Elev : BARBIERU STEFAN-ADRIAN , BALOI FLAVIUS

-IONUT
Profesor : JUMATATE MIHAELA
Clasa: a X-a B
 Printul Eugeniu de Savoia a ridicat
prima fabrica de bere din Român:
In Timișoara și a dedicat-o poporului.
Pentru că în mijlocul poporului a regăsit bunul
simt, cinstea și omenia. Toate valorile care au
însuflețit brandul în cei aproape 300 de ani de
existență. De aceea, se poate spune că
Timisoreana este o bere care înțelege cum este
poporul român și că oamenii obișnuiți cu
povești extraordinare sunt cei care au inspirat
Timișoreana de-a lungul istoriei ei.
 Nu e poveste că prima fabrică de bere din România chiar a fost
înființată de dragul oamenilor. Fierbătoria de bere din secolul XVIII
trebuia să suplinească lipsa acută de apă potabilă din acea perioadă
și din acea zonă și să satisfacă necesitățile trupelor austriece rămase
după ce au eliberat Printul Eugeniu de Savoia a ridicat prima fabrica
de bere din România
Atunci a venit rândul timișorenilor să o salveze. Timp de un secol
și jumătate, fierbătoria construită în Palanca Nouă a fost exploatată in
regie proprie de autoritățile militare și apoi concesionată succesiv mai
multor proprietari. În 1870, fierbătoria era în pericol de lichidare. Dar
sosise momentul ca timișorenii să nu uite ce a făcut Timișoreana
pentru ei. Așa că "Fierbătoria de bere din Fabric, Societate pe acțiuni"
trece în proprietatea unor timișoreni și își reia activitatea.
Perioada bună: "Ignatz si fiii" cumpără
fabrica

Iar aceasta cunoaște o perioadă de modernizare și uimitoare

înflorire. Dupa ce fabrica a fost salvată de la lichidare, au apărut
și zorii unei perioade de glorie. Berea din Timișoara începe să
fie apreciată și e răsplătită și cu primele premii de calitate.
Dintre ele: medalia de bronz obținută la expoziția generală de la
Budapesta în 1855, medalia de bronz la expoziția agroindustrială
de la Arad în 1890, medalia de argint în 1891, tot la Arad și
distincția Grand Prix primită la expoziția de menaj și artă
culinară din Timișoara în 1908.
 SECRETUL BERARILOR:

Ştim cu toţii că maeştrii berari Timişoreana deţin secretul

făuririi acestei băuturi şi îl păstrează cu stricteţe încă din
secolul al XVIII-lea. Până de curând gustul proaspăt al berii
nepasteurizate era o bucurie posibilă doar pentru ei. Acum şi
noi putem accede la ea pentru că maeştrii berari au găsit o
soluţie de a nu trata termic berea.
 Fabricarea berii presupune patru mari etape
importante:
1)Plămădirea:

Pentru obținerea mustului de bere, malțul (care se obține din

boabe de orz înmuiate în apă și apoi supuse unei faze de germinare)
este măcinat cu ajutorul unor mori și este amestecat cu apa caldă în
vase speciale cu agitator. În această fază, enzimele conținute de malț
transformă amidonul în zaharuri fermentescibile pe care drojdia le
poate transformă în alcool și bioxid de carbon.
Din cazanul de plămădire, plămada este pompată într-un alt vas
unde se separă mustul de malț de părțile insolubile care
sedimentează pe sită. Mustul rezultat este transferat în cazanul de
fiert și este fiert cca 60 minute. Apoi mustul fierbinte și limpezit este
pompat într-un sistem de răcire.
 2)Fermentarea berii:
Fermentarea este un proces biologic prin care drojdia transformă zaharurile
din mustul de bere în alcool etilic și bioxid de carbon. Drojdiile pot fermenta la
suprafața mustului din vasul de fermentare sau la baza lui. Tipul de drojdie folosit,
durata fermentării, temperatura la care are loc fermentarea determină tipul și
caracteristicile gustative ale berii respective.
La terminarea fazei de fermentare, când drojdia a consumat aproape în
întregime zaharurile fermentescibile, "berea tânără" se poate pompa din tancurile
de fermentare în tancurile de maturare, iar drojdia depusă la baza tancului de
fermentare se poate refolosi la însămânțarea altei șarje de must, excesul de
drojdie valorificându-se sub formă de furaj.
3)Filtrarea:
După faza de maturare, berea trece la filtrare, a treia etapă în fabricarea berii.
Particulele solide - drojdia - sunt înlăturate, iar berea devine limpede, stabilitatea ei
microbiologică fiind mult îmbunătățită.
4)Îmbutelierea:
Berea filtrată este apoi pompată în tancuri de stocare înainte de a fi trimisă la
îmbuteliere, ultima fază a procesului. După fază de îmbuteliere, recipienții se
etichetează, iar berea astfel ambalată și pregătită e trimisă în depozite, de unde va
lua drumul către dumneavoastră. Rețeta berii Timișoreana este legată de
promisiunea făcută de fiecare generație de berari, aceea de a păstra de-a lungul
timpului elementele definitorii ale acestei beri.
A.Culoarea aurie: este dată de varietățile selecționate și aprobate de
malț si desăvârșită prin aplicarea procedeului tradițional de decocție
(fierberea plămezii).

B.Echilibrul si armonia gustului: sunt asigurate de porumb, iar nota

de specifitate a berii este dată de folosirea mălaiului și de echilibrul dintre
acesta și malț.

C.Amăreala: este moderată și are note de subtilitate prin adăugarea

hameiului de aromă.

D.Gustul echilibrat si calitatea constantă: se datorează și

controlului riguros al procesului de fermentație (care determină în final
conținutul de alcool și diacetil).
În rețeta berii Timișoreana nu se folosesc aditivi sau conservanți.
Berea care umple din 1718 paharele românilor se face prin adoptarea
metodei tradiționale de fabricație, folosind materii prime naturale
slecționate. Așa ne învață tradiția și așa va fi mereu. Pentru ca povestea să
meargă mai departe.
 Moduri de servire

Savuratul unei beri de calitate presupune și un anumit ritual. Temperatura optimă de

consum are legătură cu gradul de alcool din bere: cele mai puternic alcoolizate vor fi
consumate la o temperatură de 8-13 grade, iar cele cu mai puțin alcool, la aproximativ 6-
8 grade.
Berea se toarnă într-un pahar de tip lalea, existând și variantele de pahare alungite
(pentru berile pils) sau pahare de șampanie (pentru un conținut ridicat de carbon). Când
vine vorba de consumul de zi cu zi, berea poate fi băută din pahare sau halbe, dar
condiția de bază este ca recipientul să fie perfect curat și, preferabil, dintr-un material
transparent, pentru a ne putea bucura de culoare și limpezimea unei băuturi bune.
Pentru a aprecia berea pe care o bem, pe lângă gust și miros, simțuri care ne
transmit direct dacă ne place sau nu ce gustăm, un rol important îl are și vizualul.
Culoarea, claritatea și spuma ne pot transmite informații diferite. Culoarea vorbește
despre ingredientele folosite, claritatea ne poate da indicii despre temperatura la care a
fost ținută (o temperatură ridicată sau prea scăzută duce la tulburarea berii). Semnul unei
beri de calitate este o spumă care persistă și lasă urme pe pahar în condițiile în care
băutura a fost turnată corect: pe mijlocul paharului înclinat la 45 de grade.
 Succesul Marketingului
Timişoreana şi-a adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa
berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în
comunicare. Mărca a adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă
deţinută de Ursus. Creşterea cotelor de piaţă a berii Timişoreana, de mai bine
de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea mărcii intrat în
portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestei mărci?

De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de

publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce
contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi
publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana pe
podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries
a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în
prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“,
spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania
a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu
circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu
circa 10%.
 Parcursul brandului a fost impulsionat însă după ce a intrat în
portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în
2005,. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când
GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de
aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă
după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an
înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii
emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

In următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi

astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că
în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o
strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a
avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după
Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul
producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al
segmentului premium.
 “O afacere fără publicitate este asemeni unui
curtezan care încearcă să cucerească o femeie
făcându-i cu ochiul pe întuneric.”
Steuart Henderson Britt
Bibliografie:
-https://www.beretimisoreana.ro/traditie/
-https://www.beretimisoreana.ro/traditie/mestesugul/istoria-
berii/
-https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/vanzarea-
producatorului-berilor-ursus-si-timisoreana-intra-in-linie-dreapta-
15374972