloasa este delimitata astfel:
 inferior se sprijina pe fata endocraniana a occipitalului si impreuna cu cortul
cerebelului inchid loja cerebeloasa. Ea comunica cu loja cerebrala prin orificiul lui
Pacchioni;
 superior vine in raport cu lobii occipitali ai EC de care este separat printr-o
prelungire a durei craniene denumita si cortul cerebelului;
 antero-lateral este delimitata de stanca temporalului
 Desi este asezat posterior de tr. cerebral, cerebelul este legat de acesta prin 3 perechi
de cordoane denumite pedunculii cerebelosi. Ansambul acestor formatiuni formeaza
o parte din acoperisul ventriculului IV. Toate cele 3 perechi de pedunculi ies din
cerebel pe fata lui anterioara, prin incizura cerebeloasa:
 doi pedunculi cerebelosi inferiori , care-l leaga de bulb si MS , se numesc corpi
restiformi, par a fi continuarea fasciculului posterior a maduvei, care in unghiul
inferior al fosei romboide se desparte divergent , trece pe langa unghiul lateral al
ventriculului IV, se arcuieste inapoi si lateral, si atinge pedunculii mijlocii, limitand
astfel triunghiul inferior al ventricului IV;
 doi pedunculi cerebelosi mijlocii , foarte dezvoltati, se continua bazal cu puntea, iar
lateral ajung pana la nivelul fisurii orizontale;
 doi pedunculi cerebelosi superiori care fac legatura cu mezencefalul, sunt in
continuarea valului medular anterior, in sus , se atinge cu cel de partea opusa, iar in
jos are directie divergenta. Intre cele doua margini se afla valul medular anterior sau
valvula Vieussens
RAPORTURI ANATOMICE
 Conformatie exterioara

 Cerebelul are forma de ovoid, cu axul mare transversal de 8-10 cm., axul
vertical de 5 cm si greutate de 150-200 cm, are suprafata divizata de santuri ,
in circumvolutiuni, suprafata masoara 1000 cm patrati, din care doar 1/6 este
vizibila la exterior, restul fiind plasat in profunzimea santurilor.

 Se descriu cerebelului:
1. o portiune mediana , proeminenta, alungita in sens antero-posterior denumita
vermisul cerebelos
2. 2 mase laterale mai voluminoase denumite emisferele cerebeloase
 FATA SUPERIOARA
Privit in ansamblu i se descriu 3 fete si o circumferinta:
1. Fata superioara - prezinta o proeminenta medina numita vermis superior , pe
laturile caruia se afla emisferele cerebeloase care sunt plane si inclinate in jos
si in afara. Vermisul este o formatiune mica, unica. Prezinta circumvolutii
transverse inelare. Limita pe emisferele cerebeloase este imprecisa.
 FATA INFERIOARA

2. Fata inferioara - prezinta pe linia mediana un sant adanc denumit valecula

sau valea lui Reil, in pronfuzimea caruia gasim vermisul inferior. Acesta din
treimea posterioara trimite lateral , in fiecare emisfer cerebelos cate o
prelungire de substanta alba , formand un relief in cruce numit piramida lui
Malacarne. Pe laturile valeculei se gasesc emisferele cerebeloase care sunt
convexe.
 FATA ANTERIOARA
3. Fata anterioara
(ventriculara) - priveste spre
cavitatea ventriculului IV si are
doua portiuni:
• portiunea inferioara care
reprezinta extremitatea
anterioara a vermisului inferior
numita lueta. De la acest nivel
pe laturile ei se desprind doua
lame de substanta alba ce se
indreapta transversal spre cei
doi lobi ai cerebelului, si se
numesc floculi. Aceste lame
alcatuiesc valul medular
posterior sau valvula lui Tarin,
se rasfrang in jos pentru a se
continua cu membrana tectoria a
ventriculului IV
• portiunea superioara este
reprezentata in sus de valul
medular anterior, lateral de
masa reunita a celor trei
pedunculi cerebelosi si in jos de
valul medular posterior
 Circumferinta cerebelului separa fata superioara de cea inferioara ,
prezentand pe ea un sant adanc numit marele sant circumferential al lui
Vicq d’Azyr sau santul orizontal. Posterior si median acest sant este
intrerupt de o mica scobitura numita incizura marsupialis.
 Pedunculii cerebelosi reprezinta legatura cerebelului cu tr. cerebral. Sunt
elemente solidare constituite din formatiuni lamelare pericerebeloase,
care se continua si cu valurile medulare. Aceste formatiuni intra si in
structura acoperisului ventriculului IV. Cele 3 perechi de pedunculi
cerebelosi ies din cerebel pe fata lui anterioara la nivelul incizurii
cerebeloase.
 LOBULATIA CEREBELULUI

 Pe suprafata exterioara a cerebelului se gasesc santuri , unele mai

adanci numite scizuri sau fisuri (santuri de prim ordin) ce imparte
cerebelul in lobi ; iar altele sunt mai putin adanci ce despart lobii in
lobuli ( santuri de ordinul II).
 Pe lobuli se gasesc santuri mai putin adanci care ii impart in lame si
lamele. Se creeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului
si cea a emisferelor cerebeloase . Limitele anatomice ale lobulilor nu
corespund organizarii functionale a cerebelului.
 Pe parcursul dezvoltarii ontogenezei, prima scizura apare pe fata
inferioara a mugurelui cerebelos si se numeste fisura postnodulara. A
doua fisura apare spre partea antero-superioara a mugurelui
cerebelos si se numeste fisura primara. Intre aceste scizuri se
delimiteaza trei lobi cerebelosi, fiecare cu lobulii lui.
Lobul anterior este situat pe fata superioara, anterior de fisura primara si
prezinta pe linia mediana la nivelul vermisului 3 lobuli:
• lingula, lobulul central si culmen;
• iar la nivelul emisferelor cerebeloase 2 lobuli pe fiecare emisfer: 2 aripi
ale lobulului central si lobulii patrulateri.
Lobul posterior este situat intre fisura primara si cea postnodulara. La
nivelul vermisului superior prezinta 2 lobuli:
• declive (VI) si folium (VII A), iar pe vermisul inferior are 3 lobuli: tuber
(VII B), piramida (VIII) si uvula (IX).
• pe fata superioara a emisferelor cerebeloase, lobul posterior este
reprezentat de : simplex si lobulul semilunar superior;
• pe fata inferioara este reprezentat de lobulul semilunar inferior, gracilis
care corespunde tuberului( paramedian1),lobulul digastric (biventer 1) si
tonsilar sau amigdalian ce corespunde uvulei.
Lobulul floculonodular este situat inaintea fisurii postnodulare de pe fata
inferioara si prezinta urmatorii lobuli:
• nodulul pe vermis si
• floculus corespondentul acestuia pe emisfer.
LOBULATIA CEREBELULUI
 Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din
arhicerebel, paleocerebel si neocerebel.
 Din punct de vedere filogenetic primul lob care apare este lobul floculo-
nodular sau arhicerebelul la pesti, apoi o data cu trecerea la viata terestra
se dezvoltalobul anterior sau paleo cerebelul, iar la primate apare
portiunea cea mai noua, neocerebelul.
 Arhicerebelul cuprinde lobulii nodulul si floculus, este conectat cu
nucleii vestibulari si are rol in mentinerea echilibrului.
 Paleocerebelul este format din lobul anterior impreuna cu piramida si
uvula , el este conectat cu proprioreceptorii prin caile spinocerebeloase
si are rol in coordonarea tonusului muscular.
 Neocerebelul este reprezentat de lobul posterior, este conectat cu
neocortexul si intervine in coordonarea miscarilor complexe.
 VASCULARIZATIA CEREBELULUI
Vascularizatia cerebelului este asigurata de artera cerebeloasa superioara si
artera cerebeloasa antero-inferioara ce sunt ramuri din artera bazilara si
artera cerebeloasa postero-inferioara care este ram din artera vertebrala.
SECTIUNILE CEREBELULUI
 La nivelul cerebelului, substanta cenusie se dispune periferic, alcatuind scoarta
cerebelosa si central sub forma nucleilor cerebelosi. Substanta alba este dispusa la
interior si sub forma centrului medular trimite prlungiri ramnificate spre scoarta
(arborele vietii) si spre trunchiul cerebral sub forma pedunculilor cerebelosi.
 Se observa ca dispunerea celor doua tipuri de substanta este diferita fata de
dispunerea de la nivelul maduvei spinarii si tr. cerebral. Aparitia scoartei spre care vin
si pleaca fibre este caracteristica structurilor nervoase de integrare superioara.
1. Scoarta cerebeloasa urmeaza detaliile de relief ale cerebelului, gosimea variaza
1-2 mm si are aceeasi structura pe toata intinderea ei. Din exterior spre interior
este formata din 3 straturi:
 molecular
 ganglionar
 granular
2. Nucleii cerebelosi, in profunzimea substantei albe, de o parte si alta a liniei
mediane se gasesc cate 4 nuclei ce sunt:
 fastigial, se gaseste in profunzimea vermisului, deasupra plafonului ventriculului IV
 globos, este situat lateral format din 2-3 mase celulare mici
 emboliform este plasat in hilul nucleului dintat si impreuna cu nucleul globulos
formeaza nucleul interpositus
 dintat, este cel mai voluminos, este plasat in profunzimea emisferelor , are pe
sectiune aspectul nucleului olivar bulbar, motiv pentru care se numeste si oliva
cerebeloasa. Din punct de vedere filogenetic si functional apartine neocerebelului.
3. Substanta alba este formata din fibre scurte (intracerebeloase) si fibre lungi (de
proiectie).
 Fibrele scurte pot fi homolaterale, conectand doua puncte de pe scoarta aceluiasi
emisfer, sau heterocolaterale
 Fibrele lungi trec prin pedunculii cerebelosi si sunt aferente si eferente. Si unele si
altele se organizeaza in circuite morfofunctionale, care stau la baza principalelor
functii ale cerebelului
 FUNCTIILE CEREBELULUI

 mentinerea posturii statice

 coordonarea desfasurarii miscarilor, a fortei de contractie si mentinerea
posturii dinamice
 coordonarea miscarilor voluntare a muschilor capului si gatului, a
trunchiului si membrelor
 Principalele semne ale disfunctiei cerebeloase sunt:
 hipotonia musculara
 tulburari posturale statice si dinamice
 ataxia
 tulburari ale reflexelor osteotendinoase
 nistagmusul
 disartria
 SINDROAME CEREBELOASE

 Sindromul de vermis inferior (floculonodular) se caracterizeaza prin

incapacitatea mentinerii posturii verticale. Asociaza frecvent nistagmusul
pozitional. Sindromul apare frecvent in tumori ale vermisului,astrocitom
cerebelos, meduloblastom.
 Sindromul de vermis superior se caracterizeaza prin hipotonie paraxiala, la
care se adauga ataxia membrelor inferioare si a trunchiului.Acest sindrom
apare in alcoolismul cronic
 Sindromul de emisfer cerebelos este dominat de hipotonia si ataxia
extremitatilor homolaterale, disartrie si nistagmus. Cauzele cele mai frecvente
sunt tumorile si accidentele vasculare.
 Sindromul pancerebelos prezinta toate semnele disfunctiei cerebeloase
manifestate bilateral, se intalneste in boli degenerative si intoxicatii (alcoolice).