DEFINITIE

EPIDEMIOLOGIE
ETIOLOGIE
TABLOUL CLINIC 1.
EXAMENUL CLINIC IN E.T.– EXTRA-ORAL

EXAMENUL CLINIC INTRA-ORAL

FORMELE CLINICE ALE E.T.
2.
INDICII CLINICO-BIOLOGICI.
EXAMENUL ORAL - EXAMENUL INTRA-ORAL
Iluminare perfecta cu mare atentie.
-Orificiul bucal
- Mucoasa jugala
- zonele functionale periferice
- zonele functionale de sprijin
- unitatile odonto-parodontale
- suportul odontal
- suportul parodontal
- limba
- planseul
- examenul ocluziei
- examenul relatiilor mandibulo-craniene.
Orificiul bucal –
Examinarea statica – culoare si textura labiala,raportul bilabial,simetria
arcului lui Cupidon,filtrul buzei superioare.distanta inter-comisurala
Examinarea dinamica – amplitudinea deschiderii,simetria deschiderii
1.Textura buzelor : diminuata
2. Configuratia buzelor
lungimea buzei superioare: Sn-St =1,7 cm
lungimea buzei inferioare: St-Gn = 4 cm

3. Rosul buzelor :- L.sup- St=1 mm;

- L.inf-St= 6 mm;
- micsorat

4. Arcul lui Cupidon : asimetric, aplatizat,

continuu;
 Examenul orificiul bucal
5. Filtrul buzei superioare : sters
6. Fanta labiala : inchisa

7. Lungimea fantei labiale : Ch-Ch= 5,3 cm

8. Treapta labiala :- inversata

- aspectul caracteristic
de”gura de peste”

DINAMIC

Amplitudinea deschiderii gurii : 4 cm

Simetria
Examenul mucoasei-jugale si a
vestiubulului bucal.
O examinare de ansamblu –
integritatea,coloratia,prezenta
interliniului articular,prolabarea
mucoasei spre spatiul edentat
datorita ticurilor de succiune,canalul
Stenon,aspectul salivei,corpusculii
Fordyce.
Mucoasa labio-jugala
- Intergra, stomatita de contact cu leziuni
eritemo-congestive;
- Orificiul canalului Stenon dr./stg. – la
inspectie apare permeabil, saliva de
consistenta seroasa, secretata in cantitate
redusa;
 SPAŢIUL PROTETIC POTENŢIAL- LIMITE:

SUPERIOR:
- Câmpul protetic maxilar
INFERIOR:
- Câmpul protetic
mandibular
ANTERIOR:
- Buzele
POSTERIOR:
- Palatul moale şi istmul
gâtului
LATERAL DR.-STG.:
- Muşchii jugali tapetaţi de
mucoasa acoperitoare
 A. CÂMPUL PROTETIC E.T. MAXILAR :

I. ZONELE FUNCŢIONALE PERIFERICE

 5 ZONE FUNCŢIONALE PERIFERICE VESTIBULARE:

 Punga EINSENRING drp.-stg;
 Zona Vestibulară Laterală dr.-stg;
 Zona Vestibulară Frontală.
 1 ZONĂ FUNCŢIONALĂ DISTALĂ –  Zona “Ah”.
  ZONELE FUNCŢIONALE PERIFERICE VESTIBULARE
• ZONA RETROZIGOMATICĂ (PUNGA EISENRING)
IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală cheie”;
Apofiza coronoidă;
Parametrii zonei.
 • ZONA VESTIBULARĂ LATERALĂ DR. – STG.

- IMPORTANŢA PROTETICĂ
Închidere marginală;
Rol în fonaţie;
Rol în fizionomie;
Răscroirea protezei.
 • ZONA VESTIBULARĂ FRONTALĂ MAXILARĂ

- IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală cheie”;
Răscroirea protezei;
Rol în fizionomie;
Stabilizarea şi menţinerea protezei max.
 • ZONA DISTALĂ (ZONA “Ah”)

IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală cheie”.
 II. ZONELE FUNCŢIONALE DE SPRIJIN MAXILARE

• COMPONENTA OSOASĂ MAXILARĂ

- TUBEROZITĂŢILE MAX. prezintă: O BAZĂ;

 UN VÂRF (POL);
 3 VERSANŢI: - V, P, D.
TUBEROZITATILE MAXILARE (DR/STG)

– zone biostatice de sprijin

-se examinează cei trei versanți:V,P,D
– se precizeaza volumul,sensul si gradul de
retentivitate

Retentive : exostotice – plonjante – mixte E-P

neutre
negative
 - CREASTA ALVEOLARĂ EDENTATĂ:

 ARCADA ALVEOLARĂ;

 ASPECT PE SECŢIUNE;

 MUCHIA CRESTEI;

 VERSANŢII CRESTEI;

 ÎNĂLŢIMEA CRESTEI;

 LĂŢIMEA V – O;

 PROFILUL CRESTEI;

 ORIENTAREA CRESTEI.
CRESTELE EDENTATE - se va nota orientarea,profilul,aspectul atrofiei
și rezorbției,aspectul muchiei crestei,gradul de retentivitate al
versanților
< 4 mm 4 – 6 mm > 6 mm
 - BOLTA PALATINĂ:
- SIMETRIA;
- FORMA;
- ADÂNCIMEA

ELEMENTE ANATOMICE IMPORTANTE:

- Gaura retroincisivă;
- Găurile palat. post.;
- S.N.P.;
- Sutura mediană;
- Torusul palatin.
BOLTA PALATINA – se examineaza in ansamblu – forma ,simetria
,adâncimea ,prezența sau absența torusului
 TORUS – forma și CLASIFICAREA LANDA
dimensiunea,în sens Clasa I – 1/3 post
sagital,transversal și Clasa II – 2/3 post
vertical Clasa III – 2/3 ant
Clasa IV – 1/3 ant
Clasa V – toată lungime
bolții
PAPILA BUNOIDA – forma,volumul,raportul cu muchia crestei
edentate.
 • COMPONENTA MUCOZALĂ MAXILARĂ

MUCOASA DE ACOPERIRE
CLASIFICAREA MUCOASEI ORALE:
 MUCOASĂ FIXĂ (mucoasa de sprijin)- ce acoperă crestele
alveolare şi bolta palatină;
 MUCOASĂ MOBILĂ:
 MUCOASA ACTIV - MOBILĂ - acoperă buzele, obrajii, vălul
palatin, pilierii, planşeul bucal;
 PASIV - MOBILĂ - se interpune între mucoasa fixă şi cea activ
mobilă.
ASPECTUL MACROSCOPIC:
- culoarea;
- caracterul umed ;
- aspectul suprafeţei;
- keratinizarea .
FUNCŢIILE MUCOASEI:
1. Fcţ. de protecţie;
2. Fcţ. de absorbţie;
3. Fcţ. secretorie şi emunctorială;
4. Fcţ. senzitivă şi senzorială .
 CÂMPUL PROTETIC E.T. MANDIBULAR :
A. ZONELE FUNCŢIONALE PERIFERICE
- 2 ZONE PERIFERICE ALE TUBERCURILOR PIRIFORMI;
- 3 ZONE FUNCŢIONALE PERIFERICE VESTIBULARE:
Zona Vestibulară Laterală dr - stg – Punga lui Fisch;
Zona Vestibulară Frontală

- 5 ZONE FUNCŢIONALE PERIFERICE LINGUALE:

Zona Retro-milohioidiană – Neill şi Bowen dr – stg;
Zona Milohioidiană – Linguală laterală dr – stg;
Zona Linguală Centrală – Slack şi Schreinemakers.
I. ZONELE FUNCŢIONALE PERIFERICE VESTIBULARE Md.
• ZONA PERIFERICĂ A TUBERCULILOR PIRIFORMI ( DR.
– STG).
IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală
cheie”;
Extensia distală a protezei;
Contactul proteză – M.maseter;
• ZONA VESTIBULARĂ LATERALĂ (PUNGA LUI FISCH)
DR – STG

IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de închidere marginală;
Permite îngroşarea protezei Md. (Bula lui KAROL).
 • ZONA VESTIBULARĂ FRONTALĂ MANDIBULARĂ

IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală cheie”;
• ZONA RETROMILOHIOIDIANĂ
(NIŞA LUI NEILL ŞI BOWEN)
• ZONA LINGUALĂ LATERALĂ (ZONA MILOHIOIDIANĂ)

IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Închidere marginală;
Posibilitatea prelungirii protezei Md.
 • ZONA LINGUALĂ CENTRALĂ
(ZONA SLACK ŞI SCHREINEMAKERS)
IMPORTANŢA PROTETICĂ:
Zonă de “închidere marginală cheie”;
Prelungirea protezei la nivelul nişelor parafrenulare ale lui
Ackerman.
 II. ZONELE FUNCŢIONALE DE SPRIJIN MANDIBULARE

• COMPONENTA OSOASĂ MANDIBULARĂ

 Tuberculii piriformi Dr-Stg;

 Creasta alveolară edentată.
CRESTELE EDENTATE - se va nota orientarea,profilul,aspectul atrofiei
si rezorbției,aspectul muchiei crestei,gradul de retentivitate al
versanților

< 4 mm 4 – 6 mm > 6 mm
 • COMPONENTA MUCOZALĂ MANDIBULARĂ
MUCOASA DE ACOPERIRE

TIPURI DE MUCOASĂ;
GRADUL DE CHERATINIZARE;
ASPECTUL MORFOLOGIC;
REZILIENŢA MUCOASEI.
 FORME CLINICE DE EDENTAȚIE TOTALA-CLASIFICAREA
SANGIUOLO
Cuprinde trei clase de edentatie atat pentru maxilar cat si pentru mandibula.

MAXILAR:
❶Clasa I: este reprezentata de un câmp protetic favorabil
protezarii cu un suport osos in care atrofia și rezorbția nu s-au
instalat inca sau sunt faza incipienta.Creasta alveolara are inaltime
peste 6 mm, rotunjita, regulata, tuberozitatile maxilare sunt
proeminente, bolta palatina este adâncă, torus palatin
absent.Inserția elementelor periferice este la distanță de muchia
crestei iar reziliența mucoasei fixe este în limite normale,
favorabilă.Inserția vălului palatin este oblică.
❷Clasa II:este caracterizată de un câmp protetic mediu, cu
afectarea parțială a suportului osos prin atrofie și
rezorbție .Tuberozitățile maxilare sunt medii, creasta
edentată este neregulată, cu înălțime medie, între 4-6mm,
bolta palatină este de adâncime medie, cu torus palatin
prezent în treimea medie și/sau anterioară, reziliența
mucoasei este ușor mărită.Inserția periferiei mobile este la
distanță medie de muchia crestei.
❸Clasa III:este dominată de procese severe de atrofie și
rezorbție cu înălțime redusă a crestelor alveolare, sub 4mm,
cu apropierea spinei nazale anterioare și a crestei zigomato-
alveolare de muchia crestei.Bolta palatină este plană, torusul
palatin prezent în zona posterioară, tuberozitățile maxilare
atrofiate.Inserția elemetelor periferice este pe muchia crestei,
reziliența mucoasei fixe este crescută, cu aspect de creastă de
cocoș.
MANDIBULĂ:
❶Clasa I: este reprezentata de un câmp protetic favorabil
protezarii cu un suport osos in care atrofia și rezorbția nu s-au
instalat inca sau sunt faza incipienta.Creasta alveolara are inaltime
peste 6 mm, rotunjita, regulata, tuberculul piriform este proeminent,
cu suport osos orizontal, apofize genii la distanțî de creastă, la fel
liniile oblice interne și externe.Linia oblică internă este rotunjită,
permițând prelungirea marginilor protezei .Inserția elementelor
periferice este la distanță de muchia crestei iar reziliența mucoasei
fixe este în limite normale, favorabilă.Limba are poziție medie.
❷Clasa II:este caracterizată de un câmp protetic mediu, cu
afectarea parțială a suportului osos prin atrofie și
rezorbțiie.Tuberculii piriformi sunt cu direcție oblică, linia
oblică internă și externă mai apropiată de muchia crestei,
reziliența mucoasei este ușor mărită.Inserția periferiei mobile
este la distanță medie de muchia crestei.Limba are o poziție
anterioară.
❸Clasa III:este dominată de procese severe de atrofie și
rezorbție cu înălțime redusă a crestelor alveolare, sub 4mm,
cu atrofie aproape completă a tuberculului piriform,
dehiscența canalului mandibular , când între linia oblică
internă și externă apare un șanț.Inserția elemetelor periferice
este pe muchia crestei, reziliența mucoasei fixe este
crescută.Câmpul protetic are aspect de linie.Limba are poziție
posterioară.
< 4 mm 4 – 6 mm > 6 mm
VA MULTUMESC !!!...