DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA

PRIN INTERMEDIUL FESTIVALURILOR DE

CULTURĂ ȘI TRADIȚIE

Robert Olariu
Anul II, Turism și Dezvoltare Regională
Departamentul de Geografie
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Introducere

• Scopul lucrării este de a analiza influența

festivalurilor de cultură și tradiție asupra
turismului.
• Problemele ce persist pe această temă sunt:
capacitatea scăzută de cofinanțare pentru
accesarea fondurilor europene, lipsa de
cooperare între instituții și operatorii
independenți, nivelul scăzut de educație
culturală, preferința pentru cultura de masă.
Introducere

• Metodologie: cuprinde două categorii de

metode: cele de colectare a informației și
cele de analiză și interpretare a acesteia.
• Sursa de documentare: Institutul Național
de Statistică și resursele oficiale ale unor
instituții.
• Metode de analiză și interpretare: metoda
grafică și metoda geografică. La care
adăugăm metoda cartografică.
• Distribuția festivalurilor la nivel
național, ne arată ca acestea sunt mai
concentrate în zona marilor arii urbane
(București, Iași, Cluj-Napoca) și mai puține
în zonele rurale. Cu toate acestea avem și
zone rurale excepții care se remarcă cu un
efectiv mai ridicat de festivaluri (exemplul
este comuna Limanu, în care se regăsește
stațiunea Vama-Veche).
• Distribuția festivalurilor la nivel
național, ne mai arată și care este
tematica predominantă a festivalurilor.
Astfel la o primă observare se constată
răspândirea a multor festivaluri cu
tematică tradițională, care pe de o parte
ne indică faptul că tradițiile și obiceiurile nu
s-au uitat, însă ca număr de festivaluri ne
arată lipsa de interes din partea generației
tinere.
• Cu toate acestea a luat mare amploare
festivalurile din zonele urbane menționate
anterior, unde cele mai cunoscute sunt
festivalurile: UNTOLD, Afterhills,
Neversea, ș.a. care, sunt de interes
populației tinere.
Evoluția spectatorilor în perioada 2005-2017
• Această evoluție în zonele noastre de
interes ne arată per ansamblu o scădere
până la anul 2012, urmat de o continuă
creștere, unde se remarcă, județul Cluj, iar
cel mai slab județ este Hunedoara. (Nu s-a
luat în calcul capitala, deoarece este o
excepție)
 Huta-Certeze
Cluj-Napoca

Ciocănești
Sighișoara
București
Mamaia

Brașov
Hațeg
Tipuri de structuri de

Iași
primire turistica

Total 111 144 172 68 48 17 1 7 189

Hoteluri 46 104 124 13 24 0 0 0 57
Hosteluri 7 9 25 2 5 1 0 0 20
Hoteluri apartament 1 1 3 0 0 0 0 0 0
Moteluri 0 0 1 1 1 1 0 0 0
Vile turistice 8 20 10 0 1 0 0 2 17
Cabane turistice 0 0 0 0 0 1 0 0 3
Bungalouri 0 0 0 12 0 0 0 0 4
Sate de vacanta 0 0 0 0 0 0 0 0 1
Campinguri 1 3 0 1 0 0 0 0 0
Pensiuni turistice 48 7 9 41 16 13 0 0 86
Pensiuni agroturistice 0 0 0 0 1 1 1 5 1

• Structurile de cazare, ne arată faptul că un județ ca și Cluj, care are un

număr de vizitatori ridicat, ar trebui să extindă infrastructura de cazare. Pe
de altă parte se poate observa un număr scăzut de unități de cazare în
zonele rurale deoarece au un potențial scăzut din lipsa de interes.
• În ceea ce priveşte asocierea structurilor de cazare cu
numărul de festivaluri, întâlnim patru cazuri, din care
un caz este favorabil pentru anumite județe.
• Avem un caz în care există festivaluri dar cererea de
cazări este ridicată, iar locurile sunt insuficiente
(județul Iași).
• Există cazul în care avem suficiente structuri de
cazare, însă festivalurile sunt relativ puține (județul
Neamț).
• Iar ultimul caz este în care atât festivalurile, cât și
unitățile de cazare sunt foarte puține.
 Puncte tari Puncte slabe
 viața culturală intensă, activă  lipsa unui calendar de evenimente și a
 număr mare de operatori culturali unui sistem integrat de management al
 densitate și diversitate mare de spațiilor/infrastructurii
evenimente culturale  capacitatea scăzută de confinanțare pentru
 evenimente de calitate/talie mare accesarea fondurilor europene
 în ciuda crizei economice, sectorul  lipsa de cooperare/cooperarea scăzută
cultural între
este în creștere - mai multe evenimente, un instituții și operatorii independenți
public mai mare  modul de socializare și educare a tinerelor
 deschiderea autorităților locale și județene generații pentru cultură – nivelul scăzut
față de operatori culturali de educație culturală, preferința pentru
 operatori culturali cu tradiție și/sau cultura de masă
continuitate  practicile de cercetare culturală și critică
de artă sunt foarte puține

Oportunități Amenințări
 fondurile europene – 2014-2020 – Europa  lipsa de sustenabilitate a sectorului/
Creativă și fondurile structurale precaritatea operatorilor culturali –
 interesul și practicile de inovație resurselor financiare limitate
socială/creativiatea socială  fragilitatea sectorului în fața deciziei
 existența specialiștilor IT pentru proiecte politice
de cultură digitală
Concluzii

• Concluzia principală este că avem destul

potențial în ceea ce privește cultura
românească, însă aceasta este slab
valorificată.
• A doua concluzie este că aceasta necesită
valorificată însă, valorificarea ei este legată
de două impedimente importante. (lipsa de
interes din partea autorităților pentru
cooperare și lipsa de intere din partea
tinerilor).
VĂ MULȚUMESC