INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

• Creierul = masina biologica de invatare

• Invatarea = mijloc de adaptare la

mediu

• Toate activitatile creierului = manifestari

ale proceselor de invatare
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Creierul senzorio-motor
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Comportamentul este mentinut prin intariri

Intariri Intariri
Pozitive Negative
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Fiecare sistem de invatare – atat cel apetitiv cat si cel aversiv -

invata 2 aspecte:

1. Valoarea unui obiect, persoana sau eveniment – proces numit

conditionare clasica. Prin conditionare se conecteaza un
obiect/persoana cu valoarea sa (proces numit conditionare simpla) si
cu contextul in care el/ea obisnuieste sa apara (proces numit
conditionare contextuala)

2. Valoarea unei actiuni – proces numit invatare instrumentala. Prin

invatare instrumentala se conecteaza un comportament/actiune
(proprie sau vazuta la altii) cu valoarea sa si cu contextul
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 Mecanismul prin care invatam

valoarea actiunilor este localizat
langa “zona actionala” a
creierului (cu verde si mov)

 El leaga informatia despre

valoarea scopurilor de planuri de
actiune
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Invatarea instrumentala ne ajuta sa evaluam:

1. Valoarea rezultatului unei actiuni (pozitiv sau negativ) – fie una

realizata de noi, fie o actiune pe care o vedem la altcineva – prin
incercare si eroare
2. Siguranta rezultatului unei actiuni (probabilistic) - care este
probabilitatea de a obtine o recompensa in urma unei actiuni sau de
a fi penalizat in urma ei
3. Eficienta variantelor de actiune pentru a obtine un rezultat
4. Ordinea actiunilor - care sunt pasii necesari obtinerii unui scop si in
ce ordine trebuie aplicati)
5. Timing-ul - dupa cate secunde/minute/ore consecutive unei actiuni
ar trebui sa apara consecintele/rezultatele ei
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 Creierul este o masina de facut predictii, de creare a

unor stari viitoare virtuale
 Funcţia sa de generare de predictii privind aparitia
unor evenimente sau rezultatele posibile ale unor
actiuni noi o numim in mod traditional „atentie”
 Prin “atentie” creierul genereaza predictii si isi
sincronizeaza actiunile cu modificarile din mediu, ceea
ce conduce la cresterea performantei
 Oamenii nu pot aloca atentie asupra unei activitati
indelungate decat daca isi pot imagina in detaliu pasii si
posibilele consecinte
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Certitudine/Convingeri

Experiente
Predictii / Scenarii Atentie
anterioare

Necunoscut / Incertitudine
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Factori care intra in “ecuatia” luarii deciziilor

1. Familiaritatea tematicii
2. Istoria anterioara (rata de succes)
3. Valoarea rezultatului scontat
4. Perceptia riscului
5. Timpul estimat pana la rezultat Decizie
6. Costurile actiunii
7. Contextul social
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 “Istoria” deciziilor si consecintelor lor este stocata in zona deciziei doar pe

perioada scurta-medie apoi este trimisa in alte zone ale creierului
 Aceasta inseamna ca deciziile pe care le luam sunt dictate de
succesul/esecul deciziilor luate in ultimele luni nu cu ani in urma
 In creier exista o regiune (aria 8) care integreaza date privind succesul
estimat al unei actiuni, costurile estimate si timpul estimat pana la rezultat. In
functie de aceste date se ia decizia care devine “constienta” dupa cateva
secunde
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Luarea deciziilor si Incertitudinea

Cum apreciem dificultatea unei decizii? Cand exista urmatoarea

combinatie de caracteristici raportat la posibilele consecinte ale
deciziei:

Sanse estimate Valoare semnificativa

de 50% (castig mare sau
(Incertitudine maxima) pierdere mare)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Reteaua attention to action
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Invatarea instrumentala si eroarea in predictie

 Cand apare eroare negativa in predictie,

de obicei luam decizia de evitare

 Cand apare eroare pozitiva in predictie,

luam decizia de abordare/ explorare
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Attention to action Errors processing

 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

VTA & substanta neagra
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

corpii striati ventrali (nucleul accumbens)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

corpii striati dorsali (globus pallidus)
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

cortex cingulat anterior dorsal
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

cortexul orbitofrontal lateral
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Formatiuni implicate in invatarea instrumentala:

amigdala
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Sisteme de neurotransmitatori implicate in invatarea

instrumentala: dopamina, serotonina, noradrenalina
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 Exista diferente intre oameni in functionarea acestei retele de invatare

instrumentala
 In functie de aceasta functionare, unii tolereaza mai bine incertitudinea,
altii mai putin bine
 In figura, cei din randul de sus tolereaza mai greu incertitudinea decat cei
din randul de jos. Observati diferenta de activare (cu verde si albastru) in
“reteaua incertitudinii”
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

 Diferentele in functionarea
retelei de invatare instrumentala
in conditii de incertitudine isi
pune amprenta pe “stilul”
personal sau “personalitatea”
fiecaruia

 Ele influenteaza reactia la nou,

adaptabilitatea, luarea deciziilor,
comportamentul social si chiar
igiena personala
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Oamenii cu o activare mai mica a acestei retele (randul de jos al

figurii anterioare) se caracterizeaza prin urmatoarele:

 tolereaza mai bine ambiguitatea

 sunt mai extrovertiti
 sunt mai “liberali” in convingeri
 sunt mai deschisi la idei noi
 sunt mai increzatori in sine
 sunt mai energici
 sunt mai dominanti in roluri sociale
 isi controleaza mai bine emotiile
 INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Oamenii cu o activare mai mare a acestei retele (randul de sus al figurii

anterioare) se caracterizeaza prin urmatoarele:
 nu tolereaza ambiguitatea
 sunt mai introverti
 sunt mai “conservatori” in convingeri
 interpreteaza situatii normale pentru altii ca fiind posibil amenintatoare
 tind mai usor sa se invinovateasca
 tind a-si face mediul cat mai sigur si previzibil
 au o nevoie puternica de organizare
 sunt foarte inclinati spre curatenie
 sunt mai usor de ofensat, frustrat