Cadastru

și
amenajarea teritoriului
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Cadastru general este un sistem unitar şi obligatoriu de

evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile de pe
teritoriu întregii ţări, din punct de vedere cantitativ, calitativ
şi juridic, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar, prin
care se realizează identificarea, înregistrarea şi reprezentarea
lor în registre şi pe hărţi cadastrale. (Legea 7/1996)
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Clasificarea cadastrului (după natura bunului imobil asupra căruia se îndreaptă

studiu):
 Cadastru general care are ca obiect de studiu bunurile imobile de pe întreg
teritoriul ţării

 Cadastre de specialitate care are ca obiect de studiu terenurile şi construcţiile

care au o destinaţie economică bine stabilită:

 Cadastrul fondului agricol: cadastru terenurilor cu folosinţe agricole

precum şi a construcţiilor ce le deservesc (terenuri arabile, păşuni,
fâneţe, vii şi livezi)

 Cadastrul fondului forestier: cadastrul terenurilor acoperite de păduri şi

cu vegetaţie forestieră precum şi a construcţiilor aferente acestora

 Cadastrul fondului apelor: cadastrul terenurilor acoperite cu ape şi ape

cu stuf precum şi a construcţiilor ce le deservesc
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

 Cadastrul fondului imobiliar-edilitar (cadastrul fondului urban şi rural)

cadastrul terenurilor din interiorul localităţilor. Acest cadastru vizează
terenuri cu construcţii, curţi, instalaţii şi reţele edilitare, etc.

 Cadastrul terenurilor cu destinaţie specială.

 Terenuri destinate transportului: drumuri, căi ferate, porturi,

aeroporturi, reţele de metrou, etc.

 Terenuri destinate exploatării unor resurse naturale: miniere,

petroliere, gazeifere, etc.

 Cadastrul monumentelor istorice

 Cadastrul terenurilor destinate apărării

 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Amenajarea teritoriului este un ansamblu de lucrări,

măsuri şi acţiuni stabilite pe baza unei depline coordonări a
factorilor de decizie ce intervin într-un teritoriu dat (naţional,
regional, judeţean, zonal, local, etc.) în vederea utilizării
eficiente a potenţialului de care dispun şi a asigurării unei
desfăşurări coordonate a activităţilor economice şi sociale.

La nivel naţional, amenajarea teritoriului este cuprinsă şi

definită în două categorii de documente: planurile de
amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Planurile de amenajare a teritoriului se diferenţiază în trei categorii:

 planurile de amenajare a teritoriului naţional (P.A.T.N.);

 planurile de amenajare a teritoriului zonal (P.A.T.Z.)

- regional, interjudeţean, frontalier;
- interorăşenesc, intercomunal, metropolitan şi periurban

 planurile de amenajare a teritoriului judeţean (P.A.T.J.);

Documentaţiile de urbanism cuprind:

 planul urbanistic general (P.U.G.) şi regulamentul aferent acestuia;

 planul urbanistic zonal (P.U.Z.) şi regulamentul aferent acestuia;

 planul urbanistic de detaliu (P.U.D.).

 Cadastru şi amenajarea teritoriului
Planurile de amenajare a teritoriului cuprind reglementări şi norme ce
vizează:
 protejarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale ale solului şi
subsolului;
 structura, dinamica populaţiei şi resursele de muncă;
 dezvoltarea economico-socială;
 dezvoltarea armonioasă a localităţilor;
 echiparea tehnică a teritoriului;
 protecţia şi reabilitarea mediului natural şi construit;
 stabilirea arealelor în cadrul cărora se preconizează desfăşurarea
operaţiunilor majore de amenajare a teritoriului.
 
Planurile de amenajare a teritoriului au caracter coordonator, pe
când documentaţiile de urbanism au caracter normativ (au statut de lege
locală).
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Proprietatea asupra terenurilor a stat la baza tuturor civilizaţiilor.

În decursul timpului statutul proprietăţii s-a transformat, trecând de la o

formă primară, reprezentată prin simpla ocupare a terenului, la formele
moderne din prezent.

Încă de la apariţia primelor forme de organizare a societăţii s-a simţit

nevoia cunoaşterii asupra întinderii, caracteristicilor şi repartizării
proprietăţilor (private şi publice).

Odată cu dezvoltarea civilizaţiei şi apariţia statelor centralizate evidenţa

bunurilor imobile (terenuri şi construcţii) pe proprietari şi pe categorii
de folosinţă era necesară atât pentru a garanta proprietarilor drepturile
lor cât şi pentru stabilirea impozitelor (dărilor) pe care proprietarul
trebuie să le plătească statului  statul este nevoit să creeze o instituţie
care să se ocupe de evidenţa bunurilor imobile  CADASTRU
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Etimologia cuvântului CADASTRU:

cuvântul „cadastru” provine din cuvântul grec katastikon,

forma din prefixul kata- de sus în jos şi cuvântul neo-grec
stikon – registru de impunere sau carte de însemnări sau
carte de comerţ.

cuvântul „cadastru” derivă din cuvântul medieval

„capitastrum”, aflat în strânsă legătură cu „capitionis
registrum” sau „capitum registrum”, şi care la început
însemn impozitul pe capul familiei.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Din punct de vedere al dreptului comparat se pot distinge

două tipuri de cadastru:
Cadastru stabilit într-un scop pur fiscal
Cadastru stabilit atât în scop fiscal cât şi juridic (statul
garantează dreptul la proprietate şi intervine direct în
probarea acestui drept)

Actualmente cadastru se dezvoltă spre un cadastru

polivalent, referenţiat spaţial, capabil să ofere şi alte date
referitoare la teritoriu.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului

Cel mai vechi sistem de cadastru consemnat în istorie datează din

perioada Egiptului actic (3200 – 2800 î.H.) unde se realiza o inventariere
funciară la 2 ani prin care se realiza:
Reconstruirea fondurilor distruse de revărsarea Nilului
Stabilirea unei baze pentru impozitul ce trebuia plătit în natură

În Grecia antică (sec. VII î.H) s-au descoperit planuri cu desene
rectangulare reprezentând o împărţire a teritoriilor oraşelor Agrigente şi
Siracuza în parcele omogene – sugerează existenţa unei organizări
cadastrale şi un sistem juridic
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului

Perioada de aur a cadastrului este creată în Roma antică. Din acea
perioadă s-au păstrat documente care conţin:
desene şi suprafeţe ale terenurilor domeniului public.
forma juridică a unor loturi care puteau aparţine băştinaşilor,
coloniştilor, municipalităţii sau reţinute pentru statul roman.
Cadastrul roman se dezvoltă din sec. III î.H. şi ca un instrument de
amenajarea teritoriului
În ultima perioadă a Imperiului Roman, în timpul împăratului
Diocleţian (284-305), cadastru devine un puternic instrument fiscal
După căderea Imperiului Roman (395 dH) se poate vorbi despre un vid
cadastral până în perioada Evului mediu.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului

Prima ţară care a reluat activitatea de cadastru a fost republica Milano

Au urmat popoarele germanice care s-au folosit de activitatea de cadastru

pentru evaluarea şi împărţirea teritoriilor obţinute prin cucerirea vestului
imperiului Roman.

De asemenea Franţa a folosi în unele provincii anumite documente cu

scopuri fiscale, prin care se realiza un inventar al proprietăţilor dar fără a fi
însoţite de reprezentări grafice.

Ulterior majoritatea ţărilor europene au dezvoltat un cadastru având drept

model cadastrul din Principatul Milano.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului

În 1719 principatul Milano stabileşte o serie de reguli care vor determina
un progres semnificativ al cadastrului:
 Obligativitatea de a se folosi aceleaşi metode de lucru
 Ridicările topografice se vor executa cu planşeta topografică şi se vor sprijinii pe
o reţea de triangulaţie locală
 Pe hărţi se vor prezenta : limitele dintre teritoriile cadastrale, limitele categoriilor
de folosinţă, căile de comunicaţii, apele, localităţile, etc.
 Determinarea suprafeţelor se realiza prin planimetrare sau prin împărţirea
suprafeţei în figuri geometrice simple (triughiuri şi trapeze)
 Evaluarea calităţii terenurilor se realizează de către comisii speciale în trei clare:
bune, mijlocii şi slabe.
Documentaţia ce rezulta la încheierea lucrărilor de cadastru cuprindea:
registrul parcelelor, mapa cu hărţile şi coala de proprietate pentru fiecare
contribuabil.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului

Cadastru milanez a fost preluat şi de Franţa care a dezvoltat un cadastru

parcelar (cadastru napoleonian), Belgia, Olanda, Imperiul Habsburgic,
Libia, Egipt, etc.

Ulterior imperiul Habsburgic dezvoltă în continuare cadastrul, care

parcurge o serie de îmbunătăţiri:
 Lucrările de cadastru se sprijină pe o reţea de triangulaţie generală
 Se introduc cărţile funciare bazate pe individualizarea şi descrierea
imobilului
 S-a introdus sistemul metric
 S-au standardizat scările la care se executau hărţile, etc.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului pe plan naţional

 Primele lucrări de hotărnicie (asimilate ca lucrări de cadastru) sunt

semnalate pe teritoriul vechii Dacii aflate sub ocupaţia Imperiului Roman.
Hotarnicii întocmeau o ocolniţă sau o carte de alegerea hotarelor care
era însoţită uneori de schiţe cu poziţiile acestor puncte materializate
prin movile sau chiar borne de piatră

 Un document din 1671 sugerează că exista obiceiul înscrierii

proprietăţilor în catastiful târgului

 Pe plan naţional dezvoltarea cadastrului a urmat calea celui din ţările

europene, fiind marcat de particularităţile evoluţiei istorice a provinciilor
Române.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului pe plan naţional

Transilvania, Banat, Bucovina

 Instituţia cadastrului a fost introdusă mai întâi în Transilvania, Banat

printr-un decret imperial în 1849 şi apoi în Bucovina

 1850 încep lucrările efective sub forma cadastrului concretual

 În 1864 s-a trecut la întocmirea cărţilor funciare (Ministerul de Justiţie)

 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului pe plan naţional

Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea

 Încă din sec XVIII există planuri ale moşiilor boiereşti şi mănăstireşti

 Anul 1878 consemnează în Dobrogea prima hartă topografică scara

1:10000 pe care au fost trecute limitele proprietăţilor şi folosinţa terenului

 În aceiaşi perioadă se remarcă:

 O hartă topografică scara 1:20000 pentru Muntenia de Vest şi Oltenia
de Sud, întocmită de Institutul Geografic al Armatei
 Planul oraşului Bucureşti, scara 1:1000, întocmit în 1846
 Planul parcelar al Bucureştiului, scara 1: 500, întocmit în 1898

Spre sfârşitul sec. XVIII apar şi cadastrele de specialitate, în special cel

al fondului forestier
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului pe plan naţional

 Instituţia cadastrului (forma modernă a acestuia) a luat naştere în

România după primul război mondial
 S-a înfiinţat Direcţia Cadastrului şi Lucrărilor Tehnice în subordinea
Ministerului Agriculturii cu următoarele sarcini:
 Să pună bazele unui sistem cadastral
 Să conducă, controleze şi execute lucrări de măsurare şi parcelare a
moşiilor expropriate
 Să întocmească şi să clasifice planurile cadastrale
 Să unifice cadastrul din Transilvania, Banat şi Bucovina
 Să introducă cadastru în Moldova, Muntenia, Oltenia şi Dobrogea

 În 1928 se înfiinţează Serviciul Cărţii Funciare aflat în subordinea

Ministerului Justiţiei
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Istoricul apariţiei şi dezvoltării cadastrului pe plan naţional

În 1953 Direcţia Cadastrului şi Lucrărilor Tehnice este desfiinţată

Din 1955 studii de cadastru simplificat sunt executate de DGTOT

(Direcţia Generală Geo-Topografică şi Organizarea Teritoriului)

După 1990 prin aplicarea legilor fondului funciar s-au produs noi
parcelări ale terenurilor agricole şi forestiere fiind necesare întocmirea de
noi planuri cadastrale.

În 1996 apare Legea 7/1996 – Legea Cadastrului şi Publicităţii

Imobiliare, care oferă instrumentele tehnice şi juridice ce contribuie la
dovedirea şi apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Caracteristicile Cadastrului General:

 Este obiectiv, exprimă realitatea din teren

 Este unitar pentru că se execută după instrucţiuni şi norme unice
 Este dinamic, pentru că exprimă realitatea naturală în continuă schimbare
necesitatea unei întreţineri permanente
 Este general, satisface cerinţele de bază pentru toate sectoarele economiei
naţionale
 Este obligatoriu pe întregul întregii ţări, pentru toţi proprietarii de bunuri
imobile
 Are caracter istoric, pentru că ţine seama de legităţile sociale mai ales prin
caracterul proprietăţii
 Este perfectibil
 Cadastru şi amenajarea teritoriului
Rolul Cadastrului General
Rolul cadastrului a evoluat de la o epocă la alte, de la o societate la alta.
Iniţial a avut un rol fiscal: inventarierea bunurilor imobile pentru stabilirea
impozitelor
În perioada comunistă a avut rol în colectivizarea agriculturii

În prezent cadastru furnizează date reale referitoare la:

 Proprietarii de bunuri imobile
 Întinderea, configuraţia şi poziţia bunului imobil precum şi folosinţa acestuia
 Categoria de calitate a terenurilor ţinând seama de procesele mari pedogenetice,
de lucrări de amenajare executate sau necesare, de bonitatea solurilor, de
posibilitatea de mecanizare a lucrărilor specifice, etc.
 Resursele funciare şi materialul documentar necesar introducerii sau scoaterii din
circuit agricol sau silvic a terenurilor
 Elemente calitative necesare evaluării bunurilor imobile, etc.
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Scopul realizării cadastrului

Punerea la dispoziţia celor interesaţi a unor date reale şi complete referitoare

la bunurile imobile, pentru a contribui la:
 Reglementarea situaţiei juridice a bunurilor imobile în vederea înscrieri
acestora în cartea funciară
 Crearea unei baze juste pentru stabilirea impozitului fiscal
 Furnizarea datelor necesare pentru întocmirea studiilor şi proiectelor
privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor, precum şi pentru alegerea
amplasamentului diferitelor obiective socio-culturale sau economice
 Cunoaşterea terenurilor aflate în administrarea diferitelor departamente din
sectoarele economiei naţionale precum şi a modului de folosire al acestora în
raport cu destinaţia lor iniţială
 Obţinerea de date reale cu privire la starea fondului căilor de comunicaţii
necesar pentru planificarea lucrărilor de întreţinere în modernizare
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Scopul realizării cadastrului

Punerea la dispoziţia celor interesaţi a unor date reale şi complete referitoare

la bunurile imobile, pentru a contribui la:
 Cunoaşterea fondului imobiliar-edilitar şi al stării acestuia
 Cunoaşterea fondului silvic pentru amenajarea şi exploatarea raţională a
pădurilor
 Cunoaşterea fondului apelor, pentru amenajarea şi regularizarea cursurilor
de apă, pentru cunoaşterea zonelor cu pericol de inundaţii precum şi pentru
folosirea corectă şi eficientă a potenţialului apelor
 Cunoaşterea, inventarierea şi evidenţa terenurilor bogate în resurse
naturale
 Protecţia mediului înconjurător
 Oferă date sistemelor informaţionale
 Cadastru şi amenajarea teritoriului

Legătura cadastrului cu alte discipline

Cadastru general se bazează şi se dezvoltă în strânsă legătură cu următoarele

discipline:
Geodezia, fotogametria, topografia, cartografia, tehnica de calcul şi
progarmare, necesare pentru realizarea lucrărilor tehnice ale cadastrului:
executarea măsurătorilor, prelucrarea datelor, întocmirea documentaţiilor
cadastrale (planuri, hărţi, registre cadastrale)
Pedologia, geobotanica, geomorfologia, construcţiile, organizarea
teritoriului, îmbunătăţirile funciare, etc. necesare pentru a putea face
încadrarea corectă a terenurilor în categorii şi subcategorii de folosinţă
precum şi pentru evaluarea acestora, pentru evaluarea elementelor calitative
ale terenurilor
 Dreptul funciar pentru stabilirea şi identificarea în mod corect a
proprietăţii.
Mulțumesc pentru audiență !