CE ESTE O

TRASĂTURĂ?

O trăsătură de personalitate poate fi

înțeleasă ca fiind „orice pattern de
comportament (înlănțuiri de reacții),
obişnuit şi de durată, care apare într-o
varietate de situații în care este pus
individul” (Chaplin, 1985).

2
CUM APARE O
TRASATURA DE
PERSONALITATE?

Motivatie INTERNA
Conform opiniei lui Allport (1991), o
trăsătură de personalitate apare prin
C1 C1 C1 repetarea anumitor comportamente în
acord cu o motivație internă,
comportamente care sunt valorizate,
Motivatie INTRINSECA
prin ele însele (motivație intrinsecă)
sau prin beneficiile pe care le aduc
Motivatie EXTRINSECA
subiectului (motivație extrinsecă).
3
EVOLUȚIA CERCETĂRILOR
VIZÂND IDENTIFICAREA
CELOR 5 FACTORI

IPOTEZA LEXICALĂ 1936

Această abordare, numită si Allport și Odbert selectează din

psiholexicală, enunță diferențele dicționarul limbii engleze
deosebit de semnificative și de
referință în menținerea relațiilor 17.935 termeni care se referă la
interumane codificate virtual în trăsăturile de personalitate
limbaj și se exprimă prin acei
termeni lingvistici carea au

semnificație pentru descrierile

comportamentului uman.

3
ANALIZA LUI CATTEL

Reducerea termenilor

Lista precedentă este revizuită și Cattel a obținut 35 de grupuri

eliminând sinonimele aceasta a majore de trăsături de
fost personalitate la care a adăugat
redusă la 171 de cuvinte 10 trăsături obținute dintr-o analiză
a literaturii psihiatrice

Prin analiză factorială au rezultat

16 factori majoritari de
personalitate, cercetarea
concretizându-se în construirea
cestionarului 16PF.
4
SEMNIFICAȚIA
16PF

Sixteen Personality Factor Questionnaire

(16PF) este un test de personalitate auto-
raport dezvoltat pe parcursul a câteva decenii
de cercetări empirice de Raymond B. Cattell,
Maurice Tatsuoka și Herbert Eber. 16PF
oferă o măsură a personalității normale și
poate fi folosit și de psihologi și de alți
profesioniști din domeniul sănătății mintale, ca
instrument clinic pentru a ajuta la
diagnosticarea tulburărilor psihiatrice, precum
și ajută la prognosticul și planificarea terapiei.
Instrumentul 16PF oferă clinicienilor o măsură
normală de anxietate, ajustare, stabilitate
emoțională și probleme de comportament.

5
ETAPA SECUNDĂ A
CERCETĂRILOR
Norman

Pornește direct de la dicționar si

operează clasificări variabile și în
trăsături stabile, stări și activități
Tupes și Christal temporare, roluri și efecte sociale

Denumesc cei 5 factori: Extraversie

1. Extraversie
2. Agreabilitate
3. Dependență Conștiinciozitate
4. Emoționabilitate
5. Cultură
Agreabilitate

Nevrotism

6 Cultură

MODELUL EXPLICATIV AL
PERSONALITĂȚII PROPUS DE
COSTA ȘI MCCRAE
În iulie 1994 la Madrid, la a VII-a
Conferință Europeană de
Psihologie a Personalității Costa şi
McCrae (apud Minulescu, 1996)
prezintă pentru prima dată modelul
construit de ei privind evaluarea
personalității prin cei cinci
superfactori (Modelul Big Five).
7 reducă la minim
Modelul personalității
personalitatea apare ca
una dintre subdiviziunile
fundamentale, alături de
abilitățile cognitive, cele
fizice şi de alte aspecte
care intră în alcătuirea
personalității ca „material”
brut.
Utilizarea în
modelul terapeutic
Psihologul nu poate
schimba trăsăturile de
bază ale clientului, dar
cunoaşterea şi explicarea
corectă a acestora şi a
felului cum ele intervin în
problemele existențiale ale
persoanei îl poate ajuta să
dificultățile.
MODELUL EXPLICATIV AL
PERSONALITĂȚII PROPUS DE
COSTA ȘI MCCRAE

În acest model- cadru explicativ −

susțin Costa şi McCrae − explicațiile
trebuie căutate la diferite nivele şi
anume, prin intermediul aşa-numitelor
procese de intermediere

Modelul explicativ al
persoanei în diagnoza
trăsăturilor (Minulescu,
1996, p.26)

8
FUNCȚIONAREA MODELULUI
1.
În explicarea modelului avansat de
ei, Costa şi McCrae consideră că
trăsăturile bazale, faimoşii
superfactori ai personalității -
nevrozism, extraversie deschidere,
agreabilitate, conştiinciozitate -
apar ca dispoziții psihice
fundamentale, care nu trebuie în
nici un caz privite ca dimensiuni
biologice, ele rămânând constructe
psihice care sunt la rândul lor
„servite” de structurile biologice
8 (baze biologice).
2.
Personalitatea este supusă
acestor influențe endogene
(denumite de autori tendințe
bazale) dar şi unor influențe
exogene. Influențele externe,
rezumate prin conceptul de
„situație existențială”, reunesc
cadrul socio-cultural în care se
formează persoana şi sistemul de
evenimente de viață cu întăririle
pozitive/negative primite de individ
de-a lungul vieții şi operează
asupra individului în dezvoltarea
sa ontogenetică.
3.
Punctul de focalizare al acestui
model îl constituie adaptările
caracteristice, influențate atât de
tendințele bazale cât şi de
cultură, acele obiceiuri, atitudini,
deprinderi, valori, motive, roluri,
relații care definesc „identitatea
contextualizată” şi persoana
pusă în contextul interrelațiilor în
care s-a format şi evoluează.
FUNCȚIONAREA MODELULUI

4. 5.
În acest model, un rol aparte în Individul intră în viață cu anumite
evaluarea psihologică îl are imginea dispoziții particulare cărora li se dă
de sine ca o subdiviziune a culoare locală şi sens prin cultura
adaptărilor caracteristice persoanei. prevalentă, prin intermediul
Răspunsurile la chestionarul de proceselor de dezvoltare
personalitate sunt legate cel mai
mult şi cel mai direct de acest nivel
al imaginii de sine. Între tendințele
bazale şi adaptările caracteristice
care constituie expresia directă a
personalității, au avut loc şi au în
mod continuu loc procese dinamice
9 responsabile de un anume
izomorfism.
FACTORII MODELULUI

Deschidere către experiență

(openness to experience)

indică scala de fantezie, estetică, sentimente, acțiuni,

idei și valori;

descrie persoane deschise spre experiențe senzoriale, cu simț

artistic, înclinate spre muzică sau arte plastice, animate de
interese intelectuale, caracterizate de curiozitate ştiințifică (în
special în ştiințele naturale), apropiate de natură şi atrase, în
general, de o viață în armonie cu natura şi frumosul. Polaritatea
vizată de scala O este surprinsă în continuumul deschidere către
experiență - mod reținut, conservator de a fi, care include şi
preferința pentru familiar.

10
FACTORII MODELULUI

Conştiinciozitate (conscientiousness)
reprezintă scala de competență, ordine, respectarea
îndatoririlor, realizare a eforturilor pentru îndeplinirea
obiectivelor, disciplină de sine și deliberare.

detectează persoane ordonate, care preferă medii de lucru bine

structurate şi controlate, capabile de muncă susŃinută şi de
concentrare îndelungată a energiei către realizarea obiectivelor
propuse, care sunt dispuse să investească multă muncă şi să nu
se lase distrase de tentaŃii. Dupa McCrae şi Costa (1990), acest
factor este legat de reuşita profesională, de nivel superior,
indiferent de domeniul de activitate, polaritatea exprimată de scală
fiind constiinciozitate - tendinŃa spre hedonism.

11
FACTORII MODELULUI

Extraversie (extraversion)
se referă la scala „căldurii sufletești”, sociabilității,
asertivitiății, activității, a căutării de stimulare și a emoțiilor
pozitive;

descrie persoane comunicative, sociabile, vorbărețe, cu o bună

prezență socială, cu o capacitate de verbalizare deosebită,
persoane care se simt bine în contexte sociale şi caută din
acest motiv interacțiunile cu ceilalți. Polaritatea vizată de scala
E este surprinsă de continuumul extraversie–introversie.

12
FACTORII MODELULUI

Agreabilitate (agreeableness)

constituie scala care măsoară încrederea, onestitatea,

altruismul, conformismul, modestia și sensibiltiatea;

descrie persoane agreabile, neagresive, plăcute, animate de

sentimente plăcute faŃă de copii, faŃă de animale şi, în general,
faŃă de cei din jur, cu rezistenŃă la frustrare şi care nu-şi exprimă
frustrarea prin acte de agresivitate fizică sau verbală. Împreună cu
scala Extraversiune, această scală face referire la acele
dimensiuni ale personalităŃii implicate în relaŃiile sociale, fiind
caracterizată de polaritatea agreabilitate – duritate în relaŃiile
interpersonale.

13
FACTORII MODELULUI

Nevrotism (neuroticism)

viziează scala anxietății, ostilității, depresiei, timidității,

impulsivității și vulnerabilității;

descrie persoane cu accente nevrotice puternice, cu o

emoționalitate accentuată, cu frici, angoase sau depresii,
persoane care necesită sprijin afectiv pentru a trece peste
astfel de faze. Polaritatea vizată de scala N este legată de
continuumul dezechilibru emoțional - echilibru emoțional.

14
DOVEZI ȘI CRITICI
1. Studiile longitudinale și transversale arată că există
cinci factori puternici pe care se sprijină dispozițiile
comportamentale
2. Trăsăturile asociate cu cei cinci factori reies din sisteme
diferite ale personalității și din studii ale limbilor naturale
3. Cei cinci factori se regăsesc în grupuri diferite de sex,
vârstă, rasă și limbă
4. Studiile despre transmisibilitatea ereditară dovedesc
existența unor baze biologice pentru cei cinci factori
15
S-a arătat că în limbi diferite există numeroase deviații de
la un model strict cu cinci factori, găsind în anumite cazuri
modele interesante cu doi, trei, patru sau șapte factori.
Criticile din perspectivă psihometrică aduse modelului cu
cinci factori:
1. Factorii de tipul celor cinci din BIG FIVE obținuți de
diverși cercetători nu sunt neapărat echivalenți
2. Cinci factori ampli legați de trăsături pot fi insuficienți
3. Cinci factori pot fi prea mulți în anumite circumstanțe