UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

FACULTATE DE MEDICINĂ
DEPARTAMENTUL I
DISCIPLINA DE ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

ANATOMIA ARCULUI
SAFENEI INTERNE

Asistent univ. dr.

CRACIUN LAVINIA
Traiect : urcă vertical până la L1, la acest
Raporturi:
nivel se înclină spre dreapta , merge
Trei segmente :
posterior de ficat, străbate diafragmul prin
1.subdiafragmatic,
orificiul venei cave inf ( în partea dreaptă a
2.diafragmatic
centrului tendinos al diafragmului) şî la T9
3. toracic
se inflectează anterior deschizându-se în
atriul drept. ( L= aprox. 22 cm)
Posterior:
a.muşchiul psoas mare, ligamentul
arcuat al diafragmului
b.lanţul simpatic lombar drept
c.arterele lombare drepte , artera renala
dreaptă (L1), arterele suprarenale drepte
şi artera suprarenala dreaptă X fată post
d.venele lombare se deschid pe fată post Medial:
e.nodulii limfatici retrocavi a.aorta abdominală ( anterior
f.glanda suprarenală dreaptă ( trece post şi la stânga coloanei
de VCI la nivelul T12) vertebrale ( T12 – L4))
b. spaţiul interaorticocav
( triunghi cu baza superioară
delimitat de VCI şi Ao)
Lateral:
a.rinichiul drept ( T11-L3)
b.pediculul renal unit cu
VCI prin vena renală
dreaptă (L1)
c.glanda suprarenala
dreaptă ( unită cu VCI
prin venele suprarenale)
d.ureterul drept X post de
pediculul genital drept)
e.superior de RD vena
vine în raport cu faţă
posterioară a lobului
hepatic drept
f.nodulii limfatici
laterocavi
a.ultimul segment
al rădăcinii
mezenterului X
oblic, inferior şi la
dreapta VCI
b.sub aceasta X
VCI se gaseşte
posterior de
peritoneul
parietal
c.deasupra X VCI
este acoperită de
acolarea
mezocolonului
transvers ( fascia
lui Toldt dreaptă)
a.este acoperită de a.Corespunde şanţului
duoden, pancreas dintre lobul caudat şi
( complex lobul drept ( venele
duodenopancreatic prin hepatice se varsă in
intermediul fasciei Treitz VCI)
drepte şi stângi) b.Mijloc de susţinere a
b.flancul drept ficatului
corespunde feţei post a
D2
- corespunde
orificiului venos
al
diafragmului( in
extensibil,
independent de
contracţiile
musculare)
situat la nivelul
centrului frenic (
unirea foliolei
ant cu cea
dreaptă) ; nv
frenic
abdominal trece
prin acest
orificiu
Afluenţi:
1.venele lombare
2.venele renale
3.vena suprenală mijlocie
dreaptă ( stânga -> vena
renală stg)
4.vena genitală dreaptă
( v. Testiculară sau
ovariană dreaptă) -> se
varsă la nivelul L2 ‚ vena
genitala stângă se varsa
în vena renala stângă

5.venele hepatice
( faţa ant a VCI
sub diafragm)
6.venele frenice
inferioare
( imediat sub
diafragm)
AORTA ABDOMINALA
 Originea in continuarea aortei descendente
toracice, de la nivelul orificiului aortic al diafragmei,
coboară ant de coloana vertrebrală pană la L4
unde se termină prin cele 2-uă iliace dr si stg.
 Raporturi
 Post- corpii vertebrelor lombare L1,2,3,4, venele
lombare stg
 Ant- trunchiul celiac, bursa omentală, originea art.
mezenterice sup, vena renală stg, corpul
pancreasului, originea arterelor genitale, peritoneul
parietal post si rădăcina mezenterului.
RAMURI COLATERALE
ANT
TRUNCHIUL CELIAC
A. MEZENTERICA SUPERIOARA
A. MEZENTERICA INFERIOARA
CELE 2-UA ARTERE GENITALE
POST
4 PERECHI DE ARTERE LOMBARE
A. SACRATA MIJLOCIE
LAT
2-UA ARTERE FRENICE INF
2-UA ARTERE SUPRARENALE MIJLOCII
2-UA ARTERE RENALE, CEA DR TRECAND POST DE VCI
 Sistemul venos profund, sistemul venos superficial si vasele de legătură
sunt principalele componente ale sistemului venos al membrelor pelvine.
Sistemul venos superficial - sistemul safenian compus
 Safena magna
 Safena parva
- sistemul extrasafenian.
Venele de legătură
 anastomotice
 perforante -- extrasistemice
-- intersistemice ( comunicante )
 Venele safene sunt vene superficiale ( suprafasciale ).
In interior prezintă numeroase valvule cu rol de a
segmenta coloana ascendentă de sg favorizand
circulația de retur.
Rețeaua venoasă superficială a piciorului – rețea
venoasă plantară „ sandaua venoasa a lui Bourderet si
Lejars
- rețea
venoasă dorsală
Ambele rețele venoase drenează in porțiunile inițiale
ale venelor safene ( Niculescu si Matusz, 1992 ).
 Vena safena magna ( mare, int )

Cea mai lungă venă a corpului

Ia naștere la nivelul extremității mediale a arcului

venos dorsal al piciorului, trece ant de maleoala
medială, urcă vertical pe partea medială a gambei, a
genunchiului și a coapsei, pe marginea medială a
mușchiului sartorius, incrucișeaza grupul muscular
adductor al coapsei pana la nivelul trigonului femural
( triunghiul lui Scarpa )
La 3-4 cm inf de ligamentul inghinal străbate fascia
cribrosa prin hiatul safen imediat superior de marginea
falciformă a hiatului safen sau ligamentul falciform a lui
Hey si Allan Burns si se varsă in v. femurală

la locul de vărsare, v. safena int prezintă o curbă cu

concavitatea orientată inferior numită arcul safenei
interne
Afuenții venei safene int la nivelul arcului
safenei
- V. safenă accesorie a lui
Cruveilhier
- v. circumflexă iliacă superf
Ia naștere in tcs al peretelui
abd lat, descinde oblic inf si
med
-v. epigastrică superf. sau v.
subcutanată abd. Ia naștere in
tcs al regiunii infraombilicale
unde se anastomozează cu
vv. toracice superf. și
epigastrice inf
-vv. pudendale externe

Prin dispoziția lor afluenții venei safene mari formează „steaua venoasă a
lui Paturet”
 La nivelul gambei - v safenă ventrală a gambei
- v. safenă dorsală a gambei
( V. Leonardo) cu importanță deosebită , intrucat de la
nivelul ei se desprind perforantele mediale Cockett
Ambele drenează in VSI in porțiunea sup a gambei

 La nivelul coapsei - v. safenă ventro-laterală a

coapsei
care drenează in in VSI, iar uneori chiar la nivelul
arcului safenei , caz in care ea mai este denumita si v.
safenă ant a coapsei.
 Variante anatomice ale jonctiunii safeno-
femurale

Există numeroase variații anatomice ale safenei

interne
 Cel mai frecvent se intalnește dedublarea parțială
sau totală a VSI
 Uneori doar dedublarea crosei cu punct de plecare
de la o safena ant. a coapsei( alături de safena
interna)
 mai rar VSI poate lipsi, caz in care safenă
anterioară a coapsei se varsă printr-un arc in VF
 Joncțiunea safeno-femurală poate imbrăca aspecte
diferite de la varianta clasică a unui ostium solitar al
arcului safenei mari pană la existența unui trunchi
comun safeno-epigastric.

 v. epigastrică superficială și rușinoasă externă

pătrund intotdeauna in vena safenă mare la nivelul
convexității arcului, cam la 3 cm de joncțiunea safeno-
femurală.

 uneori ele se pot uni intr-un trunchi comun inainte

de vărsare
 vena iliacă circumflexă superficială prezintă mai
multe varietăți anatomice.
 cel mai frecvent ea se găsește la nivelul arcului
safenei interne in apropierea celorlalte ramuri.
 sunt însă situații cand se abușează in vena
femurală, fie deasupra joncțiunii safeno-femurale, fie
dedesubtul ei ,sau pe fața posterioară a venei femurale

Există o variabilitate extrem de mare a colateralelor

venoase tributare arcului safenei interne.
.
In unele situații nu se găsește nici o colaterală, in
altele nr lor poate depăși cifra 7
Dintre afluenții venoși mai rar intalniți sunt
- v. circumflexă profundă mediană
- v. circumflexă profundă laterală
- v. retrosafeniană
Cele 2-uă vv. circumflexe se varsă pe fața post a
venei femurale
V. retrosafeniană se varsă in unghiul format de
concavitatea arcului safenei int si vena femurală
 Prezența unei vene safene accesorii ant sau post,
sau a unei vene accesorii paralelă cu trunchiul
principal. Când vena safenă accesorie se suprapune
peste trunchiul venos principal poate fi confundată cu
acesta
 O venă safenă accesorie ant pornește din vv.
marginale ant de v. safenă mare si urcă ant de
trunchiul safenei mari, drenează fie in v. safena mare
( la gambă, coapsă sau in trigonul femural), fie intr-o
safenă accesorie post ( la gambă sau coapsă).
 V. safenă accesorie poate avea un traiect
independent de cel al safenei mari, pană sub
ligamentul inghinal unde drenează fie direct in vena
femurală, fie in arcul venei safene mari. Anastomoza v.
safene accesorii se poate găsi la distanță și superior
de joncțiunea safeno-femurală deasupra hiatului safen,
putand drena intr-o tributară a acesteia, de ex. in v.
rusinoasă externă.
Perforantele teritoriului safen
Exista peste 60 la nivelul unui singur membru
Sunt adesea perechi
Vv. Perforante terminale proximale intre VF si VSI
sau vv. accesorii in 1/3 superioara a coapsei
Vv. Perforante terminale distale intre VF si VSI in 1/3
medie a coapsei
Perforantele Dodd –la niv coapsei intre VSI si VF
Boyd-in 1/3 proximală a gambei intre VSI si vv
gastrocnemiene
Cockett 1,2,3 –intre VSM sau safena dorsală a
gambei Leonardo si vv. Gastrocnemiene si/sau soleare
May-Kuster intre VSM si vv. tibiale post si/ plantare
 VSI prezinta intre 10 si 20 de valvule, acestea
fiind mai numeroase la nivelul safenei int stg decat pe
dr.
In mod constant, s-au evidentiat valvulele ostiale
ale joncțiunii safenofemurale. In 14% din cazuri a fost
identificat ostium comun al crosei venei safena
magna cu vena epigastrică superficială, in această
situație atȃt ostiumul comun cȃt și cel propriu al venei
safena magna au fost prevăzute cu valvule. Valvule
prezente constant au fost identificate la nivelul
capătului proximal al venei femurale superficiale cȃt
si înaintea pătrunderii venei femurale în canalul
adductorilor.
De asemenea exista o valvulă suprajacenta arcului
safeno-femural si subjacenta ligamentului inghinal.